Importanța Sodiului și a

Clorului

-Marinca Maria
 Clorul ca nemetal și utilizările sale

o Clorul este un element chimic cu numărul

atomic 17 și cu simbolul Cl. Este al doilea cel
mai ușor halogen, fiind în grupa acestora situat
sub fluor și deasupra bromului, astfel încât
proprietățile sale sunt oarecum intermediare
celor două elemente. Clorul este un gaz de
culoare galben-verzui în condiții normale de
temperatură.
o Cel mai răspândit compus al
clorului, clorura de sodiu (denumită de
obicei sare de bucătărie), a fost cunoscut încă
din timpuri străvechi.
 Descoperirea clorului

 În jurul anului 1630, clorul gazos a fost sintetizat în urma unei reacții chimice, dar la acel
moment nu a fost recunoscut ca o substanță importantă la nivel fundamental. Carl Wilhelm a
realizat o descriere a clorului gazos abia în 1774, crezând că este un oxid al unui nou element.
În 1809, chimiștii au sugerat faptul că noul gaz ar putea fi un element pur, ceea ce a și fost
confirmat de către Humphry Davy în 1810, care a denumit elementul după termenul din limba
greacă veche χλωρός khlôros (verde-pal,) pe baza culorii sale.
 Datorită reactivității sale foarte mari, toată cantitatea de clor din scoarța Pământului se află
sub formă de compuși ai clorului, de obicei cloruri ionice, printre care se numără și sarea de
bucătărie. Este al doilea cel mai răspândit halogen (după fluor) și al 21-lea cel mai răspândit
element chimic din scoarța terestră. Pe de altă parte, cantitatea de săruri de clor din depozitele
subterane sunt minore în comparație cu cantitatea imensă de clorură de sodiu dizolvată în apa
de mare.
 Răspândirea clorului în natură

Clorurile alcătuiesc cea mai mare parte a sărurilor din apa oceanică - ionii
de clorură reprezintă aproximativ 1,9% din masa oceanică - dar se întâlnesc și sub
forma depozitelor solide în scoarța terestră.
În natură se găsesc doar izotopii 35 și 37, într-o proporție de aproximativ 3:1,
ceea ce dă atomilor de clor o masă generală de 35,5.
Doi dintre cei mai des întâlniţi ioni din apele sărate ale mărilor sunt ionii de
clor şi cei de sodiu. Împreună, cei doi ioni alcătuiesc peste 90% dintre toţi ionii
dizolvaţi în oceane. Prin definiţie, sodiul şi clorul sunt elemente chimice sărate.
Concentraţia apelor marine este de circa 35%, iar într-un kilometru pătrat de apă
marină se află circa 120 milioane tone de sare.
Mai precis, dacă s-ar extrage toată sarea din Oceanul Planetar şi s-ar acoperi
cu ea suprafaţa planetei noastre, Terra ar fi acoperită cu un strat de sare compact,
care ar atinge înălţimea unei clădiri cu 40 de etaje.
Clorul în viața de zi cu zi

o Sub formă de acid hipocloros(HClO), obținut prin hidroliza hipocloritului

de sodiu(NaClO). Se utilizează pentru eliminarea bacteriilor și a altor
microbi din apa de băut și piscine.
o Folosit în cantități mari în: produse de hârtie, produse
antiseptice, coloranți, mâncare, insecticide, vopsele, produse petroliere,
produse plastice, medicină, textile, solvenți, precum și multe alte produse
de larg consum.
o Alte utilizări includ: producerea de clorați, cloroform, tetraclorură de
carbon și extragerea bromului.
 Sodiul ca metal și utilizările sale
 Sodiul (câteodată denumit și natriu) este un element
chimic cu simbolul Na și numărul atomic 11. Este
un metal alcalin, gri, moale, cu o reactivitate ridicată. Din
această cauză, sodiul nu există liber în natură, ci doar sub
formă de combinații chimice deosebit de stabile. În stare
liberă, reacționează violent cu apa și ia foc în aer la
temperaturi de peste 115°C. La temperatură obișnuită
lăsat în aer fumegă. Datorită liniilor sale spectrale din
domeniul culorii galben, conferă unei flăcări culoarea
galben.
 Sodiul se află în prima grupă a tabelului periodic al
elementelor, întrucât are un singur electron în stratul
extern. Reactivitatea sa ridicată provine din faptul că are
o tendință ridicată de a ceda electronul, formând
un ion încărcat pozitiv, cationul de sodiu Na+. Singurul
23
 Descoperirea sodiului

 Sir Humphry Davy a putut descoperi sodiu (Na) în laborator. În 1807, el a folosit electroliza pentru
a îndepărta acest element din soda caustică topită. Electroliza este un proces care utilizează curenți
electrici pentru a crea schimbări chimice. Un alt nume pentru sodă caustică este hidroxidul de sodiu
(NaOH). Deși multe persoane foloseau sare în anii 1800, a fost dificil să extragă sodiu din el,
deoarece acest element este activ și reacționează ușor cu alte elemente. Davy a descoperit că era un
metal. Sodul pur poate urca în flăcări dacă vine în contact cu apa, așa că trebuia să se asigure că se
află într-un mediu fără umiditate.
 Nu putem găsi sodiu în natură, deoarece este extrem de reactiv și dificil de despărțit de compuși,
astfel încât descoperirea acestui element în laborator a fost crucială. Este unul dintre cele mai
frecvente elemente de pe planetă și face parte din reacții multiple. Descoperirea sa i-a ajutat pe
oamenii de știință să descopere procese importante, de la modul în care ionii de sodiu creează semnale
electrice în corp până la reglarea nivelului de pH.
Răspândirea sodiului în natură

 Sodiul este cel mai răspândit metal alcalin din

scoarța Pământului, dar și unul dintre cele mai răspândite
din Univers. În natură se găsește sub forma depozitelor
masive de sare gemă (clorură de sodiu, NaCl), în
mineralul halit, în combinație cu clorura de potasiu),
în silvină, împreună cu aluminiul în criolit (Na3AlF6), sau
sub formă de azotat în salpetrul de Chile (NaNO3, azotat
de sodiu), reprezentând 2,6% din masa scoarței terestre.
În apa marină, ionii de Na+ îi însoțesc pe cei de Cl-.
 Liniile spectrale D ale sodiului se găsesc în
Sare gemă
majoritatea stelelor, precum și în Soare.
Sodiul în viața de zi cu zi

 Sodiul este un mineral esențial, având rol important în menținerea funcționalității corespunzătoare a

organismului. El intervine, alături de potasiu, în reglarea echilibrului hidrosalin, influențând astfel direct
valorile tensiunii arteriale și ale volemiei și participând în mod activ la menținerea homeostaziei mediului intern.
De asemenea, sodiul are rol în menținerea la parametrii normali a activității musculare și nervoase.
 Aproximativ 30% din sodiul prezent în corp este depozitat în oase, restul fiind distribuit în lichidele
organismului. Este un constituent de bază al plasmei sangvine, iar 60% din totalul său se află în lichidele
extracelulare (cele care scaldă celulele). Prin prezența sa în concentrație mare în sistemul circulator, influențează
tensiunea și are rol anticoagulant.
 Împreună cu un alt electrolit important, potasiu, sodiul intervine în menținerea valorilor normale ale pH-ului
sangvin. Printre alte efecte benefice ale sodiului se numără și intervenția sa în procesul de metabolizare a
nutrienților, cu eliberare de energie pentru desfășurarea corectă a activității organismului, precum și realizarea
unei suprafețe protectoare pentru mucoasa gastrică, împiedicând astfel erodarea ei prin acțiunea sucurilor
digestive acide.