Gherman Catalin Cristian

Clasa XI F.R

DEMENTA
DIGITALA – CUM
NE TULBURA
MINTEA NOILE
TEHNOLOGI
FOLOSIREA DISPOZITIVELOR DIGITALE DE LA COPILAŞ LA
ADOLESCENTRAPORTUL ANUAL AL COMISARULUI
GUVERNULUI FEDERAL GERMAN CU PRIVIRE LA DROGURI DIN
22 MAI 2012 AFIRMĂ CĂ, ÎN GERMANIA, CIRCA 250.000
PERSOANE CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 14-24 ANI SUNT
DEPENDENTE DE INTERNET ŞI 1,4 MILIOANE SUNT
CONSIDERATE UTILIZATORI DE INTERNET CU PROBLEME. ÎNTR-
O PERIOADĂ DE DOAR 5 ANI, NUMĂRUL CELOR DEPENDENŢI
DE JOCURI A CRESCUT DE 3 ORI. AU FOSTAFECTAŢI ÎN SPECIAL
TINERII BĂRBAŢI ŞOMERI. MANFRED SPITZER AFIRMĂ CĂ
TINERII GERMANI PETREC DE 2 ORI MAI MULT TIMP UTILIZÂND
DISPOZITIVE DIGITALE DECÂT PENTRU ÎNVĂŢAT. DAR NU
NUMAI TINERII SUNT DEPENDENŢI DE DISPOZITIVE DIGITALE.
REZULTATUL UNUI SONDAJ EFECTUAT ÎN 2007, CU 729 MAME, A
DEZVĂLUIT CĂ, LA ACEA VREME, ,,13% DIN COPIII SUB UN AN,
20% DIN CEI DE UN AN, 60% DIN CEI DE 2 ANI ŞI 89% DIN CEI
DE 3 ANI AVEAU VOIE SĂ SE UITE LA TELEVIZOR”. REZULTATUL
CERCETĂRII PROPRII A LUI SPITZER ESTE DE ASEMENEA GREU
DE CREZUT: ÎN GERMANIA, ,,800.000 COPII DE VÂRSTĂ
PREŞCOLARĂ URMĂRESC TELEVIZORUL LA ORELE 22, LA ORELE
23 SUNT ÎNCĂ 200.000, ŞI CHIAR LA MIEZUL NOPŢII 50.000 COPII
SUB 6 ANI ÎNCĂ SE UITĂ LA TELEVIZOR”. COPIII DOAR COPIAU
CEEA CE LE ARĂTASERĂ PĂRINŢII LOR, SPUNE SPITZER.
UN ECRAN DE TELEVIZOR NU ESTE NICI O DĂDACĂ BUNĂ, NICI UN
PROFESOR BUNMANFRED SPITZER ATRAGE ATENŢIA ŞI ASUPRA FAPTULUI
CĂ ,,DISPOZITIVELE DIGITALE SUNT DĂUNĂTOARE PENTRU ÎNVĂŢAT ŞI, PRIN
URMARE, PENTRU DEZVOLTAREA MINTALĂ A COPIILOR”. MULTE STUDII
ŞTIINŢIFICE ARATĂ CĂ CEI MICI SUNT STÂNJENIŢI ÎN MOD ACTIV ÎN
PROCESUL ÎNVĂŢĂRII DE BABY TV ŞI DVD-URILE BABY EINSTEIN. POTRIVIT
UNUI STUDIU AMERICAN PE SCARĂ LARGĂ DIN 2007, ,,COPIII MICI CARE SE
UITĂ LA BABY TV SAU DVD-URILE BABY ŞTIU MAI PUŢINE CUVINTE, IAR
DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR LOR DE LIMBAJ ESTE ÎNTÂRZIATĂ. (...) ÎNSĂ
DACĂ UN PĂRINTE LE CITEŞTE ZILNIC, SE OBŢINE UN EFECT POZITIV
ASUPRA DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI. CHIAR ISTORISIREA ZILNICĂ DE POVEŞTI
A AVUT UN EFECT POZITIV SEMNIFICATIV”.ÎN CIUDA ACESTUI FAPT,
INDUSTRIA TELEVIZIUNII A GĂSIT O NOUĂ ŢINTĂ DE AUDIENŢĂ ÎN ŢARA
NOASTRĂ ÎN ULTIMII ANI: BABY TV, O ,,INDUSTRIE DE 500 MILIOANE
DOLARI”. NU ESTE DE MIRARE CĂ, POTRIVIT RAPORTULUI MEDICAL AL
COMPANIEI GERMANE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BARMERGEK PE ANUL
2012, CARE S-A CONCENTRAT PE SĂNĂTATEA COPIILOR, 1,1 MILIOANE COPII
DIN GERMANIA SUB 14 ANI – ADICĂ, APROAPE 10% – AU FOST
DIAGNOSTICAŢI CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE A VORBIRII ŞI
CAPACITĂŢILOR LIMBAJULUI. LA ACEŞTI COPII ESTE AFECTAT TIPARUL
NORMAL DE DOBÂNDIRE A LIMBAJULUI ÎN STADIILE TIMPURII DE
DEZVOLTARE, DEŞI NU EXISTĂ DOVEZI CLARE DE VĂTĂMARE ORGANICĂ
GRAVĂ DREPT CAUZĂ A ANOMALIILOR. CEI MAI MULŢI COPII SUNT AFECTAŢI
LA VÂRSTA DE 5-6 ANI: APROAPE 38% DINTRE BĂIEŢI ŞI 30% DINTRE
FETE[2].DAR BABY TV NU NUMAI CĂ ÎMPIEDICĂ DEZVOLTAREA MINTALĂ ŞI A
LIMBAJULUI, CI ŞI PREDISPUNE LA OBEZITATE. AŞADAR, PĂRINŢII AR TREBUI
SĂ NU MAI PERMITĂ CORPORAŢIILOR INTERNAŢIONALE SĂ-I CONVINGĂ SĂ
URMĂREASCĂ EMISIUNI DE TELEVIZIUNE ŞI DVD-URI, DESPRE CARE SPUN
CĂ AU EFECTE POZITIVE ASUPRA COPIILOR LOR.
VIZIONAREA DE EMISIUNI TV DIN FRAGEDĂ PRUNCIE, EFECTUAREA DE
MAI MULTE ACTIVITĂŢI SIMULTAN ŞI TULBURĂRILE DE ATENŢIEDUPĂ
DECENII DE CERCETARE CU PRIVIRE LA INTERNET, OMUL DE ŞTIINŢĂ
DIN DOMENIUL CALCULATOARELOR ŞI PIONIERUL REŢELEI WORLD
WIDE WEB, DAVID GELERNTER, A SUSŢINUT CĂ ,,CREIERELE COPIILOR
AU NEVOIE DE ODIHNĂ”[3]. ÎN 2004, PEDIATRUL AMERICAN DIMITRI
CHRISTAKIS ŞI COLEGII SĂI ARĂTAU DEJA CĂ ,,VIZIONAREA TV LA O
VÂRSTĂ FRAGEDĂ ARE DREPT CONSECINŢĂ O INCIDENŢĂ CRESCUTĂ A
BOLII DEFICITULUI DE ATENŢIE (ADICĂ, PIERDEREA AUTO-
CONTROLULUI) LA VÂRSTĂ ŞCOLARĂ”.UN STUDIU PUBLICAT ÎN REVISTA
PEDIATRIA ÎN TOAMNA ANULUI 2011 A CONFIRMAT ACEASTĂ
CORELAŢIE. MANFRED SPITZER SOCOTEŞTE CĂ ESTE RUŞINOS FAPTUL
CĂ ABIA ÎN 2011 COMUNITATEA ŞTIINŢIFICĂ A REUŞIT SĂ CONFIRME
CEEA CE PĂRINŢII ŞI BUNICII AU ŞTIUT DE LA ÎNCEPUT: CĂ, DUPĂ CE SE
UITĂ ORE ÎN ŞIR LA CANALUL DE DESENE ANIMATE – DE PILDĂ
DUMINICĂ DIMINEAŢA –, COPIII NU MAI ERAU BUNI DE NIMIC DIN
CAUZĂ CĂ DEVENISERĂ ,,VLĂGUIŢI”.POTRIVIT LUI
SPITZER, ,,MULTITASKING” – A FACE ACTIVITĂŢI DIFERITE ÎN ACELAŞI
TIMP SAU FOLOSIREA SIMULTANĂ A MAI MULTOR DISPOZITIVE
DIGITALE ŞI O ABORDARE CORELATĂ A MAI MULTOR SARCINI SIMULTAN
– CONDUCE LA O ATENŢIE DEFECTUOASĂ ŞI LA CULTIVAREA ACTIVĂ A
SUPERFICIALITĂŢII ŞI INEFICIENŢEI. UN ADOLESCENT DE 15 ANI CARE
ESTE ,,MULTITASKING” ÎŞI DESCRIE VIAŢA PRECUM URMEAZĂ: ,,PRIN
MESAJE DE TELEFON MOBIL (SMS) VORBESC TOT TIMPUL CU OAMENI,
ÎN TIMP CE ÎMI VERIFIC E-MAILURILE, FĂCÂNDU-MI TEMELE PENTRU
ACASĂ SAU JUCÂND JOCURI PE CALCULATOR ÎN TIMP CE VORBESC LA
TELEFON” ...
INSOMNIE, DEPRESIE, DEPENDENŢĂ ŞI CONSECINŢE
FIZICEDIGITALIZAREA LUMII NOASTRE NU ARE NUMAI DIVERSE
EFECTE VĂTĂMĂTOARE ASUPRA MINŢII, CI ŞI ASUPRA
TRUPULUI, AFIRMĂ SPITZER. EL PREZINTĂ O SERIE DE STUDII
CARE ARATĂ CĂ INSOMNIA, DEPRESIA ŞI DEPENDENŢA SUNT
CONSECINŢELE EXTREM DE PERICULOASE ALE FOLOSIRII
DISPOZITIVELOR DIGITALE ,,AL CĂROR IMPACT ASUPRA
DEZVOLTĂRII SĂNĂTĂŢII GENERALE A TINEREI GENERAŢII DE
ASTĂZI CU GREU POATE FI SUPRAAPRECIAT”.O CONSECINŢĂ
FIZICĂ A COMPORTAMENTULUI DEPENDENT – PRECUM AU
ARĂTAT DATE RECENTE OFERITE DE CERCETĂRILE ÎN
DOMENIUL CREIERULUI – ESTE CĂ TINERII SUNT
SUPRAPONDERALI. ,,IZOLAREA SOCIALĂ ŞI ANXIETATEA SUNT
EFECTE SECUNDARE COMUNE”, SPUNE SPITZER, ,,SE
DEZVOLTĂ O SPIRALĂ DESCENDENTĂ LA CAPĂTUL CĂREIA NU
SE AFLĂ DOAR DEPRESIE ŞI IZOLARE SOCIALĂ, CI ŞI MULTE
BOLI FIZICE CARE ATING SISTEMUL CARDIO-VASCULAR,
SISTEMUL MUSCULAR ŞI SCHELETIC (LIPSA DE MIŞCARE,
POZIŢIA INCORECTĂ) PÂNĂ LA DEMENŢĂ”. DE VREME CE COPIII
ŞI ADOLESCENŢII ,,DIN ACEASTĂ ŢARĂ ÎŞI PETREC CEA MAI
MARE PARTE A TIMPULUI UTILIZÂND DISPOZITIVE DIGITALE,
TREBUIE SĂ NE ÎNGRIJORĂM CU PRIVIRE LA VĂTĂMAREA
MINTALĂ ŞI FIZICĂ PREVIZIBILĂPE TERMEN LUNG”.
COMPUTERE ŞI INTERNET ÎN SALA DE CLASĂÎNSĂ, PĂRINŢII SUNT CONVINŞI DE INDUSTRIA
COMPUTERELOR ŞI NEÎNCETATELE SALE RECLAME PE CARE CHELTUIEŞTE SUME URIAŞE
SĂ CUMPERE COPIILOR LOR UN LAPTOP – ,,UN LAPTOP PENTRU FIECARE ELEV”
SAU ,,LAPTOP ÎN LOC DE GHIOZDAN” – PENTRU CĂ LI SE SPUNE CĂ ACESTA
ÎMBUNĂTĂŢEŞTE PERFORMANŢA ŞCOLARĂ A ELEVILOR. CU TOATE ACESTEA, OPUSUL ESTE
ADEVĂRAT ŞI ACEASTA S-A ŞTIUT DE FAPT DE MULTĂ VREME. TEHNOLOGIA MODERNĂ A
INFORMAŢIEI, AFIRMĂ SPITZER, ,,CONDUCE LA O GÂNDIRE MAI SUPERFICIALĂ, DISTRAGE
ATENŢIA ŞI ARE EFECTE SECUNDARE NEDORITE, CARE VARIAZĂ DE LA SIMPLE BOLI LA
PORNOGRAFIE PENTRU COPII ŞI VIOLENŢĂ”. ALŢI OAMENI DE ŞTIINŢĂ SERIOŞI VĂD
LUCRURILE ÎN ACELAŞI FEL.PRINTRE ALTELE, SPITZER CITEAZĂ O DECLARAŢIE A
FOSTULUI ,,GURU AL INTERNETULUI” AMERICAN CLIFFORD STOLL, CARE ÎN 1995
COMPARA DEJA COMPUTERELE ÎN ŞCOALĂ CU FILMELE PREZENTATE ODINIOARĂ ÎN
ŞCOLI: ,,LE IUBEAM PENTRU CĂ NU TREBUIA SĂ GÂNDIM TIMP DE O ORĂ. PROFESORII LE
IUBEAU PENTRU CĂ NU TREBUIA SĂ PREDEA TIMP DE O ORĂ, ŞI PĂRINŢII LE IUBEAU
PENTRU CĂ ARĂTAU CĂ ŞCOALA LOR ERA LA UN NIVEL ÎNALT DIN PUNCT DE VEDERE
TEHNIC. DAR NOI NU ÎNVĂŢAM NIMIC (DIN ELE)”. PATRU ANI MAI TÂRZIU, CLIFFORD STOLL
ŞI-A EXPLICAT PUNCTUL DE VEDERE ÎN MULT-ACLAMATA SA CARTE ERETIC DE ÎNALTĂ
TEHNOLOGIE. DE CE COMPUTERELE NU APARŢIN SĂLII DE CLASĂ ŞI ALTE REFLECŢII ALE
UNUI OPOZANT AL COMPUTERELOR (HIGH TECH HERETIC. WHY COMPUTERS DON’T
BELONG IN THE CLASSROOM AND OTHER REFLECTIONS BY A COMPUTER
CONTRARIAN).SPITZER ÎL MENŢIONEAZĂ ŞI PE FOSTUL PREŞEDINTE AL ASOCIAŢIEI
AMERICANE DE CERCETARE EDUCAŢIONALĂ ŞI PROFESOR DE EDUCAŢIE LA
UNIVERSITATEA STANFORD, LARRY CUBAN. CARTEA LUI CUBAN ESTE INTITULATĂ
SUGESTIV: PREA LĂUDATE ŞI PREA PUŢIN FOLOSITE (OVERSOLD AND UNDERUSED),
AVÂND SUBTITLUL COMPUTERELE ÎN SALA DE CLASĂ, CUBAN DECLARÂND: ,,ACEIA CARE
PLEDEAZĂ PENTRU ASIGURAREA DE DISPOZITIVE DIGITALE ÎN ŞCOLI, FINANŢATĂ DIN
BANII PUBLICI, TREBUIE SĂ OFERE MAI ÎNTÂI DOVEZI ALE EFECTELOR POZITIVE” ALE
ACESTORA.EDUCAŢIA ESTE CEL MAI IMPORTANT FACTOR PENTRU SĂNĂTATEA UNEI
PERSOANE. MAI MULT, TEMELIA PENTRU ÎNVĂŢAREA PE TOT PARCURSUL VIEŢII ESTE PUSĂ
ÎN COPILĂRIE. DE ACEEA, ŞCOLILE AR TREBUI SĂ ASIGURE O BUNĂ EDUCAŢIE ŞI SĂ
INVESTEASCĂ ÎN PROFESORI BUNI, NU ÎN ORE CU LAPTOPUL, DEOARECE EDUCAŢIA
NECESITĂ OAMENI CU CARE POATE FI STABILITĂ O RELAŢIE INTERUMANĂ, EXTREM DE
NECESARĂ UNEI DEZVOLTĂRI ARMONIOASE A CREIERULUI.