LUCRARE DE LICENȚĂ
NECESITATEA EDUCAȚIEI
INTELIGENȚEI EMOȚIONALE
LA PREȘCOLARI
PROF. CĂTĂLIN-
IULIAN DRĂGAN
COLEGIUL
NAŢIONAL
“MIHAI
VITEAZUL” INEU
CUPRINS
Introducere
Capitolul 1. Necesitatea educației inteligenței emoțoinale la preșcolari
1.1 Educația bazată pe inteligența emoțională
1.2 Inteligența emoțională
Capitolul 2. Educația și inteligența emoțională
2.1 Cum să educăm inteligența emoțională la copii
2.2 Profilul dezvoltării (emoționale în general) la
preșcolari
2.3 Profilul psihologic al preșcolarului
2.4 Educația emoțională în școala actuală
Capitolul 3. Cercetare privind educația inteligenței emoționale la preșcolari
3.1. Obiectivele și ipoteza cercetării
3.2. Lotul cercetării
3.3. Metodologia cercetării
3.4. Analiza şi interpretarea datelor
PROIECT: Educaţia pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale la preșcolari
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Conceptele cheie
în care se antrenează lucrarea sunt:
Conștientizarea de sine emoțională
Stăpânirea emoțiilor
Utilizarea emoțiilor în mod productiv
Empatia - citirea emoțiilor
Abordatea relațiilor interpersonale
Partea teoretică a lucrării:
(capitolele 1 și 2)
Necesitatea educației emoționale la preșcolari este
importantă din următoarele motive:
ajută la formarea și menținerea relațiilor cu
ceilalți;
ajută copilul să se adapteze mai ușor la grădiniță,
școală;
previne apariția problemelor emoționale și de
comportament.
Capitolul 3
Cercetare privind educația inteligenței
emoționale la preșcolari
Ca obiective în această cercetare mi-am propus:
identificarea nevoilor de educație emoțională a
copiilor din grupa mare de la Grădința Căiuți;
identificarea percepției părinților față de educația
emoțională a copiilor;
propunerea unei modalități de educare a educației
emoționale a copiilor preșcolari.
Acestor obiective le corespunde următoarea
ipoteză:
“Există o relație între percepția pozitivă a
părinților față de educația emoțională și necesitatea
implementării unei forme de educație emoțională a
copilului încă din grădiniță, concretizată sub forma
unui proiect educațional.”
Pentru verificare ipotezei s-au utilizat
metode care au permis măsurarea
variabilelor:
ancheta pe bază de chestionar
interviul / convorbirea
observaţia
Chestionarul surprinde interesele subiecţilor privind
educația / dezvoltarea emoțională formulat sub formă de
întrebări deschise , care lasă posibilitatea de exprimare
subiectului;
Interviul / Convorbirea semidirijată, permite recoltarea
unor informaţii numeroase, variate şi preţioase, într-un
timp relativ scurt și a fost utilizată cu scopul de a verifica
datele culese din chestionar, realizată cu preșcolarii în
cadrul întâlnirii de dimineată;
Conţinutul observaţiilor l-a constituit comportamentul
subiecţilor pe parcursul desfăşurării activităților din
Grădinița Comunei Căiuți, județul Bacău.
Analiza şi interpretarea rezultatelor
instrumentelor şi metodelor aplicate
evidențiază că, atât părinții, cât și cadrele
didactice percep educația emoțională a
copiilor ca pe o necesitate, ceea ce confirmă
ipoteza cercetării de faţă.
Analiza și interpretarea datelor:
Din următorul grafic se observă că 95 % din părinți consideră
vârsta 5-7 ani, vârsta grădiniței, cea mai potrivită pentru educația
emoțională.
Răspunsurile părinților
100%
80%
60%
40%
20%
0%
”Vorbesc cu copilul despre emoțiile, dorințele lui”
"Cel mai des copilul discută cu mama despre dorințele și stările lui"
"Când are o problemă copilul discută cu mama"
"Vârsta potrivită pentru educația emoțională este vârsta grădiniței"
Interviul / convorbirea cu copiii a vizat
identificarea dezvoltării socio-emoționale si rezultatele
se văd în următorul grafic:
Comportamentul observat
Comunică cu ușurință despre emoțiile sale
Acordă ajutor
Cooperează cu plăcere
Numește corect emoții
Recunoaște emoțiile de bază
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100
%
Rezultatele culese cu ajutorul
chestionarelor au fost corelate şi cu datele
culese cu ajutorul celorlalte metode de
cercetare utilizate, şi anume, convorbirea,
analiza documentelor şcolare, observaţia.
Limite:
Numărul restrans de subiecți nu permite
generalizări.
Deschiderile cercetării:
Una din contribuțiile acestei lucrări se
referă la faptul că, acesta se poate constitui într-
un exemplu de bună practică pentru cadrele
didactice din învățământul preșcolar care vor să
dezvolte inteligența emoțională a copiilor.
CONCLUZII
Din cercetarea întreprinsă şi din
consideraţiile făcute pe parcursul lucrării
se desprinde ideea conform căreia
educația emoțională este o necesitate
pentru preșcolari.
“Nu în ultimul rând, adresez mulţumiri cu totul speciale
pentru contribuţia şi ajutorul venit din partea
Doamnei Lector universitar doctor
Mihaela VOINEA,
fără de care nu aş fi reuşit să duc la bun sfârşit această
lucrare. Mi-a permis să mă folosesc de propiile-i
instrumentele de investigare, şi nu m-a lipsit de
sprijin şi orientare.“
