EVALUAREA BIODIVERSITĂȚII

SPECIILOR DE ARBORI ȘI ARBUȘTI

DIN GRĂDINA ZMEILOR

Taut Alexandru Alin

 Cuprins

• Introducere
• Localizare
• Legendele locului
• Geologia
• Flora
• Fauna
• Indici ecologici
INTRODUCERE

Proiectul a fost elaborat cu scopul de a evidenția

biodiversitatea existentă în rândul speciilor de arbori
și arbuști în Grădina Zmeilor din Sălaj.

Grădina Zmeilor (monument al naturii) este o arie

protejată de interes național, situată în județul Sălaj,
ce se întinde pe o suprafață de 3 hectare pe teritoriul
administrativ al comunei Bălan.
 Arealul „Grădina Zmeilor” prezintă o zonă naturală (din Podișul Someșan) ce cuprinde un
ansamblu neregulat de stânci: Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul, Acul
Cleopatrei, Soldații, Eva, Dorobanțul, Degețelul, Sfinxul, cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace,
abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”.
 LOCALIZARE
Aria naturală protejată se
află în partea central-estică a
județului Sălaj, la 10 km.
distanță față de orașul Jibou, în
bazinul Almașului, pe teritoriul
vestic al satului Gâlgău
Almașului, în imediata
apropiere a drumului național
DN1H, care leagă municipiul
Zalău de Jibou.
LEGENDELE LOCULUI
Într-una din legende se spune că „în Gălgău Almașului era sălașul unor zmei hapsâni, care furau fetele
oamenilor. Într-o zi, unul dintre ei a furat soarele de pe cer, însă un voinic a decis să îl înfrunte. După ce l-a
învins, a găsit soarele și l-a aruncat sus pe cer. Ceilalți zmei care veniseră să îi dea o mână de ajutor ortacului
lor au fost orbiți de strălucirea neașteptată, iar una dintre fetele furate de zmei, eliberată de voinic, a rostit
asupra lor o vrajă, iar zmeii au rămas acolo, transformați în stane de piatră încremenite pentru vecie.”
 O altă legendă povesteste despre stânca botezată de localnici
„Fata Cătanii”. Se spune că „o fată din sat s-ar fi îndrăgostit de
un soldat împărătesc. Fata ar fi vrut să fugă cu iubitul ei în
lume, însă ar fi fost blestemată de mama sa și s-ar fi
transformat astfel în stâncă. Practic, fiecare stâncă din Grădina
Zmeilor are propria legendă, indiferent că formațiunea de piatră
poartă numele de Fata Cătanii, Zmeul și Zmeoaica, Soldații,
Eva, Căpitanul sau Dorobanțul’’.
Cele mai spectaculoase stânci sunt denumite Zmeul și
Zmeoaica și de pe terasa de deasupra lor se pot vedea toate
stâncile.
GEOLOGIE

Formațiunile geologice alcătuite din gresii

(de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de
microconglomerate s-au format prin acțiunile
repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt,
temperatură), apei (spălare, șiroire) și a
proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări)
desfășurate de-a lungul timpului.
FLORA

Flora lemnoasă a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen (Carpinus betulus),
fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), plop
tremurător (Populus tremula), alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas),
lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), păducel (Crataegus monogyna) și măceș (Rosa canina).
La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, printre care: frag (Fragaria vesca), ciclamen
(Cyclamen purpurascens), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), brândușă de toamnă (Colchicum
autumnale), margaretă (Leucanthemum vulgare), ghiocel (Galanthus nivalis) și păpădie (Taraxacum
officinale).
Carpinus betulus Fagus sylvatica Quercus robur

Tilia cordata Corylus avellana Rosa canina

Fragaria vesca Cyclamen purpurascens Colchicum autumnale

Galanthus nivalis Leucanthemum vulgare Taraxacum officinale

FAUNA
Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni.
Printre mamifere se numără: mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus carolinensis), vulpea roșcată
(Vulpes vulpes), iepurele de câmp (Lepus europaeus); păsări: ciocănitoare neagră (Dryocopus
martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), pițigoi de brădet (Parus atus), cuc (Cuculus
canorus), pupăză (Upupa epops), mierlă (Turdus merula), gaiță albastră (Garrulus glandarius),
cinteză (Fringilla coelebs); reptile și amfibieni: șarpele orb (Anguis fragilis), gușter (Lacerta
viridis), salamandra de foc (Salamandra salamandra).

Sciurus carolinensis Lepus europaeus Parus atus Salamandra salamandra

CALCULAREA PRINCIPALILOR
INDICI ECOLOGICI
 INDICELE DE
SIMILARITATE (S%)
1. Carpinus betulus
2. Fagus sylvatica
3. Quercus robus
4. Tilia cordata
5. Fraxinus excelsior
6. Populus tremula
7. Corylus avellana
8. Cornus sanguinea
9. Cornus mas
10. Ligustrum vulgare
11. Crataegus monogyna
12. Rosa canina
 INDICELE DE AFINITATE
CENOTICĂ
1. Carpinus betulus
2. Fagus sylvatica
3. Quercus robus
4. Tilia cordata
5. Fraxinus excelsior
6. Populus tremula
7. Corylus avellana
8. Cornus sanguinea
9. Cornus mas
10. Ligustrum vulgare
11. Crataegus monogyna
12. Rosa canina
 CONSTANȚA, DOMINANȚA ȘI INDICELE DE
SEMNIFICAȚIE ECOLOGICĂ

D1: specie subrecentă W1: specie accidentală

C1: specie accidentală
D2: specie recedentă W2: specie accesorie
C2: specie accesorie
D3: specie subdominantă W3: specie accesorie
C3: specie constantă
D4: specie dominantă W4: specie caracteristică
C4: specie euconstantă
D5: specie eudominantă W5: specie caracteristică
1. Indicele pluviometric Lang
Formula de calcul:
R=

2. Indicele de ariditate
Formule de calcul:
=

3. Indicele termo-pluviometric Dantin-Revenga

DR=
Valoarea relativă a mediei speciilor lemnoase identificate în cele 5 site-uri
Rosa canina Carpinus betulus
11% 7% Fagus sylvatica
Crataegus
9%
monogyna
10% Quercus robur
7%
Ligustrum
vulgare
Tiilia
8%
cordata
9%

Fraxinus
Cornus mas excelsior
9% 5%

Cornus Populus tremula

sanguinea Corylus avellana 7%
9% 9%
Histogramă pentru numărul arborilor
POLIGONUL FRECVENȚELOR PENTRU MEDIA
SPECIILOR LEMNOASE

1. Carpinus betulus
2. Fagus sylvatica
3. Quercus robus
4. Tilia cordata
5. Fraxinus excelsior
6. Populus tremula
7. Corylus avellana
8. Cornus sanguinea
9. Cornus mas
10.Ligustrum vulgare
11. Crataegus monogyna
12.Rosa canina
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma calculării și a interpretării datelor, rezultatele obținute demonstrează faptul că speciile de

arbori sunt diverse în arealul de studiu, formând astfel un ecosistem terestru prielnic pentru viața
faunei din zona respectivă.
Se recomandă vizitarea Grădinii Zmeilor și menținerea biodiversității existente.
 BIBLIOGRAFI
E

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Zmeilor
• http://www.cunoastelumea.ro/gradina-zmeilor-un-loc-unicat-in-ro
mania-galerie-foto/

• http://www.turismzalau.ro/index.php/ro/obiective-turistice-menu-r
o/obiective-turistice-din-judetul-salaj/gradina-zmeilor

• http://adevarul.ro/locale/zalau/legendele-gradinii-zmeilor-salaj-stan
cile-prind-viata-legatura-fiintelor-supranaturale-meteora-romaniei-
1_54f471e2448e03c0fd255a57/index.html
VĂ
MULȚUMESC!