TEHNICI DIAGNOSTICE SI

TERAPEUTICE IN
GASTROENTEROLOGIE
 Cuprinsul cursului de tehnici
diagnostice si terapeutice in
gastroenterologie
1. ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA
2. ENDOSCOPIA DIGESTIVA INFERIOARA (inclusiv
proctologie)
3. ECHOGRAFIA ABDOMINALA STANDARD SI DOPPLER
IN AFECTIUNI DIGESTIVE
4. EXAMENUL RADIOLOGIC IN GASTROENTEROLOGIE
(inclusiv tehnici mixte endoscopico-radiologice)
5. EXPLORAREA FUNCTIONALA A APARATULUI DIGESTIV
6. METODE INVAZIVE DIAGNOSTICE IN HEPATOLOGIE
SI PANCREATOLOGIE
ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ
SUPERIOARĂ
Endoscopia digestiva superioara
 Eds diagnostica
 Tratamentul endoscopic al HDS
 Ligatura varicelor esofagiene
 Sclerozarea varicelor esofagiene
 Tratamentul varicelor gastrice
 Plasma Argon
 Cauterizarea
 Extragerea endoscopica a corpilor straini
 Tratamentul endoscopic al acalaziei (dilatatie cu balon)
 Dilatatia endoscopica a stenozelor esofagiene (bujii Savary Miller sau balon
TTC)
 Protezarea espfagiana
 Tratamentul fotodinamic
 Mucosectomia (polipectomia)
 Tratamentul endoscopic al esofagitei de reflux (Enteryx, Stretta, Endocih)
 INDICAŢII
I. DIAGNOSTIC
 pentru a evalua simptomatologia clinică
(disfagie, odinofagie, dispepsie, epigastralgii,
vărsături)
 pentru a evalua etiologia unui sindrom anemic
 stabilirea sursei de sângerare în cazul HDS
 vizualizarea şi biopsierea leziunilor detectate
radiologic
 controlul vindecării ulcerului gastric
 pentru a evalua extinderea leziunilor produse
prin ingestie de substanţe caustice
 INDICAŢII
 Supravegherea leziunilor cu potenţial neoplazic
 sdr. Barrett
 stomac operat (după 15-20 ani sau când apare
simptomatologie)
 anemia Biermer
 gastrita atrofică
 metaplazia, leziuni displazice multifocale
 gastrită/stenoză postcaustică
 Diagnosicul bolii celiace
 INDICAŢII
II. TERAPEUTIC
 polipectomie esofagiană, gastrică, duodenală
 îndepărtarea corpilor străini
 tratamentul sângerărilor acute
 plasarea firului ghid pentru dilatarea
stenozelor sau pentru introducerea sondelor
enterale de nutriţie
 plasarea pe cale endoscopică a sondelor
enterale de nutriţie
 tratamentul paliativ al tumorilor esofagiene
(proteze, laser, argon)
 INDICAŢII

II. TERAPEUTIC
 tratamentul endoscopic al esofagului
Barrett
 dilataţia achalaziei
 mucosectomia
 CONTRAINDICAŢII
I. ABSOLUTE
 şoc
 infarct miocardic acut
 dispnee severă cu hipoxemie
 coma (se poate face doar cu protezare
respiratorie)
 ulcer perforat
 perforaţie esofagiană
 subluxaţie atlantoaxială
 refuzul pacientului
 CONTRAINDICAŢII
II. RELATIVE
 pacient necooperant
 coagulopatie cunoscută
 Timp de protrombină > cu 3 s. decât controlul
 Timpul parţial de tromboplastină > cu 20 s. decât controlul
 TS > 10 min.
 Tr < 50000/mmc
 ischemie miocardică
 anevrism aortic toracic
 PREGĂTIREA PACIENTULUI
1. evaluarea pacientului – efectuarea anamnezei şi a examenului
fizic pentru a decela comorbidităţi respiratorii, cardiovasculare etc.
2. stabilirea indicaţiei
3. obţinerea consimţământului informat
4. pacientul nu ingeră nimic cu 6 ore înainte de procedură
5. dacă avem suspiciunea golirii gastrice întârziate sau a
prezenţei cheagurilor mari putem folosi droguri care
stimulează motilitatea (eritromicină 250 mg. i.v. sau
metoclopramid 10-20 mg. i.v.)
6. în cazul EDS pentru HDS se efectuează mai întâi lavaj şi
aspiraţie gastrică, iar în cazul sângerărilor active se
preferă IOT de protecţie
 PREGĂTIREA PACIENTULUI

7. Cateterizarea unei vene periferice

8. Conectarea la monitoare (activitate electrică
cardiacă, pulsoximetrie, TA) – pentru procedurile
efectuate cu sedare
9. Anestezierea peretelui posterior al faringelui cu
un anestezic topic
 ECHIPAMENT
 Endoscop (de diverse calibre pe fibre sau video în funcţie
de scopul EDS)
 Sursa de lumină
 UNITATE CENTRALA VIDEO
 Monitor video pentru endoscopul video
 CAMERA VIDEO PENTRU FIBROSCOAPE
 POMPA DE ASPIRATIE
 ECHIPAMENT DE DEZINFECTIE SI STERILIZARE
 Pense de biopsie
 Perii pentru citologie
 Seringi pentru spălat
 Computer pentru stocarea imaginilor
 TEHNICĂ
I. INTRODUCEREA ENDOSCOPULUI
 se anesteziază pacientul (dacă e cazul)
 se aşează în decubit lateral stâng
 se ţine endoscopul cu manete în mâna stângă şi capătul
flexibil în mâna dreaptă
 se introduce cu mâna dreaptă capătul flexibil în gura
pacientului până în hipofaringe şi apoi pacientul este
imagine
invitat să înghită şi se înaintează cu endoscopul în
esofag
 după ce endoscopul a trecut de SES se înaintează cu
blândeţe doar atâta timp cât avem imaginea lumenului
liber pe ecran concomitent insuflându-se suficient cât să
destindem structurile pentru a putea înainta
 TEHNICĂ
III. PRELEVAREA BIOPSIILOR
 se prelevă cu pense speciale de biopsie
 pentru ca biopsia să fie oarecum profundă se apasă cu
blândeţe pe mucoasă, pentru a obţine un fragment cât
mai bun din punct de vedere histologic
 nu se biopsiază de rutină un ulcer duodenal, se biopsiază
doar leziuni duodenale protruzive sau nodulare sau
pentru suspiciunea de limfom sau boală celiacă
 se biopsiază întotdeauna ulcerul gastric, dar se poate
omite aceasta dacă este vorba de ulcere de canal piloric
sau eroziuni prepilorice cu caractere macroscopice de
benignitate
 un ulcer se biopsiază întotdeauna de la margini, în cele
patru cadrane, două-trei biopsii din baza craterului şi o
biopsie din mucoasa normală adiacentă (6-8 fragmente)
 TEHNICĂ
III. PRELEVAREA BIOPSIILOR
 nu se biopsiază niciodată leziuni cu semne recente de
sângerare (vas, cheag)
 pentru boala ulceroasă trebuiesc prelevate suplimentar
biopsii pentru a detecta infecţia cu H pylori – (dacă pacientul
a efectuat anterior tratament cu IPP se prelevă două biopsii una de la nivelul
corpului gastric şi cealaltă de la nivelul antrumului, iar dacă nu a luat IPP
doar o biopsie de la nivelul antrumului)
 biopsia esofagiană poate fi prelevată mai uşor dacă se
îndreaptă capătul flexibil al endoscopului către mucoasă
 nu se vor preleva biopsii de la nivelul unei stenoze
esofagiene dacă urmează a fi dilatată în mai puţin de o
săptămână (se poate utiliza periaj pentru citologie)
 după dilataţie se pot preleva biopsii în siguranţă
MONITORIZAREA POSTPROCEDURĂ

 se urmăresc semnele vitale 3-5 minute postEDS

 se notează protocolul endoscopic care include
indicaţia, tehnica, medicaţia administrată,
leziunile relevate şi recomandările
 pacientul nu înghite nimic până la reinstalarea
sensibilităţii faringiene
 pacientul nu va conduce maşina timp de 8 ore
dacă procedura s-a efectuat cu sedare
 COMPLICAŢII
 Determinate de medicaţia administrată
 flebită
 detresă respiratorie (pentru sedative şi anestezice)
 Determinate de procedură
 perforaţie (faringe, esofag, stomac)
 sângerare (biopsii, îndepărtarea unui cheag, Mallory-Weiss
iatrogen)
 aspiraţia în căile respiratorii
 hematom faringian sau eroziuni faringiene
 complicaţii infecţioase (bacteriemie tranzitorie – apare în 5% din
EDS)
 nu există evidenţe de transmitere a HIV atâta timp cât
echipamentul este corect sterilizat
 COMPLICAŢII

 Complicaţii pentru endoscopist

 deget muşcat
 conjunctivită herpetică
 datorită riscului de transmitere a HIV, HVB,HVC trebuie
utilizat echipament de protecţie adecvat (mănuşi, halat,
mască, ochelari etc.)