Grup Scolar Simion Barnutiu Carei Judetul

Satu Mare

Elevii:
Babici Raluca
Hasna Nicoleta
Olariu Gergeu
Coordonatori proiect: Robitin Roxana
Luminita Silaghi 2009
 Grup Scolar Simion Barnutiu Carei Judetul Satu
Mare

Elevii:
Babici Raluca
Olariu Gergeu
Coordonatori proiect: Robitin Roxana
Luminita Silaghi 2009 Hasna Nicoleta

2
 Introducere
Pasarile reprezinta o lume minunata prin diversitatea, obiceiurile, valoarea
economica si har de a stimula imaginatia inaripata a omului.
Posibilitatea deplasării rapide şi relativ uşoare a păsărilor datorită capacităţii
lor de a zbura, a dus la popularea celor mai variate regiuni ale Globului.
Astfel, aproape, oriunde vom colinda, vom întâlni mişcarea elegantă, în aer şi pe
uscat, dar şi în apă a păsărilor care-şi vestesc prezenţa de cele mai multe ori prin glasul
lor inimitabil
Omul modern, tinde sa distruga nu numai aceasta lume minunata a pasarilor ci si
armonia cadrului natural in care traieste , fie din nestiinta , fie din ignoranta pentru a
obtine un beneficiu imediat.
Noi ne-am propus sa aducem un mic raport la informarea /constientizarea
importantei protejarii speciilor pereclitate cu disparitia, si asupra importantei pasarilor in
mentinerea echilibrului natural.
Trebuie sa-i convingem pe cei de langa noi si pe elevii din scoala noastra sa se
implice in mai multe actiuni de ocrotire a pasarilor si a ariilor protejate.
Ne refugiem in natura pentru ca facem parte din ea. De aceea trebuie s-o ocrotim si
s-o salvam inainte ca ea sa moara.
Rezervatia naturala Padurea de Frasin Urziceni este situata la periferia Campiei
Nirului, langa localitatea Urziceni judetu Satu Mare.

Rezervatia face parte din Situl „ Câmpia Nirului – Valea Ierului” ( 39.564,2 ha
– judeţele Satu Mare şi Bihor) a fost validat ca SPA pentru conservarea următoarelor
specii de interes conservativ global : şoimul dunărean (Falco cherrug), dumbrăveancă
(Coracias garrulus) şi vânturelul de seară (Falco vespertinus); prezintă de asemenea
aglomerări mari de păsări acvatice în timpul migraţiei; asigură conservarea a 6 specii
ameninţate la nivelul Uniunii Europene: erete de stuf (Circus aeruginosus), erete sur
(Circus pygargus), stârc roşu (Ardea purpurea), buhai de baltă (Botaurus stellaris),
pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus - singura populaţie semnificativă de pasărea
ogorului din vestul României), barza albă (Ciconia ciconia).

Acest sit reprezintă rămăşiţele întinselor zone umede din această parte a ţării. Este
caracterizată prin o varietate a habitatelor naturale şi semi-naturale, fâneţe, păşuni,
tufărişuri, terenuri arabile extensive, păduri de foioase, lacuri de acumulare, heleştee,
mlaştini de interdună. Trei specii de interes conservativ global pot fi întâlnite aici, dintre
care dumbrăveanca şi vânturelul de seară cuibăresc în pâlcurile de copaci de pe păşuni.
Şoimul dunărean este observat cu regularitate, fiind posibil apariţia sa ca specie
cuibăritoare în anii viitori. Zonele umede cuprinse în sit găzduiesc efective importante
din trei specii (erete de stuf, stârc roşu, buhai de baltă) iar alte două depind de existenţa
zonelor umede dar şi de pajişti – eretele sur şi barza albă. Zona este extrem de importantă
pentru populaţia de barză albă, starc cenusiu, acesta fiind probabil cea mai numeroasă din
ţară.
SPECII DE PLANTE OCROTITE DIN JUDETUL SATU MARE.

3
 Prin Hotarârea Consiliului Judetean nr.4/1995 au fost declarate ca monumente
ale naturii o serie de specii floristice (speciile scrise cu rosu au fost intalnite in padurea de
Frasini Urziceni)

Nr.crt. Denumirea ştiinţificăDenumirea Localizare Nr.ex. Obs.

populară
"Râtu Mare",
Tătăreşti"Râtul
1 Fritillaria meleagris laleaua pestriţă specie
Mic", Tătăreşti,
padurea Decebal
2 Tilia tomentosa teiul Cămârzana 1 ex.secular
Sophora japonica
L.f.
3 salcâm japonez Satu Mare 1 ex.rar
pendula Zbl.
Pomi, Livada,
Liriodendron
4 arborele lalea 4 ex.rar
tulipifera L.
Medieşu Aurit
Platanus acerifolia
5 platan loc. Marna 1 ex.secular
Wild
Versantul NV al
100
Erythronium dens- vf. Muntele Mic
6 mãseaua ciutei specie
canis
mp
la 50 m sub vârf
clopoţei, genţura
7 Gentiana excisa Parc Bixad specie
albastra
8 Narcissus stelaris narcisã albã Pãdurea Mare specie
bulbuci de
9 Trollius europaeus zona Urziceni specie
munte
SPECII DE ANIMALE OCROTITE DIN JUDETUL SATU MARE.
Nr.
Denumirea ştiinţifică Denumirea populară Areal şi categoria de vulnerabilitate
crt.
LEPIDOPTERA
1 Deuterogonia pudorina fluture Pădurea Noroieni
2 Everes alcetas fluture Pădurea Mare
3 Chamaesphecia hungarica fluture Pădurea Mare
AVES (PĂSĂRI)
4 Ciconia nigra barza neagră loc. Mădăras, Livada - V
5 Platalea leucorodia lopătar zone mlăştinoase - P
6 Egretta alba egreta albă zone mlăştinoase - P
7 Ardea cinerea stârc cenuşiu zone mlăştinoase, canale desecare -

4
 8 Podiceps auritus corcodel loc. Foieni - P
9 Somateria mollissima eiderul comun zone mlăştinoase - V
10 Pandion haliaetus uligan pescar zone mlăştinoase – V
11 Bonasa bonasia ierunca zona Oaş - V
M-ţii Gutâi vf. Pietroasa Ţiganul -
12 Aquila chrysaetos pajura
V
13 Lyrurus tetrix cocoş de mesteacăn Platoul Oşan Maramureşan - V
MAMIFERE
Trupurile mari de pădure din judeţ-
14 Felix silvestris pisica sălbatică
V
15 Lutra lutra vidră bazin Someş -Tur - V

Fig.1, Padurea de frasini Urziceni

Suprafata ariei protejate care adaposteste o colonie de Starci cenusii este numai de
38 ha, situata la 3 km de localitatea Urziceni invecinandu-se cu granita Ungariei.
Padurea vegetala este interesanta din punct de vedere botanic.
Are doua nivele: a) arbore de talie mare : - Frasinul (Fraximus excelsior)
• Stejar (Qurcus ruba)
• Pin negru (Pinus nigra)
• Pin Canadian (Pinus Canadensis)
• Artar Acer campestris Fig.2-3-4,Frazinus
excelsior

Fig. 7 Corylus
avellana

Fig. 5 Qurcus ruba

Fig. 6 Acer campestris
5
 b)subarboretele- foarte bogat reprezentat de:

o alun(Corylus avellana), Fig. 8 Cornus mas;

Fig. 9 Crataegus sp.
o corn(Cornus mas) ,

Fig. 10 Prunus
o paducel (Crataegus Monogyna), spinosa

o porumbar (Prunus spinosa)

Trollius europaeus
Fig. 11 Bulbuci

In aceasta zona apare si Bulbuci (Trollius europaeus ) pe care îl putem considera ca un

relict la aceasta altitudine joasa.
In aceasta padure este localizata o colonie de starci cenusii, specie de pasari
ocrotite prin lege, datorita reducerii numerice ca urmare a restrangerii zonelor umede
(cauza factorilor antropici).
Aceasta zona ofera pasarilor resurse de hrana accesibile si spatii ocrotitoare
(coroanele arborilor inalti) bune pentru cuibarit.
In cadrul proiectului ne-am propus sa studiem evolutia acestor colonii de starci
cenusii sa informam elevii scolii, comunitatea locala de existenta lor si sa disiminam
rezultatele si informatiile detinute elevilor din scoala prin prezentarea rezultatelor
proiectului. Proiectul se va derula pe perioada aprilie noiembrie (starcul fiind o pasare
migratoare)
Pe parcursul derularii proiectului ne-am stabilit urmatoarele obiective:
- vom urmari dinamica populatiei din punct de vedere al numarului
indivizilor.
- vom inventaria locurile de cuibarit si numarul cuiburilor.
- vom analiza materialele din care isi construiesc cuiburile si lacul de unde le
aduna.
- vom determina perioada de depunere a oualor si cea de cuiburi.

6
 - vom urmari cum se realizeaza clocitul oualor.
- vom urmari comportamentul alimentar, stabilind si locurile de unde isi
procura hrana.
- vom observa grija parintilor fata de pui.

Scopul proiectului
Informarea elevilor, profesorilor, parintilor si comunitatii in cadrul proectului,
Natura 2000 despre ariile protejate din judetul Satu Mare in cazul nostrum “Rezervatia
naturala Padurea de Frasin Urziceni” care adaposteste o colonie de starci cenusii (pasari
ocrotite de lege ) si totodata constientizarea elevilor asupra rolului pasarilor in natura, in
mentinerea echilibrului ecologic, initierea in realizarea unui studiu stiintific si implicarea
in actiuni de ocrotire a ariilor protejate.
Sa atragem atentia globala, mai ales a tineretului, asupra biodiveristatii naturii
Patriei noastre si in general a Pamantului, neomitand dragostea sincera pe care trebuie s-o
manifestam cu totii fata de admirabilii nostrii cohabitanti, pasarile; deoarece in secolul
trecut, sub ochii nostri, determinantă fiind presiunea excesiva antropica, au disparut
pentru totdeauna din fauna si flora Terrei, un număr impresinant de specii de vietuitoare
printre care se afla si multe pasari. Poate ar trebui folosit un îndemn: „Omule trezeste-te
din intoxicarea tehnica excesiva in care te aflii, nu-ti distruge MAMA (n.n.
NATURA!) caci vei pierii inaintea ei sau cu ea deodată!" („Man wake up from your
excessive technical intoxication, do not destroy MOTHER (i.e. NATURE!), else you will
perish before her or together with her!" Dominique Robert).

Obiectivele proiectului
• insusirea unor informatii corecte despre ecologia starcului cenusiu.
• indentificarea habitatelor populate cu starc cenusiu
• identificarea cauzelor care duc la reducerea efectivului de pasari
• realizarea unor activitati de teren pentru observarea unor aspecte legate de
biologia si ecologia starcului cenusiu: activitati, atracative
• evidentierea rolului pozitiv ale pasarilor in natura si in viata omului
• disiminarea rezultatelor si informarea elevilor din scoala prin prezentarea
rezultatelor proiectului.
• formarea si dezvoltarea unor depinderi si comportamente ecologice, a
dragostei pentru natura.

Materiale si metode folosite

• Binoclu – observarea cuiburilor si a pasarilor.
• Reportofon inregistrarea in teren a sunetelor scoase de pasari
• Leptop
• Carnt de observatie
• Fisa de lucru in care vor fi trecute observatiile facute
• Grupul tinta
• Resurse umane
• Aparat foto digital

7
 • Determinatoare pentru identificarea speciilor

Pentru realizarea proiectului vor fi realizate: - fotografii

• grafice
• referate
• schite.
• pliante
• afise

Metodele de lucru:
Am apreciat efectivul de starci existenti in Rezervatia Naturala Padurea de Frasin
Urziceni dupa urmatoarele metode.
1) Metoda traseelor: constă in alegerea unui itinerar traseu de lungime
cunoscută şi parcurgerea lui cu o viteză constanta notand toti indivizii
observati sau auziti cantand. In perioada de reproducere a pasarilor se
permite apreciarea numărului de perechi clocitoare intr-un teritoriu..
2) Metoda observatiei din puncte fixe: din punctual fix se noteaza toti starcii
care trec in zbor pe o anumita perioada.
3) Metoda numararii si observarii cuiburilor si a cantecului masculilor:
in perioada de imperechere si de cuibarit, fiecare cuib vazut şi cantecul
auzit, a fost asociat cu un cuplu de pasari

Activitati desfasurate in cadrul proiectului

Studierea ecologiei si biologiei Starcului cenusiu
- Inventarierea locurilor de cuibarit si numarul cuiburilor
- Inventarierea numarului de starci
- Analiza materialelor din care isi construiesc cuiburile si stabilirea locului de
unde le aduna
- Stabilirea perioadei de depunere a oualor si cea de cuibarit
- Urmarirea modului cum se desfasoara clocitul oualor
- Supravegherea comportamentului alimentar si locurile de unde isi procura
hrana
- Observarea grijei parintilor fata de pui.

Ecologia si biologia starcilor

I. Sistematica:

Regn: Animalia
Subregn: Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: păsări (Aves)

8
Subclasă: Supraordin: Ordin: Ciconiiformes
Suprafamilie: Familia Ardeidae
Subfamilie: Ardeinae
Gen: Ardea ‚
Nume: Ardea cinerea Clasificare: (Linnaeus, 1758)
Lungimea: 95 cm
Anevergura 185 cm
Greutate 1,1-1,7 kg

II. Raspandirea : El traieste in regiunea cu clima blanda din Europa,Asia , si

din
sudul Africii cu excepţia regiunii de coastă din sudul Namibiei in regiuni lipsite de
inghet.

Starcul Cenusiu prefera regiuni de balta , care sunt inconjurate de vegetatie. In

ultimul timp se apropie de zonele urbane putand fi observat in parcurile cu lacuri. Din
cauza regresului populaţiei de stârci din anii 1970, păsările au fost şi sunt protejate, cea ce
a dus la o creştere a populaţiei în Germania de Nord. Stârcii vânează pândind animalele
acvatice din baltă.

Cuibul, in care femela depune 4 - 5 ouă verzui, îl construieste din crengi in copaci,
pe cand în Olanda starcii isi construiesc cuibul ascuns in stuf. Mortalitaea la puii de starci
este destul de mare, aceasta este apreciata în primele sase luni de viaţă la 70 %. Un starc
poate trai 24 de ani. Coloniile de stârci sunt galagioase, intre pasari existand permanent
conflicte. Nelinistea din colonii este cauzata şi de faptul ca, ciorile fură ouale din cuiburi.

III. Morfologie
Starcul cenusiu (90 cm) este cu ceva mai mic ca o barză. Penajul pe cap este alb, el
fiind împodobit de un moţ negru; extremitatea inferioara a gatului şi spatele este cenusiu
cu dungi albe, partile laterale ale corpului flancurile si coada cenusii extremitatea
superioara a gatului si pieptul sunt albe. In perioada nuptiala la ceafa prezinta 2 egrete
albicioase.(Fig13) Ochii sunt înconjuraţi de un inel negru. Ciocul este lung gălbui,
picioarele fiind galben-brunii. La limita culorile sunt mai aterse, ciocul gălbui spre bază
iar picioarele verzi-cenuşii.

Deschiderea aripilor la starc atinge 1,70 m. Zborul lui este lin planat cu batai rare
din aripi. Capul in zbor este tras inapoi, gatul formand o buclă in forma de S. În timpul
zborului pasarea emite sunete caracteristice.

Fig. 12, foto: Lucian Petru Goja (www.emaaramures.ro)

Fig. 13, foto: Radu Salcudean (www.alpinet.ro)9
 Ca aspect exterior şi mod de viata, starcul se aseamănă cu cocorul canadian (Ardea
herodias) care traieste in America de Nord. Starcul are ciocul si picioarele lungi, pentru a
impiedica scufundarea în smarc. Cele trei degete la picior sunt rasfirate.El are glandele
uropigee atrofiate. De acea, pentru a se apara de umezeală si frig rasfira penele prin
frecarea capului de piept.

Cuibul - isi construeste cuib mare, stabil in crengi in arbori la 10 m inaltime,

adesea cuibareasc in colonii uneori chear la distante putin mai mari fata de hrana, alteori
si in mijlocul stufului,mult mai aproape de hrana in colonii, deseori colonii mixte cu alti
starci (Delta Dunari), starcul de mare,(lunile aprilie –mai).
Ambii parteneri realizeaza cuibul adesea masculul aduce materialele iar femela le
aranjeaza sau reamenajeaza cuibul din anul trecut.
Ouatul : depune 3- 5 oua in luna martieal, de culoare albastru verzui 60
mm/43mm, a cate 60 de grame,fig(25-26) pe care perechea le cloceste cu randul ,
incubarea dureaza 23-28 de zile, puii nidicoli sunt hraiti la ciub circa 49-50 de zile dupa
care acestea devin independenti

Hrana : pesti mici, broaste, mormoloci, lipitori serpi de apa, soparle, soareci, rame.
Pui sunt hraniti in primele zile cu larve, insecte adulte, mormoloci, lipitoride catre adulti.
Ea poate cantari pe zi 500 g (peste insecte acvatice). Pe pasuni pasarea asteapta
nemiscata langa o gaură de aoarece, sau fură oua din cuiburi de pasari.

Facandu-se un sondaj asupra hranei s-a constatat ca pe langa pesti consuma in pro-
porţie de 64,70 % broaste, 17,64 % soareci, 11,76 % pui de pasari şi 5,88 % aerpi(Fig 14),
(LINTEA, 1955)

broaste
soareci
pui de pasari
serpi

Fig. 14

Voce: Specialisti in etologie au indentificat 8 feluri de strigate reprezentand diferite

stari in care se afla avand semnificatii specifice, exprimand frica, semn de alarma (tac-
tac), strigate in timpul migratiei pentru a mentine unitatea grupului, strigate prin care - si
fac cunoscuta prezenta. Atat masculul cat si femela au strigate specifice in perioada
nuptiala. Puii au strigate diferite fata de adulti, unii striga toti in acelas timp, unii
provoaca unele strigate prin care cer hrana, altii dau si din aripi deschizand in acelasi
timp si gura. Emite un sunet gutural care seamana oarecum cu, croncanitele ciorii dar mai
dur si mai scurt.

Zborul: Organismul starcilor si a altor specii care zboara este adaptat pentru
deplasarea aeriană avand o greutate mai mica datorita scheletului, adesea pneumatic, cu

10
saci aerieni, absenta vezicii urinare, a ovarului drept, pielea forte subtire, metabolismul
foarte activ, viteză mare de digestie, adesea cand au nevoie de un zbor foarte rapid vomita
din conţinutul stomacal, sau dacă digestia este avansata elimină jeturi de excremente,
penele care sunt foarte usoare insa foarte rezistente asigurand zborul care este mijlocul
cel mai rapid de deplasare, in cazul multor specii.

Fig. 15 : Modul de folosire in zborul planat al curenţilor de aer de origine termica

de catre pasari (Rapitoarele mari de zi, Starci cenusii, Berze, Corbi, Pescaruşi etc),1.
razele solare; 2. suprafata maxima de insolare, încalzire si formarea curentilor de aer
ascendenţi; 3.vaIea; 4. creasta; 5.versantul nordic; 6.versantul Sudic,
Starcul cenusiu fiind o pasare cucenusiu
Starc anvergura utilizeaza miscari caracteristice Zborul
planat, pasărea pluteşte fara sa deaRandunica
din aripi, folosind din plin curentii pentru o perioadă
mai lungă prinzand inaltimi deosebite fara eforturi mari, poate fi static când pasarea se
Prepelita
lasa dusa de curentii de aer sau dinamic
Gasca cand foloseşte diferenta dintre curentii de aer
ascendenti.
100
Fata80de alte pasari migratoare Starcul cenusiu prezinta o viteza relativ constanta in
timpul zborului adina 40-38 Km/ ora,(Fig6 16)
60 Starc cenusiu
40 Gaste
Prepelita
20 Randunica
0 Starc cenusiu
Viteza
Ra ndunica
max.
Prepelita
Gasca

Fig. 16

Mirosul: Conceptul ca pasarile au mirosul slab dezvoltat este contrazis de

Balthazart J. (2001) care bazat pe date experimentale a demonstrat ca exista la multe
specii de pasari bulb olfactiv aflat in partea anterioară a creierului. Narinele sunt perfect
dezvoltate in ele gasindu-se cornetele olfactive si ele bine dezvoltate, fiind tapitate cu un
epiteliu olfactiv sensibil. Mirosurile sunt transmise printr-un influx electric la axonii
nervului olfactiv care patrunde in creier prin bulbii olfactivi, unde are loc prima analiza
asupra informatiilor olfactive ce este trimisa la alte zone din creier unde informatia
perceputa se discerne. In cazul Starciilor mirosul nu are un rol decisiv in viata lor,
cornetele nazale ca si bulbii cerebrali sunt mai putin specializate, adica dezvoltate. Astfel
că diametrul bulbilor olfactivi in raport cu creierii este de 1%, la Pasarele, pana la 35% la
marine care folosesc mirosul in hranire.

11
 Distributia in Romania :
Este cel mai numeros dintre starci. Candva populatia de starci cenusii era mult mai
numeroasa, incepand din 1939 -1940 s-au dus campanii de exterminare in timpul clocitului,
culminand in 1949 cand in Romania a fost trecuta pe lista pasarilor ihtiofage ce trebuiau distruse,
astfel că in 1955 mai exista in toata delta numai o mică colonie, fiind asociati cu Ardea purpurea
(CĂTUNEANU, 1958). La scaderea efectivelor a participat si desecarea luncilor si a multor
balti , precum si distrugerea vegetatiei din jurul apelor.
Astazi este inclusa pe lista pasarilor protejate in tot timpul anului.

Potrivit precizarilor facute de Zenaida Luncan, de la Agentia de Protectie a

Mediului Oradea, starcii cenusii au 40-50 de cuiburi in padurile de stejar din zona
orasului Sacueni, din judetul Bihor, care a fost declarata rezervatie naturala.

Alta colonie de Starci a fost studiata la 14 aprilie 2008 in aria naturala protejata
Padurea Bavna (26 ha) jud. Maramures unde s-au inregistrat un numar semnificativ de
peste o suta de cuiburi de starci cenusii (Ardea cinerea).

Inainte de cel de-al doilea razboi mondial in Delta Dunarii se puteau intalni
frecvente colonii de 50-200 expl. formate numai de Ardea cinerea sau asociat adesea cu
N. nycticorax,efectivele s-au refăcut în parte, spre exemplu în 2003 au clocit în 9 colonii
426 cupluri.

Migratia: apar la noi in martie si incepe sa migreze in octombrie noiembrie spre

S-V Europei si N-E Africi ,in iernile mai blande de-asemenea multe exemplare nu
migreaza ci raman tot timpul la noi cautand ape care nu ingheata.
La noi in tara migratia incepe din septembrie pana în octombrie în funcţie de condiţiile
climatice. Pe Dunărea inferioara plecările în masă au loc spre sfârşitul lui septembrie. Puţine
exemplare raman, în timpul iernilor blânde, ele sunt cazuri izolate sau în grupuri foarte mici până la
îngheţarea apelor.

Mod de viata: este o pasare timida, discreta si sta nemiscata pe malul apei sau pe
vegetatie acvatica pandind un pestisor, o broasca sau langa o gaura de soarece. Ataca
prada cu miscari fulgeratoare a capului, lovind cu ciocul puternic si apoi tinand-o strans
in cioc pana o poate inghiti. In caz de pericol Starcul isi aduna puii foarte aproape unul
de altul stand neniscati,scotand niste sunete foarte stridente, daca pasatile se simt in
siguranta isi ridica capul cu ciocul in sus luind o pazitie perfect verticala incat este foarte
greu de observat. Durata de viata: 12-24 ani. Este necesară pastrarea lui pe lista păsărilor
protejate în tot timpul anului, fiind un sanitar de neînlocuit, un mijloc biologic de evitare a epizootiilor la
peşti.

Rezultate
Insusirea unor informatii corecte despre biologia si ecologia starcului cenusiu:
studierea literaturii de specialitate si din observatiile facute in deplasarile in teren.
Am observat si cercetat habitatele din Padurea de Frasini Urziceni.
In cursul observatiilor de teren efectuate in perioada martie-iulie 2009 am observat
si inventariat locurile de cuibarit si numarul cuiburilor.

12
 Starcul cenusiu ocupa habitatele de la marginea padurii de Frasini pe o suprafata de
0.20-0.25 ha de unde au acces mai usor la resursele de hrana procurate din
santurile,baltile si terenurile invecinate.
Cuibul construit din crengi in cei mai inalti copaci(stajari si frasini).Cuibareste in
colonii mai multe perechi in acelasi stejar sau 2-3 stejari apropiati:
• primul grup de 3 copaci: 27 cuiburi
• al doilea grup de 2 copaci: 13 cuiburi
• al treilea grup de 2 copaci: 21 cuiburi
• al patrulea grup de 3 copaci: 3+2+7=12 cuiburi
Total 72 cuiburi,populate aproximativ 50 de cuiburi.
Am analizat materialele din care si-au construit cuiburile : crengi de copaci asa cum
se poate observa din imagine.
Fig.17-18 cuiburi de starci

Am surprins aspecte legate de procurarea hranei: Fig 19-20

• din santurile de la marginea padurii
• din baltile situate in apropiere
• de pe terenurile din vecinatate acoperite cu vegetatie

Fig.19-20 (www.descopera.ro)

13
Am surprins si observat aspecte legate de dinamica populatia de starc
Fig.21-24 Foto personale

• am inventariat populatia de starci folosind metoda traseelor, metoda observarii din

puncte fixe, metoda observarii cuiburilor.Au fost numarati (timp de observare 4ore)
86-92 starci.

• am urmarit perioada depunerii oualor (3-5 oua) si clocirea oualor.

• depunerea oualor la sfarsitul lunii martie, incubatia este de 26-28 zile iar perechea
cloceste cu randul.
• la deplasarea in teren din 2 mai 2009 s-a observat un numar mare de pui eclozionati:
- observarea cuiburilor

Fig 25-26: coji de oua de Starc cenusiu

14
 • am identificat si cauzele care duc la limitarea populatiei de starci:
• distrugerea habitatelor: baltilor,mlastini, lucrari agricole.
• seceta din aceasta primavara
• o populatie de ciori stabilite in apropierea coloniei de starci care le fura ouale din
cuiburi
Am prezentat in scoala activitatile interprinse de noi, realizand informarea elevilor
si prezentarea rezultatelor.
Am distribuit pliante, fluturasi pentru informarea: profesorilor, elevilor, parintilor,
comunitatii locale despre bogatiile ecologice naturale din judet si drept rezultat natural
Padurea de Frasini Urziceni.

Grupul tinta
- Consiliu pe scoala al elevilor
- Elevii de la scolile din Carei
- Parintii si comunitatea locala
- Elevii de la Grup Scolar Simion Barnutiu Carei
- Profesorii din cadrul catedrei de Protectia mediului,profesori diriginti

Resurse umane
- elevi
- profesori
- parinti
- Specialistii din cadrul A.P.M
- Specialistii de la Ocolu Silvic Carei
- Inspector educativ
- Specialisti din cadrul G.M

15
Nr Activitate Perioa Participanti Loc. Obs.
Ctr

1. Identificarea Rezervatiei Rezervati Nu prefera

Naturale Silghi Luminita desi
Padurea de Nilgensz Maria sul
Frasini Urziceni Nuna Cristian pad
2. Identificarea habitatului in 12 urii
care traieste o colonie de aprilie Robotin pent
1. ru a
Starci Cenusii (Ardea 2009 R
cinerea) ox ave
3. Determinarea speciilor de an a
arbori si arboret care intra in a vizi
fauna si flora naturala a Olariu Gargo bilit
paduri Hasna Nicoleta ate
4. Inventarierea locurilor de Babici Raluca si
cuibarit si numarul cuiburilor asi
5. Inventarierea numarului de proc
starci ura
- 6. Analiza hran
materialelor din care isi a
construiesc cuiburile si mai
stabilirea locului de unde le usor
aduna

Total 72
cuiburi,populate
aproximativ 50
de cuiburi

Vegetatie uscata
din padure si din
imprejurimi,
ierburi uscate
crengute uscate

Silaghi Partea de Au fost numarati

1. Inventariat populatia de Luminita vest a (timp de
starci folosind metoda 2 mai rezervatie observare 4ore)
2. traseelor, metoda observarii 2009 Robotin i unde 86-92 starci.
din puncte fixe. R este Deja am gasit caji
ox situata de oua
an colonia eclozionate fapt
a ce denota ca
Olariu Gargo exista pui.
Hasna Nicoleta

Au fost
Silaghi Partea de inventariati
1. Inventariat populatia de 29 Luminita vest a aproximativ
starci folosind, metoda iunie rezervatie acelasi numar
16 de
observarii cuiburilor. 2009 Robotin i unde exemplare de
3. R este Sarc adult.
ox situata Am observat din
 Ne-am propus ca proectul sus amintit sa il continuam pe o perioada de 5 ani, timp in
care vom urmari evolutia sau involutia efectivelor de starci a Rezervatiei Naturale
Padurea de Frasini Urziceni
Urmeaza ca in prima decada a lunii septembrie sa se faca o noua inventariere atat a
puilor cat si a adultilor care se pregatesc de migrare. In primavara anului 2010 urmeaza sa
se reinventariere numarul de starci intorsi la cuiburi. In acest mod putem constata
numarul starcilor care au supravietuit migratiei.

Incheiere

„Omule trezeşte-te din intoxicarea tehnică excesivă în care te aflii, nu-ti

distruge MAMA ( NATURA! ) căci vei pierii înaintea ei sau cu ea deodată!"
Din cele 9797 specii de păsări cunoscute de pe Terra, 12% se află în pragul
dispariţiei, iar dintre cele neameninţate, 947 specii (11%), sunt într-o situaţie foarte
dificilă; 24 specii se află şi in Europa, insa ele se adaugă la cele 195 specii (38%) din
fauna continentului nostru, care nu au un statut de conservare favorabil.
Se impune pe plan global a se lua masuri eficiente pentru ocrotirea pasarilor,
cunoscand că pasarile sunt indicatori biologici de prim ordin, de care omul nu se poate
dispensa sub nici o forma.

17
 Bibliografie selectiva

BEJCEK, V., DVORSKY, P.,1989, Oiseaux migrateurs, Ed. Grund, Paris.

Ghetie, V. si colab. 1962 Sistemul nervos la mamifere si pasari domestice. Ed.
Cad. Rpr, Bucuresti
BENCHEA, Elena şi colab., 1976, Studiu comparativ în seria cordatelor,Ed.
Didactica si Pedagogică, Bucureşti
BRETT, J.J., 1991, The mountain and the migration, Corneli University Press
CIOCHIA, V., 1984, Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifica şi
Enciclcpedica, Bucuresti
CIOCHIA, V., 1992, Păsări clocitoare din România (Atlas), Ed. Ştiinţifică,
Bucuresti
CIOCHIA, V., 1996, Situaţia păsărilor răpitoare de zi din România în ultimii 10
ani lucr a III a
Conf. Naţ. Protecţ. Mediu. Metod. Biol. şi Biotehnic. (Braşov,26-28.V.1995),
Transilvania, Braşov.
CIOCHIA, V. şi colab., 2001, Aves Danubii - Die Vogel der Donau, Verla
Pelecanus, Brasov

http://www.descopera.ro/dnews/3379842-premiera-in-lumea-ornitologiei-starcul-
ucigas
http://mybiosis.info/nature/portal.php?
pagename=image_details&imageid=26733&dataset

18
 http://www.adevarul.ro/articole/2005/rezervatie-de-starci-cenusii-in-judetul-
bihor.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2rcul_cenu%C5%9Fiu
http://www.emaramures.ro/Foto/7816/Starci-cenusii-Ardea-cinerea-Maiastra-
infrinare
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/starc-cenusiu---ardea-cinerea---244.html

19
20
21