Putregaiul cenuşiu: apariție, prevenție,

combatere
Putregaiul cenuşiu este o infecţie fungică, provocată de ciuperci din
genul Botrytis.
Afectează în special viţa de vie, culturile de legume, căpşuni şi arbuşti fructiferi, dar şi
floarea-soarelui, printre altele. Denumirile ştiinţifice ale putregaiului cenuşiu
sunt Botrytis fuckeliana (forma sexuată a ciupercii) şi Botrytis cinerea, care este forma
asexuată. Fără să fie tratată, boala poate duce la pagube importante în culturi.

Boala îşi face apariţia în principal pe flori şi pe petalele acestora, deşi sunt frecvente infecţiile şi
pe fructe, frunze sau pe peţiolurile acestora. Putregaiul cenuşiu e caracterizat prin pete de
culoare maronie, numite şi conidii, care, în condiţii optime de temperatură şi umezeală, sunt
acoperite de un miceliu cu aspect prăfos. În unele cazuri, în miceliul pufos apar mici corpuri de
culoare neagră, cu o formă ovoidă, aşa-numiţii scleroţi ai ciupercii.

Infecţia cu Botrytis duce la putrezirea zonelor afectate şi la necrozarea frunzelor şi a

fructelor, care devin moi și apoase. Alte părți ale plantelor, cum ar fi bulbii și tulpinile,
pot fi, de asemenea, afectate. Botrytis provoacă şi putrezirea fructelor și a legumelor în
depozite sau în timpul tranzitului către comercianţi. Această boală fungică poate
provoca, de asemenea, pierderi şi în cazul răsadurilor, unde sunt atacate părțile
vegetale ale plantelor.

Aşadar, putregaiul cenuşiu este o boală care se poate dezvolta în două feluri:

 saprofit - pe resturile vegetale rămase la finalul unei culturi;

 parazit - pe fructele şi pe organele vegetative ale unei plante vii.

E important de ştiut care sunt etapele prin care trece infecţia, pentru a putea lua
măsurile potrivite de combatere, la momentul oportun. Aceste etape sunt următoarele:

 germinarea conidiilor, care este influenţată de condiţiile de mediu, de

temperatură, de umiditate şi de luminozitate;
 atacarea ţesuturilor gazdă, care are loc prin infiltrarea conidiilor şi a
conidioforilor în frunze şi în petalele florilor;
 evoluţia ciupercii în planta gazdă, proces ce are loc indiferent de condiţiile de
umiditate externă.

Condiţiile care duc la apariţia putregaiului cenuşiu

Botrytis cinerea este o ciupercă ce se dezvoltă în anumite condiţii, cele mai importante
fiind umiditatea excesivă, de peste 90%, timp de mai multe zile consecutiv. Se dezvoltă
rapid în perioadele cu temperaturi joase, ceaţă şi rouă dimineaţa, dar poate să apară şi
la temperaturi de până la 30 de grade Celsius.
Iată care sunt celelalte condiţii care favorizează apariţia şi răspândirea putregaiului
cenuşiu în culturi:

 absenţa lucrărilor de întreţinere a terenurilor înainte de plantare, pentru

că Botrytis supravieţuieşte pe resturile vegetale, sub formă de scleroţi, şi ciuperca poate
ataca culturile de la un an la altul;
 utilizarea unor soiuri care nu au o rezistenţă sporită şi sunt afectate cu uşurinţă de
infecţiile cu diverse boli;
 absenţa măsurilor de prevenire şi combatere, cum ar fi tratamentele fitosanitare
efectuate la momentul potrivit şi conform cu sfaturile specialiştilor;
 în cazul fructelor şi al legumelor, care sunt afectate de boală și ulterior culese,
depozitarea lor în condiţii improprii şi fără o sortare prealabilă favorizează răspândirea
infecției și la fructele sănătoase;
 la fel, în culturile dezvoltate în solarii şi sere, păstrarea unui grad de umiditate prea mare
şi absenţa luminii pot favoriza apariţia ciupercii;
 de asemenea, folosirea în mod eronat a îngrăşămintelor poate slăbi rezistenţa plantelor
la atacul Botrytis.

Culturi afectate de putregaiul cenuşiu

Infecţia cu Botrytis este frecventă în ţara noastră, iar ciuperca poate fi prezentă la sute de specii
de plante, de la legume până la arbuşti fructiferi şi viţă de vie. Iată ce trebuie să ştii despre modul
în care acţionează această boală dăunătoare în cele mai importante culturi.

Viţa de vie
Putregaiul cenuşiu este una dintre bolile cele mai periculoase pentru culturile de viţă de vie.
Apare pe lăstari, pe frunze, însă pagubele cele mai mari se înregistrează atunci când ciuperca
atacă boabele de struguri chiar înainte de recoltare, în cazul în care concentraţia de zahăr din
fruct este între 14 şi 22%. Organele moarte din interiorul ciorchinelui, cum ar fi boabele uscate şi
staminele, contribuie la evoluţia rapidă a bolii, care cauzează în scurt timp putrezirea
ciorchinelui.
Putregaiul cenușiu este considerat una dintre cele mai păgubitoare boli
ale viței de vie, alături de mană și făinare.
Informații generale despre putregaiul cenușiu - aspecte biologice
Putregaiul cenușiu este un agent patogen polifag care produce pagube însemnate în toamnele
ploioase. Denumirile putregaiului cenușiu sunt: Botrytis fuckeliana (forma sexuată) și Botrytis
cinerea (forma asexuată). Agentul patogen iernează sub formă de microscleroți. Când condițiile
devin favorabile, ciuperca se dezvoltă și determină apariția infecției. Miceliul ciupercii trăiește
saprofit pe diferite substraturi organice, fiind format din conidiofori și conidii.

Conidioforii sunt septați, ramificați monopodial, iar pe sterigme poartă conidii unicelulare,
ovoide, prezente în sucul zaharat al boabelor de struguri. Filamentele rezultate pătrund în țesuturi
și produc infecții.
În urma atacului acestei boli, pagubele pot ajunge până la 70-80% din recolta de
struguri. Putregaiul cenușiu afectează cultura de viță de vie înainte de recoltare, dar și
depozitele de struguri.
Soiuri de viță de vie care sunt sensibile la această boală sunt cele care au boabe dese,
cu pielița subțire. Printre acestea se numără: Feteasca albă, Grasa de Cotnari, Aligoté,
Riesling italian, Galbenă de Odobeşti, Regina viilor, Tămâioasă românească, Pinot noir,
Pinot gris, Cadarcă, Chasselas, Crâmpoşie și Afuz-Ali.

Soiurile mai rezistente sunt cele cu boabe rare și pieliță groasă, precum Coarnă neagră,
Cabernet Sauvignon etc.
Care sunt simptomele atacului putregaiului cenușiu la vița de vie
Putregaiul cenușiu al viței de vie atacă lăstarii, frunzele, inflorescențele și strugurii. De regulă,
cele mai mari pagube sunt produse pe boabele mature, chiar înainte de recoltare.

Principalele semne ale atacului se manifestă astfel:

Putregaiul cenușiu pe frunze

Simptomele atacului se manifestă sub forma unor pete gălbui care treptat capătă o nuanță
roșiatică. Petele nu au o formă regulată, însă au dimensiuni mari. În dreptul petelor, pe ambele
părți ale frunzei, începe să apară un mucegai cenușiu care reprezintă de fapt organele de
înmulțire ale ciupercii. Ciuperca împiedică dezvoltarea normală a frunzulițelor și, la scurt timp
după atac, petele se necrozează, iar frunzele cad.

Putregaiul cenușiu pe lăstari

Atacul putregaiului cenușiu pe lăstari poate fi recunoscut după apariția unor pete brune sau
cenușii. Aceste pete apar inițial în dreptul nodurilor și continuă către mijlocul internodiilor. În
scurt timp, aceste pete sunt acoperite cu un mucegai cenușiu, format din conidiofori și conidii.
Când condițiile devin favorabile ciupercii, scleroții produc forma conidiană, care determină
infecții.
Putregaiul cenușiu pe boabe
Spre deosebire de atacul pe frunze, lăstari și inflorescențe , atacul putregaiului cenușiu
pe boabele coapte este cel mai des întâlnit în plantațiile de viță de vie. Acesta apare
toamna, după ce se acumulează suficient zahăr în boabe.

Din cercetările efectuate de C. Sandu-Ville, Al. Lazăr şi M. Hatman între 1960-1962 a

rezultat faptul că ciuperca se dezvoltă mult mai ușor în boabele de struguri cu o
concentrație de zahăr între 14-22%. Peste acest procent, ciuperca nu mai formează
conidiofori şi conidii, iar concentrația mare de zahăr inhibă dezvoltarea ciupercii.

Principalele simptome ale atacului se manifestă prin brunificarea pieliței, care se desprinde ușor
de pulpă. Boabele afectate putrezesc și sunt acoperite cu un puf cenușiu. Ca mediu inițial de
producere a focarelor de Botrytis pot servi și organele moarte din interiorul ciorchinelui: petale,
stamine, boabe mănate etc.

Odată ce s-a instalat, boala se răspândește cu rapiditate, cuprinde întregul ciorchine și duce la
putrezirea acestuia în întregime.
Factorii care favorizează apariția putregaiului cenușiu
Principalii factori care favorizează apariția putregaiului cenușiu sunt:
  Temperatura - temperatura optimă pentru dezvoltarea ciupercii este cuprinsă între
22 și 24 de grade Celsius, atunci când perioada de incubație este de numai două
zile.
 Umiditatea ridicată - ciuperca se dezvoltă rapid în condiții de umiditate ridicată (80-
100%). Cele mai multe pagube în cultura de struguri apar în toamnele ploioase și
călduroase.

Combaterea putregaiului cenușiu la vița de vie

Viticultorii integrează în fiecare sezon tratamente preventive împotriva putregaiului cenușiu, în
special în perioada de după înflorit și la dezvoltarea boabelor.

Soluția BASF pentru combaterea putregaiului cenușiu la vița de vie este

fungicidul Cantus®. Fungicidul conține substanța activă boscalid. Tratamentul se poate aplica în
unul dintre următoarele stadii:

 sfârșit de înflorit;
 înainte de închiderea (compactarea) ciorchinelui;
 începutul intrării în pârgă.
 Dozele recomandate sunt de 1-1,2 kg/hectar în 1.000 de litri de apă, în funcție de
gradul infecției. După aplicarea tratamentului cu Cantus®, este recomandat un
timp de pauză până la recoltarea strugurilor de 21 de zile.

 Cantus® este un fungicid care acționează asupra patogenilor în procesul de

respiraţie prin întreruperea complexului II al ciclului Krebs și are eficacitate
ridicată împotriva putregaiului cenușiu. Important de menționat, fungicidul BASF
nu afectează în niciun fel calitatea și aroma vinului obținut din recolta de struguri.