Sondajul in populatii neomogene.

Sondajul Stratificat

Populatii neomogene → imposibilitatea aplicarii SSA → esantionare stratificata

Avantajele stratificării:

1. Stratificarea asigură un grad mai mare de reprezentativitate şi de

precizie a rezultatelor.
  
2 2 2

2. Dacă stratificarea se realizează pe criterii geografice culegerea datelor

se poate face cu specialişti locali, reducând astfel costul. Mai mult, se
pot analiza şi interpreta datele iniţial pe fiecare strat şi ulterior pe
întreaga populaţie.
 Problemele organizatorice
A. Criteriile de delimitare a straturilor : calitative:
cantitative.
Alegerea caracteristicilor după care se face stratificarea este foarte importantă.

B. Numărul straturilor

1. Fiecare subeşantion constituit trebuie să aibă un număr suficient de mare de

unităţi astfel încât să permită estimarea mediei şi dispersiei fiecărui strat;
2. Populaţia este deja împărţită din punct de vedere administrativ în subpopulaţii
pentru care putem obţine cu uşurinţă baze de sondaj pentru fiecare strat;
3. sporul preciziei adus de un număr mare de straturi să nu fie anihilat de
creşterea cheltuielilor de resurse de timp, financiare şi umane.
C. Repartizarea eşantionului pe straturi
1. neproporţional obţinându-se un sondaj stratificat neproporţional sau
simplu;
2. proporţional respectându-se ponderea fiecărui strat în total populaţie
obţinându-se un sondaj stratificat proporţional;
3. ţinând cont atât de proporţia fiecărui strat în total cât şi de gradul de variaţie
al fiecărui strat obţinându-se un sondaj stratificat optim.
 Volumul esantionului. Observatii

Volum mai mare de informatii (cunoaşterea gradului de variaţie pentru fiecare strat
pentru a putea calcula variaţia determinată de factorii întâmplători).
Dacă nu avem informaţii despre gradul de variaţie al fiecărui strat putem organiza o
anchetă pilot pe eşantioane de volum redus pentru a estima valoarea dispersiilor.

 
2 2
→ n SSA > n SSTR

TIP SONDAJ
Tip variabilă
SSAR SSAFR
z 2 2 z 2S 2
z 2 2 z 2S 2 n 
cantitativă n  z 
2 2
zS 2
 2
x  2
x 2x  2x 
N N
z 2 p2 z 2 S p2
z 
2 2
p
2
z S p
2
n 
alternativă n  z 
2 2
zS p2
 2
p  2
p  
2
x
p
 
2
x
N N
 Sondaj stratificat simplu (neproporţional)

A) pentru caracteristicile cantitative.

Considerăm o populaţie „C” de volum N împărţită în „k” straturi.

C1 (X11, X21,….., XN11) C1 (x11, x21,….., xn11)

C2 (X12, X22,….., XN22) C1 (x12, x22,….., xn22)
…………………………………………………………………………………
Ck (X1k, X2k,….., XNkk) C1 (x1k, x2k,….., xnkk)

unde k este numărul de straturi

N1, N2,….. Nk, reprezintă volumul straturilor în populaţia totală şi
n1, n2,….. nk, reprezintă volumul straturilor în eşantion şi
Xij nivelurile caracteristicii cantitative.
 Populaţie
N
S
T
R N1
A
T
Eşantion
1 n
k

x N
1
S
T n1 i i
R N2
A
~
x0  i 1
T k
2
n2
N i 1
i
1

S n3
T
R N3
A
T

k Nj

 X
i 1 j 1
ij
nj k
X0  k
x  ni
N  x ij
i 1 j 1 x0  i 1
i

x0 
k k

X i  Ni n n
i 1
i

X0  i 1
k

N i 1
i
Calculul erorilor de reprezentativitate sondaj stratificat neproportional

2 2
N i2  i
k k
N i2 S i N i2  i
k 2
 N i  ni  k 2
N i2 S i  N i  n i 
 x~   2    x~   2      
i 1 N n i  1
2
i 1 N n i i 1 N ni  Ni  1  i 1 N
2
ni  1 N i  1 

Pentru simplificarea relaţiilor de calcul în cazul în care subeşantioanele sunt de volum normal
nu se justifică împărţirea la ni-1 faţă de cea la ni. Totodată, dacă volumul fiecărui strat Ni este
suficient de mare numitorul coeficientului de corecţie poate rămâne Ni în loc de Ni-1.

Dacă prezintă interes şi analiza pe fiecare strat în parte

i
2 2
Si
x  
ni ni  1
N i2 2
i
k
 x~   2  xi
i 1 N
i
2 2
 N  ni  Si  N  ni 
x    i     i 
i
ni  N i  1  ni  1  N i  1 
Sondaj stratificat proportional
k k

n1 n 2 n n n i
n x i  ni
  .... i ....  k   x~0 
i 1 i 1
k
N1 N 2 Ni Nk N k
 Ni
i 1 n i
i 1

ni2  i
2 2
k k
ni2 Si ni2  i  N i  ni 
2
ni2 Si  N i  ni 
2
 ~x   2 
k k
  ~x   2
i 1 n ni i 1 n ni  1
2
i 1 n

ni  N i  1 
    
i 1 n ni  1  N i  1 
2

Dacă prezintă interes şi analiza pe fiecare strat în parte

i
2 2
Si
x  
ni ni  1
ni2 2
i
k
 ~x   2  xi
i 1 n
i
2 2
 N  ni  Si  N  ni 
x    i     i 
i
ni  N i  1  ni  1  N i  1 
 Avantajele sondajului stratificat proporţional faţă de cel neproporţional

1. se evită riscul de a subevalua în eşantion straturile mai mari;

2. se măreşte gradul de precizie al estimaţiei faţă de stratificarea
neproporţională.

Sondaj stratificat optim

k

n1 n2 ni nk n i
  ...   ....   i 1

N1   1 N 2   2 Ni   i Nk   k k

N
i 1
i  i
N i i
ni  k
n
N 
i 1
i i

Erorile de reprezentativitate vezi sondajului neproporţional

Poststratificarea
k
Ni
x pstr  xi
i 1 N

N i2  i
2
k
 N i  ni  1  Ni  2
 x~pstr   2    2  1  N   i
i 1 N ni  Ni  1  n

unde  este dispersia stratului i calculată după relaţia:

i
2

Ni
1
 i
2

Ni
 ij i
( X
j 1
 X ) 2
.

Ni
1
S i2  
ni  1 j 1
( xij  xi ) 2
.