Proiect-

reacțiile chimice în lumea înconjurătoare.

A realizat-

A verificat:

Clasa a VIII
 Reactiile chimice în lumea înconjurătoare:
• Digestia- mii de reactii chimice au loc în timpul digestiei, de indatà ce
mestecati mâncarea in gurã, o enzima din saliva numità amilazã începe
sa descompunã zaharurile si alti carbohidrati in forme mai simple pe care
corpul dvs. le poate absorbi. Acidul clorhidric din stomac reactioneazã cu
alimentele pentru a-I descompune, în timp ce enzimele scindeazã
proteinele si gräsimile, astfel încât acestea sã poatà fi absorbite in fluxul
sanguin prin peretii intestinelor.
• Combustia-De fiecare datà când lovesti un chibrit, aprinzi o lumânare, crezi un foc sau aprinzi un gratar, vezi reactia
de ardere. Combustia combinã moleculele energetice cu oxigenul pentru a produce dioxid de carbon si apa.De ex.
ecuatia pentru reactia de ardere a propanului, gasità în gratarele cu gaz si in unele seminee, este: C, H, + 50 г
4H,0+3C0, + energie

• Electrochimia-Bateriile folosesc reactii electrochimice sau redox pentru a

transforma energia chimica in energie electrica. Reactile redox spontane
apar in celulele galvanice, in timp ce reactiile chimice non-spontane au loc
in celulele electrolitice .
• Rugina- In timp, fierul dezvoltà o acoperire rosie, fulgioasã numita

• ruginã. Acesta este un exemplu de reactie de oxidare . Alte exemple de

• zi cu zi include formarea verdigrisului pe cupru si patarea argintului.

• latà ecuatia chimica pentru ruginirea fierului:

• Fe+0, + H,0-> Fe, 0,. XH, 0

• Respiratia anaerobãã- un set de reactii chimice care permite celulelor sã
obtina energie din moleculele complexe farà oxigen. Celulele musculare
efectueaza respiratia anaerobã ori de câte ori epuizeazã oxigenul care le
este livrat, cum ar fi în timpul exercitiilor intense sau prelungite. Respiratia
anaerobã prin drojdie si bacterii este valorificatã pentru fermentare si
participà în producerea etanolui, dioxidului de carbon si a altor substante
chimice ce participà în producerea brânzei, vinului, berei, iaurtului, pâinei
si a altor produse obisnuite. C.H, ,0, - 2C, H,OH +2C0 , + energie

• Metatezã-Dacã combinati otet si bicarbonat de sodiu pentru un vulcan chimic sau lapte cu praf de copt intr-o retetà, aveti o
dublã deplasare sau o reactie de metatezã. Ingredientele se combinà pentru a produce dioxid de carbon gazos sii apã.
Dioxidul de carbon formeazã bule în vulcan si ajutà la cresterea produselor coapte.Aceste reactii par simple în practicã, dar
adesea constãu în mai multi pasi. Ecuatia chimica generalã pentru reactia dintre hirarhnnat de sndin si ntet•
• Fotosinteza- este un ex. de reactie chimicã care are loc în mediu.Acest proces este folosit atunci când vorbim despre plante leverzi care Îsi creeazà
propria hranã. Acest proces are loc la soare, in prezenta dioxidului de carbon si a apei. Pigmentul clorofilic din plantà stocheaza energia pe care o
obtine de la soare, care apoi este transformatà in glucozã.

• 6 CO2 + 6 H20 + Enerqie solara -> C6H1206 + 6 02

• Respiratia celulara aeroba- este procesul opus al fotosintezei prin aceea cã moleculele de energie sunt combinate cu oxigenul pe care îl respirãm
pentru a elibera energia necesarã celulelor noastre plus dioxid de carbon si apã. Energia utilizatã de celule este energia chimicà sub forma de ATP,
sau adenozin trifosfat. latà ecuatia generala pentru respiratia celularã aerobã:

• • C.H,20. + 60 , - 6C0, + 6H, 0 + energie (36 ATP)

• Prepararea hranei-la prepararea hranei se

foloseste cáldura pentru a provoca modificãri
Chimice în alimente. De ex. atunci când fierbem
un ou tare, hidrogenul sulfurat produs prin

• Incalzirea albusului poate reactiona cu fierul din

galbenusul de ou pentru a forma un inel

• Verde-cenusiu in jurul gälbenusului. Când

rumeniti carnea sau produsele coapte, reactia

• Maillard dintre aminoacizi si zaharuri produce o

culoare maro si o aroma dorità.

• Rugina- In timp, fierul dezvoltà o acoperire rosie, fulgioasã numita ruginã. Acesta este un exemplu de reactie de oxidare . Alte exemple de zi cu zi
include formarea verdigrisului pe cupru si patarea argintului. latà ecuatia chimica pentru ruginirea fierului:

• Fe+0, + H,0-> Fe, 0,. XH, 0

• Reactii acido-bazice-Ori de câte ori combinati un acid (de ex. otet, suc de

• lamāie , acid sulfuric sau acid ce participà la murãturi ) cu o bazà (de ex.

• bicarbonat de sodiu , sapun, amoniac sau acetona), efectuati o reactie acido-

• bazica. Aceste reactii neutralizeaza acidul si baza pentru a produce sare si apã

• Clorura de sodiu nu este singura sare care se poate forma. De ex. ecuatia

• chimica pentru o reactie acido-bazicã care produce clorura de potasiu, un

• inlocuitor comun al sarii de masã: HCI + KOH -> KCI+ H, 0

• OYA

• Sapunurile si reactiile cu detergentii-Sapunurile si detergentii se realizeazã prin

• reactile chimice. Sapunul emulsioneazà murdària, ceea ce inseamnã cà petele

• uleioase se leaga de sapun, astfel încât ele poat fi ridicate cu apà. Detergentii

• actioneazã ca agenti tensioactivi, scazând tensiunea superficialã a apei, astfel

• incât sã poatà interactiona cu uleiurile, sã le izoleze si sã le clateascã.

• Semnele reactilor chimice:

• Schimbarea culorii
• Aparitia sau disparitia mirosului
• Eliminarea unui gaz
• Degajarea sau absorbtia caldurii (luminii)
• Formarca sau dizolvarea precipitatului
• mbarea gustului
• (Atentie ! In laborator nu se gustă nimic)
• Efectele reactiilor chimice asupra organismului uman
• Posibile efecte asupra sanatâtii:
• Accidentele sau utilizarea incorectà a produselor chimice de uz casnic pot prov.
imediate asupra sanatatii, cum ar fi iritarea pielii sau a ochilor sau arsuri sau otravire.
De asemenea, pot exista efecte pe termen mai lung asupra sanatatii produse de substantele
chimice. Când acestea apar, ele sunt de obicei rezultatul expunerii la anumite substante
chimice
• pe o perioada lunga de timp.
• in functie de substantà chimicã, aceste efecte pe termen lung asupi
• Cancer
• Deteriorarea organelor;
Slabirea sistemului imunitar;
• Dezvoltarea alergiilor sau astmului;
• Efectele reactiilor chimice asupra mediului înconjurãtor:
• Poluarea mediului-este eliberarea deseurilor chimice care orovoaca etecte nocive asupre mediului

• Poluarea

• mediului este adesea impartita in: poluarea alimentarii cu apa. a atmosterei si a solului

• Oamenii ooserva cel ma

• adesea poluarea chimice asupra animalelor si a olantelor.

• Aceste substante cnimice periculoase pot reactiona cu tesuturile din cor si pot schimba structure si functile organului. Studiul etecteloi

• suostante or chimice otravitoare asupra organismului se numeste toxico ogie

• Viterite reacti cnimice:

• Poaia acida:

• Acid clorhidric;

• Pulbere metalica de aluminiu: va reactiona foarte periculos atunci cand este combinata cu

• Magneziu metallic

• Incalzirea globalã : nu este o reactie chimicà, ci este o consecintà a unui lant lung de reactii chimice;

• Arme chimice: sunt cele mai periculoase si nocive reacti cnimice produse vreodata

• Incalzirea globala-devine o amenintare mai serioasà pentru noi. Stratul nostru de ozon este

• deteriorat de un gaz periculos numit monox id de carbon. Acest lucru se întâmplã datoritã razelor
solare ce ajung pe pãmântul nostru si ne topesc gheata si provoacã probleme grave precum:
Sporirea raspândirii bolilor;
inundatii si secetele;
Schimbarea climei.