Razboaiele si efectele lor

asupra mediului

Sovea Estera Daniela

Războiul este un conflict militar sau nu, scurt sau de
durată, între două sau mai multe grupuri, categorii
sociale sau state, pentru realizarea
unor interese financiare, etnice, teritoriale, economice
și politice.
Numai în Europa vestică, în perioada scursă de la
sfârșitul secolului al XVIII-lea, au avut loc cel puțin 150
de conflicte militare și 600 de bătălii aferente acestora.
Conflictul armat şi implicațiile acestuia asupra problematicii ecologiei
constituie o preocupare actuală a factorilor de decizie politico-militară, care se
bucură de o atenție sporită, întrucât războiul prin poluări masive-otrăvind
apele şi contaminând solul şi aerul-generează consecințe grave şi pe termen
lung asupra mediului. Cantități imense de substanțe extrem de toxice, pulberi
şi materiale inflamabile, explozive, gaze toxice, fum, la care se adaugă
folosirea uraniului sărăcit produc efecte deosebit de periculoase pentru
sănătatea omului şi a mediului.
Tragicele consecințe ale recentelor conflicte generează rezerve asupra
conținutului, limitelor şi eventual a lacunelor dreptului internațional umanitar,
cu concluzia unanimă că apariția unor noi mijloace de luptă deosebit de
devastatoare, ca şi modul incriminant de conducere a ostilităților constituie
grave amenințări la adresa mediului .
Războiul geofizic este una dintre formele posibile de manifestare a războiului.
În pofida dispozițiilor Convenției din 1976 cu privire la interzicerea utilizării în
scopuri ostile a tehnicilor de modificare a mediului la care sunt părți un număr
de peste 70 de state se preconizează că un asemenea război să includă un
sistem de acțiuni care vizează provocarea unor fenomene naturale, calamități
şi catastrofe cu influențe nocive asupra mediului de viață al oamenilor,
localităților, terenurilor agricole, sistemelor de comunicații cu scopul realizării
unor obiective importante, între care se situează distrugerea potențialului şi
resurselor adversarului. El îşi bazează modul de acțiune pe tehnicile de
modificare a mediului în scopuri militare. Este un război care se supune atât
unei strategii directe, cât mai ales unor strategii indirecte.
Formele concrete ale războiului geofizic ar putea fi următoarele:
– provocarea unor fenomene (ploi torenţiale, uragane, grindină, avalanşe, etc.) care să afecteze grav
teritoriul inamicului şi mai ales, acele spaţii în care se află elemente ale industriei de război, sisteme de
arme, îndeosebi strategice, depozite şi resurse;
– modificarea compoziţiei aerului, apei şi altor elemente, pe suprafeţe întinse, care să provoace
pierderi imense sau să genereze o succesiune de fenomene distrugătoare;
– modificări orientate în stratul de ozon sau în ionosferă care să afecteze grav un anumit teritoriu;
– acţiuni (explozii termo-nucleare, stimularea erupţiei unor vulcani etc.) care să producă modificări ale
mediului; creşterea catastrofală a nivelului apelor, inundaţii şi chiar cutremure de pământ;
– modificări grave ale mediului marin;
– acţiuni punctiforme asupra unor regiuni din zonele polare, ecuatoriale sau cu hidrocarburi care să
genereze fenomene distrugătoare;
– acţiuni climatice;
Din vastul arsenal deținut astăzi de către marile puteri militare şi nu numai, ale
planetei, apreciem că următoarele categorii de arme pot aduce prejudicii
imense, chiar iremediabile asupra mediului:
a) armele chimice şi bacteriologice;
b) armele nucleare;
c) mijloacele şi metodele de război ecologic.
a)Arme chimice sunt arme de distrugere în masă ce conțin substanțe chimice
toxice care pot cauza moartea, incapacitatea permanentă sau temporară la
om sau la animale, precum și munițiile și dispozitivele, orice echipamente
concepute special pentru a fi utilizate în răspândirea acestor toxine.
După efectul pe care-l produc asupra organismului uman, agenții chimici de
luptă se împart în agenți toxici, agenți paralizanți și agenți psihochimici.
Agenti toxici:
• sufocanți: produc în general moartea sau intoxicații grave prin inhalare (clor, fosgen)
• sangvini: acționează prin inhalare și se distribuie în organism prin intermediul sângelui
(acid cianhidric, arsină)
• vezicanți: sunt substanțe uleioase ce acționează prin inhalare de aerosoli sau prin contact
cu pielea (iperită sau gaz muștar, lewisită.
• neurotoxici: produc paralizia mușchilor care asigură deplasarea, a celor respiratorii și a
mușchiului cardiac.
• seria G: tabun, sarin, soman, ciclosarin.
• seria V: Gaz VX.
Agenţi paralizanţi:
• Benzilat de 3-chinuclidinil: este un agent anticolinergic care afectează sistemul nervos
central și cel periferic; este împrăștiat sub formă de aerosol.
Agenţi psihochimici:
• Sunt în general arme neletale cu proprietăți incapacitante, depresive, halucinogene, care
scot din luptă trupele inamice prin provocarea de psihoze individuale sau de grup.
Folosirea lor nu este interzisă de nici un tratat internațional. În general se folosesc ca
aerosoli (ex. LSD, scopolamină și alți derivați ai opiului,
precum fentanil, morfina, afrodiziace)
b)Armele nucleare constituie o categorie de mijloace de război specifică, diferită
de celelalte mijloace atât sub raport cantitativ – producerea de distrugeri masive
şi pagube generalizate, – cât şi sub raport calitativ, efectul undei de şoc şi
otrăvire masivă prin radioactivitate penetrantă. Un război nuclear implică nu
numai costuri enorme, iar din punct de vedere economic pentru învingător
rezultatele sunt îndoielnice: toate zonele afectate nu pot fi utilizate şi nici
ocupate căci ele sunt contaminate radioactiv. Recuperarea acestor zone pentru
viața paşnică necesită un timp îndelungat şi cheltuieli importante.
c)Conflictele armate au loc în prezent, tot aşa de frecvent şi pe tot atât de pustiitor ca şi în
trecut, numai că noile tehnologii militare de purtare a războiului-tehnologii de modificare a
mediului -puse la punct în laboratoarele ultrasecrete ale marilor puteri militare, au condus la
apariția războiului ecologic, numit inițial război meteorologic, iar mai recent război geofizic
sau geoclimatic.
Armele acestui nou tip de război modifică mediul, clima, provoacă mişcări seismice,
acționează asupra dinamicii, compoziției sau structurii pământului inclusiv asupra biosferei,
litosferei, hidrosferei, atmosferei, ori spațiului extraatmosferic, prin producerea de furtuni,
ploi şi zăpezi, ceață, grindină, valuri uriaşe, alunecări de teren etc. Efectele necontrolabile ale
acestuia, pot perturba echilibrul mediului natural, constituind o amenințare pentru toate
componentele sale-pământ, apă, aer. În următorul război mondial, marile puteri se vor bate în
cutremure, furtuni şi ninsori. Oamenii de ştiință şi specialiştii în domeniu vorbesc astăzi de
posibilitățile utilizării fenomenelor naturii în confruntările dintre state. În acest tip de conflict
armat, agresorii vor putea apela, pentru a-şi înfrânge adversarii la mişcări seismice
devastatoare şi la manipularea fenomenelor meteorologice în declanşarea unor fenomene
specifice care produc: secetă prelungită, ploi torențiale care determină inundații catastrofale,
furtuni şi uragane care şterg de pe suprafața pământului regiuni întregi, căderi de grindină
care distrug recolte, omoară oameni şi animale, ninsori abundente şi înghețuri care nu numai
că produc perturbări grave ale climei, dar aduc şi distrugeri ale culturilor agricole, îmbolnăvesc
oamenii şi animalele etc.
 Boli contagioase ce au influențat conflictele armate din
istorie
Istoria ne-a arătat de nenumărate ori că bolile contagioase au făcut casă bună cu o parte din
conflictele armate ale istoriei, acest subiect fiind adus în atenția publică mai ales în contextul
crizei siriene. Condițiile de război şi zonele răvăşite de lupte oferă condiții ideale pentru
dezvoltarea bacteriilor şi viruşilor. Un astfel de exemplu este reapariția infecțiilor cu polivirus,
cel care cauzează poliomielită, în Pakistan şi Afganistan de unde s-a răspândit zona în
Orientului Mijlociu. În acelaşi timp, în Africa, lipsa accesului la doze de vaccinuri a dus la
dezvoltarea infecțiilor cu poliovirus în nordul Nigeriei şi aprinderea unui focar în Somalia. De-a
lungul istoriei, bolile contagioase au influențat în mod puternic cursul războaielor, iar acestea,
la rândul lor, au fost influențate de condițiile de război, în dezvoltarea lor. Astăzi, ca şi în trecut,
în timpul războaielor cunoaştem prăbuşirea sistemelor de sănătate, ceea ce înseamnă că
infecțiile, de obicei restrânse, pătrund în mijlocul populației.Civilii şi militarii ajung să trăiască
în condiții insalubre şi în spații aglomerate, locuri ideale de reproducerea a viruşilor. Un
contemporan este apariția epidemiei de febră tifoidă dintr-o regiune a estului Siriei.
Profesorul Jonathan Ball propune mai multe momente din istorie în care bolile contagioase au jucat un rol major:
1) Ciuma Antonină soldații romani se întorc din războiul cu parții având vărsat de vânt sau pojar, pandemie
denumită şi „Ciuma Antonină”, care va face ravagii în Imperiul Roman, fiind boala care a răpus şi doi împărați,
Lucius Verus şi Marcus Aurelius.
2) Războiul de 30 de ani (1618-1648) Febra tifoidă a fost boala care a influențat în mare măsură „Războiul de 30 de
ani”. Purtătorii acestei bacterii au fost în principal rozătoarele, şi transmiterea prin materii fecale.
3) Războaiele napoleoniene (1805-1814) Febra tifoidă este cea care îi decimează trupele lui Napoleon, în multe
momente, această boală contagioasă fiind mai devastatoare ca luptele propriu-zise.
4) Războiul din Crimeea (1853-1856) Forțele britanice sunt afectate foarte mult de focarele de holeră.
5) Războiul franco-prusac (1870-1871) O formă agresivă a variolei, originară din Franța, a fost introdusă în Prusia de
prizonierii de război francezi.
6) Primul Război Mondial (1914-1918) Diferitele forme de gripă sunt cele care produc probleme soldaților de pe
fronturi. În schimb, în Rusia, după semnarea păcii va începe o perioadă în care holera, dizenteria, malaria, febra
tifoidă şi tifosul vor afecta populația.
7) Al Doilea Război Mondial (1939-1945) Japonezii infectează mai mult de 1.000 de fântâni din China cu bacterii de
holeră şi ciumă. În prezent cercetătorii s-au luptat cu probleme cum ar fi cele apărute în anii 2012-2013 în Egipt,
West Bank, Fâşia Gaza şi Siria, unde au fost raportate cazuri de poliomielită. Cazul sirian este cel mai îngrijorător
deoarece pe lângă condițiile precare de viață, în multe zone refugiații nu au acces la apă potabilă, iar despre un
minim de servicii de salubritate, nici nu poate fi vorba, ceea ce duce la adevărate focare.
Efectele dezastruoase ale războiului din Libia
Conflictul declanşat în Libia riscă sa se transforme într-un război cu implicații internaționale şi cu efecte
dezastruoase asupra mediului.
Statele participante la summitul de la Paris privind situația din Libia au decis să intervină pentru a opri
atacurile preşedintelui Gaddafi în Benghazi. Acesta va fi doar începutul unei acțiuni ce ar putea pune
Libia pe lista unor conflicte precum Războiul din Golf şi din Irak, care au provocat sărăcirea popoarelor şi
a resurselor şi efecte ireversibile asupra mediului.
Din perspectiva acestora din urmă, situația este cu atât mai gravă cu cât Libia este de aproximativ patru
decenii o mare producătoare şi exportatoare de petrol. Resursele bogate de petrol din regiune au dus la
ridicarea nivelului de trai a locuitorilor, care au cea mai mare speranță de viață din Africa (74 de ani).
Banii care ar putea opri efectele schimbărilor climatice se vor „topi” în acțiuni ce vor avea ca efect
pierderi de vieți umane, distrugeri materiale, poluarea solului şi a aerului.
Emisiile din Irak: cât 25 de milioane de maşini. Deşi este greu de estimat, cuantificarea poluării a fost
realizată de experți pentru unele din conflictele armate recente.Cantitatea de gaze cu efect de seră
emise în timpul războiului din Irak a fost echivalată cu cea provocată de 25 de milioane de maşini timp de
un an.Estimarea a fost realizată de organizația Oil Change International, care a studiat impactul unei
economii bazate pe petrol asupra mediului şi drepturilor omului.
Documentul mai arată că banii investiți până în prezent de SUA în acest război, de la începutul lui
echivalează investiția globală necesară până în 2030 pentru a frâna fenomenul încălzirii globale.
Realizatorii studiului au luat în calcul poluarea materialelor explozibile, incendiile izbucnite în timpul
războiului şi amprenta de carbon a fabricilor de ciment care şi-au mărit producția pentru reconstrucția
oraşelor.
 Razboiul din Vietnam
Operațiunea Ranch Hand a început la începutul anului
1962 și avea ca scop să defolieze coroanele copacilor, și
să desece tufișurile pentru a scoate la vedere mișcările din
zonă. În această acțiune s-au aruncat substanțe chimice
asupra plantelor, printre care și Agentul Orange denumit
după culoarea butoaielor, în urma cărora cădeau frunzele.
Substanța conținea și dioxină, care era dăunătoare
sănătății. Guvernul Vietnamului, după război, a evaluat
efectele Agentului Orange, constatând că aproximativ 4,8
milioane de oameni au fost expuși substanței care a
produs moartea a 400 000 oameni și tot din această cauză
s-au născut 500 000 copii cu malformații. În urma
interdicției ONU s-a sistat utilizarea substanței, apoi, în
1972, a fost transportat pe atolul Johnston, iar în 1977 s-a
distrus toată cantitatea rămasă. În afară de Agent
Orange, în delta fluviului Mekong armata americană mai
folosea și Agent White și Blue până în 1973. În SUA
cercetările efectuate nu au demonstrat în mod clar
nocivitatea substanțelor defoliante, din acest motiv SUA
nu-și asumă răspunderea pentru persoanele afectate și
nici faptul că ar fi folosit substanțe chimice interzise de
convențiile internaționale.
 Războiul din Siria
Conflictele armate din Orientul Mijlociu au generat crize umanitare care au condus, pentre
altele, la cel mai mare val de refugiați din istoria Europei, după al doilea război mondial. Ca
soluție la criza refugiaților, voci internaționale au propus rezolvarea problemelor în statele de
origine, pentru a opri fluxul de persoane care fug să-și salveze viețile. O contraofensivă
internațională asupra ISIS are deja loc în Siria: peste 60 de țări s-au coalizat pentru a lupta
împotriva Da’esh (Statul Islamic).
Însă, chiar dacă războiul ar fi oprit azi, cele mai importante regiuni ar fi de nelocuit, din cauza
distrugerilor cauzate de război.
Bombardarea fabricilor, dispariția infrastructurii, muniția folosită în război, contribuie la
formarea unu mediu toxic, care ar putea îmbolnăvi grav oamenii pe termen lung, potrivit unui
studiu recent coordonat de Wim Zwijnenburg, cercetător și membru al organizației PAX.
Studiul a fost realizat online, cu ajutorul noilor tehnologii, cum ar fi cartarea prin satelit,
geolocalizare, precum și date din cadrul rețelelor sociale sau publicate de Națiunile Unite –
cum ar fi Programul de Mediu al Națiunilor Unite, despre impactul unor conflicte anterioare
asupra mediului și sănătății publice.
Autorul descrie aici instrumentele folosite și cum pot fi acestea utilizate de oricine este
interesat.
Raportul arată că, în primii 4 ani de conflict, au fost distruse peste 30% dintre locuințele cetățenilor, ceea
ce conduce la contaminarea aerului cu substanțe periculoase, cum ar fi metalele grele și azbestul. Wim
Zwijnenburg amintește cazul celebrului atac terorist de la World Trade Center, New York, în urma căruia
au căzut turnurile gemene. Potrivit institutului Center for Disease Control and Prevention (CDC), peste
1100 de oameni care au fost lângă World Trade Center în ziua prăbușirii, au fost diagnosticați cu cancer –
nu pot fi demonstrate cauzalități directe, dar sunt indicii că poluarea generată în acel moment putea
contribui la îmbolnăvirea acestora.
Mai mult, numeroase fabrici au fost bombardate, iar reziduurile acestora s-au împrăștiat în aer, sol și ape.
Spre exemplu, cea mai mare pondere a industriei farmaceutice din Siria se afla în regiunile Alep, Homs și
Damasc, toate ruinate de conflicte. Atacurile vizează în general infrastructura, sursele de apă și siturile
industriale, cu impact asupra mediului și oamenilor.
Autorul atrage atenția că problema contaminării mediului nu este abordată internațional – și cu atât mai
puțin intern. Raportul arată că nu există servicii de mediu în prezent în Siria, în timp ce poluarea crește.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Amiralul John Kirby, a declarat că nu au făcut analize concrete pe
impactul asupra mediului și sănătății publice generat de bombardamentele aeriene, dar că în viitor se vor
analiza și aceste aspecte.
Studiul lui Zwijnenburg este un semnal de alarmă, iar autorul speră ca acesta să declanșeze preocuparea
altor organizații internaționale pentru evaluarea și îmbunătățirea mediului în zonele de conflict.
Totodată, ar putea fi un semnal că refugiații nu vor prefera să se întoarcă prea curând în zonele de
origine, ceea ce înseamnă că sunt necesare politici eficiente de integrare a acestora în țările gazdă