CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1654-1714)

Echipă: Bordeianu Francesca, Di țu Stefania, Ionel Gabriela, Oprea Diana,

Pavel Rusu Eduard, Ruse Mihaela
DESPRE VIAȚA SA
• Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, la Brâncoveni, actualmentele
comună în județul Olt, într-o veche familie boierească. Acesta era fiul lui Matei
Brâncoveanu și al Stâncăi, sora domnitorului Șerban Cantacuzino. Rămâmâmd orfan
de tată la vârsta de doar un an, a fost crescut de un unchi al său, stolnicul Constantin
Cantacuzino care i-a oferit o educa ție aleasă pentru acele vremuri, învă țând printre
altele, greaca, latina și slavona
• Ulterior Sfântul Martin și Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu, a devenit
Domn între anii 1688-1714. Pe tot parcursul domniei sale, Țara Românească a
cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vie ții spirituale. În 17114
pe 15 august, a fost martirizat de către turci, la Constantinopol, împreună cu cei 4 fii ai
săi ( Constantin,Radu, Ștefan și Matei), precum și cu sfetnicul său, Ianache Văcărescu.
Cu toții sunt prăzmui ți pe 16 august, sub numele de Sfin ții Martiri Brâcoveni.
Oprea Diana
Martiriul brâncovenilor de Constantin Lecca, sec. al XIX-lea
• Brâncoveanu a avut 11 copii Domnul Ţării Româneşti a avut cu doamna Marica 11 copii:
şapte fete (Stanca: 1676, Maria: 1678, Ilinca: 1682, Safta: 1686, Ancuţa: 1691, Bălaşa:
1693, Smaranda: 1696) şi patru băieţi (Constantin: 1683, Ştefan: 1685, Radu: 1690,
Matei: 1698).
• În toatã domnia lui de un sfert de veac, ţara nu a cunoscut război. În perioada
domniei lui Constantin Brâncoveanu, cultura românească a cunoscut o perioadă de
înflorire, domnitorul fiind un fervent sprijinitor al culturii. În cei 26 de ani de domnie,
Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârşit şi bun administrator al avuţiilor ţării,
instaurând o epocă de prosperitate şi de pace.
Ionel Gabriela
FAMILIA ȘI URMAȘII SĂI
• Căsătorit cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Pope ști, Constantin Brâncoveanu a
avut cu aceasta patru fii, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și șapte fiice, Stanca, Maria,
Ilinca, Safta, Anca, Băla șa și Smaranda.Dintre cei patru fii, care au fost to ți uci și
împreună cu domnul la Constantinopol, doar Constantin avea la rândul său un fiu
(Constantin III), iar Ștefan avea o fată, Maria (diminutive Măriu ța, Marica). Maria a murit
fără copii.
• Dintre fiii lui Constantin Brâncoveanu, cei doi mai mici nu au fost căsători ți. Ceilal ți doi
au avut câte un copil, beizadeaua Constantin un băiat numit tot Constantin (viitor ban),
iar Ștefan o fată căsătorită Alexeanu, care nu a avut urma și.FiiceleModificareDintre cele
șapte fiice ale sale, Brâncoveanu a trăit moartea a două. Nepo ții care s-au născut din
căsniciile celorlalte fiice nu au purtat numele Brâncoveanu.
Ruse Mihaela
Familia lui Constantin Brâncoveanu
DEZVOLTAREA CULTURALĂ
• În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, cultura românească a cunoscut o
perioadă de înflorire. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar
desăvârșit și bun administrator al avu țiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de
pace.

• Domnul a inițiat o amplă activitate de construc ții religioase și laice, îmbinând armonios în
arhitectură, pictură murală și sculptură tradi ția autohtonă. A apărut un nou stil
caracteristic, numit stilul brâncovenesc. Denumirea de stil brâncovenesc, sau de artă
brâncovenească, este folosită în istoriografia română de artă pentru arhitectura și artele
plastice din Țara Românească în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu
Bordeianu Francesca
• Constantin Brâncoveanu a înfiin țat în 1694 „Academia domnească” din Bucure ști, o
școală superioară („colegiu public pentru pământeni și străini”) având ca limbă de
predare greaca veche, în clădirile de la mănăstirea „Sfântul Sava”.
• Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie și în con știin ța na țională și ca un mare
ocrotitor al tiparului. Domnia lui debutează printr-un act de cultură și anume prin apari ția
Bibliei de la Bucure ști, prima edi ție integrală a Sfintei Scripturi în limba română, operă de
mari propor ții pentru acel timp (944 pagini format mare, pe două coloane, cu literă
măruntă).
• Tipărirea începuse încă din timpul lui Șerban Cantacuzino, la 5 noiembrie 1687; un prim
tiraj era terminat în septembrie 1688, adică în timpul vie ții acestuia. Al doilea tiraj s-a
terminat abia în noiembrie 1688, sub noul domn.
Academia Domnească de la Bucure ști
MOŞTENIREA CTITORICEASCĂ A SFÂNTULUI
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU
• Mănăstirea Hurezi: Cel mai reprezentativ ansamblu monastic al artei brâncoveneşti este
Mănăstirea Hurezi din judeţul Vâlcea, care păstrează până astăzi calităţi artistice de
excepţie.  Biserică închinată Maicii DomnuluiMănăstirea Hurezi a avut de la început ca
scop promovarea culturii şi artei medievale româneşti, aici fiind organizate o bibliotecă
importantă şi o bolniţă pentru călugării şi mirenii bolnavi, fiind conceput acest ansamblu
mănăstiresc după exemplul dat lumii creştine de Sfântul Vasile cel Mare în Cezareea
Capadociei. Biserica bolniţă a Mănăstirii Hurezi, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”,
ridicată între anii 1696 şi 1699, este ctitoria doamnei Maria, soţia lui Constantin
Brâncoveanu.

Dițu Stefania  
Mănăstirea Hurezi
CTITORIA SFÂNTULUI CONSTANTIN DE LA MAMU
• O altă ctitorie de seamă a Sfântului Constantin Brâncoveanu este Mănăstirea Mamu din
satul Lungeşti, judeţul Vâlcea. Biserica a fost clădită pe locul unui aşezământ vechi din
lemn ridicat de mama sa, jupâneasa Stanca, pentru pomenirea soţului ei, Papa
Brâncoveanu, tatăl domnitorului. În timpul unei vizite făcute în anul 1695 la moşia sa din
Mamul, Constantin Brâncoveanu a fost impresionat de starea de deteriorare a ctitoriei
mamei sale. A refăcut într-un timp foarte scurt această mănăstire pe care a sfinţit-o la 1
august 1696, aşa cum se arată în pisania de la intrarea în biserică, pictura fiind terminată
în anul 1699, de praznicul Naşterii Maicii Domnului.
Mănăstirea Mamu, comuna Lunge ști
 “ANUL BRÂNCOVEANU”
• Anul 2014 a fost declarat "Anul Brâncoveanu", pentru marcarea a 300 de ani de la
martiriul Brâncovenilor. Ministerul Culturii a propus Guvernului declararea anului 2014
"Anul Brâncoveanu", având în vedere importanţa şi contribuţia majoră a domnitorului în
istoria şi cultura naţională, precum şi faptul că în anul 2014 s-au împlinit 300 de ani de la
martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor acestuia.
Ionel Gabriela