Sunteți pe pagina 1din 16

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT Specializarea :EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR SI A PROGRESULUI TEHNIC Coordonator stiintific: Prof.univ.dr.

Marcel STOICA Doctorand: Petre MIRITA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT ABORDAREA SISTEMELOR ENERGOCIBERNETICE N CONCEPTIE ARHEMICA N VEDEREA CRESTERII EFICIENTEI INVESTITIILOR

CUPRINS Introducere.................................................................................................... CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALA A SITUATIEI ENERGETICE ACTUALE......................................................................... 1.1. Aspecte privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii sistemului energetic romnesc.................................................... 1.2. Dezvoltarea sistemului energetic n contextul reglementarilor economico-ecologice................................................................ 1.3. Necesitatea cresterii eficientei energetice................................... 1.4. Situatia producerii energetice pe combustibili fosili.................. 1.5. Programe investitionale pe termen mediu si lung....................... 1.6. Principalele obiective ale strategiei energetice nationale............ CAPITOLUL II: STUDIEREA SISTEMULUI ENERGETIC CA SISTEM CIBERNETIC............................................................................... 2.1. Definirea sistemelor energocibernetice....................................... 2.2. Principii si legi generale ale sistemelor energocibernetice.......... 2.3. Modelarea matematica n coordonate spatio-temporale a procesului investitional............................................................... 2.4. Modele cibernetico-economice de optimizare a eficientei investitiilor.................................................................................. 2.5. Optimizarea deciziei de investitii energetice ............................. 2.5.1. Solutia teoretica pentru optimizarea adoptarii deciziei....... 2.5.2. Maximizarea productiei prin extindere............................... 5 9 9 11 15 17 19 21 23 23 27 30 32 35 35 37

2.5.3. Retehnologizarea n scopul reducerii cheltuielilor specifice medii................................................................................. 2.6. Modelarea dinamicii sistemelor energocibernetice..................... 2.6.1. Modele de proces exprimate prin ecuatii diferentiale...... 2.6.2. Modele dinamice continue ale economiei de piata........... CAPITOLUL III: SIMULAREA PROCESULUI INVESTITIONAL LA NIVEL MACROECONOMIC............................................................ 3.1. Definirea investitiei..................................................................... 3.2. Tipuri de strategii investitionale................................................. 3.3. Elemente specifice investitiilor................................................... 3.3.1. Influenta fiscalitatii......................................................... 3.3.2. Incidenta inflatiei............................................................. 3.3.3. Cheltuielile pentru investitii............................................ 3.3.4. Cash-flow urile nete (veniturile nete)........................... 3.3.5. Durata de viata.................................................................. 3.3.6. Valoarea reziduala............................................................ 3.4. Analiza structurala a investitiilor............................................... CAPITOLUL IV: MODELE DE ALOCARE A RESURSELOR INVESTITIONALE....................................................................................... 4.1. Utilizarea modelelor de programare liniara la optimizarea alocarii resurselor de investitii..................................................... 4.2. Optimizarea proiectelor investitiei cu ajutorul modelelor dinamice 4.3. Repartizarea capitalurilor pentru investitie ntr-un holding......... 4.4. Problema profiturilor.................................................................... 4.5. Criterii economice si modele de stabilire a capacitatilor optimale de productie n faza de proiectare................................................ . 4.6. Modele pentru amplasarea optimala a unui obiectiv de investitie.. CAPITOLUL V: STUDIUL INFLUENTEI RISCULUI ASUPRA INVESTITIILOR ENERGETICE............................................................... 5.1. Incertitudine si risc...................................................................... .. 5.2. Modele ale riscurilor asociate procesului investitional din sistemul energetic........................................................................... 5.2.1. Riscul asociat procesului decizional................................... 5.2.2. Clasificarea principalelor categorii de riscuri asociate procesului decizional......................................................... 5.2.3. Modelarea riscului tehnic................................................... 5.2.4. Modelarea riscului economic............................................. 5.2.5. Riscul de tara......................................................................

37 38 39 41 45 45 49 51 51 52 52 53 54 54 55 63 63 63 65 66 67 70 75 75 81 81 82 84 84 90

5.3. Previziunea fluxurilor de trezorerie (CF) n conditii de risc........ 92 5.4. Decizia de investitii n conditii de incertitudine.......................... 93 5.5. Decizia de investitii in conditii de risc ........................................ 94 CAPITOLUL VI: EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR..... 99 6.1. Definirea eficientei economice..................................................... 99 6.2. Criterii de evaluare financiara a proiectelor de investitii............. 102 6.2.1. Criterii de evaluare traditionale........................................... 103 6.2.1.1. Rata medie a rentabilitatii...................................... 103 6.2.1.2. Termenul de recuperare (engleza pay back period").................................................................. 104 6.2.1.3. Metode de evaluare bazate pe actualizare............ 105 6.2.1.4. Termenul de recuperare actualizat....................... 105 6.2.1.5. Valoarea actuala neta (V.A.N.)............................. 105 6.2.1.6. Indicele de profitabilitate (I P).............................. 106 6.2.1.7. Rata interna de rentabilitate (R.I.R)...................... 106 6.2.1.8. Compararea valorii actuale nete si a ratei interne de rentabilitate...................................................... 107 6.2.1.9. Criteriile celor doua rate sau criterii integrate 109 6.2.1.10. Rata interna de randament multiplu (de rentabilitate multipla)......................................... 110 6.3. Criterii recomandate de catre Banca Mondiala............................ 112 6.3.1. Angajamentul de capital.................................................... 112 6.3.2. Raporturile dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate................................................................ 113 6.3.3. Valoarea actualizata neta................................................... 115 6.4. Indicatori de evaluare a eficientei proiectelor de investitii finantate de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare...... 115 6.4.1. Venitul net actualizat.......................................................... 116 6.4.2. Raportul venituri/costuri.................................................... 117 6.4.3. Rata interna de rentabilitate............................................... 118 6.4.4. Indicele de profitabilitate.................................................. 119 6.4.5. Cheltuieli totale actualizate.............................................. 120 6.4.6. Pragul de rentabilitate....................................................... 120 6.4.7. Cursul de revenire net actualizat...................................... 121 6.5. Rata de rentabilitate dinamica (financiara si economica).......... 124 6.5.1. Rata de rentabilitate financiara (RRF).............................. 124 6.5.2. Rata de rentabilitate economica (RRE)............................ 126 6.5.2.1. Comparatie ntre rata de rentabilitate financiara (RRF) si rata de rentabiliate economica(RRE)................ 128 6.6. Cursul de revenire net actualizat (CRNA).................................... 129

6.7. Durata de recuperare a capitalului investit (DRC)......................... 129 6.8. Sensibilitatea.................................................................................. 132 CAPITOLUL VII: ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIEI DE RETEHNOLOGIZARE A BLOCURILOR 7 SI 8 DIN C.T.E. DOICESTI............................................................................... 135 7.1. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei..................... 135 7.2. Scopul documentatiei..................................................................... 135 7.3. Analiza de eficienta economica a investitiilor n variantele analizate pentru blocurile 7 si 8...................................................... 136 7.3.1. Premise de calcul................................................................. 136 7.3.2. Date de baza n variantele analizate..................................... 143 7.3.3. Durata de executie a investitiei............................................ 150 7.3.4. Rezultatele analizei de eficienta economica......................... 150 7.3.4.1. Costul unitar al energiei electrice livrate................. 150 7.3.4.2. Analiza comparativa a eficientei economice a investitiilor pentru variantele de proiect, n conditii de durate de analiza egale (durata conventionala)...................................................... 151 7.4. Indicatorii economici pe durata proprie de viata n varianta optima............................................................................................ 153 7.4.1. Analiza de sensibilitate........................................................ 153 7.5. Studiul suplimentar........................................................................ 158 7.5.1. Concluzii.............................................................................. 162 CAPITOLUL VIII: FINANTAREA PROIECTELOR DE INVESTITII N SECTORUL ENERGETIC.................................................................... 164 8.1. Cerintele globale de capital n sectorul energetic.......................... 164 8.2. Conditii pentru mobilizarea finantarii........................................... 165 8.3. Producatori independenti de energie (PIE) alternativa viabila de dezvoltare a sectorului energetic................................................ 166 8.4. Finantarea proiectelor de investitii (Project Finance)................. 167 8.5. Mecanismul finantarii proiectelor de investitii............................... 170 8.5.1. Scheme BOOT de finantare a proiectelor de investitii........ 171 8.5.2. Scheme BOO de finantare (Build, Own, Operate)........ 172 8.5.3. Modelul BTO (Build, Transfer, Operate)...................... 173 8.5.4. Modelul BBO (Buy, Build, Operate)................................ 173 8.5.5. Modelul LDO (Lease, Develop, Operate)............................ 173 8.6. Riscurile implicate de finantarea internationala a proiectelor de investitii...................................................................................... 174 8.7. Tipurile de contracte utilizate n finantarea internationala a proiectelor de investitii.................................................................. 175

8.8. Forma juridica a societatii de implementare a proiectului............. 8.8.1. Societatile mixte................................................................... 8.8.2. Societatile pe actiuni........................................................... 8.8.3. Societatile n comandita simpla........................................... CAPITOLUL XI: MODELAREA ARHEMO-SISTEMICA.................. 9.1. Modelarea operationala a sistemelor energocibernetice................ 9.2. Proiectarea operationala a investitiilor energetice......................... 9.3. Modele de optimizare a investitiilor si a cheltuielilor energetice... 9.4. Optimizarea finantarii proiectelor de dezvoltare a sistemelor de energie..................................................................................... CONCLUZII SI PROPUNERI...................................................................... BIBLIOGRAFIE............................................................................................ ANEXE

176 177 177 178 179 179 182 183 189 191 197

CUVINTE CHEIE A Abordare, actiuni, actionari, active amortizate, afaceri, algoritm, alocare, analiza economica, analitica, ansamblu de indicatori, antrenare, antreprenor, anuitate, arhem, autocontrol, autoorganizare,autofinantare B Beneficiu, beneficiar, bilant contabil, bursa de energie C Calcul matricial, calitate, cash-flow, capacitate de productie, capital, cerere de energie, cifra de afaceri, cheltuieli, contractor, creditare, criteriu D Daune, decizie, dobnzi, dispersie, dividende, durata de viata E Ecologic, economie de piata, efect, efort, elemente, efect propagat, efect antrenat, eficienta economica, evaluare F fenomene globale,finantare, fezabilitate, fluxuri de trezorerie, fond de rulment, frecventa riscului, furnizori, G Garantie, gestiune financiara, globalizare, grad de ndatorare H Holding, I Inflatie, influenta, incidenta, imobilizare, incertitudine, insucces, impozit, investitori, investitie, mprumut, ndatorare M Macroeconomie, matrice, marja, management, maximizare, moneda, modernizare, metode de evaluare, mijloace financiare O Obiectiv, obligatiune, oferta, operare, optim economic, organisme financiare, P Parametrii, penalitati, perturbare, performanta, prag de rentabilitate, profit, proiect, probabilitate, politici investitionale, R Rambursare, rata, rating, randament, rentabilitate, recesiune globala, repartitie, restrictie, retehnologizare, risc, S Scadenta, schimb valutar, sensibilitate, serii statistice, sponsori, societate mixta, societate pe actiuni, societate n comandita, succes, subventii, surse atrase, sistem de indicatori, surse alternative T Taxe, tarif, teorie, tranzitie, titluri financiare, tehnica actualizarii, titluri financiare, transfer de tehnologie U Utilitate, V Valoare adaugata, viteza de rotatie a activelor circulante, venituri

CURRICULUM Prenume: Nume: Data nasterii: Starea civila: Nationalitate: Adresa:

VITAE

Petre Mirita 1.11.1953 Casatorit Romna Str. Pacii, Bl. A5, Sc. B, Ap. 5, Micro. XII Trgoviste, judetul Dmbovita Telefon/Fax: 0245620558 Telefon mobil: 0744325537 E mail: Petre.Mirita @ personal.ro 1968 1972: Liceul Teoretic Ienachita VacarescuTrgoviste 1974 1979 : Facultatea de Masini si Instalatii Miniere Petrosani 1996 2001 : Facultatea de Stiinte Economice, Universitatea Valahia- Targoviste, specializarea Management

Studii:

Perfectionari: 1984 Centrul de perfectionare a lucratorilor din industria constructiilor de masini 1993 RENEL Centrul de formare profesionala; cursul Mamagement pentru directori-MC1 2005 Societatea de Formare a Energeticienilor din Romnia, FORMENERG- SA ; cursul Contractele de achizitie de energie electrica de pe piata libera In prezent Doctorand al Academiei de Studii Economice, Bucuresti, Facultatea de Management, Specializarea Eficienta economica a investitiilor si a progresului tehnic Limbi straine: Franceza-bine, rusa si engleza-ncepator Hobby: Literatura, pictura, mecanica, plimbari n natura, sport, pescuit.

Experienta profesionala 1979 1980: Inginer la Intreprinderea de Utilaj Minier Petrosani 1980 1987: Inginer la Intreprinderea de Utilaj Petrolier Trgoviste 1987 prezent: Termocentrala Doicesti, avnd urmatoarele functii: 1987 1990 : Adjunct Sef Brigada 1990 1993 : Director Uzina de Reparatii Doicesti 1993 1995 : Inginer Sef de ReparatiiTermocentrala Doicesti 1995 1999 : Director Comercial 1999 prezent : Sef Serviciu Comercial Activitatea stiintifica Lucrari publicate: 1) Transgenetic.Cybernetics Regarding the Nucleic Acids DNA and RNA, Asimilateg to Cybernetic Sistems with Automatic; Self Organization CASYS 2002, Liege, Belgium, 2000, Autori: Ion Mirita, Petre Mirita 2) The convergence of axiomatic metatheories to wardh the unique non dacidable sentence of maximum generality in hipercartezian spaces; Simpozion Stiintific International Multidisciplinar, UNIVERSITARIA ROPET 2004, Petrosani, Autori : Ion Mirita, Petre Mirita 3) Model statistic de strategie energetica Comunicarile celui de-al 6 lea Simpozion International Investitiile si Relansarea Economica, Bucuresti, 27-28 mai 2005 Autori : Prof. Dr. Marcel Stoica, Ec. Dr. Negru Ionascu, Ing. Drd. Mirita Petre 4) Evaluarea strategiilor de dezvoltare durabila eco-socio-economica folosind teoria multimilor subtile Comunicare la Simpozionul Perfectionari n chimia mileniului III, 3-4 noiembrie 2004 ICECHIM Autori: M.Stoica, E.Doval, P.Mirita, M.Lutu

REZUMAT
Lucrarea reliefeaza importanta strategica a sistemului energetic n structura globala a sistemului economic romnesc si perspectivele de dezvoltare pe orizonturi diferite de timp, astfel nct Romnia sa poata ndeplini criteriile de aderare la Uniunea Europeana. In introducerea lucrarii am tratat principiile general valabile care trebuie sa guverneze strategiile de dezvoltare durabila a sistemului energetic national. Aceste principii trebuiesc adoptate ca urmare a structurii complexe a sistemului energetic si a interconexiunilor n care se afla cu celelalte subsisteme ale sistemului economic. Sistemul energetic se caracterizeaza prin trei dimensiuni (Popovici, 1998): dimensiunea structurala, dimensiunea aleatoare (stochastica) si dimensiunea dinamica. Finalitatile procesului investitional din energie trebuie sa genereze utilitati economice (Begg, Fisher si Dornbusch, 1989) adica performante, precum: - dependabilitatea (capacitatea de a ramne n stare buna de functionare pe durata necesara ; - capabilitate (capacitatea de a-si ndeplini corect functiunile prevazute daca este disponibil si dependabil). Capacitatea unui obiectiv energetic pus n functiune n urma unui proces investitional, de a se nscrie n parametrii proiectului de executie, se numeste conformitate (Carabulea, 1996). Pentru obtinerea acestor performante, studiile premergatoare procesului investitional trebuie sa corespunda principiului arhemic(M. Draganescu) de abordare a dezvoltarii sistemelor de energie, viznd obtinerea energiilor de nalta competitivitate cu eforturi reduse, transformarea informatiei n actiune de maxima utilitate. n capitolul I,Prezentarea generala a situatiei energetice actuale al lucrarii am facut o prezentare generala a sistemului energetic romnesc, cu caracteristicile sale economice si tehnologice, mostenite din perioada de pna n 1989. Tehnologiile nvechite de care dispune sistemul energetic face ca si rezultatele economice sa nu mai corespunda pretentiilor actuale ale societatii care trebuie sa se ghideze pe principiul dezvoltarii durabile. Banii cheltuiti pe modernizari si reabilitari nu se mai justifica deoarece trebuie trecut la restructurare si la demararea unui proces investitional de reconstructie bazat pe criteriile de aderare a Romniei la Uniunea Europeana.

Aceasta dezvoltare trebuie sa corespunda studiilor pe piata de energie care reflecta o scadere a cererii finale de energie ca urmare a tendintei de crestere a eficientei energetice. Economia de energie este mai usor de obtinut si cu eforturi mai mici (eforturi materiale, financiare) dect dezvoltarea capacitatilor de productie si transport n raport cu un consum irational de energie. Cresterea eficientei energetice face ca sa nu mai fie raportata cresterea economica la cresterea consumului de energie pe cap de locuitor. Tot n acest capitol am tratat succint cteva programe investitionale pe termen mediu si lung, privind modernizarile si retehnologizarile cuprinse n strategia de dezvoltare a sistemului energetic pna n 2025, cu conditionabilitatile si optiunile aferente. n capitolul II, Studierea sistemului energetic ca sistem cibernetic am ncercat sa fac o definire a sistemului energetic ca un sistem complex ale carui subsisteme se afla n interactiune. Totodata, lund n considerare ca output-urile sistemului actioneaza n sens revers fata de actiunea pe care o exercita asupra sistemului imput-urile (feedback), am caracterizat sistemul energetic ca sistem cibernetic. Capacitatea sa de autoreglare n raport cu interactiunea cu mediul si n prezenta unui sistem de perturbatii si restrictii ne conduce la necesitatea studierii dezvoltarii sale prin modelele dinamice n coordonatele spatio-temporale. Totusi elaborarea modelului economico-matematic general al procesului investitional n coordonate spatio-temporale, pe cale l-am expus n lucrare, este o reflectare teoretica, care ia n calcul un orizont de timp T, rezultatele cercetarii prospective a sistemului. Tot n capitolul II s-au scris si modelele cibernetico-economic de optimizare a investitiilor si a deciziei investitionale n contextul sistemului de restrictii existente. Modelarea dinamicii sistemului energocibernetic s-a facut n raport cu modelele dinamice continue ale economiei de piata, respectiv: evolutia capitalului firmei; formele dinamice ale cererii si ofertei; echilibrul si stabilitatea pietei, modelul lui Philips de stabilizare economica, modelul ciclic de crestere al lui Goodwil. n capitolul III, Simularea procesului investitional la nivel macroeconomic, am facut trecere n revista a definitiilor investitiei, elementele specifice investitiilor, tipuri de strategii investitionale si am prezentat modelele investitiilor elaborate n conceptia balantei legaturilor ntre ramuri. Pentru a lua n considerare evolutia n timp a procesului investitional, modificarile survenite n structura ramurilor, efectele progresului tehnic asupra

productiei si eficientei investitiilor am extins studiul si asupra modelelor dinamice si anume cele elaborate de W. Leontieff si O. Lange. n capitolul IV Modele de alocare a resurselor investitionale am prezentat modelele de programare liniara utilizate n optimizarea utilizarii resurselor investitiei precum si modelul dinamic de repartizare a capitalurilor pentru investitie ntr-un holding pentru a carui rezolvare utilizam principiul lui Bellman. Pentru dimensionarea optima a capacitatii de productie n faza de proiectare trebuie sa se tina seama de cheltuielile care se fac pe o unitate de produs. Obtinerea beneficiului (beneficiul pe unitatea de produs = pozitiv) se poate realiza doar cnd capacitatea de productie depaseste o anumita limita, pe care am denumit-o pragul de rentabilitate al produsului. Dar marimea capacitatii de productie trebuie raportata si la capacitatea maximala de absorbtie a productiei precum si cheltuielile realizate cu aprovizionarea resurselor necesare productiei. De aceea la amplasarea optimala a unui obiectiv de investitie, investitorul trebuie sa tina seama de : - rolul si importanta puterilor publice; - interactiunea unor diversi factori avantajnd un proiect dat; - problemele generale de localizare (gradul de poluare, gradul de seismicitate, adncimea pnzei freatice, atmosfera social-economica). Capitolul V Studiul influentei riscului asupra investitiilor energetice, abordeaza factorii de incertitudine si risc care influenteaza decizia de investitie si rezultatele obtinute n urma efectuarii investitiilor. Cuantificarea si interpretarea eronata a acestor doi factori pot duce nu numai la insuccesul obtinerii beneficiilor scontate, dar pot duce chiar la nerecuperarea cheltuielilor investitionale facute. n acest capitol am facut o definire a incertitudinii si a riscului, o clasificare a acestor factori sub diferite aspecte si dupa mai multe criterii, prezentnd modelele deciziilor n conditii de incertitudine si n conditii de risc. n capitolul VI Notiunea de eficienta economica am prezentat modul de definire a notiunii de eficienta prin comensurarea efectelor n raport cu eforturile. Reflectarea cantitativa si calitativa a eficientei economice a investitiilor se poate face pe baza indicatorilor de calcul care pot fi indicatori statici si indicatori dinamici. Indicatorii statici pot fi clasificati n indicatori generali si indicatori specifici. Acesti indicatori se folosesc pentru evaluarea financiara a proiectelor de investitii dupa mai multe tipuri de criterii si anume: a) Criterii de evaluare traditionale (metode contabile ) folosesc ca

indicatori, rata medie a rentabilitatii si termenul de recuperare ; b) Criterii de evaluare bazate pe actualizare folosesc: termenul de recuperare actualizat, valoarea actuala neta (VAN), indicele de profitabilitate (IP), rata interna de rentabilitate (RIR), compararea valorii actuale nete si a ratei interne de rentabilitate ; criteriile celor doua rate sau criteriile integrate, rata interna de randament multiplu. Alte criterii de evaluare a eficientei financiare a proiectelor de investitii prezentate sunt: - criteriile recomandate de Banca Mondiala; - criteriile recomandate de BIRD; - criteriul alternativ de evaluare. Valoarea economica adaugata (EVA). n capitolul VII Analiza eficientei economice a variantelor de reabilitate a CTE Doicesti am realizat un studiu de fundamentare a necesitatii si oportunitatii a investitiei si de stabilire a deciziei optime de realizare a unor blocuri noi, moderne la nivelul tehnologiei utilizate pe plan mondial, inclusiv cu ndeplinirea conditiilor de mediu adoptate de Uniunea Europeana. Analiza eficientei economice a investitiei aferente reabilitarii / nlocuirii blocurilor 7 si 8 de 200 MW din CTE Doicesti, elaborata prin metoda cost beneficiu cuprinde: a)Determinarea productiilor de energie electrica si a consumului anual de combustibil pe fiecare bloc ca urmare a realizarii investitiei. b) Determinarea cheltuielilor anuale totale pe fiecare bloc ca urmare a realizarii investitiei. c) Determinarea costului unitar (neactualizat) al energiei electrice livrate pe fiecare bloc n variantele si subvariantele analizate, pe baza cheltuielilor totale anuale. d) Efectuarea analizei comparative de eficienta economica a investitiilor pentru variantele si subvariantele analizate, n conditiile duratelor de analiza egale si selectarea variantelor/subvariantelor n ordinea de eficienta. e) Prezentarea indicatorilor tehnico-economici ( VNA, RIR, CUA, IP, DRA) pentru varianta optima de proiect, rezultati n urma analizei de eficienta economica pe durata proprie de viata. f) Efectuarea analizei de sensibilitate a eficientei economice pentru varianta optima, respectiv variatia Indicelui de Profitabilitate (IP), functie de variatia pretului combustibilului de baza. ntruct investitia pentru CTP se considera ca investitie independenta neinclusa n valoarea investitiei de reabilitare/nlocuire a celor 2 blocuri existente, analiza de eficienta este elaborata separat.

n capitolul VIII Finantarea proiectelor de investitii n sectorul energetic am prezentat procesul de finantare a proiectelor de investitii ca un mecanism complex n obtinerea de fonduri unde furnizorii de fonduri analizeaza n principal fluxurile de numerar generate de proiect ca sursa pentru recuperarea creditelor acordate si plata dobnzilor sau pentru remunerarea capitalului cu care au participat la capitalul social al companiei de proiect. Garantia rambursarii mprumuturilor contractate se bazeaza cel putin partial pe profitabilitatea proiectului si valoarea colaterala a activelor implicate. Finantarea proiectelor de investitii cuprinde, de obicei, urmatoarele elemente : a) Un contract ntre partile responsabile financiar pentru realizarea proiectului, n vederea punerii la dispozitie toate fondurile necesare realizarii investitiei ; b) Un contract pentru achizitia produselor realizate de compania de proiect, astfel nct atunci cnd compania de proiect si va ncepe activitatea va avea suficiente ncasari necesare cheltuielilor operationale si rambursarii datoriilor ; c) Asigurari date de catre partile responsabile financiar ca n cazul producerii unei opriri n activitatea companiei de proiect si fiind necesare fonduri suplimentare, acestea vor fi puse la dispozitia ei prin intermediul unor contracte de asigurare avansuri contra unor livrari ulterioare sau alte mijloace. Finantarea pe baza de proiect a investitiilor prezinta urmatoarele avantaje : - valoarea unor proiecte se maximizeaza prin tratare separata (independenta de firmele implicate) ; - permite alocarea riscurilor proiectului partilor cele mai capabile sa le gestioneze ; - se poate folosi n finantarea proiectelor de orice marime (de la linii de electricitate pna la uzine electrice independente) ; - aceasta forma de finantare minimizeaza impactul problemelor de agentie ce pot duce la subinvestire (ndatorarea prea mare distorsioneaza alegerile investitiilor de capital) sau substituirea activelor ; - da posibilitatea autoritatilor guvernamentale sa opreasca numarul si calitatea realizarilor n infrastructura si servicii publice cu o investitie si o implicare minima de capital ;

- obliga autoritatile guvernamentale sa adopte o viziune pe termen lung asupra dezvoltarii infrastructurii si serviciilor publice fata de planificare pe termen scurt n finantarea traditionala ; - stimuleaza investitiile n sectoare economice mai putin atractive, creaza locuri de munca si venituri suplimentare la nivel local, stimulnd n final cresterea economiei nationale. Dintre limitarile avantajelor mecanismului finantarii proiectelor de investitii amintim : - structura foarte complexa si riguroas pe o serie de aranjamente contractuale negociat cu toate partile implicate, ceea ce presupune eforturi si costuri financiare si de timp mai mari dect n cazul finantarii directe traditionale. - toate costurile de tranzactionare, de reglementare, de proiectare, cercetare si realizare a structurii proiectului, a documentatiei de creditare sunt mult mai mari dect cele din finantarea clasica ; - costul datoriei n finantarea proiectelor de investitii este superior celui din finantarea directa datorita naturii indirecte a suportului de credit, prin responsabilitate contractuala. Schema generala de functionare a finantarii proiectelor de investitii are n centru o companie numita Special Purpose Vehicle (SPV) formata dintr-un consortiu de actionari ce pot fi investitori sau alte parti interesate n proiect (operatori, cumparatori). ntre acestia cel mai important este cel care are interesul direct n realizarea proiectului de investitii si se numeste sponsor. Sponsorul are rolul operativ n administrarea proiectului de investitii, n sarcina sa caznd managementul financiar al proiectului. Schema clasica de finantare a proiectelor este modelul BOOT ((Build Own Operate Transfer). n aceasta schema se concesioneaza sectorului privat dreptul de a construi o facilitate de interes public si de a o exploata un anumit numar de ani, iar la sfrsitul perioadei de concesie facilitatea este transferata guvernului. Aceasta metoda permite guvernului sa obtina participarea sectorului privat la finantarea si construirea obiectivului, fara sa piarda complet controlul asupra facilitatii . Ca scheme derivate din schema BOOT pot fi enumerate: schema BOO (Build Own Operate) ; schema BTO (Build Transfer Operat); schema BBO (Buy Build Operate); modelul LDO (Lease, Develop, Operate).

Alta forma de finantare a investitiilor ar fi Public Privat Partnership (PPP) care reprezinta un joint venture ntre sectorul public si cel privat n care fiecare poate contribui la realizarea unui proiect de investitie. n finantarea internationala a proiectelor de investitii sponsorii urmaresc patru tehnici principale de management al riscului : 1. Adaptare si minimizare ; 2. Transfer si alocare ; 3. Influentare ti transformare institutionala ; 4. Diversificare prin portofoliu. Riscurile reziduale, sistematice, dar necontrolabile revin sponsorilor. n cadrul acetui proces de finantare internationala a proiectelor de investitii se stabilesc mai multe relatii contractuale ncheiate n amonte si n aval cu partile interesate n proiect : sponsori, furnizori, clienti, autoritati, etc. Cele mai utilizate clauze cuprinse n contractele de credit din finantarea proiectelor de investitii sunt : Cross defalt, Gross up, Negative pledge, Pari pasu, Pro rata sharing, Set off, Working capital. Principalele tipuri de contracte sunt: Take if Offered / Off take; Take or Pay, Hell or High Water; Troughput, Cost of Service, Tooling, Step Up. Toate aceste contracte nu ofera garantia totala ca proiectul va genera suficient fluxurile de numerare pentru plata obligatiilor fata de finantatori, de aceea trebuie ntarite cu garantii suplimentare si asigurari din partea SPV sau a sponsorilor. Principalele surse de finantare internationala a proiectelor de investitii sunt : Capitalul propriu (mai rar) ; Creditele bancare (creditul furnizor, creditul cumparator, creditele de export) ; Emisiunea privata de obligatiuni ; Emisiunea de actiuni ; Imprumuturi de la organismele financiare internationale (BIRD; CFI; BERD; BEI); Asistenta financiara guvernamentala (agentiile guvernamentale de creditari). In capitolul IX, Modelarea arhemo-sistemica am expus modelele dezvoltarii structurilor si fluxurilor energetice n conceptie arhemo-sistemica cuprinznd aspectele cantitative si calitative ale elementelor componente ale

sistemului energetic (instalatiile de extragere a resurselor primare, elementele de producere si transport a energiei si consumatorii finali). Reprezentarea structurilor energetice si a fluxurilor la nivel de sistem energetic am realizat-o pe baza cercetarilor operationale ncepnd de la studiul de prognoza, continuata cu studiul de dezvoltare, trecndu-se apoi la proiectarea operationala a investitiei. Aceste etape le-am prezentat prin modele operationale care sa reflecte totalitatea eforturilor de dezvoltare optima a sistemului energetic. In capitolul Concluzii si propuneri am ncercat sa prezint principiile care trebuie se se afle la baza procesului de dezvoltare viitoare a sistemului energetic, precum si posibilitatile de finantare a acestui proces.