• Surse de lumina naturala si artificiala

• Lumina in sens general, este un val (electromagnetic) perceput de organele viziunii

umane. Dar totuși există cadre pe care le vede o persoană (de la 380 la 780 nm).
Înainte de asta radiații ultraviolete. Deși nu o vedem, pielea noastră o percepe
(arsuri solare), după ce această radiație infraroșie caldă atinge, unele organisme vii
o văd și este percepută diferit de fiecare persoana in parte
• În epoca noastră nu există nici o ramură a economiei, care în producția sa nu ar
folosi surse de lumină artificială. Când un om a început să fabrice iluminat
artificial? A fost în secolul al XIX-lea îndepărtat, iar cauza dezvoltării industriei a
fost inventarea lămpilor de arc și incandescență.
 În primul rând, ele sunt împărțite în două mari clase:
• Surse de lumină artificială (lămpi, arzătoare,
lumânări și așa mai departe).
• Natural (lumina soarelui, luna, strălucirea stelelor
etc.).
În acest caz, fiecare clasă, la rândul său, este
împărțită în grupuri și subgrupe. Să începem cu
primele surse artificiale care disting: Se încălzește.
 Fluorescent.
 Lumina
 LED
• Surse de lumină naturală
• Toate obiectele care emit lumină de origine naturală sunt surse naturale. În
acest caz, emisia de lumină poate fi atât o proprietate de bază, cât și una
secundară. Dacă comparăm sursele de lumină naturală și artificială,
exemple pe care le-am luat deja în considerare, principala lor diferență
constă în faptul că acestea din urmă radiază lumina vizibilă în ochiul nostru
datorită omului sau, mai degrabă, producției.
 Sursele de lumină artificială
• Ele pot fi împărțite în două grupuri destul de
extinse:
• General.
• Combinat.
De exemplu, primul grup, toate zonele de
producție sunt întotdeauna iluminate cu același
tip de lămpi, care se află la aceeași distanță
unul de celălalt și puterea lămpilor este aceeași.
Dacă vorbim despre cel de-al doilea grup,
atunci se adaugă mai multe corpuri de iluminat
la cele menționate mai sus, care disting mai
clar orice suprafață de lucru, de exemplu, o
masă sau o mașină. Aceste surse suplimentare
se numesc iluminat local. În acest caz, dacă
utilizați numai iluminatul local, acesta va afecta
foarte mult oboseala, iar consecința va fi o
scădere a eficienței, cu excepția cazului în care
sunt posibile accidente și accidente la locul de
muncă.
 Lampă cu incandescență

În zilele noastre, lămpile cu incandescență de următoarele tipuri sunt

utilizate pentru iluminarea locurilor de producție:
• Halogen.
• Descărcarea de gestiune.
Și ce este o lampă incandescentă? Primul lucru care trebuie avut în vedere
este că este o sursă electrică, iar lumina pe care o vedem printr-un corp
cald numit corp de căldură. Anterior (în secolul al XIX-lea) corpul de
incandescență a fost făcut dintr-o substanță cum ar fi tungsten sau un aliaj
bazat pe acesta. Acum este fabricat dintr-o fibră de carbon mai accesibilă.
 Refractia si Reflexia luminii
• Legile Reflexiei şi Refracţiei au fost demonstrate pe baza ipotezei că
lumina are o natură ondulatorie, deci se propagă asemenea undelor sonore,
sau mecanice (de exemplu, ca undele de pe suprafaţa apei).
Reflexia luminii

Reflexia luminii este fenomenul de întoarcere a luminii în mediul din care a venit, când
întâlnește o suprafață de separare dintre două medii. Are loc când lumina întâlnește
suprafața de separare dintre aer și oglindă.
Legile Reflexiei

Legea1: raza incidentă, raza reflectată şi normala sunt în acelaşi plan

Legea2: unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de reflexie
• Refractia luminii

• Razele de Lumină îşi schimbă direcţia când trec dintr-un mediu în altul(de
exemplu din aer în apă, sau sticlă). Acest fenomen se numeşte refracţie
Legea I a refracţiei- normala, şi razele: incidentă, refractată(dar şi raza
reflectată) sunt în acelaşi plan
Legea II a refracţiei:
• Indicele de refracție este raportul dintre sinusul unghiului de
incidență şi sinusul unghiului de refracție.
• Unghiul de refracţie şi unghiul de incidenţă nu au aceeaşi
măsură. Mărind unghiul de incidenţă se măreşte şi unghiul de refracţie.
• Dacă unghiul de incidenţă este zero atunci raza de lumină trece nedeviată.
• Indicele de refracţie absolut al unui mediu transparent este:
n = viteza luminii în vid/viteza luminii în mediul respectiv
• Unghiul de refracţie este mai mic decât unghiul de incidenţă când lumina
trece dintr-un mediu cu indice de refracţie mai mic (mediu mai puţin
refringent) într-un mediu cu indice de refracţie mai mare (mediu mai
refringent) şi este mai mare în caz contrar.
• Teoria electromagnetică este o teorie unită a electromagnetismului
stabilită de James Clerk Maxwell. Această teorie discută în primul rând
relațiile dintre câmpul electric și câmpul magnetic bazate pe observațiile
anterioare și pe experimentele legate de electricitate, magnetism și optică
combinate.
• Există patru fenomene implicate în această teorie. Primul afirmă că forța
de atracție sau de respingere între încărcăturile electrice este invers
proporțională cu pătratul distanței dintre ele. Cele două fenomene de stari
implică poli magneți, afirmând că poli magneți vin în perechi și fie că
atrag sau se resping unul pe altul la fel de mult ca o încărcătură electrică.
Cea de-a treia afirmă că direcția câmpului magnetic produsă de curentul
electric în conductă depinde de direcția curentului. În cele din urmă, a
patra teorie afirmă că un câmp electric în mișcare produce un câmp
magnetic și invers.
• El a reușit să dezvolte patru ecuații referitoare la fenomenele menționate
mai sus, care se numește în prezent ecuația lui Maxwell. Folosind aceste
ecuatii, el a fost, de asemenea, capabil sa calculeze si sa stabileasca ca
atat energia electrica cat si magnetismul calatoresc cu o viteza constanta
echivalenta cu viteza luminii. Sa ajuns, prin urmare, la concluzia că
lumina se deplasează cu o viteză constantă în toate direcțiile.