Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
combatere
Putregaiul cenuşiu este o infecţie fungică, provocată de ciuperci din
genul Botrytis.
Afectează în special viţa de vie, culturile de legume, căpşuni şi arbuşti fructiferi, dar şi
floarea-soarelui, printre altele. Denumirile ştiinţifice ale putregaiului cenuşiu
sunt Botrytis fuckeliana (forma sexuată a ciupercii) şi Botrytis cinerea, care este forma
asexuată. Fără să fie tratată, boala poate duce la pagube importante în culturi.
Boala îşi face apariţia în principal pe flori şi pe petalele acestora, deşi sunt frecvente infecţiile şi
pe fructe, frunze sau pe peţiolurile acestora. Putregaiul cenuşiu e caracterizat prin pete de
culoare maronie, numite şi conidii, care, în condiţii optime de temperatură şi umezeală, sunt
acoperite de un miceliu cu aspect prăfos. În unele cazuri, în miceliul pufos apar mici corpuri de
culoare neagră, cu o formă ovoidă, aşa-numiţii scleroţi ai ciupercii.
Aşadar, putregaiul cenuşiu este o boală care se poate dezvolta în două feluri:
E important de ştiut care sunt etapele prin care trece infecţia, pentru a putea lua
măsurile potrivite de combatere, la momentul oportun. Aceste etape sunt următoarele:
Viţa de vie
Putregaiul cenuşiu este una dintre bolile cele mai periculoase pentru culturile de viţă de vie.
Apare pe lăstari, pe frunze, însă pagubele cele mai mari se înregistrează atunci când ciuperca
atacă boabele de struguri chiar înainte de recoltare, în cazul în care concentraţia de zahăr din
fruct este între 14 şi 22%. Organele moarte din interiorul ciorchinelui, cum ar fi boabele uscate şi
staminele, contribuie la evoluţia rapidă a bolii, care cauzează în scurt timp putrezirea
ciorchinelui.
Putregaiul cenușiu este considerat una dintre cele mai păgubitoare boli
ale viței de vie, alături de mană și făinare.
Informații generale despre putregaiul cenușiu - aspecte biologice
Putregaiul cenușiu este un agent patogen polifag care produce pagube însemnate în toamnele
ploioase. Denumirile putregaiului cenușiu sunt: Botrytis fuckeliana (forma sexuată) și Botrytis
cinerea (forma asexuată). Agentul patogen iernează sub formă de microscleroți. Când condițiile
devin favorabile, ciuperca se dezvoltă și determină apariția infecției. Miceliul ciupercii trăiește
saprofit pe diferite substraturi organice, fiind format din conidiofori și conidii.
Conidioforii sunt septați, ramificați monopodial, iar pe sterigme poartă conidii unicelulare,
ovoide, prezente în sucul zaharat al boabelor de struguri. Filamentele rezultate pătrund în țesuturi
și produc infecții.
În urma atacului acestei boli, pagubele pot ajunge până la 70-80% din recolta de
struguri. Putregaiul cenușiu afectează cultura de viță de vie înainte de recoltare, dar și
depozitele de struguri.
Soiuri de viță de vie care sunt sensibile la această boală sunt cele care au boabe dese,
cu pielița subțire. Printre acestea se numără: Feteasca albă, Grasa de Cotnari, Aligoté,
Riesling italian, Galbenă de Odobeşti, Regina viilor, Tămâioasă românească, Pinot noir,
Pinot gris, Cadarcă, Chasselas, Crâmpoşie și Afuz-Ali.
Soiurile mai rezistente sunt cele cu boabe rare și pieliță groasă, precum Coarnă neagră,
Cabernet Sauvignon etc.
Care sunt simptomele atacului putregaiului cenușiu la vița de vie
Putregaiul cenușiu al viței de vie atacă lăstarii, frunzele, inflorescențele și strugurii. De regulă,
cele mai mari pagube sunt produse pe boabele mature, chiar înainte de recoltare.
Principalele simptome ale atacului se manifestă prin brunificarea pieliței, care se desprinde ușor
de pulpă. Boabele afectate putrezesc și sunt acoperite cu un puf cenușiu. Ca mediu inițial de
producere a focarelor de Botrytis pot servi și organele moarte din interiorul ciorchinelui: petale,
stamine, boabe mănate etc.
Odată ce s-a instalat, boala se răspândește cu rapiditate, cuprinde întregul ciorchine și duce la
putrezirea acestuia în întregime.
Factorii care favorizează apariția putregaiului cenușiu
Principalii factori care favorizează apariția putregaiului cenușiu sunt:
Temperatura - temperatura optimă pentru dezvoltarea ciupercii este cuprinsă între
22 și 24 de grade Celsius, atunci când perioada de incubație este de numai două
zile.
Umiditatea ridicată - ciuperca se dezvoltă rapid în condiții de umiditate ridicată (80-
100%). Cele mai multe pagube în cultura de struguri apar în toamnele ploioase și
călduroase.
sfârșit de înflorit;
înainte de închiderea (compactarea) ciorchinelui;
începutul intrării în pârgă.
Dozele recomandate sunt de 1-1,2 kg/hectar în 1.000 de litri de apă, în funcție de
gradul infecției. După aplicarea tratamentului cu Cantus®, este recomandat un
timp de pauză până la recoltarea strugurilor de 21 de zile.