BOLILE STRUGURILOR

( PRIVIRE GENERALĂ)
Impactul și Managementul în Cultivarea Viței-de-Vie

A elaborat :Procop Olga

Grupa: TAP-31
A verificat : Donciu Larisa
PRINCIPALELE BOLI ALE
STRUGURILOR

Mana
Fainarea
Putregaiul(Negru Si Cenusiu)
 MANA
Considerată boala strugurilor cu cea mai mare răspândire, mana viței de vie atacă
toate organele verzi ale plantei și afectează calitatea vinului. Plasmopara
viticola este o boală fungică des întâlnită, care poate produce pagube însemnate,
ce ajung până la pierderea completă a recoltei. Agentul patogen se răspândește
rapid și afectează atât frunzele, cât și ciorchinii, producând o slăbire accentuată a
butucilor de viță de vie, ce se perpetuează pe durata mai multor ani. Odată
instalată în plantație, mana viței de vie este dificil de controlat, iar vinul produs
din strugurii mănați este de o calitate inferioară, cu puțin zahăr, aciditate ridicată
și foarte puțin alcool. Pentru a preveni răspândirea rapidă a bolii, sunt esențiale
identificarea și adoptarea unor soluții moderne de protejare a plantațiilor viticole.
Folosirea unor metode de protecție smart, inovatoare, care sunt eficiente pentru
prevenirea și combaterea manei, asigură protecția plantației, fără să afecteze
calitatea strugurilor și a vinului.
 FAINAREA

Făinarea viţei de vie este produsă de ciuperca Uncinula necator şi

este considerată alături de mană şi putregaiul viţei de vie, una din
cele mai păgubitoare boli ale viţei de vie.Atacul de făinare la viţa
de vie se observă uşor datorită aspectului prafos, alb-cenuşiu
prezent pe organele plantei.Atacul de făinare la viţa de vie duce la
brunificarea şi căderea strugurilor tineri şi avortarea florilor.
Atacul pe boabe conduce la crăparea acestora, lăsând să se vadă
seminţele şi favorizând atacul de putregaiuri. Vinurile obţinute
din struguri atacaţi de făinare nu se pot învechi, întrucât apare
„casarea brună” a acestora.
 PUTREGAIUL CENUSIU

Putregaiul cenușiu este un agent patogen polifag care produce pagube însemnate în toamnele
ploioase. Denumirile putregaiului cenușiu sunt: Botrytis fuckeliana (forma sexuată) și Botrytis
cinerea (forma asexuată). Agentul patogen iernează sub formă de microscleroți. Când condițiile
devin favorabile, ciuperca se dezvoltă și determină apariția infecției. Miceliul ciupercii trăiește
saprofit pe diferite substraturi organice, fiind format din conidiofori și conidii.Conidioforii sunt
septați, ramificați monopodial, iar pe sterigme poartă conidii unicelulare, ovoide, prezente în sucul
zaharat al boabelor de struguri. Filamentele rezultate pătrund în țesuturi și produc infecții.In urma
atacului acestei boli, pagubele pot ajunge până la 70-80% din recolta de struguri. Putregaiul
cenușiu afectează cultura de viță de vie înainte de recoltare, dar și depozitele de struguri.Soiuri de
viță de vie care sunt sensibile la această boală sunt cele care au boabe dese, cu pielița subțire.
Printre acestea se numără: Feteasca albă, Grasa de Cotnari, Aligoté, Riesling italian, Galbenă de
Odobeşti, Regina viilor, Tămâioasă românească, Pinot noir, Pinot gris, Cadarcă, Chasselas,
Crâmpoşie și Afuz-Ali.Putregaiul cenușiu al viței de vie atacă lăstarii, frunzele, inflorescențele și
strugurii. De regulă, cele mai mari pagube sunt produse pe boabele mature, chiar înainte de
recoltare.
 PUTREGAIUL NEGRU

Putregaiul negru al viței de vie (Guignardia bidwellii) este o boală gravă întâlnită la toate soiurile de viță de vie cultivate,
inclusiv la hibrizii producători direcți.
Atacul de putregai negru al viței de vie (Guignardia bidwellii) pe frunze și struguri este favorizat de temperaturi în
intervalul 10-30°C și optime de 26°C, prezența apei (din precipitații, rouă, irigare prin aspersie) și o umiditate relativ
ridicată a aerului.Sporii care infectează frunzele germinează în cca. 6-12 ore, în condiții favorabile iar în cca. 14-22 zile
apar picnidiile ciupercii. Infecția primară are loc din formele de rezistență prezente în sol și organele plantei, în condiții de
umiditate crescută.
Boala iernează prin formele sale de rezistență, picnidii (organ de fructificații în formă de pungă, care conține picnosporii
”conidii’) sau pseudotecii (conțin asce cu ascospori) prezente pe leziunile din coarde, fructe mumificate, frunze căzute pe
sol.Primăvara în condiții de umiditate sunt eliberați ascosporii care sunt dispersați de picăturile de apă și vânt.În condiții
optime, în câteva ore apar infecțiile primare pe frunze, inflorescențe și lăstarii tineri. Infecțiile secundare cu conidii au loc
dacă pe perioada sezonului de vegetație apar condiții prielnice de infecție și dezvoltare.
Ciuperca atacă numeroase organe ale plantelor de viță de vie: frunze, boabe, inflorescențe, lăstari tineri.Boala provoacă
pagube importante prin atacul deosebit de agresiv asupra frunzelor și ciorchinilor.Pe frunze, apar primele semne ale
atacului sub formă de pete brune mai închise la culoare spre margine, de forma neregulată, la interiorul cărora se pot
observa picnidiile ciupercii, diametrul acestora ajunge până la 0,5-1 cm.Atacul pe boabe este extrem de păgubitor și agresiv
între fenofazele: boabe cât mazărea – compactarea ciorchinelui.Atacul debutează prin pete maro, pe care se pot observa
picnidiile de culoare neagră.Boabele atacate se mumifică (devin tari, negre și se zbârcesc).Atacul pe lăstari se poate
observa sub forma unor pete de culoare purpurie-neagră.
 METODE DE PREVENIRE SI CONTROL

• Selectarea și pregătirea terenului:Alegeți un teren bine drenat, cu expunere la

soare adecvată și evitați zonele cu umiditate ridicată.
• Alegerea soiurilor rezistente la boli:Optați pentru soiuri de struguri cunoscute
pentru rezistența lor la diverse boli.
• Monitorizarea constantă:Viticultorul trebuie să efectueze o monitorizare
regulată a plantelor pentru a detecta semnele timpurii ale bolilor.
• Implementarea practicilor culturale adecvate: Viticultorul trebuie să adopte
practici agricole care să reducă riscul de infestare cu boli.