Sunteți pe pagina 1din 13

Vertebrate din Cartea Roșie

Acvilă de munte

Buraciov Marina, grupa 31/Biologie


Descriere

La fel ca majoritatea pasărilor de pradă, femelele sunt mai mari


decât masculii, putând ajunge la un metru lungime de la cioc până
la coadă și doi metri anvergura aripilor.
Penajul este castaniu închis, schimbându-se în auriu pe cap și gât,
alb pe umeri și la extremitatea cozii. Între indivizii tineri, albul este
mai abundent decât cenușiul, culori care se inversează cu vârsta.
Această specie este inclusă între așa numitele acvile încălțate,
picioarele sunt acoperite cu fulgi în loc să fie acoperite cu o piele
solzoasă ca majoritatea acvilelor.
Acvila de munte vânează din aer. Pentru a reuși este echipată cu
arme tipice de pasăre răpitoare: puternice picioare terminate cu
gheare bine dezvoltate, cioc încovoiat, mare forță, viteză și o
ascuțită percepție vizuală pentru a localiza prada la sute de metri
distanță. Prăzile pe care le poate prinde sunt de toate mărimile:
șoareci, iepuri, marmote, păsări terestre și zburătoare, vulpi, pisici,
chiar iezi și indivizi batrâni sau bolnavi a căprilor sălbatice, cerbilor,
mistreților, lupilor. În Alpi chiar circulau istorii vechi de atacuri de
acvile excepțional de mari care au atacat copii
Statutul
Specie critic periclitată.

Răspândirea: în Moldova
în trecut era considerată specie
rară. În 1954 două exemplare au
fost prinse în pădurea
Cioburciu,jud. Tighina, iar în
1965 o acvilă mare tânără - în
pădurea Tigheci, jud. Lăpușna.
Se presupunea că aceste păsări
cuibăresc în pădurea Cornești,
jud. Ungheni. Ulterior a fost
remarcată doar o singură dată,
în martie 1981, sectorul Ștefan-
Vodă.
Habitatul
Peste hotarele țării specia
este răpândită în zonele de
pădure, silvostepă și de
deșert cu relief accidentat,
în munții Europei, Asiei,
Africii de Nord și Americii
de Nord.

Sectoarele stâncoase ale


malurilor râurilor, petecele
de pădure cu arbori înalți.
Aspectul cantitativ
În Europa atlantică densitatea speciei
scade. Date referitoare la numărul
păsărilor în Republica Moldova lipsesc.

Factori limitativi:
Tăierea pădurilor c arbori înalți și
reducerea bazei trofice, împușcarea
păsărilor și mamiferelor, braconajul.
Particularități biologice
Își face cuib pe arbori înalți.
Ponta este formată din 1-3 ouă,
depuse în luna martie.Clocește
mai mult femela; incubația
durează cca 43 de zile. Puii încep
să zboare la 2- 2,5 luni. Hrana
principală a speciei o constituie
animalele de mărime medie, mai
rar- animale mici, rareori
cadavrele.

Reproducerea:
Se reproduce în grădini
zoologice.
Starea de protecție
Este ocritită conform legislației
științifice „Codru”, „Plaiul Fagului”,
„Pădurea Domnească”.

Măsurile de protecție
Reducerea tăierii arborilor înalți în
pădurile Cioburciu și Tigheci;
combaterea braconajului;
extinderea suprafeței rezervației
științifice ”Codru”.
Nisetru- pontic
(Acipenser
guldenstaedti
cochius)
Buraciov Marina, frupa
31/Biologie
Statutul

Subspecie periclitată a
nisetrului rusesc, efectivul
căreia se reduce considerabil.
Răspândirea
În Republica Moldova se
întălnește în Nistru. După
modificarea regimului
hirdrologic al râului, se ridică
până la barajul de la Dubăsari.
Populează în bazinele Mării
Azov și Mării Caspice,
rezervoarele de apă din
România.

Habitatul:
Preferă locurile adinci cu fundul
pietros și nisipos.
Aspectul cantitativ
În Nistru se întâlnește foarte
rar; efectivul speciei descrește.

Factori limitativi:
Limitarea suprafeței locurilor de
depunere a icrelor ca rezultat al
modificării regimului hidrologic al
râului și al construcției barajului de
lal Dubăsari; poluarea fluviului cu
ape reziduale, industriale și
menajere.
Particularități cantitative

Ajunge la maturitate sexuală la 8-15 ani.


Depunerea icrelor are loc in mai - iunie.
Femelele depun de la 70 până la 800 mii de icre.

Indivizii maturi duoă depunerea pontei migrează


în mare pentru îngrășare și iernat. Puietul, la
vârsta de 2-3 luni, de asemenea, migrează în
mare. Specia consumă, cu precădere,
crustacee, larve de insecte, moluște și pește
mărunt.

Reproducerea în captivitate
Se înmulțește pe cale artificială.
Starea de
protecție:
Este ocotit conform legislației.

Măsurile de protecție:
Organizarea înmulțirii artificiale
a speciei la fabricile pescicole,
cimbaterea braconajului.

S-ar putea să vă placă și