Războaiele și efectul

lor asupra mediului

Războiul și mediul
Mediul natural a constituit un element strategic al războiului, de când prima piatră a fost aruncată
de primul locuitor al peșterilor, dar istoria oferă, de asemenea, lecții eco-sensibile.

Ce putem spune concret legat în momentul de față este că războiul se desfășoară diferit astăzi,
bineînțeles, și are efecte răspândite asupra mediului care durează mult mai mult. "Tehnologia s-a
schimbat, iar efectele potențiale ale tehnologiei sunt foarte diferite", a declarat Carl Bruch, co-
director al programelor internaționale la Institutul de Drept de Mediu din Washington, DC

Incepand cu perioada postbelica apare un nou tip de amenintare la adresa mediului:

contaminarea radioactiva, ca urmare a experientelor nucleare. Consecintele acestui tip de
amenintare pot ajunge pana la dimensiunea unui holocaust, asa cum s-a intamplat la Hiroshima si
Nagasaki, pe 6 respectiv 9 august 1945.
Evoluţia tehnologică a făcut ca în prezent,
puterile nucleare să deţină arme cu o putere
de peste 50 de ori mai mare decât cele de la
Hiroshima şi Nagasaki.Războiul chimic,
biologic și nuclear modern au potențialul de
a provoca un șoc de mediu fără precedent
care, din fericire, nu am văzut -- inca.
Distrugerea habitatului și refugiații
Poate cel mai cunoscut exemplu de devastare a habitatului a avut loc în timpul
războiului din Vietnam, când forțele americane au pulverizat erbicide precum Agent
Orange pe păduri și mlaștini de mangrove care au oferit acoperire soldaților de gherilă.
Se estimează că 20 de milioane de galoane de erbicid au fost decimate aproximativ
4,5 milioane de acri în mediul rural. Unele regiuni nu se așteaptă să se recupereze de
câteva decenii.

În plus, atunci când războiul provoacă mișcarea în masă a oamenilor, impacturile

rezultate asupra mediului pot fi catastrofale. Despăduririle răspândite, vânătoarea
necontrolată, eroziunea solului și contaminarea pământului și a apei de deșeurile
umane apar atunci când mii de oameni sunt nevoiți să se stabilească într-o nouă zonă.
Prăbușirea infrastructurii
Printre primele și cele mai vulnerabile obiective de
atac într-o campanie militară se numără drumurile,
podurile, utilitățile și alte infrastructuri ale inamicului.
Deși acestea nu fac parte din mediul natural,
distrugerea stațiilor de tratare a apelor uzate, de
exemplu, degradează sever calitatea apei
regionale. În timpul luptelor din anii 90 în Croația,
fabricile de producție chimică au fost bombardate;
deoarece instalațiile de tratare a deversărilor
chimice nu funcționau, toxinele curgeau în aval
necherificate până la încheierea conflictului.
Razboi Geofizic
Oamenii de ştiinţă au împins tehnologia până într-
atât, încât, războiul geofizic (influenţarea
artificială a vremii ca procedeu de luptă) să
devină o realitate. Prin război geofizic (ecologic)
se înţelege o formă de purtare a războiului total în
care se folosesc mijloace şi metode de modificare
a mediului natural, considerându-se că acestea
pot provoca distrugeri atât de mari, încât ar obliga
adversarul să înceteze acţiunile de luptă
(lexiconul militar).
Formele concrete ale războiului geofizic ar putea fi următoarele:
– provocarea unor fenomene (ploi torenţiale, uragane, grindină, avalanşe, etc.) care să afecteze
grav
teritoriul inamicului şi mai ales, acele spaţii în care se află elemente ale industriei de război,
sisteme de
arme, îndeosebi strategice, depozite şi resurse;
– modificarea compoziţiei aerului, apei şi altor elemente, pe suprafeţe întinse, care să provoace
pierderi imense sau să genereze o succesiune de fenomene distrugătoare;
– modificări orientate în stratul de ozon sau în ionosferă care să afecteze grav un anumit teritoriu;
– acţiuni (explozii termo-nucleare, stimularea erupţiei unor vulcani etc.) care să producă modificări
ale
mediului; creşterea catastrofală a nivelului apelor, inundaţii şi chiar cutremure de pământ;
– modificări grave ale mediului marin;
– acţiuni punctiforme asupra unor regiuni din zonele polare, ecuatoriale sau cu hidrocarburi care
să
genereze fenomene distrugătoare;
– acţiuni climatice
Mediul natural ca atare nu constituie obiectiv militar si nu ar trebui sa fie afectat de
derularea ostilitatilor. Dar in razboi, mediul natural – campiile, dealurile, podisurile,
masivele muntoase, cursurile de apa, padurile, localitatile – capata o importanta majora
pentru organizarea si ducerea actiunilor de lupta, pentru dispunerea si pregatirea
fortelor armate, pentru executarea lucrarilor si amenajarilor cu destinatie militara.
Pe de alta parte, obiectivele militare sunt amplasate in mediu, iar actiunea
beligerantilor asupra lor produce in mod automat si efecte ecologice, uneori adevarate
dezastre, ca in cazul razboaielor din Vietnam, Golful Persic si Iugoslavia.
In ceea ce priveste Razboiul din Golf, prin consecintele sale asupra mediului, se inscrie
intre marile dezastre ecologice ale secolului XX. Inainte de retragere trupele irakiene
au varsat in apele Golfului Persic aproximativ 3 milioane de barili de petrol, iar in desert
mai mult si apoi au dat foc la mai mult de 500 de puturi de petrol. S-a estimat ca circa
10 milioane de m de petrol s-au raspandit in mediu cu aceasta ocazie.
Alt exemplu ar fi terenurile petrolifere ale Kuweitului
care au ars aproape un an, producand de 10 ori mai
multa poluare decat toate combinatele energetice si
industriale ale Statelor Unite ale Americii luate
impreuna, Kuweitul indreptandu-se spre o calamitate
ecologica. „Cea mai grava poluare cauzata de om,
comparabila cu accidentul de la Cernobil“, declara
ministrul francez al mediului, Brice Lalonde, dupa o
vizita efectuata in Kuweitul eliberat.
Concluzia
Cu toate acestea, discutia asupra necesitatii protejarii mediului natural de riscurile si
amenintarile militare ramane deschisa. In actuala ordine a lumii nu s-a precizat exact, cu
claritate daca in timpul unui razboi conteaza mai mult obtinerea victoriei, salvgardarea
suveranitatii tarii sau protejarea tuturor elementelor mediului natural pentru generatiile
viitoare.

Trebuie sa admitem ca, atata vreme cat vor exista razboaie, vor exista si situatii in care
necesitatile militare vor fi mai pregnante decat preocuparile ecologice; nu vom putea proteja
niciodata mediul in totalitate de riscurile si amenintarile de natura militara. Tot ceea ce se
poate face, se rezuma la a atenua efectele distructive ale razboiului.