GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ

Cioflan Mara Elena

Gheorghe Gheorghiu s-a nă scut în 1901, într-o
familie de muncitori bâ rlă deni, tată l era Tă nase
Gheorghiu și mama sa, Ana.
La vâ rsta de doi ani a fost înfiat de unchiul să u
Nicolae Gheorghe Ionescu din Bacă u.
După terminarea școlii a lucrat la o fabrică de
cherestea, la o țesă torie, iar apoi s-a angajat la
meșteri dogari din Piatra Neamț și Moinești.
S-a calificat în meseria de electrician la societatea
petrolieră „Steaua Româ nă” Moinești, iar apoi a lucrat
la atelierele CFR Galați.
Supranumele de ,,Dej” l-a primit in urma transferului
de la stația din Galați la stația de triaj din orașul Dej
(ca urmare a acuzației de „agitație comunistă”).
De-a lungul timpului, i se va spune „Machiavelli al
Balcanilor” pentru că avea o „formidabilă capacitate
de intrigă și manipulare”.
În 1926 s-a că să torit cu Maria Stere Alexe,. Au avut
două fiice: Vasilica și Constanța.
În 1930 a intrat în râ ndurile Partidului
Comunist din Româ nia.
A fost arestat pe 14 februarie 1933, fiind
judecat ca instigator în greva de la Atelierele
CFR din București.
Dat fiind statutul să u de lider comunist de
frunte, este transferat în lagă rul de la Tâ rgu
Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici
petrecâ ndu-și cea mai mare parte a detenției
în timpul celui de-al Doilea Ră zboi Mondial.
Închis în aceeași celulă cu Nicolae Ceaușescu,
devine mentorul politic al acestuia.
La 12 august 1944, înainte de lovitura de stat,
a evadat din închisoare, fiind adă postit în
subsolul unei case din Râ mnicu-Vâ lcea de
că tre o rudă a preotului Petre Stoenac.
În 1948 a fost adoptată prima Constituție LIDER AL ROMANIEI
comunistă , dupa modelul sovietic, conform că reia
puterea politică aparținea de Partidul Muncitoresc
Româ n (Partidul Comunist Româ n) si de liderul
acestuia, Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Regimul Dej se caracterizează prin lupta pentru
epurarea politică în interiorul partidului și
eliminarea adversarilor.
Influența politică sovietică din timpul lui Stalin s-a
exercitat prin liderii de partid, în frunte cu
Gheorghe Gheorghiu-Dej (perceput în toate mediile
ca un lider animat de convingeri staliniste
puternice). Influența economică sovietică s-a
materializat prin crearea companiilor mixte
Sovrom, prin care economia româ nă a fost
transformată după modelul economiei planificate
centralizate sovietice.
După moartea lui Stalin, Gheorghiu-Dej a început
procesul de destalinizare a Româ niei prin
susținerea creă rii industriei grele, eliminarea
influenței culturale a URSS-ului, încurajarea
sentimentelor antisovietice și stabilirea de relații
diplomatice cu statele occidentale capitaliste,
Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost direct implicat în
aplicarea terorii comuniste în Româ nia. Prin
Decretul Prezidiului Marii Adună ri Naționale din
14 ianuarie 1950 au fost legalizate lagă rele de
muncă , cunoscute inițial ca "Unită ți de Muncă".
Scopul acestora era „reeducarea elementelor ostile
față de Republica Populară Româ nă și pregă tirea și
integrarea acestor elemente în viața socială a unei
democrații populare în plină construcție a
socialismului”.
Persoanele pasibile de a fi internate în lagă re erau
LAGĂ RELE DE MUNCĂ
„toți cei care lansează sau ră spâ ndesc zvonuri
alarmiste, tendențioase sau ostile, sau ascultă sau
ră spâ ndesc propaganda nerușinată a posturilor de
radio imperialiste; toți cei care defă imează
Partidul Muncitoresc Româ n sau pe conducă torii
să i, sau Uniunea Sovietică și conducă torii ei; toți
acei cetă țeni româ ni care au frecventat sau
frecventează bibliotecile și ambasadele puterilor
capitaliste în Româ nia”
Dej a devenit arhitectul unei noi politici
externe și economice semiautonome în
cadrul Pactului de la Varșovia și a CAER-ului
la sfâ rșitul deceniului al șaselea. El a luat
hotă râ rea creă rii unei industrii grele,
inițiativă care contravenea planurile
Moscovei care rezervaseră pentru Româ nia
rolul de grâ nar al blocului comunist.
Româ nia a devenit una dintre principalele
ță ri ale lumii producă toare de oțel, industria CREAREA INDUSTRIEI
construcțiilor de mașini s-a extins în mod
considerabil, iar industria chimică a fost GRELE
dezvoltată excesiv, cu o capacitate de rafinare
a petrolului mult peste mă rimea producției
de materii prime interne. Româ nia a început
să producă , la prețuri de cost ridicate, dar de
o calitate inferioară , avioane civile și militare,
tancuri, vase maritime, elicoptere,
automobile și computere.
Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit pe
19 martie 1965 de cancer la plă mâ ni.
Au existat numeroase zvonuri cu
privire la o iradiere intenționată a
liderului comunist în timpul ultimei
sale vizite la Varșovia, ca urmare a
politicii sale tot mai independente.