1.

Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

Etapele planificării şi execuţiei sondajelor statistice

Stabilirea obiectivelor în urma B

discuţiilor beneficiar-statistician M A
E Z
Definirea populaţiei G A
A
Alegerea metodei de colectare a
datelor D
B E
Elaborarea chestionarului
A
Z D
Extragerea eşantionului Ă A
T
Ancheta pilot. Perfecţionarea E
chestionarului şi a metodei de culegere D
a datelor E
Culegerea verificarea şi centralizarea
datelor R
D E
A G
Baza de date T I
E O
1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

M
Prelucrarea datelor (Excel, SPSS, E B
STATISTICA, etc.) G A
A Z
Date stocate
A
din cercetări
Rezultatele prelucrării: indicatori de anterioare
sondaj pentru fiecare variabila B
A D
Analiza statistică a datelor: estimarea parametrilor, Z E
analiza legăturii dintre variabile, teste de Ă
semnificaţie, analiza evoluţiei în timp, sezonalitate D
A
D T
Rezultate finale ale analizei statistice E E

D
Publicaţii Arhivare A R
Documente
electronice T E
E G
I
O
 1. Metoda directă sau orală care cuprinde :

Metode de colectare a informaţiilor

Interviului direct sau faţă în faţă.
a)

b) Ancheta prin telefon.

2.

Metoda indirectă sau în scris. În practică se utilizează patru variante ale acestei metode:

a)

la domiciliul său persoana intervievată completează chestionarul pe loc sau operatorul poate veni după un timp pentru a recupera chestionarul completat;
b)

chestionarele se aplică simultan unui număr mai mare de indivizi cuprinşi într-o sală;
c)

chestionarele sunt trimise prin poştă, fax, e-mail;

d)

chestionarul este publicat în ziare sau reviste.

Avantaje:

 costul redus,

 înlăturarea influenţei perturbatoare a operatorului,

 asigurarea anonimatului,

oferirea unui timp de gândire subiectului pentru formularea răspunsurilor.

Dezavantajele :

 lipsa certitudinii că la chestionar răspunde chiar persoana cuprinsă în eşantion;

 riscul pierderii spontaneităţii răspunsurilor;

 generarea unei proporţii mai mari de non-răspunsuri atât parţiale cât şi cele totale

 teama de răspuns în scris;

 posibilitatea producerii unui număr mai mare de erori datorate neînţelegerii chestionarului;

imposibilitatea eliminării ambiguităţii răspunsurilor.

1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

Obiectivele Caracteristici cantitative CHESTIONARUL

sondajuui Caracteristici calitative

Principiile generale de care trebuie ţinut cont în momentul întocmirii chestionarului sunt:

1. O primă problemă este lungimea chestionarului.

2. Un alt aspect de care trebuie ţinut seama în momentul întocmirii chestionarului este
evitarea acelor întrebări la care respondenţii să nu fie în măsură să dea răspunsuri
utilizabile.

3. O altă problemă este succesiunea întrebărilor.

1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

intrebari ce au rolul de a stabili dialogul operator/respondent

Modul 1 intrebări uşoare

Intrebări cu grad de dificultate ridicat
intrebări uşoare

Modul k intrebări uşoare

Intrebări cu grad de dificultate ridicat
intrebări uşoare

Intrebări delicate

Intrebări de identificare
 Tipuri de întrebări utilizate
Tipul Avantaje
întrebării
Închise -uşurinţa completării chestionarului;
-precizarea conţinutului întrebării;
-necesită timp scurt pentru răspuns
-uniformitatea înţelegerii întrebărilor şi
a înregistrării răspunsurilor;
-uşurinţa codificării şi evitarea erorilor
în realizarea acesteia;
-uşurează munca operatorilor;
-rapiditatea şi uşurinţa prelucrării;
-permite compararea grupurilor;
-facilitează efectuarea testelor de
semnificaţie.
Deschis -spontaneitatea răspunsurilor;
e -indică fidel nivelul cunoştinţelor
-subiectului asupra problemei
investigate;
-indică elementele cărora subiectul le
acordă cea mai mare importanţă;
-evită consecinţele efectelor de format
specifice întrebărilor închise (prin limitarea şi
ordonarea răspunsurilor).
Dezavantaje
-pierderea spontaneităţii răspunsurilor;
-limitează câmpul opţiunilor celor
intervievaţi;
-induce o ordine de preferinţă prin
ordinea înscrierii variantelor în
chestionar;
-sporeşte artificial frecvenţa
răspunsurilor nu ştiu/nu răspund.
- lungeşte timpul de completare a
chestionarului;
- cer un efort suplimentar
respondentului;
- rata de non-răspuns este mai mare
decât la întrebările închise;
- sunt foarte dificil de codificat şi analizat;
- nu oferă nici o informaţie respondenţilor
despre tipul de răspuns aşteptat de la
ei.
1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

Exemple:

Cum apreciaţi stilul de conducere practicat de managerul instituţiei?

a) autoritar c) indiferent
b) comunicativ d) nu ştiu

Care este ultima acţiune întreprinsă pentru găsirea unui loc de muncă?
………………………………………………………………………………….

Ce acţiuni aţi întreprins pentru găsirea unui loc de muncă:

a) m-am înscris la o agenţie autorizată de ocupare a forţei de muncă
b) am consultat anunţurile din ziare
c) am apelat la prieteni şi cunoştinţe
d) alte acţiuni…………………………….

Enumeraţi instituţiile în care aveţi încredere în momentul de faţă:

……………………………………………………………………………..
 Întrebările factologice.

După statutul profesional în ce categorie vă încadraţi?

a) Salariat
b) lucrător pe cont propriu
c) Patron
d) lucrător familial neremunerat

Întrebările de opinie sau atitudine vizează aspecte ce ţin de universul interior al individului cum ar
fi părerile, aşteptările, evaluările, ataşamentul faţă de valori, explicaţiile fenomenelor din jur,
comportament etc.
Întrebările de cunoştinţe au un specific foarte clar şi au ca scop caracterizarea nivelului de
cunoştinţe al subiectului. Pot fi utilizate şi ca întrebări de control validând sinceritatea si capabilitatea
subiectului.

Întrebări filtru.
Q9. Sunteţi membru al organizaţiei de sindicat? (Dacă răspunsul este da continuă interviul, dacă este nu, salt la
Q12).
a Da
b Nu

Q10. În ce măsură consideraţi că organizaţia vă reprezintă drepturile?

Foarte mare măsură Foarte mică măsură

Q11. Conducătorii organizaţiei sindicale servesc interesele:
a) salariaţilor
b) reprezentanţilor patronatului
c) organizaţiilor politice
d) nu ştiunu răspund
1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

Analiza scalara

Scala Variabila Proprietăţi Operaţii permise

echivalenţa frecvenţe absolute şi relative,
nominală calitativă între modul, coeficient de asociere, testul
treptele scalei 2
ierarhizare între în plus: cuartile, coeficienţii de
ordinală calitativă
treptele scalei corelaţie a rangurilor
măsoară în plus: medii de calcul, dispersii,
cardinală cantitativă diferenţele dintre corelaţia parametrică, regresia,
treptele scalei testele parametrice
punctul zero
proporţională cantitativă
natural
toate operaţiile
1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

Măsurarea atitudinilor

Scala binară.

Diferenţiala semantică. Exemplu:

Consideraţi că activitatea pe care o desfăşuraţi este
Foarte interesantă Foarte plictisitore

acord total acord indiferent dezacord dezacord total

Organizaţia de sindicat vă
Scala lui Likert. Exemplu:
reprezintă drepturile
Cotizaţia plătită este prea mare
faţă de avantajele pe care le am
ca membru de sindicat

Pe o scală de la 0-10 cum apreciaţi cursul de calificare la care aţi participat? …..

Scala tip scor. Exemplu:

1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

Materialul introductiv şi instrucţiunile de completare

Introducere :
• Declaraţii despre scopul şi obiectivele
chestionarului;
• Intenţiile de folosire a informaţiilor;
• Conţinutul întrebărilor;
• Timpul necesar completării chestionarului.

Motivaţii:
Instrucţiuni de ghidare a respondentului în răspunsul
la întrebări.
1. Dacă subiectul chestionarului este interesant sau important
pentru individ, el poate avea o predispoziţie mai mare de a
răspunde;

2. Deseori prestigiul institutului care realizează sondajul poate

creşte dorinţa de participare;
1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

Formatul şi aspectul general

4. Trebuie să existe suficient spaţiu liber pe pagină.

5. Mărimea chestionarului sau a literelor trebuie să fie

suficient de mari;

6. Nu se vor plasa pe acelaşi rând două întrebări diferite;

7. Nu trebuie folosite prescurtările pentru a se evita

1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

Procedee de prezentare a întrebărilor

1. Procedeul structurat
(standardizat)

2. Procedeul nestructurat
(flexibil).

3. Procedeul cu întrebări
mascate.

4. Procedeul cu întrebări
1. Sondajul statistic – metodă modernă de investigare a fenomenelor social economice

Ancheta pilot

Informaţii furnizate de ancheta pilot :

1. Cheltuielile şi durata probabilă a anchetei

2. Proporţia anticipată de non-răspunsuri.

3. Obţinerea de informatii necesare definirii populaţiei

4. Cel mai important rol al anchetei pilot îl reprezintă

pretestarea chestionarului.
 Ancheta pilot

Informaţii ce pot fi furnizate de ancheta pilot sunt:

– Cheltuielile şi durata probabilă a anchetei.

– Proporţia anticipată de non-răspunsuri totale si partiale si

cauzele acestora.

• În cazul în care nu se cunosc suficiente informaţii în urma

organizării anchetei pilot se pot opţiune informaţii despre gradul
de variabilitate al populaţiei şi structura acesteia.

• Cel mai important rol al anchetei pilot îl reprezintă

pretestarea chestionarului.
 Extragerea eşantionului

În această etapă se stabileşte:

– planul de sondaj
– procedeul de extracţie
– mărimea eşantionului,
–precizia teoretică a estimatorilor

Probleme ridicate:

1. Cunoaşterea, chiar cu o aproximaţie, dispersia

populaţiei sau o estimaţie a acesteia

2. Caracteristica în raport cu care se calculează volumul

eşantionului

3. Modul în care urmează să fie analizate rezultatele

volumul eşantionului de pornire

1 1 1
n p  nth   
Pr Pe Pv
 Problema nonraspunsurilor

intrebarea
nr.
Chest 1 2 .. j …. p
1 Nonrăspuns
partial
2
…
i Nonrăspuns
total
…

npornire

Non-răspunsurile determina:
- cresterea erorii de reprezentativitate prin diminuarea volumului
eşantionului.
- modificarea structrurii eşantionului, non-respondenţii formând o
subpopulaţie aparte
 A. Metode de tratare a nonrăspunsurilor parţiale

A.1. Metoda eliminării complete

Dezavantaje:

1. odată cu ştergerea unităţilor ce conţin valori

lipsă mărimea eşantionului disponibil se
reduce simţitor fapt ce determină o scădere a
preciziei estimaţiei;

2. este posibil ca indivizii cărora le corespund

valorile lipsă (ce urmează să fie înlăturaţi din
baza de date) să fie foarte diferiţi de cei
rămaşi. Acest lucru va face ca estimatorii
rezultaţi să fie puternic deplasaţi;
 A.2. Metoda
imputaţiilor

Notăm:
yij = răspunsul pe care îl dă individului i din eşantionul E la
întrebarea j (i=1,..,n, j=1,... ,p).
(yi1, ...., yip) vectorul format din raspunsurile individului i
Fiecare poziţie de coordonate (i,j) unde avem valoare lipsa trebuie
tratată separat, prin crearea unei valori y’ij numită ’’valoare
atribuită’’ sau ’’imputaţie’’.
Imputaţia predictivă prin mediere globală

Se realizează înlocuind non-răspunsul de pe poziţia (i,j) cu

media răspunsurilor care au fost obţinute la întrebarea
j.

r
y'ij  y r, j   y ij r
i 1

Avantaje: înlocuirea valorii lipsă se face cu o valoare probabilă ceea

ce îi dă un oarecare grad de stabilitate.

subevaluare severă a dispersiei estimatorului pentru

Dezavantaje:
media sau totalul caracteristicii yj.
 Imputaţia predictivă prin mediere pe clase
Este similară imputaţiei predictive prin mediere globală, cu
deosebirea că nu se utilizează o singură ’’imputaţie’’, ci mai multe
corespunzătoare unor clase în care a fost împărţită mulţimea
respondenţilor. Astfel, partiţionăm mulţimea respondenţilor r la
întrebarea j în q clase disjuncte. Identificăm clasa căruia îi aparţine
individul şi construim imputaţia:

k
y'ij  
y rjt  y ij k
i 1
unde t ia valorile
1,..,q iar k este
numărul de
respondenţi din clasa
respectivă.
Avantaje: reduce gradul de subestimare a dispersiei
estimatorului
Imputaţia „hot-deck”.

Este utilizată la scară largă deoarece, spre deosebire de

imputaţia prin mediere globală sau pe clase, evită
subestimarea dispersiei estimatorului.

Etapa1: fişierul ce conţine baza de date este în prealabil sortat

după caracteristicile demografice, economice sau sociale pe
baza cărora se poate pune în evidenţă structura
eşantionului.

Etapa 2: Un registru de lucru este iniţializat cu valorile aferente

câmpurilor cuprinse în prima înregistrare a unei caracteristici
după care s-a realizat sortarea.

Etapa 3: Fişierul se parcurge înregistrare cu înregistrare si

fiecare câmp este identificat şi verificat să nu conţină valori
Nr. Mediul NVINST F_ANG Venit
1 1 1 1 2,5
2 1 2 3 2,6
3 1 2 - 3,8 Registru de lucru
4 1 3 1 4
5 1 3 1 -
6 1 3 - 4 Mediul NVINST F_ANG Venit
7 1 3 2 4,5 1 1 1 2,5
8 1 4 1 8 1 2 3 2,6
9 1 4 1 8 1 3 1 4
10 1 4 2 - 1 4 1 8
11 1 4 2 12 2 1 1 2,5
12 2 1 1 2,5 2 2 2 2,8
13 2 1 2 1,8 2 3 3 3
14 2 2 2 2,8 2 4 4 1,6
15 2 2 - -
16 2 2 1 2,8
17 2 3 3 3
18 2 3 1 3,1
19 2 3 3 2
20 2 4 4 1,6

Fisier sortat dupa mediul

de provenienta si nivel
de instruire
 Nr. Mediul NVINST F_ANG Venit
1 1 1 1 2,5
2 1 2 3 2,6
3 1 2 3 3,8 Avantaje:
4 1 3 1 4
5 1 3 1 4
6 1 3 1 4
7 1 3 2 4,5 reduce gradul de
8 1 4 1 8
subestimare a dispersiei
9 1 4 1 8
10 1 4 2 8
estimatorului şi deplasarea
11 1 4 2 12 estimatorilor
12 2 1 1 2,5
13 2 1 2 1,8
14 2 2 2 2,8
15 2 2 2 2,8
16 2 2 2 2,8
17 2 3 3 3
18 2 3 1 3,1
19 2 3 3 2
20 2 4 4 1,6

Se recomanda în cazul în care exista mai multe valori lipsa

ca registrul de lucru sa conţina mai mult de o singură
înregistrare corespunzătoare unei caracteristici după care
Imputaţia aleatoare.

Constă în alegerea aleatoare din mulţimea respondenţilor sau

dintr-o clasă a unui ’’donator’’ h din mulţimea de r
y'ij layîntrebarea
respondenţi hj j. În acest caz avem:

Este o variantă a imputaţiei hot-deck

Imputaţia obiectivă.
y  b0  b1 x1  b2 x 2  ......  bk x k
La baza acestei metode stă generarea unei ecuaţii de
regresie pe baza setului de date ce conţin înregistrări
complete ale
Avantaje: variabilei
Imputaţia sece urmează a ficu
armonizează supuse
restulprocesului
de imputare. Ecuaţia poate
înregistrărilor avea următoarea
individului formă:
respectiv.
reduce gradul de subestimare a dispersiei
 Metoda imputaţiilor multiple
Metoda constă în umplerea fiecărei celule corespunzătoare
unei valori lipsă cu una, două sau mai multe imputaţii şi
analizarea fiecărui set de date.

Combinând
Etapa 1. rezultatul acestei analize cu rezultatul
inferenţei statistice vom lua în consideraţie şi nivelul de
Se stabilescintrodus
incertitudine variabilele
deauxiliare care sunt puternic
valorile lipsă.
corelate cu variabila pentru care trebuie sa tratăm non-
răspunsurile şi se sortează fişierul după aceste variabile.
Etapa 2.
Se parcurge fişierului ce conţine tabelul indivizi-variabile
înregistrare cu înregistrare şi identificarea şi numărarea
valorilor lipsă (MV1…..MVk). Fiecare valoare lipsă se
Etapa 3.individual.
tratează
Se identifică valorile variabilelor auxiliare
corespunzătoare înregistrării ce conţine o valoare lipsă.
Etapa 4.
Valoarea lipsa i ar putea fi substituită de oricare din
valorile corespunzătoare altor înregistrări ce au aceleaşi
valori în câmpul variabilelor auxiliare considerate.
Notăm cu Ci numărul de variante posibile
corespuzătoate unei valori lipsă (MVi). Se procedează în
mod similar pentru toate valorile lipsă determinând
Etapa 5.fiecare valorile cu care acestea pot fi înlocuite.
pentru
Numărul de combinaţii posibile este C1xC2x….Ck.
Pentru fiecare combinaţie se va obţine un set de date
şi se va calcula media şi eroarea de reprezentativitate.
Etapa 6
Estimatorul mediei populaţiei se calculează ca medie a
mediilor seturilor
k de date.
 xi
x i este media combinaţiei k.
x  i 1 
k
Etrapa 7
Pentru construirea unui interval de încredere pentru media
populaţiei care să ia în considerare incertitudinea introdusă
prin folosirea imputaţiei este necesară calcularea unei variaţii
totale a estimatorului (mediei). Aceasta este formată din două
componente: variaţia interioară (S2int) ce reprezintă media
variaţiilor  K
faţă 2  mediile estimate, condiţionate de valoarea
S 2 int     xi de k
imputaţiei  i 1şi variaţia
 dintre mediile estimate pe baza diferitelor
valori ale imputaţiilor (S2ext).
2
 1 k
S 2 ext  1   xi  x  /(k  1)
 k  i 1

Var ( x )  S 2
int S 2
ext
 A. Metode de tratare a nonrăspunsurilor totale

B.1 Reselecţia pentru non-respondenţi

Este o metodă utilizată pentru tratarea non-răspunsurilor totale. Dacă

timpul şi bugetul alocate sondajului permit, se poate face o reselecţie pentru non-
respondenţi. Împărţim în mod formal populaţia de volum N în două straturi: cel al
respondenţilor de volum N1 şi cel al non-respondenţilor de volum N2.

Figura 3.3.4 Organizarea reselecţiei pentru nunrespondenţi

Faza 1 Faza 2

Respondenti n1
Respondenti n1 y 1   y i n1
N1 i 1

m
Non-respondenti
n2 m y2  y
i 1
i m

Non-respondenti
N2

n1 n2
y y1  y2
n n
 B.2. Metoda post-stratificării şi a calibrării generalizate

Utilizarea acestor metode necesită utilizarea unor

informaţii deteliate privind repartiţiile încrucisate
după mai multe variabile auxiliare, o dotare
tehnică superioară şi un soft specializat.
 Verificarea reprezentativitatii esantiounului

x  X0
zc 
H0: x = X 0 şi H1: x  X 0 . 2
n

wp
zc 
H0: w= p şi H1: w  p p  1  p 
n
Verificarea concordantei repartitiilor
Testul 2
H0: ft= fe şi H1: ftfe
ft reprezintă frecvenţele teoretice
fe frecvenţele empirice f ti  Fti  N
n
Fti frecvenţa corespunzătoare a grupei i din populaţie

k
f ei  f ti 2
c2  
i 1
f ti

Dac  c 2   2 ;df df=k-1 Esantionul nu este

a reprezentativ
 Testul Kolmogorov –Smirnov

Testul Kolmogorov –Smirnov este o extindere a testului Kolmogorov pentru

verificarea concordantei dintre o repatritie empirica si una teoretica

1. Stabilirea frecvenţelor absolute in populatie si in esantion

2. Calcularea frecventelor cumulate crescator
3. Calcularea funcţiilor de repartiţie empirice F(xP) şi F(xE) prin
raportarea frecventelor cumulate la total
4. Se calculeaza diferentele pe clase. Pe baza diferentei maxime
se calculeaza statistica testului:

n1n2
c  max F ( xP)  F ( xE ) .
n1  n2
 Verificarea reprezentativitatii esantiounului

x  X0
zc 
H0: x = X 0 şi H1: x  X 0 . 2
n

wp
zc 
H0: w= p şi H1: w  p p  1  p 
n
Verificarea concordantei repartitiilor
Testul 2
H0: ft= fe şi H1: ftfe
ft reprezintă frecvenţele teoretice
fe frecvenţele F
f ti  n empirice
ti
 ng N unde g N este structura in populatie
N
Fti frecvenţa corespunzătoare a grupei i din populaţie

k
f ei  f ti 2
c2  
i 1
f ti

Dac  c 2   2 ;df df=k-1 Esantionul nu este

a reprezentativ
 Testul Kolmogorov –Smirnov

Testul Kolmogorov –Smirnov este o extindere a testului Kolmogorov pentru

verificarea concordantei dintre o repatritie empirica si una teoretica

1. Stabilirea frecvenţelor absolute in populatie si in esantion

2. Calcularea frecventelor cumulate crescator
3. Calcularea funcţiilor de repartiţie empirice F(xP) şi F(xE) prin
raportarea frecventelor cumulate la total
4. Se calculeaza diferentele pe clase. Pe baza diferentei maxime
se calculeaza statistica testului:

n1n2
c  max F ( xP)  F ( xE ) .
n1  n2
Tipuri de erori întâlnite în cercetarea selectivă

Erorile cercetării prin sondaj

A. Erori de observare: B. Erori de

reprezentativitate

–erori ale
operatorului de
interviu B1. Erori sistematice : B2. Erori
–erori ale cauzate de: întâmplătoare
–nerespectarea
respondentului
–erori de măsurare principiului selecţiei
•erori de culegere a datelor aleatoare
•numărul mare de non-
răspunsuri
•aria de acoperire
POPULAŢIA ŢINTĂ Arie neacoperită

BAZA DE SONDAJ

Arie acoperită de baza de

sondaj dar care nu face parte
din populaţia ţintă
 Procedee de eşantionare

Principii:

•Caracterul obiectiv şi aleator al selecţiei unităţilor. Includerea

unităţilor în eşantion trebuie realizată în mod obiectiv fără a favoriza unele
dintre ele, fiecare fiind extrasă după principiul hazardului, cu o probabilitate
calculabilă şi diferită de zero.

•Eşantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a se realiza redarea

trăsăturilor esenţiale ale populaţiei astfel încât să permită obţinerea, pe
baza datelor de sondaj a unor indicatori cu grad mare de stabilitate.

•Includerea unei unităţi în eşantion trebuie să se facă independent de

alte unităţi.
 Procedee de esantionare:
•eşantionare aleatoare
•eşantionare dirijată
•eşantionare mixtă.

A.Procedee de eşantionare aleatoare

Procedeele de eşantionare aleatoare sunt cele care acordă fiecărei unităţi din populaţie o probabilitate
nenulă şi cunoscută de a face parte din eşantion. Rezultatele obţinute pe această bază pot fi apreciate
în termeni probabilistici.
Eşantionarea aleatoare se poate face după planuri de sondaje simple (în cazul populaţiilor omogene şi
care nu au dimensiuni foarte mari) sau după planuri de sondaj complexe, în mai multe etape cum ar fi:
sondajul stratificat, sondajul multistadial, multifazic, sondajul de serii, sondajul secvenţial pentru
populaţiile neomogene, repartizate pe diferite subansamble.
Metoda de eşantionare utilizată în cazul în care probabilităţile acordate fiecărei unităţi din populaţie de
a intra în eşantion sunt egale se numeşte eşantionare aleatoare cu probabilităţi egale. Această
metodă se recomandă atunci când nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte dimensiunea
unităţilor populaţiei. În caz contrar se recomandă utilizarea metodei de eşantionare cu probabilităţi
inegale (unităţile populaţiei au şanse diferite de a intra în eşantion).
Dintre procedeele de extracţie cu probabilităţi egale cele mai folosite sunt: procedeul loteriei,
procedeul numerelor aleatoare şi procedeul mecanic (sistematic).
Procedee nealeatoare

1. Cea mai folosită metodă de eşantionare

dirijată este eşantionarea pe cote

2. Metoda voluntariatului.
3. .
4. Eşantionarea la faţa locului

5. Metoda itinerariilor. Eşantionarea tip

bulgăre de zăpadă