Dansul

Călușarilor
Semnificația
∙ Dansul cĂlușarilor vine din negurile timpului, fiind
de origine precreștină. Dansul a fost legat ca
origine și de străvechiul cult al Soarelui. Dansul
Călușarilor se practică în sudul țării, dar și în
Moldova de Rusalii. Cu toate că de Rusalii se
sărbătorește Pogorârea Sfântului Duh, românii i-au
asociat acestei sărbători și semnificații magice. De
Rusalii se sărbătorea în trecut Rozalia, sărbătoarea
trandafirilor.
Descrierea *
∙ Călușarii execută un ritual magic,
care evoluează în jurul fructului de
alun numit "căluș". În dansul lor
magic există un moment când unul
dintre executanți este doborât la
pământ cu steagul de alun. Cei care
joacă sunt inițiați după un ritual
secret, bine păstrat, pentru a fi
demni de a juca acest dans.
 Descrierea **

∙ Călușarii joacă în timpul

Rusaliilor, când, timp de două-
trei săptămâni călușarii merg în
sate pentru a-i vindeca pe cei
bolnavi cu puterea pe care au
dobândit-o. Prin acest dans se
protejează oamenii, vitele și
recoltele de forțele malefice.
 Descrierea ***
∙ Mai întâi se identifică spiritul bolii de
către vătaful călușarilor. Apoi vătaful
atinge cu steagul (care are la capăt o
legătură de usturoi, una de pelin și un
șnur roșu) pe unul din călușari.
Călușarul atins cade la pământ,
preluând astfel asupra lui răul care iese
din cel bolnav.
Alcătuirea portului
∙ Grupul este format din 9 căluşari, mutul şi
2 lăutari. Mutul poartă mască sau are faţa
mânjită cu negru şi roşu. Formaţiei de
căluşari nu-i lipseşte niciodată steagul.
∙ Portul căluşarilor este compus din cămaşă,
pantaloni, brâu, opinci, la care se adaugă o
serie de însemne specifice jocului.
Fesul(pălăria)
∙ Căluşarul poartă, pe cap, la sfârşitul
sec. XIX – începutul sec. XX, fes roşu,
decorat cu mărgele colorate şi ciucure
negru din mătase. În al treilea deceniu
al sec. XX, fesul a fost înlocuit cu
pălăria neagră de fetru, decorată cu
panglici colorate şi mărgele policrome.
Cămașa și pantalonii
∙ Cămaşa căluşarilor este dreaptă sau cu
platcă, cu mâneci largi, fără manşetă,
împodobită cu broderii sau alesături.
∙ Pantalonii sunt de tipul ismenelor sau
„dimiilor”, având croială largă şi
decoraţie din găitane în aceeaşi
culoare.
 Brâul și încălțămintea
∙ Pe deasupra cămăşii se încinge un brâu
roşu sau un brâu făcut din bete înguste, de
care se prind batistele de mână, de jur
împrejurul taliei. Peste piept se aşează, în
diagonală, bete colorate, vătaful purtând,
în deceniile ’40 şi ’50 şi panglici
multicolore.
∙ Încălţămintea căluşarilor este compusă
din ciorapi albi tricotaţi, fără flori, traşi pe
deasupra pantalonilor, şi opinci. Deasupra
gleznelor se leagă doi sau mai mulţi
clopoţei.