Textul descriptiv

literar în versuri
Text suport: Iarna de Vasile Alecsandri

Contoso 1
S u i t e s
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!

Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.

Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,

Ca fantasme albe plopii înşiraţi se perd în zare,
Şi pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbuci albii de fum.

Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare

Străluceşte şi dismiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie uşoară care trece peste văi...
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
Vasile Alecsandri, Iarna

Contoso 2
S u i t e s
 Să descifrăm textul…
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;  Anotimpul rece sperie, din cauza ninsorii abundente
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, și a norilor amenințători;
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.
 Se fixează dimensiunile spațiale ample ale acestui
tablou care se întinde din văzduh până pe pământul
țării.

 După spectacolul măreț și copleșitor totodată, apare o

imagine tandră, liniștită, grațioasă – cea a fulgilor
de nea

 Cuvinte-cheie: iarnă, zăpadă, fulgi.

Contoso 3
S u i t e s
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.  Totul (planul cosmic și terestru) este cuprins de
ninsoare.

 Astrul zilei este la fel de șters și de ȋndepărtat ca

visele tinereții.

 Cuvinte-cheie: ninge, soare, nori.

Contoso 4
S u i t e s
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în
depărtare,
Ca fantasme albe plopii înşiraţi se perd în zare,
Şi pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,  Peisaj terestru pustiu, ȋngropat sub zăpadă, static,
Se văd satele perdute sub clăbuci albii de fum. deoarece, ȋn final, zăpada a ȋncetat.

 Culoarea albă stăpânește acum ȋntregul orizont.

 Apariția indirectă a ființei umane.

 Cuvinte-cheie: albul. plopii, satele.

Contoso 5
S u i t e s
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Străluceşte şi dismiardă oceanul de ninsoare.  Soarele, elementul dătător de viață, ȋși face apariția,
Iată-o sanie uşoară care trece peste văi... alungând ninsoarea și sentimentul de spaimă.
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.

 Peisajul este plin de lumină. Imaginea este feerică

prin strălucirea pe care o produce soarele.

 Tabloul de iarnă, pâna atunci neclintit, lipsit parcă de

viață, se ȋnsuflețește la apariția saniei cu zurgălăi.

 Cuvinte-cheie: soare, sanie, zurgălăi.

Contoso 6
S u i t e s
 Să descoperim împreună…
 Care este tema textului? Cum o identificăm?
 Ce anotimp este surprins ȋn text?
 Ce spațiu al țării se prezintă ȋn poezie? Care crezi că este motivul
acestei alegeri?
 Ce ȋnfățișează textul?
o Tema textului este NATURA, ȋntrucât apar ȋn text numeroși
termeni din câmpul lexical al naturii (soare, iarnă, zăpadă, câmp,
dealuri, plopi etc.).
o Anotimpul surprins este iarna.
o In poezie se prezintă câmpia și zona deluroasă. Motivul ar fi acela
că majoritatea populației locuiește ȋn aceste zone de relief.
o Textul ȋnfățișează o zi de iarnă, respectiv prima parte a zilei, până
la prânz, când apare soarele.cAșa cum arată ȋn strofa a doua, a
nins o zi, o noapte și o dimineață.
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înşiraţi se perd în zare,
Şi pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbuci albii de fum.
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Străluceşte şi dismiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie uşoară care trece peste văi...
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
Vasile Alecsandri, Iarna
Contoso 7
S u i t e s
 Elementele peisajului descris și proprietățile acestora
I tablou (strofele I-III)- Tablou de iarnă cu ninsoare al II-lea tablou (strofa a IV-a) -Tablou de iarnă
abundentă vesel, plin de lumină
iarnă cumplita soarele dorit

norii de zăpadă sanie ușoară

troiene lungi clinchete de zurgălăi

călătoare
fiori de gheață

umeri dalbi

zale argintie

soarele rotund
palid
ȋntinderea pustie

clăbuci albii

Elementul central al textului este zăpada.

Contoso 8
S u i t e s
 Perspectiva privitorului:

Care este traiectoria privirii celui ce realizează descrierea?

Tabloul descris ȋnfățișează ințial o imagine paronamică a iernii (Din văzduh cumplita
iarnă cerne norii de zăpadă,/ Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;)
, apoi imaginea se focalizează, surprinzând detaliile (Soarele rotund şi palid, satele perdute sub
clăbuci albii de fum).

Traiectoria privirii este de sus ȋn jos (urmărește axa verticală) ȋn primele două strofe,
accentuând perspectiva cosmică, iar ȋn ultimele două catrene apare persepectiva plană (urmărește
axa orizontală) .

Contoso 9
S u i t e s
Constatări:

Ce timp verbal este folosit ȋn realizarea descrierii?

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!

Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.

Timpul verbal utilizat ȋn realizarea tabloului din natură este

prezentul etern, specific textelor descriptive.
Contoso 10
S u i t e s
Stări , sentimente , emoții

La ȋnceputul poeziei, privitorul trăiește o teamă față de imaginea

dezlănțuită a naturii, transformată ȋn spaimă când observă că ninsoarea nu se
mai oprește. Rămâne ȋnsă sentimentul de ȋncredere ȋn forța de apărare a țării pe
care o consideră sacră. Imaginea plopilor stârnește frica de necunoscut, dar
ȋntinderea pustie provoacă și admirația privitorului față de măreția naturii.

Contoso 11
S u i t e s
REACTUALIZARE – FIGURI DE STIL
Figura de stil este un procedeu utilizat pentru a creşte expresivitatea unui text, care
nu defineşte, ci sugerează, pentru că lumea prezentată este imaginară.

EPITETUL este figura de stil care constă în determinarea unui substantiv sau a unui verb printr-un adjectiv sau
adverb, evidenţiind însuşiri deosebite ale obiectului sau ale acţiunii.

- epitet cromatic ( se referă la culoare):,, S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării… “ ( Vasile Alecsandri – Sfârşitul
iernei… );
- epitet personificator ( se poate combina cu ale figure de stil) : “mândra țară”

- După numărul de termeni: - simplu: “clăbuci alibi”

- dublu: soarele rotund și palid”

Contoso 12
S u i t e s
 COMPARAŢIA este figura de stil cu ajutorul căreia se exprimă un raport de asemănare între două
obiecte, persoane sau acţiuni, cu scopul de a evidenţia sau de a evoca unul dintre termeni.

,, Soarele rotund şi palid se prevede printre nori

Ca un vis de tinereţe printre anii trecători. “
( Vasile Alecsandri – Iarna )

PERSONIFICAREA este figura de stil prin care se atribuie însuşi omeneşti unor fiinţe
necuvântătoare, unor lucruri, unor fenomene ale naturii.

,, Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă… “

( Vasile Alecsandri – Iarna )

Contoso 13
S u i t e s
Figuri de stil :
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.

Cuvântul văzduh apare la ȋnceputul primului vers și la ȋnceputul ultimului vers, având rolul de a sugera aspirația spre înalt, spre
absolut a privitorului

Comparația fulgilor de nea cu o mulțime de fluturi dă naștere unei imagini vizuale diafane, care atenuează sentimentul de
spaimă.

Epitetul personificator cumplita iarnă arată cât de grea este iarna.

Norii de zăpadă – epitet - sugerează că norii sunt alcătuiți, ȋn ȋntregime, din zăpadă, așadar, din ei, va cerne multă nea.

Lungi - epitet care arată că norii au cuprins tot cerul.

Călătoare – sugerează mișcarea norilor.

Albi și dalbi – epitete cromatice care sugerează monocromia peisajului.

Contoso 14
S u i t e s
 Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.

Imaginea căderii zăpezii continuă și ȋn această strofă.

Repetiția verbului ninge (Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge) sugerează imaginea planului terestru inundat de
omăt.

Tara, personificată, ȋmbracă veșmântul protector al zăpezii (Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară). Aceasta apare ca
un adevărat cavaler care apără plaiurile străbune.

Comparația Soarele…ca un vis de tinereţe printre anii trecători subliniază motivul trecerii ireversibile a
timpului. Astrul zilei este la fel de șters și de ȋndepărtat ca visele tinereții, contemplate din perspectiva bătrâneții.

Contoso 15
S u i t e s
 Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înşiraţi se perd în zare,
Şi pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbuci albii de fum.

Peisajul este pustiu, ȋngropat ȋn zăpadă, static.

Enumerația pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare creează un spațiu infinit, acoperit de albul imaculat al
iernii, semn al devitalizării

Comparația Ca fantasme albe plopii înşiraţi se perd în zare creează impresia de lume fantomatică, părăsită;
sub zăpadă, totul capătă o senzație halucinantă;.

Imaginea satelor (epitet satele perdute), care implică prezența oamenilor, este estompată de depărtare și de
urmele de fum (epitet clăbuci albii de fum).

Contoso 16
S u i t e s
 Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Străluceşte şi dismiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie uşoară care trece peste văi...
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.

Aparitia soarelui readuce optimismul și veselia.

Verbul desmiardă completează, printr-o mișcare plină de căldură umană, sentimentul de duioșie, ca după o
lungă despărțire.

Imaginile vizuale se ȋmpletesc cu cele de mișcare și cu cele auditive, creând o armonie universal.

Constatări:
Limbajul este expresiv, bogat ȋn figuri de stil, poetul impresionând prin creativitate și originalitatea viziunii.

Contoso 17
S u i t e s
 Textul descriptiv literar poate fi scris:
ȋn versuri
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.
ȋn proză
O brumă groasă a acoperit într-o dimineaţă tot ce
vedeai cu ochii. Frunzişul uscat de pe jos, aşternut în strat
gros, şi ultimele frunze rămase agăţate prin copaci ca o
dovadă că fusese cândva vară aici. Inimi roşcate şi galbene,
legănate de adieri reci, erau glazurate cu cristale mărunte de
gheaţă şi totul strălucea extraordinar de frumos, ca-ntr-un
basm, în clipa în care primele raze de soare se iveau de după
munte şi băteau aici, peste pădurea în care locuiam eu.
(„Iarna lui Isidor“ de Veronica D. Niculescu)
Contoso 18
S u i t e s
Textul descriptiv poetic se organizează ȋn funcție de:
 Formă ( strofe, versuri);
Conținut ( imagini vizuale, sonore, olfactive, tactile
– pentru a da o semnificație obiectului descris și
pentru a transmite emoții).

Contoso 19
S u i t e s
 Textul descriptiv literar constă ȋn prezentarea sugestivă a
elementelor componente și a proprietăților particulare ale unui
obiect, ale unei ființe sau ale spațiului fizic.

Tabloul – formă a descrierii - ȋnfățișează un aspect din natură, de interior

sau scene din viața de zi cu zi, folosindu-se o imagine ȋn care ansamblul este
cuprin ȋntr-o privire.

Tabloul = instantaneu, fotografie, pictură = imagine cu semnificație

unitară.

Contoso 20
S u i t e s
 Pastelul este opera literară ȋn care se descrie un tablou din
natură sau un interior și ȋn care sunt transmise, ȋn același timp,
sentimentele și stările privitorului.

Termenul pastel provine din artele plastice, unde este utilizat

pentru a denumi un procedeu de pictură bazat pe efectele de culoare
ale unor creioane moi. Această denumire este specifică literaturii
române.

Contoso 21
S u i t e s
 Poezia este o formă specială de exprimare, carecterizată prin folosirea armonioasă a
sunetelor.
Versificația sau prozodia se ocupă cu regulile de construcție a poeziei.

Versul – un rând dintr-o poezie.

Măsura- numărul de silabe dintr-un vers.

versuri scurte (5-6, 7-8 silabe)
Măsura poate fi: variabilă
versuri lungi (12-18 silabe)
constantă
Strofa – o grupare de versuri, în număr variabil, despărțită de alte asemenea unități
printr-un rând alb.
Contoso 22
S u i t e s
Rima- potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers, începând cu ultima
vocală accentuată.
Tipuri de rimă într-un catren (strofă din patru versuri):
- împerecheată (primul vers rimează cu al doilea și al treilea cu al patrulea);
Exemplu: Ciudatu-s împărțite a pământului comori. 1 (a)
Săracul-are puține, iar bietul cerșitori 2 (a)
Nimic, bogatul multe, de-aceea e fudul- 3 (b)
Cu toții-avem ceva, dar nimenea destul. 4 (b)

- încrucișată (primul vers rimează cu al treilea și al doilea cu al IV-lea)

Exemplu: Copilă, tu crede poeții ce scriu, 1 (a)
Căci lor li s-a dat o putere 2 (b)
S-audă mai bine, să simtă mai viu 3 (a)
Întreagă a lumii durere. 4(b)

Contoso 23
S u i t e s
- îmbrățișată (când primul vers rimează cu al patrulea și al doilea cu al treilea)
Exemplu: Tu ai sufletul mai larg, 1 (a)
Scapă-mă! Ce chin ai stinge, 2 (b)
Dacă-n lături m-ai împinge 3 (b)
Ca să cad și să mă sparg. 4 (a)

- monorimă (când toate versurile rimează)

Exemplu: Vine ploaia! Las'să vie! 1 (a)
Da, ce-i bună ploaia știe, 2 (a)
Iarba arsă din câmpie, 3 (a)
Las'să vie! Las'să vie! 4 (a)

• Ritmul- succesiunea regulată și armonioasă a silabelor accentuate și

neaccentuate dintr-un vers.
Versurile care nu au ritm și rimă se numesc versuri albe.
Contoso 24
S u i t e s
Concluzii :

Textul “Iarna” de V. Alecsandri este o descriere de tip tablou doarece este ȋnfățișat un tablou de
iarnă, surprins ȋn prima parte a zilei. Se remarcă:

-prezența numeroaselor grupuri nominale, alcătuite din substantive ȋnsoțite de atribute prin care sunt
surprinse elementele cadrului natural și detaliile legate de acestea;

-alternarea imaginilor panoramice, de ansamblu, cu cele detaliate, focalizate;

-utilizarea ca timp verbal a prezentului etern;

-folosirea unui limbaj artistic expresiv, presărat cu numeroase epitete, personificări, comparații;

-transmiterea unor stări sau sentimente provocate de fenomenul meteorologic ce pune stăpânire
asupra peisajului descris.

Contoso 25
S u i t e s
• https://wordwall.net/ro/resource/8163190

• https://learningapps.org/view12602882

Contoso 26
S u i t e s
 Aplicații

• 1. Menționează epitetele din versurile de mai jos, arătând ce sugerează.

• ,,A nins. În soare codrul cu trunchiuri de cărbune
• Întinde umbre-albastre pe proaspătul omăt,
• Și mă visez la geamuri cu anii îndărăt:
• Văd dealul alb, târlia și vremurile bune.”
• Ion Pillat, Lumina, iarna
•trunchiuri de cărbune= epitetul cromatic sugerează negrul inchis al trunchiurilor de copac, în comparație cu albul zăpezii;
•umbre-albastre=epitet cromatic care sugerează că trunchiurile copacilor, reflectate pe zăpada căzută, au reflexii albastre;
•proaspătul omăt= zăpada căzută de curând;
•anii îndărăt= în vremurile tinereții, a copilăriei, când totul era visare;
•dealul alb= epitetul cromatic întărește ideea susținută de la început, și anume că totul este acoperit de zăpadă, chiar și dealul din depărtare;
•vremurile bune= epitet ce sugerează ideea de tinerețe a eului liric, când zăpada căzută de curând era o bucurie de neegalat.

Contoso
S u i t e s
...continuare...

• 2. Indică tipul de rimă de la exercițiul 1.

• Catrenul de la exercițiul nr. 1 are rimă îmbrățișată.
• 3. Stabilește măsura fiecărui vers de la exercițiul 2.
• ,,A nins. În soa-re co-drul cu trun-chiuri de căr-bu-ne
• În-tin-de um-bre-al-bas-tre pe proas-pă-tul o-măt,
• Și mă vi-sez la gea-muri cu a-nii în-dă-răt:
• Văd dea-lul alb, târ-li-a și vre-mu-ri-le bu-ne.”
• primul vers: 14 silabe
• al II-lea: 14 silabe
• al III-lea: 13 silabe
• al IV-lea: 14 silabe
• Spunem despre acest catren că are măsură variabilă, de 13-14 silabe.
• 4. Ce fel de strofă formează versurile de la exercițiul 1, din punct de vedere al grupării?
• Răspuns: Din punct de vedere al grupării, strofa de la exercițiul 1 este un catren.

Contoso
S u i t e s