Eva este un aditiv care ii confera elasticitate, prin urmare caracteristicile date de EVA se regasesc in fisa

tehnica la toate rezistentele mentionate in fisa. In functie de gradul de aditivare EVA, se schimba datele
referitoare la rezistente si impactul la cadere/lovire. Nu este un indicator de continut aditiv Eva asa cum
nu gasesti un indicator de continut aditiv UVA, IR, AD/AF, ci indicatori ai caracteristicilor date de
prezenta si continutul acestor aditivi in formula chimica a granulei de polietilena din care a fost produsa
folia. In functie de cantitatea din fiecare din acesti aditivi continuti de granula de polietilena din care
este produsa folia, asa va fi nivelul indicatorilor caracteristicilor influentate de prezenta fiecarui aditiv.
Mai mari sau mai mici.

Ex. daca cantitatea de aditiv UVA va fi mai mare, rezistenta la Kly va fi mai mare, deci garantia foliei va fi
mai lunga, dar nu gasesti nicaieri cantitatea de aditiv UVA pe care il continue folia. La fel si cu difuzia
luminii influentata de cantitatea de aditiv care creeaza aceasta difuzie, care poate fi mai mare sau mai
mica in functie de cantitatea acestui aditiv, care din nou nu il gasesti ca si cantitate continuta. Idem cu IR
sau alti aditivi pe care poate o folie sa-i contina.

Deci, prezenta adititvului EVA este data de cifrele de la aceste rezistente. Continut mai mare, rezistente
mai mari, continut mai mic, rezistente mai mici. Dar un continut mai mare, adica o rezistenta mai mare
la rupere de exemplu, nu inseamna neaparat ca acea folie este mai buna, deoarece in cazul EVA
inseamna ca folia se va alungi mai mult atunci cand este tensionata, ceea ce nu este foarte indicat in
conditiile de temperaturi ridicate din timpul verii, cum o cantitate prea mica de aditiv EVA si o rezistenta
prea mica poate sa fie de asemenea problematica in perioada iernii, cand folia trebuie sa se contracte si
daca nu are suficient continut din aditivul EVA, aceasta se va rupe, nu va avea acea flexiblitate necesara.

Deci, este vorba despre un echilibru de continut EVA in functie de conditiile climatice din zona unde se
doreste a se folosi acea folie. Iar pentru zona noastra, toate foliile pe care le-am adus sunt create tinand
cont de diferentele de temperatura inregistrate la noi intre vara si iarna, in asa fel incat folia sa se
comporte dpdpv al tolerantei si rezistentei cel mai bine. Aceeasi folie, cu un continut de aditiv EVA nu va
fi buna de exemplu intr-o zona tropicala sau intr-o zona Nordica. In fiecare din acele zone vor trebui
formule care sa contina un alt continut de adtiv EVA, specific zonelor respective.

Un alt motiv pentru care in fisa tehnica nu este trecut continutul expres din fiecare aditiv este ca sunt
mai multe tipuri de aditivi din acelasi tip de aditiv care se folosesc in cantitati diferite in amestecurile
create, in functie de tipul lor si calitatea lor.
Ex 1: doi producatori de folie folosesc acelasi tip de aditiv, in aceeasi cantitate dar de calitati diferite, de
la doi furnizori diferiti. Daca s-ar trece cantitatea de aditiv continuta si nu rezistenta oferita de prezenta
acestora, ai putea trage concluzia ca foliile prezinta aceeasi rezistenta, dar de fapt acest lucru nu este
corect, pentru ca folia care ar contine aditivii de calitate mai slaba ar avea rezistente mai slabe decat cea
care ar continue aditivii de calitate superioara, chiar daca sunt in aceeasi cantitate prezenti in formula.
Alt exemplu ar fi ca doi producatori folosesc acelasi tip de aditiv, de la doi sau acelasi tip de producator,
dar in cantitati diferite datorita faptului ca cei doi aditivi, fiind de 2 tipuri diferite se folosesc in cantitati
diferite, dar ofera aceesi rezistenta. Daca ar fi trecuta cantitatea continuta din acesti doi aditivi si nu
rezistenta oferita, ai putea trage concluzia ca folia care contine o catitate mai mica de aditiv este de
calitate mai slaba decat cel care contine o cantitate mai mare de aditiv, dar din alt tip, ceea ce din nou
nu este corect. Cei doi aditivi diferiti ca tip, folositi in cantitati diferite ofera aceleasi rezistente.

Este valabil cu orice tip de aditiv. Prin urmare, ce este important sunt cifrele trecute la caracteristicile
tehnice ce decurg din prezenta acestor aditivi si nu continutul acestor aditivi ca si cantiatate.
Oricum, daca unii adititvi pot sa nu fie prezenti in continutul unei folii (cum ar fi cel AD/AF su IR), aditivul
EVA trebuie sa fie prezent, atfel, folia nu ar putea fi utilizata pentru solar, s-ar rupe imediat ce ar fi
tensionata. Doar cantitatea lui difera ca si continut, de unde si diferentele de rezistente obtinute.

- Costuri mici pe tona

- Depozitarea cerealelor la umiditate mai mare
- Clasificarea in functie de calitatea si identitatea culturilor
- Prelevare usoara de probe
- Rezistenta in orice anotimp
- Asigura conservarea anaeroba si protectie termica a cerealelor
- Nu necesita autorizatie ISO de constructive

Insilozarea prin insacuire  si procesele ce au loc in timpul insilozarii

Principalul scop este de a obtine un control mai bun si o calitate superioara a furajelor conservate.
De ex. Sorgul si porumbul sunt susceptibile de deterioare aeroba datorita faptului ca drojdiile
aerobe sunt cele mai active la 20-30 grade C (Ashbell si colab., 2002), prin urmare se fac eforturi
pentru a gasi aditivi adecvati care sa inhibe ciupercile  si sa protejeze silozul la expunerea la aer
(Borreani si colab., 2008).
Aditivii biologici sunt avantajosi deoarece sunt siguri si usor de utilizat, necorozive pentru masini, nu
polueaza mediul si sunt produse naturale (Filya, 2003)
Inoculantii ar putea fi adaugati in siloz pentru a stimula fermentatia acidului lactic si pentru a
accelera scaderea pH-ului.
Tulpinile homofermentative LAB imbunatatesc deteriorarea aeroba  a silozurilor integrale din cereale,
probabil pentru ca nu sunt produsi suficienti acizi grasi volatile pentru a inhiba drojdiile si mucegaiurile.