SOPARLA DE ZIDURI - LACERTA MURALIS MURALIS Laur.

Face parte din familia Lacertidae. Este o soparla mica, rapida de pana la 20cm. Corpul este
zvelt, coada este lunga, subtire si ascutita; capul est 18118r178s e lung, ascutit si turtit.
Regiunea temporala prezinta multi solzi mici, in mijlocul carora se gaseste un solz mare.
Abdomenul este alb, portocaliu pana la rosu-caramiziu, cu sau fara pete negre. In mod
obisnuit, scuturile ventrale in sase randuri au pete albastre. Hiberneaza in gauri sapate in
pamant sau in fisurile stancilor. La sfarsitul lunii mai, femela depune in gauri sapate in
pamant 2 - 8 oua, din care, dupa 6 - 8 saptamani, eclozeaza puii. Este frecventa in vaile cu
grohotis umed, dar expuse la soare. Apare in colonii si nu izolata. Se gaseste in zonele
stancilor calcaroase din padure, pe pereti si pe sisturi, precum si in grohotisurile de andezit. Se
hraneste cu insecte, paianjeni, miriapode. Are numerosi dusmani: pasari rapitoare, serpi. La
noi in tara se gaseste in intreg lantul carpatic, de la Portile de Fier pana la Bicaz, precum si in
vaile Muntilor Apuseni. Denumire populara: soparla de piatra.




Home Flor i Faun Amfibiene i Reptile oprl de Ziduri
oprl de Ziduri
oprl de Ziduri (Podarcis muralis) triete, de obicei, n
colonii printre grmezi de pietre, prin ziduri vechi i stnci, pe
marginile drumurilor i liniilor ferate, n vii pe coastele
pietroase expuse la soare.
Se retrage la umbr cnd arde soarele.
Se hrnete cu diferite insecte, melci, omizi, pianjeni, rme,
chiar i fructe crnoase (salat, untior); speciile care triesc la
rmul mrii cu crabi mici i crevei aruncai de valuri pe rm.
Iernarea dureaz din noiembrie pn n februarie-martie.
Acuplarea are loc primvara, femela depunnd din aprilie pn
n iunie 3-9 ou n guri spate pe un povrni nsorit.
Puii apr prin august-septembrie, viguroi i foarte agili,
hrnindu-se cu pduchi de plante i insecte minuscule; dup 2
ani sunt capabili de reproducere.
Triete ntre 7 i 10 ani.
Este cunoscut mai mult din Banat, Munii Apuseni, Carpaii
Meridionali, rar n restul rii. n vestul Olteniei, n Banat, n
nordul i sudul Dobrogei se ntlnete ssp. Lacerta muralis
maculiventris , care se deosebete de specia tip prin coloritul
abdominal, la masculi alb lptos ptat pronunat cu negru, la
femele ptat; i prin numrul mai mare de pori femurali i
solzi dorsali.



Denumirea stiintifica: Lacerta muralis (Laurenti, 1768)
Nume comun: Wall Lizard
Alte nume: Alte nume tiinific: muralis Podarcis.
Numele francez: Murailles lzard des
Ordine: Squamata
Subordine: Sauria
Familia: Lacertidae
Dimensiuni: Brbat 20 cm, de sex feminin de 18 cm.
Habitat: ci ferate vechi, ziduri vechi, mormane de piatra, cariere, etc Putei observa de
multe ori aceast oprl aproape de cldiri umane.
Alimente: Insecte, pianjeni, woodlouses, molute i alte nevertebrate mici.
Reproducere: Oule sunt stabilite ntre aprilie i iunie (la 2 la 12 ou). Durata de incubare
este de aproximativ dou luni.
Zona geografica: Europa de Sud, la nord de rile de Jos i la sud de Marea Britanie.
Introdus n America de Nord.

Soparla are culoarea variabila maro , gri i culoare verzuie, uneori.
Partea inferioar este galben-rocat sau pal.
Partea inferioar a gtului este marmorat cu urme negre.
Soparla de perete poate fi vazut pe tot parcursul anului, de ndat ce vremea este nsorit, iar
temperatura la sol atinge sau depete 16 C.
Coada de aceast oprl se poate rupe, astfel nct s poat scpa de prdtori. O noua
coada creste progresiv pentru a nlocui pe cea pierduta.