Top Tip

Pentru a beneficia de caracteristicile interactive ale acestei prezentări

PowerPoint, vă recomandăm să o vizualizați în modul „Expunere diapozitive”
sau „Slide Show”.
 În pădurea deasă, deasă
Mai încolo de cărare,
Ședea ascunsă într-un desiș
O căsuță oarecare.

Auzeai mereu o vorbă, Stăteau în ea Ivan cel bun,

Ba un râs, ba o strigare. El era fratele mare!
Când și când zăreai în grabă Rita, sora lui de-acum,
O privire scrutătoare. Punea mereu o întrebare.
 Când–se jucau
Cine să lângă pădure
fie oare?
Ce bine Rita
Mirată, se mai distrau!
se-ntreba.
DarDar
uneori
Ivan,vedeau prinmare,
fiind mai ramuri
Niște ochi cum
Imediat îi priveau.
o liniștea:

– E un iepure ce sare,
Ba o pasăre în zbor!
E o veveriță mare,
Sau chiar un mic prădător.
 Nici
Ei că
nulesevenea
temeau să defel
creadă
Într-o zi, când
Împreună se erau!
când jucau,
Că Și-ncet,
din curteaca lor
un cea simplă
șoricel,
Pași de
Tiptil, dansse-apropiau.
tiptil, se auzeau.
Fredonând mai în surdină
Tot în verde îmbrăcat
Într-un colț de la grădină
Era un trol pus pe dansat!

Trolul, când i-a văzut,

Liniștit, a continuat!
Iar Rita, de necrezut,
La dans i s-a alăturat!

Dansau frumos pe muzica

Orchestrată de natură:
Cip, cirip de păsărea
Și foșnet de ramură.
 Când dansul s-a încheiat
Ei și-au zâmbit cu veselie
Dar trolul de grab-a plecat
În pădurea ruginie.

S-a întors apoi sfios, – Sprinten ca o frunză sunt

Ținând în mână-o frunză. În bătaia vântului.
– Mă numesc Fag cel duios, Prin pădure merg cântând
Facem cunoștință? În căutarea Pinului.
 – Încântată, spuse Rita
Culegând și ea o pară.
Eu sunt Rita, fericita,
Și din toamnă merg școală.

Arătând apoi spre pară:

– Sunt bună bucătăreasă!
Cea mai bună tartă din țară
Se face la mine-acasă!
 – Onorat, spuse Ivan
Ridicând de jos o piatră
Sunt Ivan cel năzdrăvan
Bun venit în curtea noastră!

A țintit apoi spre pom

Și a nimerit o pară.
– La țintit sunt campion
Mă antrenez de-o vară!
 –– Cine
El este
estefratele
acestmeu,
Pin?
Răspunse
Întrebă Fag voios.
curioasă Rita.
–Ivan
Pin scăpă
se plimbă teleleu
un suspin,
Prin pădure-n
Ea mereu sus și-n
întreabă jos.
ceva.

– Îl căutam prin curtea voastră

Când m-a oprit muzica
Cu așa o orchestră,
Nu am putut rezista!
– Te
L-au
ajutăm
strigat
noicasă-l
păsările
găsești!
Răspunseră
Imitându-le
copiii-n
în zbor.
cor.
Și fără-a
Cântându-le
mai statrilurile,
la povești
Fâlfâiau
Au și luat-o
din mâini
la picior.
de zor.
 L-au strigat ca broaștele
Sărind cât de sus puteau
Cântându-le vorbele,
– Pin! Pin! Pin! orăcăiau.

L-au strigat ca vântul

Fluierând printre copaci.
Imitau și leagănul
Micilor puieți voinici.
 Dintr-odat’, din depărtare,
Un lung sforăit veni
Și, plecând în cercetare,
Dormind dus, Pin se ivi.

Vesel ca întotdeauna,
Fratele său l-a trezit.
Pin, văzându-i împreună,
Părea cam nedumerit.
 – Ei sunt Rita și Ivan,
Prietenii mei din pădure.
Și, șezând pe un buștean,
Povesti a lui găsire.

– Încântat de cunoștință!
Spuse Pin cam amuzat.
În semn de recunoștință
La un ceai i-a invitat.
 Casa trolilor, să știți
Era ca pentru copii!
În pădure de-o găsiți
Ce este nici nu veți ști!

Stă ca o ciupercă mare Ceaiul cel mult așteptat

La tulpina plopilor. În grădină fu servit.
O ușă și geamuri are În ceșcuțele de lut,
Și-un tufiș deasupra lor. Aburea necontenit.
 Rita bău ceai de mure
Iar Ivan, de mușețel.
Adunate din pădure
De hoinarul Pin, astfel:

Câte-o floare, câte-un fruct, Cine și-ar fi-nchipuit,

Nu prea multe dintr-un loc Doi frați troli și doi copii
Era un semn de respect, Că prieteni au devenit
Pentru plante un noroc. Sub copacii ruginii?