Infl uenta ti mpului de depozitare si a temperaturii asupra coroziunii si a

schimbarilor de presiune din interiorul conservelor de pasta de tomate cu diferite

procentaje/rate de umplere.

Sumar. Facand abstractie de la avantajele pe care le ofera ambalajele alimentare din metal ,
coroziunea ramane unul dintre cele mai mari dezavantaje ale folosirii acestor ambalaje , in special
atunci cand intra in contact cu alimente acide cum ar fi pasta de tomate . In consecinta , acest studiu
si-a propus sa cerceteze fluctuatiile tendintei de coroziune si presiunea absoluta din interiorul
conservelor metalice ce intra in contact cu pasta de tomate , un aliment relativ acid , pe parcursul a 6
luni de depozitare. Rezultatele noastre au aratat faptul ca temperatura de depozitare si rata de
umplere sunt cel mai si cel mai putin influenti parametri asupra coroziunii si respectiv a presiunii
absolute din interiorul conservelor de tomate.De asemenea timpul de depozitare potenteaza
semnificativ influenta celorlalti factori si impreuna cu cresterea temperaturii si a ratei de umplere ,
au o actiune sinergica (simultana) asupra coroziunii.In cele din urma , trebuie notat (tinut minte)
faptul ca rata de umplere nu are niciun impact asupra valorilor presiunii din interiorul conservelor
fara a fi luate in considerare efectele temperaturii.

1.Introducere

Termenul de ambalaj din metal nu se refera doar la conserve , ci el desemneaza si alte articole din
metal , cum ar fi capacele borcanelor si sticlelor , tuburi de aluminiu ,rezervoare de aerosol , capacele
de metal ale bauturilor , siropurilor , etc. Rata de productie a produselor agricole este de aproximativ
92 milioane tone anual . Din aceata productie , aproximativ 26 milioane de tone (aprox. 30%) sunt
pierdute. Unul dintre factorii de baza in generarea de deseuri/pierderi agricole este legat de limitarile
in ambalare ( calitatea materialelor pentru ambalat , echipamentul de ambalare , cresterea costului
de ambalare si productia de deseuri in timpul depozitarii) care per total contribuie la pierderi de 7%
in intreg sectorul agricol.

Daca produsele alimentare sunt depozitate in conserve metalice , durata de depozitare (viata pe
raft) este marita semnificativ in comparatie cu ambalarea in alte materiale. Alimentele ambalate in
conserve pot fi depozitate pana la 2 ani sau chiar mai mult fara nicio modificare organoleptica.Pe de
cealalta parte , una dintre marile limitarii ale folosirii ambalajelor/conservelor metalice o reprezinta
sensibilitatea acestora la fenomenul de coroziune. In acest proces atat suprafata interioara cat si ce
aexterioara sufera modificari , in special prin formarea de hidrogen in interiorul conservei , fapt ce
poate duce la umflare si chiar perforare.

Factorii calitativi ai produselor alimentare , cum ar fi Ph ul , continutul de sare si culoarea in

combinatie cu ceilalti factori , inclusiv tipul de tabla/foaie metalica folosita joaca un rol important in
„durata de viata” a produselor alimentare . De obicei foi din otel stanat sau otel fara staniu sunt
folosite in industria conservelor. Unul dintre progresele de succes din aceasta industrie il constituie
producerea de otel cu un continut scazut de carbon ce poate fi lacuit si contine 2 straturi de crom si
oxid de crom , cunoscut sub denumirea de “otel fara staniu” (TFS) . Foi/table din acest tip de material
au fost produse pentru prima oara in 1966 in Statele Unite ale Americii.

Datorita avantajelor economice si a mai bunei aderari a lacului pe foile de TFS , sunt folosite
extensiv pe liniile de productie de conserve din Iran .Foile de TFS sunt folosite numai pentru partea
de sus si fundul conservei deoarece nu pot fi sudate . Aceste foi trec trec prin 2 stadii de faltuire ceea
ce aplica un ofarte mare stress asupra lor si poate duce la inlaturarea lacului.Desi foile/tabla TFS
aofera lacului o mai buna aderenra decat foile/tabla din otel stanat , acestea sunt sensibile la
componentele alimentelor si se corodeaza . Asadar , aplicarea invelisurilor/acoperirilor chimice este
obligatory pentru foile TFS.

Unele alimente , cum ar fi pasta de tomate au o durata de viata/depozitare mai scurta in zonele
calde comparative cu cele reci . Printre alti factori care influenteaza durata de depozitare a
conservelor de pasta de tomate , se numara si rata de umplere care este esentiala in determinarea
presiunii din conserva , a vidului creat in interior , precum si a temperaturii de depozitare.Astfel ,
socurile termice au un rol semnificativ in ceea ce priveste calitatea pastei de tomate.

Lipsa strategiilor si a metodelor eficiente de masurare a coroziunii , precum costul ridicat al

dispozitivelor de masurare reprezinta principalele limitary in cee ace priveste determinarea ratei de
coroziune. Aplicarea tehncilor moderne , directe si cu un cost rezonabil ce pot fi
folosite/implementate in diferete domenii industriale pare a fi mijlocul potrivit de combatere a
problemelo/provocarilorr mentionate mai sus.Procesarea imaginilor este o ramura a stiintei
computerelor si practic cuprinde orice tip de procesare a semnalului in care input-ul/intrarea poate fi
o imagine si output ul/iesirea poate fi imagine speciala/o combinatie de semne specific sau variabile
privitoare la imaginea de inceput.

Majed et al.(2013) a studiat rezistenta conservelor metalice in prezenta unei solutii de benzoat
de sodiu de concentratie 200 ppm ca si conservant alaturi de prezenta sau absenta NaCl in diferite
concentratii (coroziunea in raport cu capacitatea de penetrare a ionilor de Cl).Rezultate au aratat
faptul ca prin folosirea beanzoatului de sodiu ca si conservant , rezistenta la coroziune a fost
imbunatatita semnificativ . Pe de cealalta parte prezenta in concentratii de 0.1 , 0.001 , 0.0001 M ioni
de Cl nu a avut niciun impact semnificativ asupra procesului de coroziune.

Grassino et al.(2010) a investgat efectul protector al consevelor din otel stanat ca raspuns
la coroziune. Odata ce uleiul esential din ceapa (EOO) a fost adaugat , nivelul porozitatii foii de tabla
stanata , nivel masurat printr-o metoda electrocimica a crescut de la 1,52 mA/cm 2 la 23 mA/cm2. La
o mai mare temperature de depozitare (36°C) adaugarea de EOO la pasta de tomate poate creste
generarea/producerea de hidrogen. Cu privire la importanta procesului de coroziune in ceea ce
priveste produsele ambalate in conserve , in special pasta de tomate si avand in vedere lipsa
cercetarilor in aceasta zona/sfera , obiectul acestui studiu este impactul timpului de depozitare , al
ratei de umplere si al temperaturii asupra coroziunii si a schimbarilor de presiune in conserve ,
pentru a determina comportarea coroziunii si a identifica factorii cheie ce guverneaza acest proces ,
date ce pot fi folosite la alte produse alimentare ambalate in conserve .

Capacele TFS de conserve au fost furnizate de catre Iran Can Co.(Qazvin , Iran) si applicate de
catre Kamnoosh Food Co.(Gorgan , Iran) pentru umplerea conservelor cu pasta de tomate ;
temperature de pasteurizare in timpul procesului de umplere a fost de 85°C , temperatura in tunelul
de pasteurizare , in zona calda a fost de 90°C timp de 15 minute . iar temperature in zona rece de
25°C timp de 27 minute .Temperatura centrala a conservei dupa treccerea prin tunelul de
pasteurizare a fost aproximativ 30°C .Mostrele au fost analizate la 3 rate de umplere 85, 90 si 95 % si
3 temperaturi de depozitare 25 , 35 si 45 °C pe o perioada de 6 luni.

2.2 Proprietatile fizico-chimice ale mostrelor

Consistenta-Acest parametru a fost masurat conform cercetarii conduse de Jafari et al.(2018) in

care mostrele de pasta de tomate a fost diluate pana la 12 Brix ; consitometrul Bostwick (CSC
Company Inc.,USA) a fost folosit pentru a masura consistenta la 25°C.Rezilatele au fost inregistrate in
termeni de distanta (cm) acoperita in 30 s.
 Totalul solidelor solubile (Brix)-Brix-ul pastei de tomate a fost masurat cu ajutorul unui
refractometru (DR1 , Atago, Japonia) la temperature de 20 °C , facand 3 repetari (Jafari et al.,2017b).

Culoarea – Culoarea mostrelor a fot deteminata potrivit lui Ganje et al.(2016) asa ca un
colorimetru cu tristimul (LS 2000,Garderner , Italia) a fost folosit pentru a masura
L(luminozitatea/lumina) , a (“roseate si verdeata”/intensitatea culorilor rosu si verde) si
b(“galbeneala si albastreala “/intensitatea culorilor galben si albastru).Dispozitivul/Aparatul a fost
calibrat folosind o proba standard (L=25,65 , a=1,32 si b=0,57) si rezultatele a fot date sub forma a/b.

Aciditate si pH – pH – ul mostrelor a fost masurat folosind un Ph-metru digital (hi9321,Milano, Italia)

la o temperature de 25°C .Inainte de masuratori , dispozitivul a fost calibrat folosind solutii tampon
din comert cu Ph de 7 si 4 .Mai mult de atat , aciditatea a fost masurata in termeni de grame de
monohidrat de acid citric per kilogram de solid din pasta prin titrarea amestecului cu NaOH pana la
un p H de 8,1 (Ganje et al.,2016).

Masurarea presiunii absolute a conservelor –Un contor de vid (Impo 2008 ,Passau , Germania) a fost
implemntat pentru a masura nivelul devid din interiorul conservelor .Acest dispozitiv are un tu cu
varf care penetreaza in capacul conservei .Un material din cauciuc acopera acest tub pentru a
preveni patrundera aerului in conserva atunci cand este introdus tubul (Iranian National Standard
No.1881).Dupa inregistrarea presiunii interne (P g) din conserva cu ajutorul contorului de vid si dupa
considerarea presiuniii atmosferice (Patm), ecuatia (1) a fost aplicata pentru calcularea presiunii
absolute (Pabs) a conservelor (Singh si Heldman , 2001).

(1) Pabs=Patm-Pg Unitatea de masura pentru contorul de vid a fost inci Hg , care mai apoi au
fost convertiti in kPa (factorul de conversie este 3,38).

Evaluarea ratei de umplere-Acest test a fost facut potrivit standardului national din Iran nr.761
articolul 7-7.In consecinta , prin aceasta metoda , prima oara conserva este desfacuta si se
marcheaza puctul cel mai inalt in care se gaseste material.Apoi , materialul de umplere a fost
inlaturat si dupa clatire , consrva a foat umpluta cu apa pana la punctul marcat anterior .Dupa
aceea conserva umpluta cu apa a fost cantarita (A) si inca o data umpluta cu apa la marginea
conservei si cantarita (B).Avand in vedere masa conservei goale (C) , rata de umplere(S) a fost
calculata cu ecuatia (2).

S=(A-C)*100/(B-C) (2) 2.5 Determinarea ratei de coroziune cu ajutorul

procesarii de imagini

Tehnica procesarii de imagini a fost aplicata/folosita pentru masurarerai ratei de coroziune .

Cu acest lucru in minte , initial, rata coroziunii a fost obtinuta cu ajutorul unor imagini a fundului
conservelor analizate in interiorul unei camera de analiza proiectate .Imaginile au fost analizate
cu ajutorul Image J software cersiunea 1.47 (National Institutes Health ,Bethesda,MD,USA).O
camera cu peretii acoperiti in panza neagra a fost realizata pentru a preveni reflectarea luminii
imprejur (Hosseini et al., 2015).Totodata , doua lampi f;uorescente au fost folosite ca si sursa de
lumina . Pozele au fost facute cu ajutorul unei camere Pnasonic (DMC-FS42,Tokyo ,
Japonia).Corespunzator , camera a fost pozitionata paralel cu fundul conservelorla o distanta de
20 cm.Imginile obtinute au fost salvate in format jpg. si in final, dupa determinarea zonei
intunecate cu ajutorul software-ului si avand in vedere intreaga suprafata a fundului cutiei , un
index adimensional cu numele “Rata de coroziune”(CR) a fost introdus , dupa cum se poate
observa din ecuatia : CR=Suprafata zonei intunecate (mm 2)/Suprafata fundului cutiei (mm2).
2.6 Analiza statistica

Toate aceste teste au fost facutede cate 3 ori si aplicarea factoriala completa a fost
folosita pentru a se obtine media si deviatian standard a datelor.Metoda analizei variatiei
(ANOVA) , urmata de testul Duncan de interval multiplu cu on incredere de 95% a fost folosit
pentru a studia variatiile dintre diferite proble cu ajutorul softului de statistica SAS V. 9.1(SAS
Institute Inc. ,USA).In ce le din urma , graficele au fost trasate folosind Excel 2007(Microsoft
,USA).

3. Rezultate si discutie

Proprietatile fizico-chimice ale pastei de tomate sunt sumarizate in Table 1. Dupa cum s epoate
vdea in acest tabel , valorile trasaturilor fizico-chimice corespund celor evidentiate in
standardele nationale (Iran NationaStandard No.761).

Table 2 si Table 3 arata rata de coroziune si presiunea absoluta a conservelor din tabla
stanata cu 3 rate de umplere 85,90 si 95% , la 3 temperaturi 25,35 si 45 °C pe durata a 6 luni de
depozitare .Rata maxima de coroziune (1,16) a fost observata la conservele co rata de umplere
de 95% dupa 6 luni de depozitare la o temperatura de 45°C. Dupa cum se poate observa din
Table 3 , inprimele 5 luni de depozitare la o temperatura de 25°C , nivelul presiunii absolute a
ramas acelasi si doar o mica crestere s-a observat in cea de a 6 a luna.Pe de alta parte ,la
temperaturi de 35 si 45°C , nivelul presiunii absolute a inregistrat o cretere graduala pe parcursul
perioadei de depozitare , ceea ce arata efectul temperaturii de depozitare fara alua in
considerare si ratele de umplere .
 3.1 Rolul timpului de depozitare asupra coroziunii si presiunii absolute a conservelor de
pasta de tomate

Fig.1 arata efectul depozitarii pe o perioada de 6 luni asupra ratei de coroziune si a presiunii
absolute a conservelor din tabla stanata.Dupa cum se poate vedea ambele sunt influentate de
timpul de depozitare si descriu un tend ascendent .Mai mult de atat , efectul timpului asupra
coroziunii a fost mult mai pronuntat decat cel al presiunii absolute .Efectul maxim al timpului de
depozitare asupra presiunii absolute a fost la inceputul si la sfarsitul perioadei de depozitare
ceea ce a dus la o crestere considerabila a influentei acestui factor.De asemenea , pe la
jumatatea perioadei de depozitare acest factor a avut o curba/panta relativ constanta . Per
ansamblu/total efectele semnificative (P<0,05) ale perioadei de depozitare au fost observate la
inceputul (intre faza de producere si prima luna de depozitare ) si la finalul ( intre cea de a patra
si cea de a cincea luna) de depozitare .

Cresterea presiunii absolute la conservele de pasta de tomate poate fi datorata

hidrogenului sau fenomenului de „umflare” chimica (Abdel-Rahman , 2015). Dtaorita naturii
acide a pastei de tomate din interiorul conservei , in anumite locuri lacul este inlaturat datorita
temperaturilor mari si ca urmare , alimentul intra in contact cu foaia metalica neprotejata a
conservei .Elementele metalice constituente ale conservei vor forma cationi Fe 2+ prin cedarea
lelctronilor (oxidare) si partea respectiva a conservei isi pierde rigiditatea si poate ajunge in
aliment (O’sullivan , 2016).Prin urmare , datorita naturii acide a pastei de tomate si avand in
vedere predispozitia produselor acide de a ataca ambalajele metalice , exista posibilitatea
punerii in libertate de electroni din corpul conservei si formarea de hidrogen dupa cum se arata
in urmatoarea ecuatie (Palmieri et al., 2002)

2H ++ 2 e- H2

Spre deosebire de presiunea absoluta , coroziunea a fost afectata cel mai mult in ultimele
luni de depozitare si a descris un trend ascendent , in timp ce in primele luni de depozitare s-a
observat o usoara panta/scadere pentru acest parametru.De la faza de producere , canda rata
coroziuni era de 0% aceasta a crescut pana in luna a treia pana la doar 0,057% pe fundul
conservei .Pe de cealalta parte in cea de a 5 a si cea de a 6 a luna de depozitare a avut loc o
creste de 0,116 si 0,144 % a ratei de coroziune .Rata de coroziune depinde de compozitia
metalica a conservei , oxigenul ramas in conserva dupa sigilare si prezenta acceleratorilor ca si
antocianii si nitratii , asta pe langa temperatura de depozitare . Rata mai amre de coroziune la
finalul perioadei depozitare poate fi atribuita efecetelor sinergice ale cauzelor mai sus
mentionate .Datorita efectului nitratilor in procesele de oxidare si efectului aplificator asupra
coroziunii si avand in vedere folosirea apei si a pesticidelor agricole care ajung in produsele
agricole cum ar fi rosiile ,la un nivel destul de mare (3,5-35,5 mg/kg) , putem spune ca acesti
factori au cu siguranta un efect sinergic asupra procesului de coroziune mai ales in ultima parte a
perioadei de depozitare .Dupa cum s-a aratat de Pamieri et al.(2002) in produse concentrate asa
cum este si pasta de tomate , nitratii au un efect profund asupra ratei de coroziune.

3.2 Efectele temperaturii de depozitare si ratei de umplere asupra coroziunii si a presiunii

absolute a conservelor de pasta de tomate
Fig.2 si Fig.3 arata impactul ratei de umplere la diferite temperaturi de depozitare asupra
presiunii absolute si a coroziunii conservelor de pasta de tomate din tabla stanata.

Ca urmare a cresterii temperaturii pentru toate ratele de umplere , presiunea absoluta a

conservelor a crescut dramatic (P<0,05).In orice caz , impactul ratei de umplere nu a fost
considerabil si marirea sa nu a dus la o crestere semnificativa a presiunii absolute si doar cu rata
de umplere de 95% si o temperatura de 25°C a fost observata o diferenta notabila a presiunii
absolute fata de celelalte 2 rate de umplere.Cresterea pantei presiunii absolute la toate cele 3
rate de umplere a aratat un trend liniar si nivelul a crescut dupa un trend monoton.Rata de
coroziune a suferit o usoara crestere odata cu cresterea temperaturii , valorile sale descriind o
panta .In plus , impactul temperaturii asupra diferitelor rate de umplere nu a fost acelasi ca ceea
ce se poate vedea in Fig.3 ,la rata de umplere de 95% , ambele faze de crestere a temperaturii au
avut un efect asupra cresterii ratei de coroziune (P<0,05).Si mai mult de atat , la o rata de
umplere de 90% si o crestere a temperaturii de la 35°C la 45°C , modificarea/marirea
procentajului de coroziune a fost semnificativa (o crestere de 13% in ceea ce priveste
coroziunea , de la 0,0409 la 0,0472%).Insa , la o rata de umplere de 85%, factorul de
temperatura nu a avut un efect cosiderabil asupra coroziunii .In ceea ce priveste impactul
independent al ratelor de umplere , procentajul de coroziune la rate de umplere de 85 si 90% nu
a fost diferit , iar diferanta ce s-a observat la o rata de umplere de 90% si o temperatura de 45°C
poate fi atribuita efectului temperaturii.Totusi , la procentajul de umplere de 95% s-au observat
difente mari fata de celalte procentaje de umplere.Ca o dovada , la temperatura de 25°C si o
crestere a procentajului ed umplere de la 85 la 90% , se poate observa o crestere de 21% in cea
ce priveste cocoziunea (crestere de la 0,0320 la 0,0409).Este de notat faptul ca aceasta difenta
este considerabila la rate mai mari de umplere.

Aceasta crestere semnificativa a presiunii absolute a conservelor ca raspuns la crestera

temperaturii poate fi pusa pe seama intensificarii proceslui de umflare din cauza hidrogenului ,
ccea ce rezulta intr-o crestere a presiunii absolute a conservelor alaturi de productie mai mare
de hidrogen gazos datorita cresterii temperaturii ce conduce la o miscare mai rapida a
moleculelor de gaz. Temperaturile mai mari au un efect sinergic asupra cresterii presiunii
interioare a conservelor cauzata de acumularea de hidrogen gazos in ambalaj (Grassino et
al.,2010) sugereaza ca timpul necesar difuziei materialului din care e confectionata conserva in
pasta de tomate , la o temperatura de 20°C ar fi de 120 de zile. Pe de cealalta parte , cu o
crestere de 16°C (36°C ) , timpul necesar pentru acest proces s-ar reduce la 30 de zile.De
asemenea , Ganjeh et al (2017) a dovedit ca natura acida a pastei de tomate ofera un mediu
potrivit pentru procesul de oxidare si coroziune.Errico et al.(2014) , Gordon et al .(2015) si
Montanari (2015 ) au subliniat de asemenea rolul cresterii temperaturii in ceea ce priveste
amplificarea acestui fenomen .Rees si Bettison (1991) au notat ca factorul de temperatura are un
efect imens asupra coroziunii si viteza de reactie este dublata odata cu o crestere de 10°C a
temperaturii.

4. Concluzie

Scopul acestui proiect a fost sa investigheze efectul variatiilor timpului de depozitare ,

temperaturii de depozitare si ratei/procentului de umplere asupra procentajului de coroziune si
a schimbarii presiunii absolute la conservele ce contin relativ acida , pasta de tomate .Timpul de
depozitare duce la o crestere a ambilor parametri , in special a procentajului de coroziune.Mai
mult de atat , cresterea temperaturii a dus la o crestere dramatica a presiunii absolute a
conservelor , in timp ce procentul/rata de umplere nu a avut un efect atat de insemnat , in ceea
ce priveste presiunea conservelor .Merita notat/tinut minte faptul ca impactul cresterii de
temperatura asupra procentajului de coroziune este strans legat de rata de umplere , iar la
temperaturi ridicate procesul de coroziune este amplificat .Cu privire la importanta fenomenului
de coroziune si influenta sa asupra sanatatii publice , se pare ca este necesar sa fie studiate
efectele alimentelor acide asupra coroziunii conservelor metalice si sa se gaseasca solutii
potrivite pentru a impiedica acest proces nedorit.

Referinta/Bibliografie

Abdel-Rahman, N.A.G., 2015. Coroziunea tablei satanate in conservele de alimente. J. Global

Biosci. 4 (7), 2966e2971.
Blunden, S., Wallace, T., 2003. Tabla stanata in conservele alimentare :o revizuire a fenomenului
si apartitiei. Food Chem. Toxicol. 41 (12), 1651e1662.

Errico, S., Bianco, M., Mita, L., Migliaccio, M., Rossi, S., Nicolucci, C., Menale, C.,Portaccio, M.,
Gallo, P., Mita, D.G., 2014 Migrarea bisfenolului A in conservele de tomate produse in Italia :
dependenta de temperatura si conditiile de depozitare. Food Chem. 160, 157e164.

Gabe, D.R., 2014. Principles of Principiile pretectiei metalelor si a coperirilor de suprafata:

Pergamon International Library of Science, Technology, Engineering and Social Studies:
International Series on Materials Science and Technology. Elsevier, Pergamon, Oxford.

Ganje, M., Jafari, S.M., Dusti, A., Dehnad, D., Amanjani, M., Ghanbari, V., 2016.

Modificari in calitetea pastei de toamte ce contine etract de frunza de maslin microcapsulat prin
accelerarea procesul de invechire . Food Bioprod. Process. 97, 12e19.

Ganjeh, M., Jafari, S.M., Amanjani, M., Katouzian, I., 2017. Observarea modificarii trendului
coroziunii in conservele confectionate din tabla de otel stanata si tabla fara staniu si cu continut
de pasta de tomate cu ajutorul sistemelor de inferanta in retea. J. Food Process. Eng.
https://doi.org/10.1111/jfpe.12580.

Gordon, A., Yahaya, B., Ayittey, K., Adjei-Mensah, R., 2015.Migrarea fierului si a staniului din
conserve in pasta de tomate. Int. J. Appl. Res. 1 (13), 90e94.

Grassino, A.N., Grabari c, Z., Pezzani, A., Squitieri, G., Berkovi c, K., 2010. Inhibarea coroziunii cu
diferite straturi protectoare pentru conservarea produselor alimentareJ. Sci. Food Agric. 90 (14),
2419e2426.

Hosseini, A., Jafari, S.M., Mirzaei, H., Asghari, A., Akhavan, S., 2015. Aplicarea procesarii de
imagini pentru a studia emulsifierea si proprietatii emulsificative ale gumei arabice. Carbohydr.
Polym. 126, 1e8.

Jafari, S.M., Jabari, S.S., Dehnad, D., Shahidi, S.A., 2017b. Efectele procesarii termice cu nanofluie
asupra vitaminei C si a ssolidelor solubile din sucul de rosii. J. Food Sci. Technol. 54 (3), 679e686.

Jafari, S.M., Ghanbari, V., Dehnad, D., Ganje, M., 2017a. Modelarea cresterii de Aspergillus flavus
in pasta de tomate ce contine extract de frunze de maslin m icrocapsulat. J. Food Saf. 38 (1),
e12396.

Jafari, S.M., Ganje, M., Dehnad, D., Ghanbari, V., Hajitabar, J., 2018b.Prezicerea duratei de viata
a pastei de tomate ce contine conservanti naturali cu ajutorul ecuatiei Arrhenius. J. Sci. Food
Agric. 97 (15), 5216e5222.

Lee, D., 2017.De la ferma la camara: resurse pentru conservarea alimentelor si pastrareae lor.
TheAllert Collector 56 (3), 172e176.

Majed, R.A., Ibrahim, S.I., Al-Saffar, Z.S., 2013.Coroziunea conservelorde produse alimentare ce
contin solutie salina ca si conservant. Asian J. Agric. Food Sci. 1 (5),236e242.

Montanari, A., 2015.Principii de baza ale coroziunii ambalajelor alimentare din metal. Food

Packag Hyg. 105e132. Springer.

O'sullivan, M., 2016. A Handbook for Sensory and Consumer-driven New Product
Development: Innovative Technologies for the Food and Beverage Industry.

Woodhead Publishing.

Oldring, P.K., Nehring, U., 2007. In: Materiale entru ambalare, 7. Ambalaje alimentare din metal.
Institute for Life Sciences International, Brussels, Belgium.

Palmieri, A., Montanari, A., Fasanaro, G., 2002. In: Oprirea coroziunii in conservele de pasta de
tomate Proceedings of the Second North American Steel Packaging Conference, Rosemount,
Illinois, USA.

Petropoulos, G., Raptopoulou, K., Pasias, I., Thomaidis, N., Proestos, C., 2017. Determinarea
duratei de viata a conservelor desfacute cu ajutorul migratiei metalului. Food Chem.
https://doi.org/10.1016/j.foodchem.2017.06.041.

Piergiovanni, L., Limbo, S., 2016. Materiale metalice pentru ambalat. Food Packag. Mater.13e22.
Springer.

Rees, J., Bettison, J., 1991. Procesarea si ambalarea produselor alimentare conservate cu ajutorul
caldurii. Springer Science & Business Media, NY, USA.

Singh, R., Heldman, D., 2001. Introducere in ingeneria alimentara, editia a 3 a. Academic Press,
San Diego, California, pp. 333e361.

Tiback, E.A., Svelander, C.A., Colle, I.J., Altsk ar, A.I., Alminger, M.A., Hendrickx, M.E.,Ahrne, L.M.,
Langton, M.I., 2009. Tratamentele mecanice si temice asupra rosiilor strivite: efectele asupra
consistentei si accesibilitatii licopenului J. Food Sci. 74 (7), 386e395.

Veríssimo, M.I., Silva, R.P., Gomes, M.T.S., 2016Migrarea fierului in conservele intacte de pasta
de tomate. J. Sci. Food Agric. 96 (9), 3042e3046.

Winkler, T., Aschemann, R., 2017. Scadera emisiilor de gaze de sera in industria de prodecere a
carnii prin limitarea deseurilor alimentare Valorisation 43e67. Springer.

Yagoubi, A., Sedaghat, N., 2013. In: Siguranta materialelor pentru ambalaje alimentare ,

2nd National Congress of Food Sicnece and Technology, Mashhad, Iran.

Zumelzu, E., Rull, F., Boettcher, A., 2006. Caracterizarea si analiza micro si ultra structurala a
compusilor electrolitici din crom in acoperirile de otel (ECCS). J. Mater. Process. Technol. 173 (1),
34e39.,
Abdel-Rahman, N.A.G., 2015. Tin-plate corrosion in canned foods. J. Global Biosci. 4 (7), 2966e2971.

Blunden, S., Wallace, T., 2003. Tin in canned food: a review and understanding of occurrence and
effect. Food Chem. Toxicol. 41 (12), 1651e1662.

Errico, S., Bianco, M., Mita, L., Migliaccio, M., Rossi, S., Nicolucci, C., Menale, C.,Portaccio, M., Gallo,
P., Mita, D.G., 2014. Migration of bisphenol A into canned tomatoes produced in Italy: dependence
on temperature and storage conditions. Food Chem. 160, 157e164.

Gabe, D.R., 2014. Principles of Metal Surface Treatment and Protection: Pergamon International
Library of Science, Technology, Engineering and Social Studies:International Series on Materials
Science and Technology. Elsevier, Pergamon,Oxford.

Ganje, M., Jafari, S.M., Dusti, A., Dehnad, D., Amanjani, M., Ghanbari, V., 2016. Modeling quality
changes in tomato paste containing microencapsulated olive leaf extract by accelerated shelf life
testing. Food Bioprod. Process. 97, 12e19.

Ganjeh, M., Jafari, S.M., Amanjani, M., Katouzian, I., 2017. Modeling corrosion trends in tin-free steel
and tinplate cans containing tomato paste via adaptive network-based fuzzy inference system. J.
Food Process. Eng. https://doi.org/10.1111/jfpe.12580.

Gordon, A., Yahaya, B., Ayittey, K., Adjei-Mensah, R., 2015. Migration of iron and tin from tin plated
coated cans into tomato paste. Int. J. Appl. Res. 1 (13), 90e94.

Grassino, A.N., Grabari c, Z., Pezzani, A., Squitieri, G., Berkovi c, K., 2010. Corrosion inhibition with
different protective layers in tinplate cans for food preservation.J. Sci. Food Agric. 90 (14),
2419e2426.

Hosseini, A., Jafari, S.M., Mirzaei, H., Asghari, A., Akhavan, S., 2015. Application of image processing
to assess emulsion stability and emulsification properties of Arabic gum. Carbohydr. Polym. 126, 1e8.

Jafari, S.M., Jabari, S.S., Dehnad, D., Shahidi, S.A., 2017b. Effects of thermal processing by nanofluids
on vitamin C, total phenolics and total soluble solids of tomato juice. J. Food Sci. Technol. 54 (3),
679e686.

Jafari, S.M., Ghanbari, V., Dehnad, D., Ganje, M., 2017a. Neural networks modeling of Aspergillus
flavus growth in tomato paste containing microencapsulated olive leaf extract. J. Food Saf. 38 (1),
e12396.

Jafari, S.M., Ganje, M., Dehnad, D., Ghanbari, V., Hajitabar, J., 2018b. Arrhenius equation modeling
for the shelf life prediction of tomato paste containing a natural preservative. J. Sci. Food Agric. 97
(15), 5216e5222.

Lee, D., 2017. From farm to pantry: canning and food preservation resources. The Allert Collector 56
(3), 172e176.

Majed, R.A., Ibrahim, S.I., Al-Saffar, Z.S., 2013. Corrosion of foodstuffs cans in saline solutions
containing preservative material. Asian J. Agric. Food Sci. 1 (5),236e242.

Montanari, A., 2015. Basic principles of corrosion of food metal packaging. Food Packag Hyg.
105e132. Springer.

O'sullivan, M., 2016. A Handbook for Sensory and Consumer-driven New Product Development:
Innovative Technologies for the Food and Beverage Industry.Woodhead Publishing.
 Oldring, P.K., Nehring, U., 2007. In: Packaging Materials, 7. Metal Packaging for Foodstuffs. Institute
for Life Sciences International, Brussels, Belgium.

Palmieri, A., Montanari, A., Fasanaro, G., 2002. In: Detinning Corrosion in Canned

Tomatoes, Proceedings of the Second North American Steel Packaging Confer-

ence, Rosemount, Illinois, USA.

Petropoulos, G., Raptopoulou, K., Pasias, I., Thomaidis, N., Proestos, C., 2017. Chemometric
determination of the shelf life of opened cans using the migration of specific metals as quality
indicators. Food Chem. https://doi.org/10.1016/j.foodchem.2017.06.041.

Piergiovanni, L., Limbo, S., 2016. Metal packaging materials. Food Packag. Mater.13e22. Springer.

Rees, J., Bettison, J., 1991. Processing and Packaging Heat Preserved Foods. Springer Science &
Business Media, NY, USA.

Singh, R., Heldman, D., 2001. Introduction to Food Engineering, third ed. Academic Press, San Diego,
California, pp. 333e361.

Tiback, E.A., Svelander, C.A., Colle, I.J., Altsk ar, A.I., Alminger, M.A., Hendrickx, M.E.,

Ahrne, L.M., Langton, M.I., 2009. Mechanical and thermal pretreatments of crushed tomatoes:
effects on consistency and in vitro accessibility of lycopene.J. Food Sci. 74 (7), 386e395.

Veríssimo, M.I., Silva, R.P., Gomes, M.T.S., 2016. Iron migration from undamaged and dented juice
tinplate cans. J. Sci. Food Agric. 96 (9), 3042e3046.

Winkler, T., Aschemann, R., 2017. Decreasing greenhouse gas emissions of meat products through
food waste reduction. A framework for a sustainability assessment approach. Food Waste Reduct.
Valorisation 43e67. Springer.

Yagoubi, A., Sedaghat, N., 2013. In: Assessing Safety of Food Packaging Materials, 2nd National
Congress of Food Sicnece and Technology, Mashhad, Iran.

Zumelzu, E., Rull, F., Boettcher, A., 2006. Characterization and micro-and ultra structural analysis of
PET-based Co-rolled composite electrolytic chromium coated steel (ECCS). J. Mater. Process. Technol.
173 (1), 34e39.,