5.

Tehnica si
particularitatile
necropsiei la
cabaline si suine
5.1.
5.2.Particularitatile diagnosticul
necropsic la purceii sugari
Pana a incepe necropdia se fac recoltari de sange p/n examenul
hematologic si serologic din vena brahiala p/n sectionarea ei im-
preuna cu tesuturile axilare imediat dupa moarte sau eutanazie (se
previne formarea cuagulilor. Pana la jupuere,minutios exa- minam
pielea, orificiile naturale, extremitatile(culoarea purpu- rie a
membrelor,a urechilor,botului,se asociaza des fregvent cu o infectie
cu E.coli hemolitica- la purceii de 10-20 zile). Cadavrul se
pozitioneaza dorsal,pentru redarea unei pozitii sta- bile se face
sectionarea membrelor la articilatii(ca la maturi). Deschiderea
cavitattilor seroase se face intr-o singura piesa: sectionam coastele in
1/3 superioara si se indeparteaza impreu- na cu muschii abdominali.
Examinarea si eviscerarea
organelor din cavitatile seroase: Organele cavitatii bucale,regiunii
cervicale si cutiei toracice se scot in bloc(pachet): limba-----
pulmon,cord.Examinarea lor se face ca l aanimalele adulte.
La deschiderea cavitatii abdominale,apreciem si notam starea
intestinelor,continutul si peretii.In caz de o atrofie intensa a
velozitatilor intestinale - peretii devin translucizi si transparen-
ti(se observa continutul). Determinarea atrofiei vilozitatilor se
poate face si p/n plasarea unor segmente intestinale se 1-3 cm.
lungime,intoarse pe dos,intr-un vas cu apa.Suprafata convexa a
vasului da un efect de lupa.Se poate folosi si o examinare cu lu pa
a portiunilor de intestin.P/n examen histologic,recoltam pro- be
de 1 cm. de intestin de la cadavrul proaspar- maxim 30 min. de la
moarte,probele conservindu-le I formol. La
suspectarea unei coccidioze, la purceii de 7-14 zile, se recur- ge
la efectuarea de amprentre ale intestinului si colorate dupa
Gram.P/n examen bacteriologic si virusologic,prelevam segmen-
te intestinale de 10-15 cm. lungime: duoden,jejun,ileon, de la
cadavre proaspete sau purcei sacrificati de necesitate. Fiecare
proba se ambaliaza separat in pungi de plastic sterile, care se
indentifica sise refrigereaza cit mai repede. Se determina pH
continutului intestinal, cu benzi hirtie indicator. pH continutului
Intestinal creste – pH 5,0 -6,0 in stadiul initial a infectiei acute
cu virusul Gastroenteritei transmisibile; pe masura ce boala evo-
lueaza pH devine normal.La nivelul colonulu ,Ia stadiul acut a
enteritelor provocate de E.coli , pH e neutru sau usor alcalin –
pH: 7,0 -8,0.
Examenul capului: craniul se deschide printr-o sectiune longitu-
dionala.Daca lichidul meningian e tulbure-facem amprentre p/n
examen citologic si bacterioscopic: numarul mare de neutrofile
ne indica o meningita purulenta. P/n examenul bacteriologic,cu
un tampon steril de sub meninge (la nuivelul bulbului si puntii)
colectan material patologic. P/n examenul histologic,se fixeaza
o jumatate de encefal in formol de 10 %,iar a doua jumatate se
pune un pungi de plastic sterile si se refrigereaza si e trimisa
p/n examen baceriologic si virusologic.
5.3.
 Bibliografie
1. Baba A. “Diagnostic necropsic veterinar”, București, Editura Ceres,1996.
2. Cătoi
Cornel, “Diagnostic necropsic veterinar” , Cluj-Napoca, Editura Academic
Pres, 2003. 3. Coman
Marian, Olariu-Jurca Ioan, Stanciu Adrian, “Compediu de morfopatologie
practică”, Timișoara, Editura Brumar, 2005.
4. Olariu-Jurca Ioan, “Diagnostic
necropsic veterinar”, Timișoara, Editura Woldpress,2003.
5. Traian Enache, “medicina legala veterinara si
diagnostic necropsic’, Editura Fundației ROMĂNIA MARE, București,2009.
6. Жаков М., Прудников В.
“Вскрытие животных и диференци- альная патоморфологическая
диагностика болезней”, Москва, Колос, 1998.
7. Жаров A., Иванов И. “Вскрытие и
патологоанатомическая диагностика болезней сельскохозяйственых
животных”, Москва, Колос, 2003.
8. Жаров A. “Судебная ветеринарная медицина”,
Москва, Колос, 2001
9. www.patholvet.ro
10. www.infodairy.com