JEAN RACINE

Fedra
■ S-a nă scut într-o familie de mici funcționari. Orfan la 4 ani,
mama sa murind în anul 1641 iar tată l să u în 1643 el a fost crescut
de bunicii să i acasă pâ nă la moartea bunicului să u în 1649. Cu
bunica sa s-a mutat la mă nă stirea din Port Royal.

Vâ rsta de 18 ani îl gă sește pe Racine orfan și să rac,

dar cu o cultură vastă și cu o serie de relații în râ ndul
Janseiștilor. A studiat filozofia în liceul Harcourt. Acum
scrie primele poezii. Ca un prim pas el încearcă să
concilieze aspirațiile literare și cariera ecleziastică , dar
în final, după un eșec în cariera , s-a devotat în
întregimea literaturii.
■ Fedra  este ultima tragedie profană a lui Racine înaintea unei lungi tă ceri de 12
ani de-a lungul că rora se va consacra serviciului regelui și religiei.

Fedra este o tragedie în 5 acte (avâ nd respectiv

5,6,6,6 si 7 scene), scrisă în versuri de că tre Jean
Racine, prezentată la 1 ianuarie 1677 la Hô tel de
Bourgogne.

Totul în Fedra a fost la scală mare: construcția

tragică , profunzimea personajelor, abundența
versificației. Spre deosebire de piesa pe aceeași
temă , Hippolit poartă coroană, al lui Euripide, Racine
face ca la finalul operei Fedra să moară ; suferind
înaintea sinuciderii ei de pe urma morții lui
Hippolit. Fedra, ca personaj, este unul dintre cele mai
remarcabile din operele lui Racine. Ea, totodată , este
vinovată de nefericirea altora fiind totodată și victima
instinctelor sale.
■ Zdruncinat de critici, Racine renunță la teatru, în ciuda succesului capodoperei
sale, Fedra. Membru al Academiei Franceze încă din 1673, Racine a fost înălțat la
rang de cavaler în 1690. Este de asemenea trezorier al Franței, funcție care îi aduce
venituri considerabile. De asemenea este numit historiograf al regelui în . Racine
decide să se așeze la casa lui iar soția sa Catherine de Romanet îi dăruiește 7 copii.
Însa căsătoria sa a fost una din interes.

La cererea Damei de Maintenon scrie tragediile

biblice Estheta (1689) și Athalia (1691). La acea vreme
Racine era tot împotriva teatrului, dar considera aceste
piese ca opere pedagogice și poetice.

Racine a murit în anul 1699 la Paris în urma unei

tumori. La cererea sa, a fost înmormântat în Port Royal,
dar după distrugerea localității, rămășițele sale
pământești au fost mutate la biserica Saint-du-
Mont din Paris.