Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PREZENTAREA A
DOUA PROIECTE DE SUCCES SI
DOUA PROIECTE ESUATE
IN FAZA DE IMPLEMENTARE
Elev:
Ciobotaru Camelia
Doua proiecte de succes – in faza de implementare
• Societatea TRANSGEX SA activeaza in domeniul resurselor geotermale, detinând licente de foraj pentru terenuri situate in partea
de nord vest a tarii. Ponderea acestor resurse din potentialul total al tarii este estimata la 50%. TRANSGEX SA alimenteaza cu apa
calda menajera si cu energie termica (produse prin valorificarea resurselor geotermale existente in zona), consumatori casnici,
companii private si institutii publice. Societatea detine licente de foraj pentru terenuri situate in partea de nord vest a tarii.
Ponderea acestor resurse din potentialul total al tarii este estimata la 50%.
• Programul de investitii al TRANSGEX SA are drept obiectiv modernizarea sistemului de alimentare centralizata cu energie termica
(SACET) din municipiul Oradea, prin constructia unei bucle termice geotermale dotata si cu cazane pe gaze naturale pentru
preluarea vârfurilor sarcinii termice pentru incalzire, racordarea a 5 puncte termice din cartierul Iosia Nord la sonda geotermala
nr. 4767 si modernizarea acestora prin echiparea cu schimbatoare de caldura cu placi, cu pompe actionate electric, cu motoare cu
turatie variabila si cu instalatii de masura si de automatizare.
• Proiectul, finantat partial de Fondul Român pentru Eficienta Energiei, va duce la cresterea capacitatilor de producere a caldurii din
resurse geotermale. O parte din alimentarea cu caldura generata de CET Oradea va fi inlocuita.
• Pentru realizarea proiectului, Fondul Român pentru Eficienta Energiei a acordat societatii TRANSGEX S.A. Oradea un imprumut de
425.000 dolari SUA pentru o perioada de 3 ani, cu o perioada de gratie de 6 luni. Garantiile constituite in vederea acordarii
imprumutului au fost (i) ipoteca asupra unei cladiri aflate in proprietatea beneficiarului si (ii) bilete la ordin, ambele tipuri de
garantii emise de TRANSGEX S.A. Oradea in favoarea Fondului Român pentru Eficienta Energiei. Rambursarea imprumutului se
face in rate trimestriale egale, conform solicitarii companiei si a situatiei fluxului de numerar.
• In conformitate cu rezultatele analizei financiare, proiectul s-a dovedit a fi oportun din punct de vedere tehnico-economic,
prezentând un termen brut de recuperare a investitiei estimat la 2,5 ani si o rata interna de rentabilitate de 39%.
• Pe lânga economia de combustibil, proiectul duce la diminuarea emisiilor de poluanti, in special pe cele de bioxid de carbon, gaz
ce contribuie la incalzirea climaterica.
• In raport cu beneficiile inregistrate de la finalizarea primei etape a proiectului, se poate aprecia ca finantarea acordata de Fondul
Român pentru Eficienta Energiei si-a atins scopul. Evaluarile si monitorizarea economiilor de energie si financiare, precum si a
reducerilor de emisii de gaze pe toata durata recuperarii creditului vor consolida opinia anterior precizata.
Doua proiecte esuate – in faza de
implementare
• primul, prin care Programul « Fermierul » a esuat in faza de
implementare in judetul Iasi
• cel de al doilea reprezentat de esecul proiectului dublei cetatenii
pentru etnicii maghiari, in faza de referendum.
Cazul Programului « Fermierul » in judetul Iasi
• Istoria Programului « Fermierul » in judetul Iasi este relativ scurta, dar bine cunoscuta de catre cei care au incercat sa
beneficieze de avantajele oferite prin sprijinul financiar al instrumentului preaderare SAPARD.
• Având in vedere factorii de impact asupra implementarii unui proiect, la sase luni de la demararea programului
"Fermierul", autoritatile iesene au dat verdictul: esec total. Majoritatea fermierilor care au aplicat pentru acest program
nu au primit acordul bancii finantatoare. Atat reprezentantii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR), cat
si cei ai Biroului Regional 1 Nord-Est SAPARD sustin ca o parte din proiectele fermierilor ieseni au fost eligibile, insa BCR a
stopat acordarea creditelor.
• BCR a respins majoritatea proiectelor depuse de agricultorii ieseni, desi acestea au fost declarate eligibile de catre
SAPARD, dovedindu-se faptul ca banca are un cuvint la fel de greu de spus, precum instrumentele preaderare, atunci cind
se pune problema accesului la fondurile europene.
• Destinat agricultorilor de rand, programul "Fermierul" nu si-a atins tinta la Iasi. Un singur agricultor din judet a reusit sa
impresioneze reprezentantii BCR, unica institutie bancara care finanta acest program pana de curand. Desi restul aveau
avizul DADR Iasi, dar si sprijinul verbal din partea SAPARD, au fost respinsi de banca, fapt care demonstreaza influenta
factorilor de risc externi, cu impact in nerealizarea proiectului.
• Rigiditatea BCR s-a dovedit a fi catastrofala pentru evolutia proiectelor specifice, influientind practic in ansamblu, reusita
judeteana a programului.
• Cazurile in care un dosar era declarat eligibil, erau finalizate cu respingerea reprezentantilor bancii sustinand contrariul.
Dintre toate judetele inregistrate in departamentul Biroului Regional 1 Nord-Est SAPARD, doar la Iasi au fost astfel de
probleme, idee sustinuta si de DADR Iasi.
• Pentru evitarea riscurilor implicate de refuzul total al bancii si esecurile succesive, DADR a primit avizul Ministerului
Agriculturii pentru constituirea unei grupe de proiectare in cadrul directiei, in cadrul careia se puteau adresa toti cei care
doreau sa faca un proiect de acest gen si care au beneficiat de consultanta de specialitate.
Cazul Dublei cetatenii – româna si maghiara
• 5 decembrie 2005, prin neparticiparea la vot, cetatenii Ungariei au respins ideea acordarii dublei cetatenii pentru etnicii maghiari
din afara granitelor. Pentru validarea acestei chestiuni, in cadrul unui referendum national, ar fi fost nevoie de votul a cel putin
un sfert dintre cele 8 milioane de maghiari.
• Initiativa dublei cetatenii – abordata cu retinere chiar de puterea de la Budapesta sau cu vadita opozitie de catre oficialii de la
Bucuresti – a fost una care intii de toate, a readus in discutie ideea reunificarii simbolice a natiunii maghiare. Care ar fi fost
riscurile, costurile si probabile efecte ale acestei intiative?
• In ultimii doi ani, chestiunea dublei cetatenii s-a transformat intr-un important subiect de dezbatere in Ungaria, dupa ce a
devenit evident ca mentinerea legaturilor dintre Budapesta si comunitatile etnice maghiare care traiesc in statele invecinate,
care nu sunt sau nu erau membre ale UE, este mai dificila dupa integrarea Ungariei in Uniune la 1 mai 2004.
• Aproximativ 4,5 milioane de maghiari traiesc in strainatate, cea mai numeroasa populatie inregistrindu-se in Romania.
• Problema privind adoptarea unei legi de acordare a dublei cetatenii a fost pusa inca din perioada fostului guvern FIDESZ, care a si
creat un act normativ ce isi propunea sa raspunda acestei probleme. Legea a fost insa refacuta de guvernul socialist, pentru a se
adapta astfel la cerintele Uniunii Europene si ale statelor vecine.
• Pentru ca rezultatele referendumului sa fie obligatorii, era nevoie ca cel putin 25 la suta dintre alegatori sa voteze in acelasi fel,
indiferent daca voteaza "da" sau “nu”. Sondajele de opinie considerau ca opiniile favorabile vor fi cele mai numeroase, insa rata
de participare era estimata mult sub 50 la suta. Conform institutului de sondare a opiniei publice Capital Research, 55% dintre
cei cu drept de vot sustineau, in octombrie, acordarea dublei cetatenii. Aceste date statistice aveau insa sa fie contrazise de votul
din 5 decembrie.
• Aceste schimbari neprevazute ale mediului extern, sunt de natura sa impuna nerealizarea proiectului, in modul in care fusese
initial conceput.
• Desi au existat opinii contrare din punctul de vedere românesc, detensionarea situatiei s-a produs tot prin intermediul mediului
extern proiectului, prin faptul aderarii României la Uniunea Europeana, ceea ce atrage dupa sine si instituie, printre libertatile
fundamentele – si drepturile cetateniesti comunitare. Cele susmentionate, sunt de natura se rezolve problema spinoasa a dublei
cetatenii, insa nu asa cum a fost anticipata.
“Pana creste iarba, moare calul”
(W.
Shakespeare,1602)
Multumesc