Accident vascular celebral

Accidentul vascular cerebral, cunoscut mai frecvent sub denumirea

abreviată de AVC, sau atac cerebral, apare atunci când alimentarea cu
sânge a unei părți din creier este întreruptă sau redusă, privând țesutul
cerebral de oxigen și nutrienți. În câteva minute, celulele creierului încep să
moară. De aceea, un accident vascular cerebral reprezintă o urgență
medicală, iar tratamentul prompt este crucial.

AVC este o afecțiune medicală cunoscută din cele mai vechi timpuri, sub
denumirea istorică de “apoplexie”. Etimologic, apoplexia este un termen
care provine din antichitate, în limba greacă însemnând o lovitură bruscă
sau un atac. În timpuri stravechi se credea că o persoană afectată de
apoplexie a fost lovită de zei.

Există două cauze principale ale accidentului vascular cerebral: o arteră

blocată (AVC ischemic) sau scurgerea/spargerea unui vas de
sânge (AVC hemoragic). Unele persoane pot avea doar o întrerupere
temporară a fluxului de sânge către creier, cunoscută sub numele de AVC
tranzitoriu, atac ischemic tranzitoriu sau AVC minor, care nu provoacă
simptome de durată.
AVC ischemic
Acesta este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral. Se întâmplă atunci când vasele de sânge ale
creierului devin îngustate sau blocate, provocând o scădere severă a fluxului sanguin (ischemie). Vasele de sânge (arterele)
blocate sau îngustate sunt cauzate de depozitele de grăsime care se acumulează în acestea, de cheaguri de sânge sau alte resturi
care călătoresc prin fluxul sanguin și ajung în vasele de sânge din creier.
AVC hemoragic
Accidentul vascular hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier se scurge sau se rupe. Hemoragiile cerebrale pot
rezulta din multe afecțiuni care afectează vasele de sânge.
AVC tranzitoriu (AVC minor sau mini accidente vasculare)
Un atac ischemic tranzitoriu, cunoscut și sub numele de AVC minor, este o perioadă temporară de simptome similare cu cele
dintr-un accident vascular cerebral ischemic. Principala diferență constă în faptul ca un AVC tranzitoriu nu provoacă daune
permanente, fiind cauzat de o scădere temporară a aportului de sânge către o parte a creierului, care poate dura până la cinci
minute.
La fel ca accidentul vascular cerebral ischemic, un AVC minor apare atunci când un cheag sau reduce sau blochează fluxul de
sânge către o parte a sistemului nervos
.Iată care sunt simptomele accidentului vascular cerebral:
Probleme cu vorbirea și înțelegerea
Paralizie sau amorțeală a feței, brațului sau piciorului
Probleme cu vederea
 Durere de cap
 Probleme cu echilibrul 
Un accident vascular cerebral poate provoca uneori dizabilități temporare sau permanente, în funcție de durata întreruperii
fluxului sanguin către creier și de zonele afectate. Iată câteva exemple de sechele după un AVC ischemic sau hemoragic:
•Paralizie sau pierderea mișcării musculare
•Dificultate de a vorbi sau de a înghiți
•Pierderea memoriei sau dificultăți de gândire
•Tratamentul pentru AVC ischemic
•Accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt de obicei tratate cu activator tisular de plasminogen (tPA), un medicament
care descompune cheaguri de sânge și care se administrează în decurs de 4 ore de la debutul simptomelor. Medicul poate
prescrie, de asemenea, medicamente pentru subțierea sângelui și anticoagulante pentru a preveni alte cheaguri de sânge. De
asemenea, pot fi efectuate diverse alte proceduri medicale, cum ar fi angioplastia sau alte tratamente mai noi, cum ar fi
tromboliza intra-arterială.
•Tratamentul pentru AVC hemoragic
•Primul pas de tratament pentru accidentul vascular cerebral hemoragic este controlul sau oprirea sângerării din creier prin
medicamente. Intervenții chirurgicale, cum ar fi tăierea anevrismului, repararea malformației arteriovenoase sau embolizarea
spirală pot fi recomandate pentru a preveni scurgerile ulterioare sau o nouă spargere a vaselor de sânge.Cel mai bun mod de a
preveni un AVC este de a aborda cauzele care stau la baza lui. Riscul de atac cerebral poate fi diminuat prin renuntarea la
fumat, diminuarea consumului de alcool, o alimentație care include multe fructe și legume, o greutate corporală in limite
normale, controlul regulat al glicemiei și al tensiunii arteriale, precum și un stil de viață sănătos, care să includă mișcare
zilnică și controale medicale regulate.