P. 1
Eficienta Economica

Eficienta Economica

5.0

|Views: 5,149|Likes:
Published by Adilu puff
Eficienta economica, anul III, MFC-CIG
Eficienta economica, anul III, MFC-CIG

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Adilu puff on Feb 05, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

02/22/2013

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Anul de studii: III

Anul universitar 2007-2008 Semestrul 1

Eficien ă economică Întrebări pentru examen Autori: Prof. univ. dr. Gheorghe Zaman Asist. univ. drd. Marinela Geamănu
ADEVARAT/FALS 1. Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat se calculeaza ca raport intre profitul din exploatare

(Pe) si suma volumului mediu al mijloacelor fixe ( Mf ) si activelor circulante ( Ac ). 2. Rata rentabilitatii comerciale (Rc) reprezinta o forma sui generis a eficientei economice care raporteaza efort la efect. 3. Incertitudinea reprezinta manifestarea unei indoieli cu privire la producerea unui eveniment viitor. 4. Riscul reprezinta posibilitatea ca o activitate umana din viitor sa nu produca o pierdere generata de lipsa de informatii sau insuficienta acestora. 5. Metodele bazate pe luarea in calcul a probabilitatilor sunt metoda scenariilor si metoda Monte Carlo. 6. Cand rata interna de rentabilitate este mai mare decat rata dobanzii proiectul este eficient. 7. Cand capitalul este depus, la banca pentru mai multe perioade de timp si nu se ridica dobanda are loc mecanismul capitalizarii dobanzii, prin incorporarea dobanzii anuale la capitalul initial. 8. Criteriul Laplace se bazeaza pe calculul mediei geometrice a veniturilor asteptate pentru fiecare situatie propusa. 9. Criteriul Wald (Maximin) este un criteriu de prudenta. 10. Efectul de levier nul apare in cazul in care o indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor proprii. 11. Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa estimeze rapid rezultate neprevizionate. 12. Analiza parghiei financiare calculata ca raport intre variatia ratei rentabilitatii financiare si rata rentabilitatii economice ofera posibilitatea determinarii, la nivelul unei societati comerciale, efectul pozitiv sau negativ pe care il poate avea indatorarea unei societati asupra rentabilitatii, prin compararea costurilor indatorarii cu rentabilitatea financiara. 13. Valoarea neta actualizata totala tine seama de marimea termenului de recuperare a investitiilor. 14. Dobanda produsa prin plasamentul unui capital este proportionala cu marimea acestui capital inmultita cu rata dobanzii si cu durata in timp a operatiei. 15. Optimul pe piata se realizeaza atunci cand eficienta medie este mai mare decat eficienta marginala. 16. Cand o unitate economica inregistreaza pierdere, pragul de rentabilitate este inferior cifrei de afaceri. 17. Orice agent economic urmareste maximizarea rezultatelor si minimizarea cheltuielilor.

1

18. Modelul Savage mai este cunoscut si ca modelul Maximin. 19. Efectul de levier negativ, se produce atunci cand costul indatorarii nu este acoperit de catre rentabilitatea economica. 20. Punctul mort se calculeaza cu ajutorul formulei

PR × 12 luni. CA

21. Coeficientul parghiei de exploatare exprima performanta economica in cazul unei cresteri a cifrei de afaceri. 22. Orice varianta eficienta este optima. 23. Beneficiul marginal extern (BME) reprezinta beneficii la terti pentru care acestia platesc. 24. Beneficiul marginal social (BMS) reprezinta produsul dintre beneficiul marginal privat si beneficiul marginal extern. 25. Rata de actualizare reprezinta un coeficient care tine seama in principal de rata inflatiei si a dobanzii prezente si viitoare, la care nu se mai adauga si alte influente. 26. Costul marginal social (CMS) reprezinta diferenta dintre costul marginal privat si costul marginal extern si constituie element pentru determinarea nivelului optim al productiei din punct de vedere social. 27. Eficienta statica se imparte in eficienta alocativa si neproductiva. 28. Metoda scenariilor consta in construirea de scenarii bazate pe aceiasi coeficienti de probabilitate 29. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firma trebuie s-o realizeze pentru a acoperi in intregime cheltuielile sale fixe si variabile si de la care nu realizeaza nici pierdere si nici beneficii, pentru care marja costului fix finanteaza exact suma cheltuielilor variabile. 30. Coeficientul parghiei de exploatare exprima riscul economic in cazul unei diminuari a cifrei de afaceri. 31. Indicatorii de eficienta economica care tin cont de factorul timp se numesc indicatori statici. 32. Optimul economic reprezinta cea mai buna varianta de marime a eficientei dintr-o multitudine data de variante posibile. 33. Cand rata dobanzii este mai mare decat rata interna de rentabilitate proiectul este ineficient. 34. Diferenta principala intre cele doua concepte de optimalitate este problema compensatiei, de unde rezulta ca la criteriul Kaldor-Hicks nu toti membrii societatii isi imbunatatesc situatia in timp ce la criteriul Pareto toti si-o imbunatatesc sau cel putin o parte a acestora isi mentin nivelul bunastarii. 35. În cazul in care CA este superioara pragului de rentabilitate, firma isi poate calcula activitatea rentabila, numita marja comerciala. 36. Coeficientul parghiei de exploatare exprima performanta economica in cazul unei scaderi a cifrei de afaceri 37. Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa aprecieze securitatea intreprinderii, in cazul in care conjunctura economica devine favorabila. 38. Elementul cheie al rentabilitatii unei firme il reprezinta profitul care este luat in considerare la determinarea diferitelor rate ale rentabilitatii. 39. Criteriul Wald presupune retinerea solutiei care minimizeaza castigul maxim al fiecarei decizii. 40. Marimea valorii nete actualizate totale depinde in mare masura de valorile ratei de actualizare. 41. Criteriul de eficienta al valorii nete actualizate totale il reprezinta maximizarea acesteia.

2

42. Cand rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea se produce efectul de levier pozitiv. 43. Efectul de levier negativ se produce atunci cand costul indatorarii este acoperit de catre rentabilitatea economica. 44. Orice activitate economica presupune un anumit grad de risc care poate fi mai mult sau mai putin anticipat. 45. Rata interna de rentabilitate analizeaza selectarea acelor proiecte care presupun eforturi mici pe termen scurt si foarte eficiente, inlaturand proiectele cu eforturi investitionale si fluxuri de lichiditate mari. 46. Speranta matematica este un indicator central de tendinta. 47. Abaterea standard este un coeficient statistic de asociere a dispersiei unei serii statistice in jurul tendintei centrale 48. Indicele de profitabilitate reprezinta raportul dintre venitul net actualizat total si investitiile totale actualizate. 49. Într-o firma, conditiile de exploatare pot evolua in cursul exercitiului ca urmare a modificarilor de structura. 50. Eficienta economica, in formula sa clasica, presupune comparativ raportarea dintre veniturile totale actualizate si cheltuielile totale actualizate ale unei activitati. 51. Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa calculeze marimea cifrei de afaceri de la care activitatea devine nerentabila sau nivelul de activitate sub care nu ar trebui sa coboare. 52. Data la care o firma atinge pragul de rentabilitate se numeste indice de securitate. 53. Cand α + β = 1 , avem o functie de productie de tip Cobb-Douglas homotetica. 54. Nu exista simultaneitatea criteriilor maximizarii si minimizarii. 55. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este mai mica decat cheltuielile de investitii si exploatare efectuate. 56. Pragul de rentabilitate reprezinta un indicator cheie pentru o firma intrucat ofera reperul crucial in functie de care evolutia activititii economice poate deveni profitabila sau, dimpotriva, perdanta. 57. Factorul fondului de reducere are caracter dinamic. 58. Metoda lui Hertz mai este cunoscuta si sub denumirea de metoda Monte Carlo. 59. Angajamentul de capital sau capitalul angajat reprezinta suma actualizata a costurilor totale de investitii si a celor de exploatare ale unui obiectiv, in perioada anterioara punerii in functiune (exclusiv amortismentul), la un moment dat de referinta care, de regula, este momentul initial al duratei de realizare a investitiilor. 60. Factorul de fructificare sau capitalizare (compunere) arata ce devine o suma initiala de 1 leu atunci cand creste intr-un ritm anual egal cu α. 61. Metoda scenariilor consta in construirea de scenarii bazate pe diferiti coeficienti de probabilitate. 62. Externalitatile negative reprezinta beneficiile marginale externe pe care un agent economic poluator le induce unor terti, fara ca acesta sa plateasca daunele produse altora. 63. Coeficientul de variatie (CV) exprima dispersia relativa a valorii nete actualizate a unui proiect nedand posibilitatea de a fi comparat cu alte proiecte din punctul de vedere al riscului 64. Factorul de actualizare sau discontare ne arata cat valoreaza in prezent o suma de 1 leu care se asteapta sa fie realizata in viitor.

3

65. Criteriul Wald presupune retinerea solutiei care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii 66. Cu cat este mai mare riscul cu atat este mai mare eficienta sau randamentul asteptat. 67. Ecoeficienta este un indicator complex care raporteaza rezultatele in domeniile economicosocial si de mediu la cheltuielile efectuate in domeniile respective. 68. Valoarea neta anuala reprezinta raportul dintre volumul anual al veniturilor totale si costurile anuale totale de investitii si de exploatare. 69. Eficienta economica este o categorie complexa a stiintelor economice care presupune abordari sistemice in legatura cu cheltuielile de factori de productie si rezultatele aferente acestora, la nivelurile micro, mezo si macroeconomic. 70. Indicele de profitabilitate se determina cu ajutorul formulei

I tα VNAT

71. Eficienta statica se imparte in eficienta locativa si productiva. 72. Costul marginal extern (CME) sau externalitatea pozitiva reprezinta costul pe care un agent economic poluator il cauzeaza tertilor, fara ca acesta sa plateasca daunele respective. 73. Eficienta statica se imparte in eficienta alocativa si productiva. 74. Cand capitalul este depus, la banca pentru mai multe perioade de timp si se ridica dobanda are loc mecanismul capitalizarii dobanzii, prin incorporarea dobanzii anuale la capitalul initial. 75. Eficienta alocativa se realizeaza atunci cand valoarea pe care consumatorii o acorda unui bun sau serviciu si reflectata prin disponibilitatea de a plati un anumit pret, este mai mare decat costul resurselor utilizate pentru producerea bunului si serviciului respectiv. 76. Rata interna de rentabilitate intra in contradictie cu venitul net actualizat total. 77. Pragul de rentabilitate reprezinta punctul critic sub care gradul utilizarii capacitatilor de productie ar trebui sa coboare intrucat societatea ar intra in pierdere si investitiile nu s-ar mai putea recupera ca de altfel si capitalul de lucru, nu s-ar mai putea plati salariile. 78. Factorul de fructificare sau de compunere pentru 1 an exprima marimea cresterii valorii unei sume de 1 leu constant depusa pana la sfarsitul unui an n, nefiind cunoscuta marimea lui α sau a ratei dobanzii. 79. Eficienta productiva se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul scurt cat si pe cel lung in conditiile realizarii unei productii la preturi minime. 80. Factorul fondului de reducere indica valoarea in prezent a sumei de 1 leu obtinuta anual pe o perioada de timp. 81. Criteriul de optimalitate presupune ca dintr-o multitudine de variante ale eficientei economice, bazate pe combinarea diferita a factorilor de productie, sa putem alege pe cea mai buna, pe cea optima. 82. Criteriul de eficienta al venitului net actualizat total il reprezinta minimizarea acestuia. 83. Criteriul optimului economic presupune ca dintr-o multitudine de variante ale optimului economic, bazate pe combinarea diferita a factorilor de productie, sa putem alege pe cea mai buna, pe cea eficienta. 84. Cursul de revenire al valutei, exprima costul intern in lei al unei unitati de valuta externa obtinuta prin exportul de produse si prin economii. 85. Criteriul de optimalitate Pareto presupune imbunatatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ, fara inrautatirea situatiei economice a altor indivizi, fie chiar si a unuia singur.

4

86. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este mai mare decat cheltuielile de investitii si exploatare efectuate. 87. Venitul net actualizat total nu ofera solutii pentru cazul in care avem mai multe variante pentru termenul (Tf) de functionare a obiectivului. 88. Optimul Pareto presupune inrautatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ, fara imbunatatirea situatiei economice a altor indivizi, fie chiar si a unuia singur. 89. Criteriul de optimalitate Hichs – Kaldor presupune ca imbunatatirea situatiei economice sa fie mai mica decat inrautatirea situatiei per total in societate, dar sa existe un sistem de redistribuire a veniturilor, astfel incat sa poata fi compensata situatia defavorabila a indivizilor in societate. 90. Factorul de anuitate determina cuantumul uniform al unei plati anuale depuse, investite,cu scopul de a realiza o suma dorita dupa un anumit numar de ani. 91. Sunt cunoscute doua criterii de optimalitate din punct de vedere social: criteriul de optimalitate Hicks si criteriul Pareto – Kaldor. 92. Cursul de revenire net actualizat (CRNα) ne arata eficienta unor cheltuieli cu investitiile pentru productia destinata exportului sau celor care economisesc exporturile prin realizarea unei productii proprii. 93. Costul marginal privat (CMP) reprezinta costul la care un producator isi realizeaza productia, fara sa-l intereseze care sunt efectele favorabile, costurile marginale externe (prejudiciile) pe care le cauzeaza tertilor. 94. Prin diferenta dintre costurile marginale private si externe se obtine costul marginal social. 95. Beneficiul marginal privat (BMP) reprezinta beneficiul pe care il realizeaza un agent economic fara sa tina seama de beneficiile pe care le induce tertilor. 96. Externalitatile pozitive sunt internalizate prin subventii corective pe care statul le plateste fie consumatorilor, fie producatorilor de externalitati pozitive. 97. Externalitati pozitive semnifica costuri marginale externe, avantaje, foloase in favoarea tertilor sau partilor terte, pentru care acestia nu platesc. 98. Rentabilitatea economica reprezinta un raport intre profit si volumul valoric al activelor unei societati. 99. Valoarea neta anuala reprezinta diferenta dintre volumul anual al veniturilor totale (Va) si costurile anuale totale de investitii si de exploatare. 100. Angajamentul de capital poate fi analizat si cu luarea in calcul a cheltuielilor pentru intretinerea si reparatiile cladirilor, ceea ce ar scadea costurile din anumiti ani. 101. Rata rentabilitatii comerciale (Rc) reprezinta o forma sui generis a eficientei economice care raporteaza efect la efect. 102. Valoarea neta actualizata totala indica numai rentabilitatea proiectului, comparand veniturile si costurile totale actualizate, dar nu ne arata comparativ eficienta proiectului, respectiv fata de cea a altor proiecte. 103. Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat se calculeaza ca raport intre profitul din exploatare (Pe) si diferenta dintre volumului mediu al mijloacelor fixe ( Mf ) si activelor circulante ( Ac ). 104. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firma trebuie s-o realizeze pentru a acoperi in intregime cheltuielile sale fixe si variabile si de la care nu realizeaza nici pierdere si nici beneficii, pentru care marja costului variabil finanteaza exact suma cheltuielilor fixe.

5

105. rentabila. 106. 107. 108. este eficient. 109.

Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa determine data la care intreprinderea devine Data la care o firma atinge pragul de rentabilitate se numeste punct mort. Formula ratei costurilor variabile (RMCV) este

MCV × 100 . CA

Cand cursul de schimb valutar este mai mare decat cursul de revenire net actualizat proiectul

Punctul mort se calculeaza cu ajutorul formulei

CA × 12 luni. PR

110. Daca activitatea unei firme este sezoniera, punctul mort se determina de la seria cumulata a cifrei de afaceri prin extrapolare. 111. Cand cifra de afaceri este mai mare decat pragul de rentabilitate, firma isi poate calcula activitatea rentabila, numita marja de securitate. 112. Valoarea neta actualizata totala nu tine seama de marimea coeficientul eficientei economice. 113. Formula de calcul a marjei de securitate este PR – CA. 114. Diferenta dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate poarta denumirea de avantaj net actualizat total. 115. Indicatorul care masoara marja de securitate ca procent din cifra de afaceri este indicele de securitate. 116. Indicele de securitate masoara marja de securitate ca procent din pragul de rentabilitate. 117. Determinarea noului prag al rentabilitatii atunci cand au loc schimbari structurale, ne permite evaluarea cifrei de afaceri necesare pentru a acoperi cheltuielile fixe suplimentare si a aprecia rentabilitatea operatiunii de a achizitiona un nou echipament investitional sau de a angaja personal permanent. 118. Schimbarile de preturi la materialele cumparate ca si la produsele vandute de firma, integrarea de noi activitati reprezinta factori care modifica rata marja costurilor variabile si marimea pragului de rentabilitate. 119. Valoarea neta actualizata totala reprezinta valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lichiditate, la momentul inceperii unui proiect de investitii. 120. Daca o intreprindere prevede o schimbare de structura, atunci este util pentru aceasta sa-si determine pragul de rentabilitate care nu-i va permite sa-si acopere sporul de cheltuieli fixe. 121. Rata interna de rentabilitate ne indica o rata de actualizare la care VNAT devine zero. 122. Schimbarile de preturi la materialele cumparate ca si la produsele vandute de firma, integrarea de noi activitati reprezinta factori care modifica rata marja costurilor fixe si marimea pragului de rentabilitate. 123. In cazul in care un agent economic inregistreaza pierderi, pragul de rentabilitate este superior cifrei de afaceri. 124. Daca o societate comerciala inregistreaza profit, pragul de rentabilitate este superior cifrei de afaceri. 125. Criteriul Savage retine solutia pentru care regretul maxim este cel mai slab. 126. Coeficientul parghiei de exploatare determina elasticitatea rezultatului exploatarii, inaintea cheltuielilor si produselor financiare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri 127. Rata rentabilitatii financiare (Rf) reprezinta produsul dintre rata rentabilitatii nete a veniturilor, viteza de rotatie a activelor si parghia financiara.

6

128. afaceri.

Coeficientul parghiei de exploatare exprima riscul economic in cazul unei majorari a cifrei de

129. Eficienta productiva se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul scurt cat si pe cel lung in conditiile realizarii unei productii la preturi maxime. 130. Actualizarea reprezinta un principiu general care se utilizeaza la determinarea eficientei economice prin luarea in calcul a factorului timp. 131. Dobanda produsa prin plasamentul unui capital este proportionala cu marimea acestui capital adunata cu rata dobanzii si cu durata in timp a operatiei. 132. Eficienta economica este un indicator structural – calitativ care pune in legatura eforturile si efectele economico-financiare. 133. Metodele bazate pe teoria jocurilor sunt modelul Laplace, modelul Wald, modelul Savage si modelul lui Hertz.. 134. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare efectuate. 135. Cand cursul de revenire net actualizat este mai mare decat cursul de schimb valutar proiectul este eficient. 136. Riscul legat de mediul economic, social si politic si care nu poate fi diversificat se numeste risc sistematic sau risc de piata. 137. Rentabilitatea economica reprezinta un raport intre profit si volumul valoric al pasivelor unei societati. 138. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care diferenta fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare efectuate.

7

ALEGERE 1. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.), din punctul de vedere al imobilizarilor: Anul 1 2 3 TOTAL a. V1, V2, V3; b. V2, V3, V1; c. V3, V2, V1. V1 100 140 240 V2 40 80 120 240 V3 60 80 100 240

2. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor: Anul 1 2 3 TOTAL V1 16 488 544 V2 69 36 28 133 V3 100 47 147

a. V1, V2, V3; b. V1, V3, V2; c. V3, V2, V1. 3. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor: Anul V1 V2 V3 1 100 300 200 2 100 50 100 3 300 50 200 TOTAL 500 400 500

a. V1, V3, V2; b. V2, V3, V1; c. V3, V1, V2. 4. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor: Anul 1 2 3 TOTAL V1 500 300 800 V2 300 500 50 850 V3 200 100 400 700

8

a. V1, V2, V3; b. V1, V3, V2; c. V3, V1, V2. 5. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor: Anul 1 2 3 TOTAL V1 100 100 200 V2 50 50 100 V3 200 100 300

a. V1, V3, V2; b. V2, V1, V3; c. V3, V1, V2. 6. Care este marimea factorului de proportionalitate sau a coeficientului eficientei integrale A din functia de productie Cobb – Douglas y = A × K0,55 L0,17, stiind ca y = 200 u.m; K = 80 u.m; L = 45 u.m.? ( 80 0,55 = 11,14; 45 0,17 = 1,91).[ Se vor lua doua cifre dupa virgula] a. 8,89; b. 9,40; c. 9,51. 7. Daca profitul curent al unei societati comerciale este de 2.000 lei si capitalul permanent de 3.200 lei, rata rentabilitatii economice va fi de: a. 62,5%; b. 160%; c. 38,2%. 8. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii: - cifra de afaceri = 2.500 lei; - cheltuieli cu energia electrica = 1.220 lei; - amortizarea = 110 lei; - dobanzi = 110 lei; - capitaluri proprii = 3.100 lei; - impozitul pe profit = 16%. Sa se determine rata rentabilitatii financiare: a. 28,72%; b. 348,15% c. 34,81%. 9. Sa se calculeze rata rentabilitatii comerciale stiind ca: - cifra de afaceri = 2.500 lei; - capitaluri proprii = 3.400 lei; - cheltuieli de la terti = 985 lei; - salarii= 648 lei; - imobilizari corporale = 74 lei; - impozitul pe profit = 16%. a. 29,1312%; b. 31,2491%; c. 27,1021%.

9

10. Care va fi nivelul productiei initiale P0 = 520 mii lei, stiind ca aceasta va creste intr-un ritm mediu anual de 4%, pe o perioada de 5 ani. (1,045 = 1,216) [Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 632,32 mii lei; b. 769,22 mii lei; c. 726,16 mii lei. 11. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 15%, iar profitul in primul an este de 1.500 lei, care va fi profitul din al saselea an de functionare a unitatii respective? (1,156 = 2,313) [Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 3.469,5 lei; b. 3.982 lei; c. 1269,46 lei. 12. O societate comerciala vinde un utilaj peste 10 ani la o valoare reziduala de 500 lei. Cat reprezinta in prezent valoarea reziduala, daca rata de actualizare este de 15%. (1,1510 = 4,045) [Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 123,5 lei; b. 98,5 lei; c. 176,5 lei. 13. Cursul de revenire net actualizat - CRNα (testul Bruno) este de 32,4 lei/euro, iar cheltuielile totale actualizate sunt de 44.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula] a. 1.358,02 lei/euro; b. 0,596 lei/euro; c. 1.425,60 lei/euro. 14. Pentru proiectele P1 si P2 avem urmatoarele elemente de costuri (C, ∆ C) si venituri (V, ∆ V): P1 : ∆ CA = 300; CA = 3.300; ∆ VA = 600; VA = 6.600 P2 : ∆ CB = 2.800; CB = 6.800; ∆ VB = 5.500; VB = 18.000 Pentru care dintre cele doua proiecte este satisfacuta conditia de optim al pietei concurentiale si care este valoarea acestuia? (Se vor lua doua cifre dupa virgula) a. P1; 0,41; b. P1; 0,31; c. P2; 0,31; d. P2; 0,09; e. P1; 0,09. 15. Daca banii stransi de la mai multi investitori se folosesc cu o eficienta de α I = 35% si α II = 20% pentru inlocuirea unor utilaje care costa 50.000 lei peste 15 ani, care vor fi cotele anuale ce vor trebui depuse de fermierii respectivi in cele doua variante de eficienta? (1,3515 = 90,158; 1,2015 = 15,407) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 150; 650; b. 120; 220; c. 175; 650. 16. Un intreprinzator cumpara actiuni in valoare de 8000 lei. Care este suma totala realizata peste 5 ani daca rata dividendelor este de 40% si care este profitul aferent acestei investitii? (1,45 = 5,38) a. 13.070; 59.070; b. 43.040; 35.040; c. 34.040; 45.040.

10

17. Care este marimea factorului de proportionalitate sau a coeficientului eficientei integrale A din functia de productie Cobb – Douglas y = A × K0,75 L0,25, stiind ca y = 500 u.m; K = 250 u.m; L = 150 u.m; 2500,75 = 62,87; 1500,25 = 3,49? [Se vor lua doua cifre dupa virgula]. a. 3,58; b. 1,17; c. 2,27. 18. Sa se afle care va fi valoarea anuala a amortizarii a doua utilaje A1 si A2, daca valoarea totala amortizata a acestora, dupa respectiv 7 si 9 ani de utilizare este de VA 1 = 4.500 lei si VA 2 = 7.000 lei, iar rata de actualizare folosita e α 1= 30% si α 2= 35%. (1,307=6,274; 1,359= 14,893) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 150; 650; b. 122; 252; c. 252; 175. 19. O firma urmeaza sa realizeze un profit anual de 20.000 lei pe o perioada de 5 ani si de 15.000 lei pe o perioada de 4 ani de la doua proiecte investitionale. Sa se afle valoarea actuala a acestor fluxuri de profituri, stiind ca marimea coeficientului de actualizare α = 16%. (1,165 = 2,10; 1,164 = 1,810) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 26.460; 12.030; b. 65.460; 42.030; c. 63.460; 40.030. 20. Un investitor are nevoie de 1.000 lei., suma pe care o imprumuta de la banca cu o dobanda de 13% si de 5.000 lei pe care-i obtine cu 10% dobanda. Termenele de restituire a celor doua credite sunt de 8 ani si respectiv 6 ani. Sa se afle suma anuala pe care investitorul o restituie bancii pentru fiecare din cele 2 credite. ( 1,138 = 2,658; 1,106 = 1,771) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula]. a. 2.208; 208; b. 65.460; 42.030; c. 208; 1.145. 21. Stiind ca: α m ax = 42%; α m in = 36%; VNAT poz = 800 u.m.; VNAT neg = − 200 u.m., care va fi

valoarea ratei interne de rentabilitate? a. 26,5 %; b. 40,8 %; c. 45,8 %. 22. Cursul de revenire net actualizat - CRN α (testul Bruno) este de 3,1 lei/$, iar cheltuielile totale actualizate sunt de 9.500 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula]. a. 3.064,51; b. 65.460,12; c. 6.460,51. 23. Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (It) de 38.906 lei; venituri anuale (Vh) de 44.020 lei; cheltuieli anuale (Ch) de 18.277 lei si o durata de functionare (Tf ) de 18 ani. Ce valoare are coeficientul de eficienta economica? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula]. a. 0,66; b. 0,69; c. 0,22.

11

24. Un agent economic are un utilaj pe care il va vinde peste 10 ani la o valoare reziduala de 500 lei. Cat reprezinta in prezent valoarea reziduala, daca coeficientul de actualizare este de 15%. (1,1510 = 4,045) [Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 448,7; b. 265,7; c. 123,5. 25. Stiind ca: α m ax = 35%; α m in = 20%; VNAT poz = 700 mil lei; VNAT neg = - 300 mil, care va fi

valoarea ratei interne de rentabilitate? a. 30,5 %; b. 40,6 %;; c. 21,5 %. 26. Stiind ca: α m ax = 50%; α m in = 43%; VNAT poz = 800 mil lei; VNAT neg = − 200 mil, care va fi

valoarea ratei interne de rentabilitate? a. 30,5 %; b. 48,6 %; c. 21,5 %. 27. Cursul de revenire net actualizat - CRN α (testul Bruno) este de 3,21 lei/$, iar cheltuielile totale actualizate sunt de 101.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula]. a. 12.721,14; b. 61.587,2; c. 31.464,17 28. Cursul de revenire net actualizat - CRN α (testul Bruno) este de 35,4 lei/€, iar cheltuielile totale actualizate sunt de 45.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula]. a. 1.721,14; b. 1.271,18; c. 3.464,17 29. Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (It) de 7.122 lei; venituri anuale (Vh) de 8.203 lei; cheltuieli anuale (Ch) de 1.875 lei si o durata de functionare (Tf ) de 10 ani. Ce valoare are coeficientul de eficienta economica? [Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 0,444; b. 0,888; c. 0,222. 30. Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (It) de 48.200 mil.lei; venituri anuale (Vh) de 52.164 mil.lei; cheltuieli anuale (Ch) de 11.470 mil.lei si o durata de functionare (Tf ) de 15 ani. Ce valoare are termenul de recuperare? [Se vor lua doua cifre dupa virgula]. a. 1,18; b. 2,98; c. 3,88.

12

31. Daca banii stransi de la mai multi investitori se folosesc cu o eficienta de 20% pentru inlocuirea unor utilaje care costa 20.000 lei peste 10 ani, care va fi cota anuala ce trebuie depusa? (1,210 = 6,191) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. b. c. d. 980 lei; 760 lei; 460 lei; 880 lei.

32. Stiind ca rata de actualizare α = 15%, ca durata de functionare este de 18 ani si ca profitul unitatii in ultimul an este de 1.000 lei, care va fi valoarea actuala a acestui profit? (1,1518 = 12,375) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. b. c. d. 20 lei; 30 lei; 80 lei; 100 lei.

33. Care este capitalul disponibil peste 15 ani, daca in fiecare an se aloca 1.000 lei cu o rata de actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14). a. 44.500 lei; b. 46.900 lei c. 47.600 lei; d. 49.900 lei. 34. Daca banii stransi de la un investitor se utilizeaza cu o eficienta de 20% in vederea inlocuirii unor utilaje care vor costa 5.000 lei peste 15 ani, care va fi cota anuala ce va trebui depusa? (1,215 = 15,407) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 15 lei; b. 45 lei; c. 55 lei; d. 65 lei. 35. Un imprumut de 11.000 € trebuie restituit in rate anuale constante, intr-o perioada de 15 ani, cu o dobanda de 8%. Care va fi rata anuala ce va trebui restituita pentru imprumutul luat? (1,0815 = 3,172) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 986,168 euro; b. 1.276 euro; c. 1.027,186 euro; d. 1.000 euro. 36. Sa se determine suma valorilor actuale VI 0 , VII 0 si VIII 0 ale unor beneficii asteptate de VI 15 =
II

4.000 lei; VII 20 = 19.000 lei si VIII 10 = 45.000 lei, la ratele de actualizare α I = 15%, α

= 13% si α

III

=

17%. (1,15 15 = 8,137; 1,13 20 = 11,523; 1,17 10 = 4,806) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 18.369 lei; c. 12.157,020 lei; b. 11.482 lei; d. 14.582,420 lei

13

37.

Sa se determine suma valorilor actuale VI 0 , VII 0 si VIII 0 ale unor beneficii asteptate de

respectiv VI 5 = 10.000 lei, VII 10 = 20.000 lei si VIII 15 = 30.000 lei la o rata de actualizare de α = 12%. (1,125= 1,762; 1,1210 = 3,105; 1,1215= 5,473) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula]. a. 21.597,121 lei; b. 14.468,521 lei; c. 12.591 lei; d. 17.570 lei. 38. Un agent economic imprumuta de la banca un capital de 300.000 € pe care isi propune sa-l ramburseze intr-o perioada de 10 ani cu o rata a dobanzii de 7% anual. Sa se calculeze suma anuala pe care o plateste agentul economic pentru rambursarea acestui imprumut cuprinzand atat dobanda, cat si plata imprumutului. (1,0710= 1,967) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula]. a. 42.300 euro; b. 12.581, 012 euro; c. 39.258,258 euro; d. 10.359 euro. 39. In ultima zi a fiecarui an (31 decembrie) o societate depune cate 15.000 lei intr-un cont care primeste o dobanda de 5% pe an. Care va fi soldul celui de-al 10-lea an? (1,0510 = 1,628). a. 15.159 lei; b. 11.591 lei; c. 188.400 lei; d. 192.699 lei. 40. O societate comerciala are nevoie de un capital de 10.000 lei. Aceasta suma o va imprumuta de la o banca cu o dobanda de 20% anual. Creditul va fi restituit peste 5 ani. Care este suma anuala care trebuie platita? (1,25 = 2,488) [Se vor lua trei zecimale dupa virgula]. a. 1.567,110 lei; b. 4.520,111 lei; c. 3.340 lei; d. 4.687,111 lei. 41. Un intreprinzator face o investitie in urma careia va obtine un profit anual de 20.000 lei, timp de 10 ani. Care este valoarea prezenta a profitului anual, la o valoare de discontare de 15%? (1,1510 = 4,045) [Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 121.075,020 lei; b. 100.480 lei; c. 103.459,11 lei; d. 115.112,020 lei. 42. Ca urmare a investitiei realizate, un intreprinzator realizeaza anual un venit net de 2.000 € pe perioada de 5 ani cat dureaza exploatarea eficienta a obiectivului. Sa se determine valoarea actuala a acestui flux de venit in momentul plasamentului sau, stiind ca valoarea coeficientului de actualizare sau discontare α = 10% (1,15 = 1,610) [Se vor lua trei cifre dupa virgula]. a. 5.128 euro; b. 7.576 euro; c. 2.167 euro; d. 5.286,060 euro.

14

43. Valoarea neta actualizata totala (VNAT), in termeni absoluti, reprezinta: a. raportarea dintre veniturile si cheltuielile totale actualizate ale unei activitati; b. valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lichiditate FL (cash flow), la momentul inceperii unui proiect de investitii; c. rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare efectuate. 44. Eficienta economica reprezinta: a. un indicator reprezentativ de rezultate; b. un raport intre efecte si eforturi, cuantificabile si necuantificabile; c. un indicator de cheltuieli. 45. Eficienta economica reprezinta o caracteristica a: a. oricarei activitati umane; b. oricarei activitati in domeniul economic; c. oricarei activitati in domeniul mediului. 46. Care din situatiile urmatoare este specifica eficientei economice: a. costuri > rezultate; b. costuri = rezultate; c. costuri < rezultate. 47. Care din situatiile urmatoare este specifica ineficientei: a. eforturi > efecte; b. eforturi = efecte; c. eforturi < efecte. 48. Decalajul de timp intre cheltuieli si rezultate este de preferat sa fie: a. mai mare; b. mai mic; c. indiferent. 49. Principiul maximizarii in analiza indicatorilor de eficienta se aplica in cazul explicitarii acestora sub forma: a. R ; b.

Ch Ch ; R

c. oricare dintre a) si b), in care: R = rezultatele; Ch = cheltuielile. 50. Principiul minimizarii in analiza indicatorilor de eficienta se aplica in cazul explicitarii acestora sub forma: a. R ; b.

Ch Ch ; R

c. oricare dintre a) si b), in care: R = rezultatele; Ch = cheltuielile.

15

51. Ecoeficienta reprezinta un indicator complex care raporteaza: a. rezultatele in domeniul economic la cheltuielile in domeniul economic; b. rezultatele in domeniile economico-social si de mediu la cheltuielile in acelasi domeniu; c. rezultatele in domeniul economic la cheltuielile de mediu. 52. Eficienta marginala reprezinta raportul dintre: a. ∆V si ∆C ; b. V si C; c. ∆V si C, in care: C = costuri medii; ∆C = costuri marginale; V = venituri medii; ∆V = venituri marginale. 53. a. b. c. Echilibrul pietei concurentiale care constituie si punctul de eficienta, se stabileste atunci cand:

∆V = ∆ C ; ∆V > ∆ C ; ∆V < ∆C ,
in care: C = costuri medii; ∆C = costuri marginale; V = venituri medii; ∆V = venituri marginale.

54. Ştiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un beneficiu cu preturile de respectiv 300, 500, 650 si 125 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta: a. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4 → max; b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ; c. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4 → min. 55. PIB pe locuitor sau ocupat este un indicator al eficientei economice: a. la nivel macroeconomic; b. la nivel microeconomic; c. atat la nivel macroeconomic, cat si microeconomic. 56. Exportul total al unei tari raportat la un locuitor sau ocupat este un indicator al eficientei economice: a. la nivel microeconomic; b. la nivel macroeconomic; c. la ambele niveluri. 57. Indicatorii de eficienta economica, determinati sub forma

Rp Rt

, in care Rp = rezultate, efecte

partiale si Rt = rezultate, efecte totale, unde Rp ⊂ Rt, reflecta urmatoarele aspecte ale eficientei economice: a. structurale; b. de nivel; c. structurale si de nivel.

16

58.

Indicatorii de eficienta economica, determinati sub forma

Ch p Cht

, in care Chp = cheltuieli,

eforturi partiale si Cht = cheltuieli, eforturi totale, unde Chp ⊂ Cht, reflecta urmatoarele aspecte ale eficientei economice: a. structurale; b. de nivel; c. structurale si de nivel. 59. Fie functia de regresie multipla: y = 145 + 0,18x1 – 0,58x2 + 0,75x3 , in care x1, x2, x3 sunt factori de influenta ai rezultatului y. Care dintre factori au o influenta favorabila asupra lui y: a. x1, x2, x3; b. x1, x2; c. x1, x3 60. Eficienta economica se cuantifica prin: a. efectele obtinute din realizarea unei actiuni economice; b. eforturile consumate pentru realizarea unei actiuni economice; c. raportul dintre efectele si eforturile antrenate in realizarea efectelor respective. 61. Varianta optima este aceea pentru care: a. cheltuielile anuale de productie se reduc; b. profitul net creste; c. eficienta este maxima. 62. Solutia optima in cadrul unei probleme de repartizare a unui fond de investitii prin programarea liniara este data de: a. maximizarea efectelor; b. minimizarea eforturilor; c. functia obiectiv. 63. În functia de productie de tip Cobb- Douglas, coeficientul A reprezinta: a. coeficientul de elasticitate; b. coeficientul eficientei integrale a factorilor de productie; c. coeficientul eficientei partiale a factorilor de productie. 64. Ecuatia de baza a modelului Leontieff este: -1 a. x = (E-A) × y; b. y = (E-A)-1 × x; c. y = (E-A)t × x, in care: y = vectorul cererii sau consumului total; A = matricea coeficientilor tehnologici; E = matricea unitate; (E – A)-1 = matricea coeficientilor cheltuielilor totale, sau matricea inversa a matricei A; x = vectorul productiei totale a ramurilor. 65. La nivel macroeconomic, folosind balanta legaturilor dintre ramuri, investitiile conexe se calculeaza in functie de: a. nu exista investitii conexe la nivel macroeconomic; b. investitiile totale si investitiile directe; c. nu se pot calcula la nivel macroeconomic.

17

66. La baza determinarii investitiilor conexe se afla: a. ecuatia de regresie multipla; b. modelul Leontieff; c. functia de productie Cobb – Douglas. 67. Pragul de rentabilitate permite entitatii economice: a. sa calculeze marimea cifrei de afaceri de la care activitatea devine nerentabila; b. sa estimeze rapid rezultatele previzionate; c. sa determine data la care intreprinderea devine nerentabila. 68. Criteriul general al eficientei economice il reprezinta: a. maximizarea efectelor, la un volum dat de resurse consumate; b. minimizarea efectelor; c. valoarea. 69. În practica putem distinge patru mari clase de metodologii care permit luarea in considerare a incertitudinii legate de viitor: 1. Metoda criteriului „viitorofob”; 2. Metoda echivalentilor certi; 3. Metoda distributiilor de probabilitate a evenimentelor; 4. Metoda luarii in considerare a unei prime de risc. a. 1+2+3; b. 2+3+4; c. 1+2+4; d. 1+2+3+4; e. 1+3+4. 70. Investitiile reprezinta: 1. cheltuieli pentru plasamente in bunuri mobiliare (actiuni si obligatiuni); 2. depozite bancare purtatoare de dividende sau diferite forme de profit; 3. un factor de efort, o cheltuiala care intra nemijlocit in ecuatia eficientei economice. a. 1+3; b. 1+2; c. 2+3; d. 1+2+3. 71. Ca indicator de baza investitia specifica se calculeaza: a. ca raport intre valoarea capitalului investit si capacitatea anuala de productie; b. ca raport invers al termenului de recuperare; c. prin insumarea investitiilor colaterale si conexe. 72. Care dintre indicatorii prezentati mai jos nu are caracter general? a. capacitatea anuala de productie; b. investitia specifica; c. productivitatea muncii. 73. Investitia specifica exprima: a. perioada de timp in care se recupereaza din profitul anual investitia; b. volumul valoric al investitiilor totale necesare pentru a realiza o unitate de productie exprimata in unitati valorice sau fizice; c. volumul valoric al profitului annual, aferent unei unitati valorice de investitii, de capital fix.

18

74. Investitia specifica nu depinde de: a. investitia totala; b. capacitatea de productie exprimata valoric; c. profitul anual. 75. Daca termenul de recuperare este de 10 ani, 20 ani si 25 ani coeficientul de eficienta economica va fi de respectiv: a. 0,5; 0,066; 0,05; b. 0,1; 0,05; 0,04; c. 0,3; 0,04; 0,5. 76. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor exprima: a. volumul valoric al profitului anual aferent unei unitati valorice de investitii, de capital fix; b. componenta de efort a eficientei economice; c. volumul valoric al investitiilor totale, necesare pentru a realiza o unitate de productie determinata valoric sau fizic, dupa cum este cazul. 77. a. b. c. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor se determina cu ajutorul formulei:

It ; Q Pa ; It Pf × 100 , It
in care: It = investitia totala; Q = productia anuala; Pa = profitul anual; Pf = profitul final.

78. Termenul de recuperare: a. exprima perioada de timp in care investitia este recuperata din profitul anual; b. arata volumul valoric al profitului anual aferent unei unitati valorice de investitii, de capital fix; c. exprima efortul total. 79. a. b. c. Termenul de recuperare se calculeaza dupa formula:

Pa ; It It ; Pa It , Q
in care: Pa = profitul anual; It = investitia totala; Q = productia anuala.

19

80. 1. statici; 2. analitici 3. dinamici. a. 1+3; b. 1+2; c. 2+3.

Dupa factorul timp, indicatorii de eficienta economica pot fi:

81. Criteriul Savage: a. retine solutia pentru care regretul maxim este cel mai slab; b. identifica decizia care face maxim rezultatul mediu; c. retine solutia care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii. 82. Daca dispersia σ 2 (VNAT) este 3.913.216, cat va fi abaterea standard σ ? cifre dupa virgula]. a. 1.978,18; b. 2.978,18; c. 1.118,88. [Se vor lua doua

83. Criteriul Laplace: a. presupune retinerea solutiei care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii; b. sugereaza retinerea solutiei care face minim, maximul de regret; c. se bazeaza pe calculul mediei aritmetice a veniturilor asteptate (sperate) pentru fiecare din situatiile avute in vedere si propune retinerea strategiei a carei medie este cea mai ridicata. 84. Daca dispersia σ 2 (VNAT) este 6.906.369, cat va fi abaterea standard σ ? [Se vor lua doua cifre dupa virgula]. a. 2.627,99; b. 12.085,69; c. 3.468,99. 85. Avand mai multe variante pentru termenul de recuperare T1 = 2 ani, T2 = 4 ani si T3 = 10 ani, care vor fi coeficientii de eficienta pentru cele trei variante? a. 0,5; 0,25; 0,1; b. 0,1; 0,05; 0,04; c. 0,3; 0,04; 0,5. 86. Eficienta statica se imparte in: 1. eficienta alocativa; 2. eficienta productiva; 3. eficienta dinamica. a. 1+3; b. 2+3; c. 1+2. 87. Nu se afla printre indicatorii generali ai eficientei economico-financiare: a. cheltuielile la 1 milion lei venituri sau productie; b. rata profitului; c. ponderea muncitorilor in numarul total de salariati.

20

88. Factorul de actualizare sau de discontare arata: a. cat trebuie investit anual pentru a obtine un leu peste un numar n de ani; b. cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n; c. cat devine un leu de azi peste un numar. 89. Eficienta economica si rentabilitatea se afla in urmatorul raport: a. este acelasi lucru; b. eficienta economica include rentabilitatea; c. eficienta economica nu se afla in nici un raport cu rentabilitatea. 90. Termenul de recuperare a investitiilor T este un indicator de referinta care are: a. caracter static; b. caracter dinamic; c. atat caracter static, cat si caracter dinamic. 91. Ştiind ca pe fiecare tip ambalaj x1, x2 si x3 se realizeaza un profit cu preturile de respectiv 140, 350 si 425 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta: a. f (x) = 140x1 + 350x2 + 425x3 → max; b. f (x) = x1 + x2 + x3 → min ; c. f (x) = 140x1 + 350x2 + 425x3 → min. 92. Relatia

σ (VNAT )

E (VNAT )

exprima:

a. dispersia; b. coeficientul de variatie; c. abaterea standard. 93. Ştiind ca pe fiecare produs x1, x2, x3 si x4 se realizeaza o productie cu preturile de respectiv 15, 50, 60 si 25 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta: a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4 → max; b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ; c. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4 → min. 94. Ştiind ca pe fiecare tip instalatie x1, x2 si x3 se realizeaza un efect cu preturile de respectiv 10, 50 si 95 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta: a. f (x) = 10x1 + 50x2 + 95x3 → min; b. f (x) = 10x1 + 50x2 + 95x3 → max; c. f (x) = x1 + x2 + x3 → min. 95. Cand cursul de revenire net actualizat (CRNα ) este mai mic decat cursul de schimb: a. proiectul este eficient; b. proiectul este ineficient; c. proiectul este indiferent; nu se inregistreaza nici pierdere, nici castig. 96. a. Formula de calcul a cursului de revenire net actualizat (CRNα ) este:

K tα (lei) ; VNAT (valuta) b. VNATpoz ; VNATpoz + | VNATneg |

21

c.

VNAT , I tα
in care: K tα = costuri totale actualizate;

VNAT (valuta) = valoarea neta actualizata totala in valuta; VNATpoz = valoarea neta actualizata totala pozitiva; VNATneg = valoarea neta actualizata totala negativa; VNAT = valoarea neta actualizata totala; I tα = investitia totala actualizata.

97. Rata interna de rentabilitate (RIR) se considera ca fiind: a. acea rata maxima a dobanzii la care este posibil ca imprumutul de capital necesar finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil; b. acea rata minima a dobanzii la care este posibil ca imprumutul de capital necesar finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil; c. acea rata nula a dobanzii la care este posibil ca imprumutul de capital necesar finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil. 98. a. b. c.
n

Formula factorului de fructificare sau de compunere pentru 1 an este: ;

(1 + α ) − 1

α

(1 + α ) n − 1 ; (1 + α ) n × α 1 . (1 + α ) n

99. Ştiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un consum cu preturile de respectiv 380, 560, 650 si 127 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta: a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4 → max; b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ; c. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4 → min. 100. Cand capitalul este depus la banca pentru mai multe perioade de timp si nu se ridica dobanda are loc: a. pierderea dobanzii; b. capitalizarea dobanzii; c. pierderea capitalului. 101. Ce se determina cu ajutorul formulei

Mf : Ns

a. eficienta fondurilor fixe; b. structura tehnologica a mijloacelor fixe; c. inzestrarea tehnica a muncii. 102. Rata rentabilitatii comerciale ( Rc )raporteaza: a. efect la efect; b. efort la efect; c. efort la efort.

22

103. Optimul pietei din punct de vedere social are loc atunci cand: a. costul marginal social < beneficiul marginal social; b. costul marginal social = beneficiul marginal social; c. costul marginal social > beneficiul marginal social. 104. Volumul capitalului investit se determina cu ajutorul formulei: a. Id + Ic + Mc + Chs; b. Pa ; c.

It Pf It

× 100 ,
in care: Id = investitii directe; Ic = investitii colaterale; Mc = necesarul de mijloace circulante pentru primul ciclu de productie; Chs = cheltuielile suplimentare; Pa = profitul anual; It = investitia totala; Pf = profitul final.

105. Durata de exploatare eficienta a unui obiectiv se caracterizeaza prin: a. costuri de investitii fara venituri; b. costuri de productie si profit; c. perioada in care suma costurilor de productie si investitii sunt mai mici decat profitul brut. 106. Ştiind ca pe fiecare mijloc de transport x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un import cu preturile de respectiv 30, 50, 67 si 20 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta: a. f (x) = 30x1 + 50x2 + 67x3 + 20x4 → min; b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → max ; c. f (x) = 30x1 + 50x2 + 67x3 + 20x4 → max. 107. Criteriul Wald: a. sugereaza retinerea solutiei care face minim, maximul de regret; b. identifica decizia care face maxim rezultatul mediu; c. presupune retinerea solutiei care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii. 108. 1. partiali; 2. statici; 3. complecsi. a. 1+2; b. 2+3; c. 1+3. Dupa gradul de complexitate, indicatorii de eficienta economica pot fi:

109. Ştiind ca pe fiecare tip produs x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un cost cu preturile de respectiv 350, 550, 650 si 125 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta: a. f (x) = 350x1 + 550x2 + 650x3 + 125x4 → max; b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ; c. f (x) = 350x1 + 550x2 + 650x3 + 125x4 → min.

23

110. Esalonarea in timp a investitiilor pe parcursul termenului de realizare a acestora se face astfel incat: a. sa se minimizeze volumul fondurilor imobilizate; b. sa se poata trece la realizarea productiei generatoare de venituri si profit. c. sa se maximizeze volumul fondurilor imobilizate. 111. a. b. c. Cheltuielile echivalente specifice se calculeaza dupa formula:

Pf It

× 100 ;

K ; q ×Tf I t + Ch × T f ,
in care: Pf = profitul final; It = investitia totala; K = cheltuieli echivalente sau recalculate; q = capacitatea de productie; T f = durata de functionare a obiectivului; Ch = costurile anuale;

112. Angajamentul de capital sau capitalul angajat ( K tα ) reprezinta: a. avantajul net actualizat total; b. raportul dintre venitul net actualizat total (VNAT) si investitiile totale actualizate (I tα ); c. suma actualizata a costurilor totale de investitii si a celor de exploatare ale unui obiectiv, in perioada ulterioara punerii in functiune (exclusiv amortismentul). 113. Metodele bazate pe teoria jocurilor sunt: 1. Metoda scenariilor; 2. Criteriul Hurwitz; 3. Modelului Laplace. a. 1+2+3; b. 1+2; c. 2+3; d. 1+3. 114. Se afla printre indicatorii generali ai eficientei economico-financiare: a. cheltuielile la 1 milion lei venituri sau productie; b. investitia specifica; c. ponderea muncitorilor in numarul total de salariati. 115. Externalitatile negative reprezinta: a. costuri marginale externe generate de un producator tertilor sau partilor terte prejudiciindu-le activitatea pentru care producatorul nu plateste; b. beneficii marginale externe pe care un producator le genereaza tertilor fara ca acestia sa plateasca pentru beneficiile respective; c. costuri marginale externe generate de un producator tertilor sau partilor terte prejudiciindu-le activitatea pentru care producatorul plateste. 116. Rata rentabilitatii economice (Re) ca indicator exprimat in marimi relative, in literatura de specialitate, poate fi determinata in mai multe forme si anume:

24

Pcrt × 100 ; At Pcrt × 100 ; 2. Re = Kp Pe 3. Re = × 100 , Ae in care: Pcrt = profit curent; At = activ total; Kp = capital permanent; Pe = profit din exploatare; Ae = activ din exploatare.
1. Re = a. b. c. d. 1+3; 1+2; 2+3; 1+2+3.

117. Costul marginal social (CMS) reprezinta: a. costul marginal privat + costul marginal extern; b. costul marginal privat - costul marginal extern; c. a) si b). 118. Categoriile de efecte de levier sunt: a. efectul de levier nul; efectul de levier minim; efectul de levier maxim; b. efectul de levier maxim; efectul de levier nul; efectul de levier negativ; c. efectul de levier negativ; efectul de levier nul; efectul de levier pozitiv. 119. a. b. c. Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa formula:

CF ; RMCV MCV × 100 ; CA MS × 100 , CA
in care: CF = costuri fixe; RMCV = rata marjei costurilor variabile; MCV = marja costurilor variabile; CA = cifra de afaceri; MS = marja de securitate;

120. Rata de actualizare reprezinta: a. un coeficient care tine seama de tendinta productiei; b. un coeficient care tine seama de rata anuala a dobanzii, inflatiei, deprecierea/aprecierea monetara si de o anumita marja de risc; c. un coeficient care tine seama de veniturile anuale totale. 121. Riscul: a. reprezinta manifestarea unei indoieli cu privire la producerea unui eveniment viitor; b. presupune ca activitatile se desfasoara in conditii de totala certitudine; c. reflecta posibilitatea ca o anumita activitate umana din viitor sa produca o pierdere generata de lipsa de informatii sau de insuficienta acestora.

25

122.

Pentru ca raportul

Vtα sa fie eficient, se va prefera varianta cu valoarea: K tα

a. subunitara; b. nula; c. supraunitara. 123. a. Formula dupa care se calculeaza rata interna de actualizare (RIR ) este:

VNATpoz ; VNATpoz + | VNATneg | b. VNATpoz αmin + (αmax + αmin) × ; VNATpoz + | VNATneg | c. VNAT , I tα
αmin + (αmax - αmin) × in care: αmin = rata de actualizare minima; αmax = rata de actualizare maxima; VNATpoz = valoarea neta actualizata totala pozitiva; VNATneg = valoarea neta actualizata totala negativa; VNAT = valoarea neta actualizata totala; I tα = investitia totala actualizata. 124. Beneficiul marginal extern (BME) reprezinta: a. beneficiul realizat de producator tertilor, fara ca acestia sa plateasca; b. beneficiul realizat de producator; c. beneficiul pentru care tertii platesc. 125. Termenul de recuperare a investitiei exprima: a. durata de amortizare a mijlocului fix; b. durata fizica de functionare; c. perioada de timp in care din profit este recuperata investitia. 126. Ştiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un export cu preturile de respectiv 100, 500, 230 si 185 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta: a. f (x) = 100x1 + 500x2 + 230x3 + 185x4 → max; b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ; c. f (x) = 100x1 + 500x2 + 230x3 + 185x4 → min. 127. Indicatorii care masoara direct riscul sunt: a. valoarea estimata a VNAT ; dispersia; b. dispersia; abaterea standard; c. abaterea standard; valoarea estimata a VNAT ; dispersia. 128. Optimul are un caracter temporal deoarece: a. la un moment dat, o anumita varianta poate fi optima dupa care aceasta sa devina numai eficienta sau chiar ineficienta; b. optimul nu are niciodata caracter temporal; c. cuantifica toate efectele si eforturile economice indiferent de momentul la care se manifesta acestea.

26

129. Un proiect inceteaza a mai fi eficient atunci cand: a. rata dobanzii < rata interna de rentabilitate; b. rata dobanzii = rata interna de rentabilitate; c. rata dobanzii > rata interna de rentabilitate. 130. Marimea venitului net actualizat total depinde de: a. rata inflatiei; b. rata actualizarii; c. coeficientul de eficienta economica. 131. Costul marginal extern (CME) reprezinta: a. costul (prejudiciul) indus tertilor, fara ca producatorul care prejudiciaza sa plateasca; b. costul producatorului poluator; c. costul pe care tertii il accepta. 132. Criteriul de optimalitate Pareto presupune: a. imbunatatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ fara inrautatirea situatiei economice a altor indivizi sau a unuia singur; b. imbunatatirea situatiei economice a tuturor indivizilor in societate; c. imbunatatirea situatiei economice a unor indivizi si inrautatirea altora. 133. Care dintre indicatorii de mai jos are caracter general? a. coeficientul de eficienta economica; b. investitia specifica; c. productivitatea muncii. 134. a. Cheltuielile echivalente sau recalculate se calculeaza dupa formula:

K ; q ×Tf b. I t + Ch × T f ;
c. Id + Ic + Mc + Chs, in care: K = cheltuieli echivalente sau recalculate; q = capacitatea de productie; T f = durata de functionare a obiectivului; It = investitia totala; Ch = costurile anuale; Id = investitii directe; Ic = investitii colaterale; Mc = necesarul de mijloace circulante pentru primul ciclu de productie; Chs = cheltuielile suplimentare. 135. Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat reprezinta: a. produsul dintre rata rentabilitatii nete a veniturilor, viteza de rotatie a activelor si parghia financiara; b. raportul dintre profitul din exploatare si suma volumului mediu al mijloacelor fixe si activelor circulante; c. un factor de productie cu rol determinant in performantele de eficienta economica ale firmei.

27

136. Atunci cand pragul de rentabilitate este mai mare decat cifra de afaceri rezida: a. rezultat nul; b. pierdere; c. beneficiu. 137. Coeficientul parghiei de exploatare determina: a. elasticitatea rezultatului exploatarii, inaintea cheltuielilor si produselor financiare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri; b. elasticitatea rezultatului exploatarii, inaintea cheltuielilor si produselor extraordinare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri; c. elasticitatea rezultatului financiar, inaintea cheltuielilor si produselor extraordinare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri. 138. a. b. Formula factorului de fructificare sau capitalizare (compunere) este:

α ; (1 + α ) n − 1
1 ; (1 + α ) n

c. (1 +α) n . 139. Diferenta dintre veniturile totale actualizate (Vtα) si costurile totale actualizate (Ktα) poarta denumirea de: a. avantaj net actualizat total; b. valoare neta actualizata totala; c. indice de profitabilitate. 140. Neajunsurile venitului net actualizat total (VNAT ) sunt: 1. nu tine seama de marimea termenului de recuperare; 2. nu ofera solutii pentru cazul in care avem mai multe variante pentru termenul (Tf) de functionare a obiectivului; 3. indica numai rentabilitatea proiectului, comparand veniturile si costurile totale actualizate, dar nu ne arata comparativ eficienta proiectului, respectiv fata de cea a altor proiecte; 4. marimea sa depinde in mare masura de valorile coeficientului de actualizare α. a. b. c. d. 1+2+3+4; 1+2+3; 2+3+4; 1+2+4.

141. Criteriile de optimalitate din punct de vedere social sunt: a. criteriul de optimalitate Kaldor si criteriul Hicks – Pareto; b. criteriul de optimalitate Pareto si criteriul Hicks – Kaldor; c. criteriul de optimalitate Hicks si criteriul Pareto – Kaldor. 142. Rentabilitatea economica reprezinta: a. un raport intre profit si volumul valoric al activelor unei societati; b. produsul dintre rata rentabilitatii nete a veniturilor, viteza de rotatie a activelor si parghia financiara; c. un factor de productie cu rol determinant in performantele de eficienta economica ale firmei.

28

143.

Relatia Vra =

V exprima: A

a. viteza de rotatie a activelor; b. parghia financiara; c. valoarea medie adaugata neta. 144. Efectul de levier nul, se produce cand: a. costul indatorarii nu este acoperit de catre rentabilitatea economica; b. rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea; c. indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor proprii; 145. Metoda criteriului „viitorofob”: a. consta in atasarea la fluxurile de trezorerie ale unui proiect a unui coeficient de incertitudine, evaluarea investitiilor facandu-se prin actualizarea fluxurilor de trezorerie corectate; b. consta in evaluarea calitatii unui proiect de investitii, retinand timpul ca principal criteriu de evaluare a riscului. În acest caz, demersul metodologic futurofob prefera viitorul apropiat ca fiind mai putin riscant fata de un viitor mai indepartat prin definitie mai riscant; c. nu permite decat retinerea acelor proiecte pentru care volumul valoric al fluxurilor este in legatura directa cu nivelul riscului retinut. 146. Pragul de rentabilitate reprezinta: a. nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firma trebuie sa o realizeze pentru a acoperi in intregime cheltuielile fixe si variabile la care nu se mai realizeaza nici beneficii si nici pierderi; b. ambele variante; c. nivelul cifrei de afaceri pentru care marja costului variabil finanteaza exact suma cheltuielilor fixe. 147. Speranta matematica reprezinta: a. un coeficient statistic de apreciere a dispersiei unei serii statistice in jurul tendintei centrale; b. media ponderata a observatiilor unei serii statistice; c. consta in atribuirea unei legi de probabilitate pentru fiecare moment generator al fluxurilor de trezorerie. 148. Relatia C 0 =

Cn exprima: (1 + d ) n

a. factorul de reducere a capitalului; b. dobanda simpla; c. inversul capitalizarii dobanzii, in care: C 0 - capitalul din perioada de baza; C n - capitalul in perioada n; (1+d) n - factorul de capitalizare.

29

149. a. b. c.
Tr +T f

Formula de calcul a venitului net actualizat total (VNAT ) este:


a =1

VNa ×

1 ; (1 + α ) n

Vtα ; K tα K tα (lei) , ENAT (valuta) in care: Tr = termenul de realizare a lucrarilor de investitii; T f = termenul de functionare eficienta a obiectivului;
VNa = valoarea neta anuala;

1 = factorul de actualizare; (1 + α ) n Vtα = venitul actualizat total;
K tα = costuri totale actualizate;
ENAT = economisiri nete actualizate totale exprimate in valuta. 150. Externalitatile pozitive sunt internalizate prin: a. subventii corective pe care statul le plateste fie consumatorilor, fie producatorilor de externalitati pozitive; b. plati pe care le efectueaza generatorii de externalitati; c. subventii corective pe care statul le plateste numai producatorilor de externalitati pozitive. 151. a. b. c. Randamentul economic al investitiei se determina cu ajutorul formulei:

Pf It

× 100 ;

K ; q ×Tf Pa , It
in care: Pf = profitul final; It = investitia totala; K = cheltuieli echivalente sau recalculate; q = capacitatea de productie; T f = durata de functionare a obiectivului; Pa = profitul anual.

152. Care afirmatie este adevarata: a. cu cat se realizeaza cheltuielile de investitii mai tarziu cu atat cresc imobilizarile; b. cu cat se cheltuie investitiile mai devreme cu atat scad imobilizarile; c. la orice proiect de investitii cu durata de executie mai mare, prezinta importanta efectuarea investitiilor cat mai aproape de termenul de punere in functiune. 153. Factorul fondului de reducere: a. indica depozitul anual uniform necesar pentru a ajunge la 1 leu intr-un anumit an n. b. arata cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n; c. determina valoarea in prezent a sumei de 1 leu obtinuta anual pe o perioada de timp.

30

154. Rata interna de rentabilitate (RIR ) reprezinta: a. rata de actualizare care maximizeaza valoarea neta actualizata totala; b. rata de actualizare pentru care veniturile totale nete actualizate sunt egale cu cheltuielile totale nete actualizate; c. rata de actualizare care minimizeaza cheltuielile totale nete actualizate. 155. Cursul net de revenire actualizat (CRNα ) : a. exprima costul intern in lei al unei unitati de valuta externa obtinuta prin exportul de produse si prin economii, prin inlocuirea importului; b. presupune compararea, raportarea dintre veniturile si cheltuielile totale actualizate ale unei activitati; c. reprezinta valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lichiditate FL (cash - flow), la momentul inceperii unui proiect de investitii. 156. a. b. c. Factorul fondului de reducere are relatia:

α ; (1 + α ) n − 1
(1 + α ) n − 1 ; (1 + α ) n × α 1 . (1 + α ) n

157. Cand o societate inregistreaza profit: a. pragul de rentabilitate este inferior cifrei de afaceri; b. pragul de rentabilitate este superior cifrei de afaceri; c. pragul de rentabilitate este egal cifrei de afaceri. 158. Efectul de levier pozitiv se produce cand: a. rentabilitatea economica este superioara ratei costului capitalului imprumutat; b. rentabilitatea financiara este superioara ratei costului capitalului imprumutat; c. rentabilitatea economica este superioara ratei costului mediu ponderat al capitalului. 159. a. b. c. Formula de calcul a ratei rentabilitatii capitalului real si ocupat este:

P × 100 ; CA Pe × 100 ; Mf + Ac Pn × 100 , Kpr in care: P = profit; CA = cifra de afaceri; Pe = profit din exploatare; Mf = volumul mediu al mijloacelor fixe;
Ac = volumul mediu al activelor circulante; Pn = profit net; Kpr = capital propriu.

31

160. Optimul pietei din punctul de vedere al concurentei se realizeaza atunci cand: a. costul marginal privat = beneficiul marginal privat; b. costul marginal privat < beneficiul marginal privat; c. costul marginal privat > beneficiul marginal privat. 161. Criteriul de optimalitate Hicks – Kaldor presupune imbunatatirea situatiei economice a unuia sau mai multor indivizi in societate, concomitent cu inrautatirea unora sau mai multor indivizi cu conditia ca: a. imbunatatirea sa fie egala cu inrautatirea per total; b. imbunatatirea sa fie mai mare decat inrautatirea per total; c. imbunatatirea sa fie mai mare decat inrautatirea situatiei per total in societate, dar sa existe un sistem de redistribuire a veniturilor astfel incat sa poata fi compensata situatia defavorabila a indivizilor in societate. 162. Durata de functionare (Tf) a unui obiectiv investitional reprezinta: a. un indicator relevant pentru eficienta economica; b. perioada de timp in care investitiile se transforma in capital fix; c. raportul dintre investitia totala (It) si valoarea productiei (Q). 163. Capacitatea de productie: a. reprezinta un indicator al marimii posibile a volumului productiei; b. ofera posibilitatea cresterii capitalului fix prin reinvestire; c. este cel mai important indicator de eficienta economica. 164. Randamentul economic al investitiei este un indicator care exprima: a. volumul valoric al investitiilor totale necesare pentru a realiza o unitate de productie exprimata in unitati valorice sau fizice, dupa cum este cazul; b. componenta de efort a eficientei economice si, in mod frecvent, se compara cu volumul fizic sau valoric al productiei; c. profitul obtinut de un agent economic, dupa recuperarea investitiior. 165. Cand rata interna de rentabilitate (RIR ) este mai mare decat rata dobanzii: a. proiectul este eficient; b. proiectul este indiferent; nu se inregistreaza nici pierdere, nici castig; c. proiectul este ineficient. 166. Indicele de profitabilitate (K) este: a. o suma de bani reprezentand profitul brut total; b. un raport intre valoarea neta actualizata totala si investitia totala actualizata; c. diferenta dintre cheltuielile totale actualizate si venitul net actualizat. 167. a. b. c. Angajamentul de capital se determina cu ajutorul formulei:

Vtα ; K tα
Tr +T f


a =1

VNa × Ka ×

1 ; (1 + α ) n

Tr +T f


a =1

1 , (1 + α ) n in care: Vtα = venitul actualizat total;
K tα = angajamentul total de capital actualizat sau costurile totale

actualizate;

32

Tr = termenul de realizare a lucrarilor de investitii; T f = termenul de functionare eficienta a obiectivului;
VNa = valoarea neta anuala;

1 = factorul de actualizare; (1 + α ) n
Ka = cheltuieli anuale totale. a. b. c.

α ; (1 + α ) n − 1

168.

Formula factorului de anuitate este:

(1 + α ) n − 1 ; (1 + α ) n × α (1 + α ) n × α . (1 + α ) n − 1

169. Formula de calcul a variatiei rezultatului de exploatare este: a. rezultatul previzionat – rezultatul curent; b. rezultatul previzionat + rezultatul curent; c. rezultatul previzionat × rezultatul curent. 170. a. b. Formula de calcul a indicelui de securitate este:

MS × 100 ; CA PR × 360 ; CA

c. CA – PR, in care: MS = marja de securitate; CA = cifra de afaceri; PR = pragul de rentabilitate. 171. Nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze o intreprindere pentru a nu lucra in pierdere este: a. punctul in care profitul este maxim; b. pragul de rentabilitate; c. punctul de eficienta. 172. Relatia

Pe exprima: Qe

a. structura tehnologica a mijloacelor fixe; b. ponderea profitului din exploatare in productia exercitiului; c. inzestrarea tehnica a muncii. 173. Relatia

VA exprima: Ns

a. valoarea medie adaugata neta; b. valoarea medie adaugata bruta; c. productia medie orara.

33

174. Rata rentabilitatii financiare ( Rf ) reprezinta: a. un factor de productie cu rol determinant in performantele de eficienta economica ale firmei; b. produsul dintre rata rentabilitatii nete a veniturilor, viteza de rotatie a activelor si parghia financiara; c. un raport intre profit si volumul valoric al activelor unei societati; 175. a. b. Influenta capitalului permanent se determina dupa formula:

Pf1 − Pf 0 × 100 ; Kp1

 Pcrt0 Pcrt0    Kp − Kp  × 100 ;  1 0   c. Pcrt1 − Pcrt0 × 100 , Kp1 in care: Pf = profitul financiar; Kp = capital permanent; Pcrt = profit curent.

176. Beneficiul marginal social (BMS) reprezinta: a. beneficiul marginal privat + beneficiul marginal extern; b. beneficiul marginal privat - beneficiul marginal extern; c. a) si b). 177. Volumul capitalului investit reprezinta: a. un indicator de marime a volumului productiei; b. suma cheltuita pentru a realiza un anumit obiectiv de investitii; c. perioada de timp in care investitiile se transforma in capital fix. 178. Formula ∆ Rezultat de exploatare = ∆ Cifra de afaceri × RMCV, se aplica atunci cand: a. rata marjei costurilor variabile este mai mare decat cheltuielile fixe; b. rata marjei costurilor variabile si cheltuielile fixe sunt constante; c. rata marjei costurilor variabile este mai mica decat CF, 179. Factorul de fructificare sau capitalizare (compunere) arata: a. ce devine o suma initiala de 1 leu atunci cand creste intr-un ritm anual egal cu α; b. cat trebuie sa platim anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de 1 leu in n ani; c. cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n. 180. Factorul de actualizare sau de discontare arata: a. cat trebuie investit anual pentru a obtine un leu peste un numar n de ani; b. cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n; c. cat devine un leu de azi peste un numar. 181. Valoarea neta anuala (VNa) reprezinta: a. diferenta dintre volumul anual al veniturilor totale (Va) si costurile anuale totale de investitii si de exploatare (Ka); b. suma dintre volumul anual al veniturilor totale (Va) si costurile anuale totale de investitii si de exploatare (Ka); c. raportul dintre venitul net actualizat total (VNAT) si investitiile totale actualizate (I tα ).

34

182.

Relatia

VNAT exprima: I tα

a. cursul de revenire net actualizat; b. indicele de profitabilitate; c. rata interna de rentabilitate. 183. Cand pragul de rentabilitate (PR) este superior cifrei de afaceri (CA): a. se inregistreaza pierdere; b. se inregistreaza punctul mort; c. se inregistreaza profit. 184. a. b. Marja de securitate ( MS ) se determina cu ajutorul formulei:

CF ; RMCV PR × 360 ; CA

c. CA – PR, in care: CF = costuri fixe; RMCV = rata marjei costurilor variabile; PR = pragul de rentabilitate; CA = cifra de afaceri. 185. Pragul de rentabilitate este: a. punctul in care intreprinderea isi maximizeaza profitul; b. punctul in care veniturile totale acopera cheltuielile totale, dar profitul este egal cu zero; c. punctul in care cheltuielile totale sunt mai mari decat veniturile totale. 186. Efectul de levier pozitiv, are loc atunci cand: a. indatorare a firmei este neutra fata de rentabilitatea capitalurilor proprii; b. rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea; c. costul indatorarii nu este acoperit de catre rentabilitatea economica. 187. a. b. c. Rata rentabilitatii comerciale ( Rc ) se determina cu ajutorul formulei:

Pcrt × 100 ; Kp Pn × 100 ; Kpr P × 100 , CA
in care: Pcrt = profit curent; Kp = capital permanent; Pn = profit net; Kpr = capital propriu; P = profit; CA = cifra de afaceri.

35

188. Beneficiul marginal privat (BMP) reprezinta a. beneficiul producatorului individual fara externalitati pozitive; b. beneficiul producatorului individual cu externalitati negative; c. beneficiul producatorului individual cu externalitati pozitive. 189. Care dintre indicatorii de mai jos are caracter de baza? a. capacitatea anuala de productie; b. profitul; c. randamentul economic al investitiei. 190. Care dintre indicatorii prezentati mai jos nu are caracter de baza? a. capacitatea anuala de productie; b. investitia specifica; c. randamentul economic al investitiei. 191. Externalitatile negative reprezinta: a. costurile marginale externe (CME); b. costurile marginale private (CMP); c. costurile marginale sociale (CMS). 192. a. b. c. Rata rentabilitatii financiare ( Rf ) se calculeaza cu ajutorul formulei:

Pcrt × 100 ; At Pn × 100 ; Kpr P × 100 , CA
in care: Pcrt = profit curent; At = activ total; Pn = profit net; Kpr = capital propriu; P = profit; CA = cifra de afaceri. 193. Cu ajutorul formulei

VAN se determina: Ns

a. productia medie orara; b. valoarea medie adaugata neta; c. valoarea medie adaugata bruta. 194. Cand cifra de afaceri este mai mare decat pragul de rentabilitate avem: a. beneficiu; b. rezultat nul; c. pierdere.

36

195. a. CA- PR; b. PR c.

Formula de calcul a punctului mort este:

× 12 luni; CA MS × 100 , CA
in care: CA = cifra de afaceri; PR = pragul de rentabilitate; MS = marja de securitate.

196. Indicatorul care masoara marja de securitate ca procent din cifra de afaceri este: a. marja de securitate; b. punctul mort; c. indicele de securitate. 197. Reprezinta factori care modifica rata marjei costurilor variabile si marimea pragului de rentabilitate: 1. integrarea de noi activitati; 2. shimbarile de preturi la materialele cumparate; 3. shimbarile de preturi la produsele vandute de firma. a. b. c. d. 1+2; 1+3; 1+2+3; 2+3.

198. Coeficientul parghiei de exploatare exprima: 1. performanta economica in cazul unei cresteri a cifrei de afaceri; 2. riscul economic in cazul unei diminuari a cifrei de afaceri. a. 2 b. 1+2 c. 1 199. Relatia

1 exprima: (1 + α ) n

a. factorul de anuitate; b. factorul fondului de reducere; c. factorul de actualizare sau de discontare. 200. a. b. c. Formula factorului de recuperare a capitalului este:

α ; (1 + α ) n − 1
(1 + α ) n − 1 ; (1 + α ) n × α (1 + α ) n × α . (1 + α ) n − 1

37

201. Criteriul de eficienta al valorii nete actualizate totale il reprezinta: a. minimizarea acestui indicator; b. atingerea pragului de rentabilitate; c. maximizarea acesteia. 202. Internalizarea externalitatilor negative se realizeaza prin: a. taxe si impozite corective pe care producatorul poluator este obligat sa le introduca in costuri; b. sume de bani pe care tertii prejudiciati le platesc poluatorului; c. subventii pe care statul le acorda poluatorului. 203. Parghia financiara de calculeaza dupa formula:

V ; A b. A ; Kpr c. P , V
in care: V = venituri; A = active; Kpr = capital propriu; P = profit. 204. Pragul de rentabilitate permite entitatii economice: 1. sa calculeze marimea cifrei de afaceri de la care activitatea devine rentabila; 2. sa estimeze rapid rezultatele previzionate; 3. sa determine data la care intreprinderea devine rentabila. a. 1+2; b. 1+3; c. 1+2+3; d. 2+3. 205. În cazul in care cifra de afaceri (CA) este superioara pragului de rentabilitate (PR) se poate calcula: a. pragul de rentabilitate; b. marja de securitate; c. punctul mort. 206. Factorul de fructificare sau de compunere pentru 1 an arata: a. cu cat creste valorea unei sume constant depusa pana la sfarsitul unui an n; b. cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n; c. valoarea in prezent a sumei de 1 leu obtinuta anual pe o perioada de timp. 207. Compararea dintre veniturile totale actualizate (Vtα) si costurile totale actualizate (Ktα), se realizeaza sub forma de: 1. produs; 2. diferenta; 3. raport; a. 1+3 b. 1+2; c. 2+3;

a.

38

208. Externalitatile pozitive sunt: a. beneficii marginale externe pe care un producator le genereaza tertilor, pentru care acestia platesc; b. costuri aditionale la terti; c. beneficii marginale externe pe care un producator le genereaza tertilor, pentru care acestia nu platesc. 209. a. b. c. Formula eficientei fondurilor fixe este:

Mf ; Ns CA

Mfa VA , Ns

;

in care: Mf = volumul mediu al mijloacelor fixe; Ns = numarul de salariati; CA = cifra de afaceri;

Mfa = valoarea medie a mijloacelor fixe active;
VA = valoarea adaugata;

Ns = numarul mediu de salariati.
210. Data la care o firma atinge pragul de rentabilitate se numeste: a. marja de securitate; b. punct mort; c. indice de securitate. 211.

(1 + α ) n − 1 Relatia exprima: (1 + α ) n × α

a. factorul de anuitate; b. factorul fondului de reducere; c. factorul de recuperare a capitalului. 212. Criteriul de ineficienta al valorii nete actualizate totale il reprezinta: a. minimizarea acestui indicator; b. atingerea pragului de rentabilitate; c. maximizarea acesteia. actualizata totala (VNAT ) : a. este egala cu 1; b. este mai mare ca 1; c. devine nula. 213. Rata interna de rentabilitate (RIR ) ne indica o rata de actualizare la care valoarea neta

214. Într-o firma, conditiile de exploatare pot evolua in cursul exercitiului ca urmare a: 1. modificarilor de nivel; 2. schimbarii ratei marjei costurilor variabile; 3. unei alegeri de structura. a. 1+2; b. 1+3; c. 1+2+3; d. 2+3.

39

215. Costul marginal privat (CMP) reprezinta: a. costul producatorului individual fara externalitati negative; b. costul producatorului individual cu externalitati negative; c. costul producatorului individual fara externalitati pozitive. 216. Externalitatile pozitive reprezinta: a. beneficiile marginale externe (BME); b. beneficiile marginale sociale (BMS); c. beneficiile marginale private (BMP). 217. Valoarea neta actualizata totala (VNAT ) nu tine seama de marimea indicatorului: a. termenul de recuperare; b. investitia specifica; c. coeficientul de eficienta economica. 218. Pragul de rentabilitate permite entitatii economice: 1. sa calculeze marimea cifrei de afaceri de la care activitatea devine rentabila; 2. sa estimeze rapid rezultatele neprevizionate; 3. sa determine data la care intreprinderea devine rentabila. a. 1+2+3; b. 1+2; c. 1+3. 219. Eficienta alocativa: a. se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul scurt cat si pe cel lung in conditiile realizarii unei productii la preturi minime; b. se realizeaza atunci cand valoarea pe care consumatorii o acorda unui bun sau serviciu este reflectata prin disponibilitatea acestora de a plati un anumit pret, egal cu costul resurselor utilizate pentru producerea bunului sau serviciului respectiv. c. este categoria prin intermediul careia, la un anumit moment, este determinata cantitatea care se poate produce cu un anumit consum de resurse, precum si posibila schimbare de pret, la consumatori, care reflecta corect costul factorilor de productie, utilizati pentru a produce un anumit bun sau serviciu. 220. Pragul de rentabilitate reprezinta: a. nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firma trebuie sa o realizeze pentru a acoperi in intregime cheltuielile fixe si variabile la care se realizeaza doar beneficii; b. ambele variante; c. nivelul cifrei de afaceri pentru care marja costului variabil finanteaza exact suma cheltuielilor fixe. 221. Pragul de rentabilitate reprezinta: a. nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firma trebuie sa o realizeze pentru a acoperi in intregime cheltuielile fixe si variabile la care nu se mai realizeaza nici beneficii si nici pierderi; b. ambele variante; c. nivelul cifrei de afaceri pentru care marja costului variabil finanteaza exact suma cheltuielilor variabile.

40

RASPUNS NUMERIC 1. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul 1 2 3 4 TOTAL V1 20 40 60 70 190 V2 50 70 90 210 V3 30 40 50 60 180

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor? 2. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 45%, iar profitul in primul an este de 2.500 lei, care va fi profitul din al saptelea an de functionare a unitatii respective? (1,457 = 13,48). 3. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul V1 V2 V3 V4 1 15 100 40 30 2 65 80 80 3 80 20 100 90 4 60 20 100 Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna si cea mai slaba varianta. 4.Un investitor dispune de 1.000 € pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I tα ) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele: Indicatori Ita VNAT P1 800 280 P2 300 120 P3 200 90

Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT. 5. O firma depune la o banca suma de 20.000 lei. Dobanda pe care firma o va primi la suma depusa este de 5% pe an. Care va fi valoarea soldului la sfarsitul celui de-al 7-lea an? (1,057 = 1,407). 6. Venitul net este de 25.000 lei. In conditiile in care este prevazuta o crestere cu 9% a productiei pe an pentru o perioada de 8 ani, sa se determine productia ce se va realiza peste 8 ani. (1,098 = 1,992). 7. Un agent economic depune la o banca o suma de 50.000 lei cu o dobanda de 50%. Care va fi soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).

41

8. Un investitor dispune de 5.000 lei pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (Ita) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele: Indicatori P1 P2 P3 Ita VNAT 2000 300 1500 250 1000 450

Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT. 9. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul V1 V2 V3 V4 1 2 3 10 25 15 80 20 10 15 45 60

4 55 10 25 18 Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba. 10. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul V1 V2 V3 V4 1 2 3 70 11 50 12 60 41 10 10 55 20

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba. 11. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: α m ax = 42%; α m in = 37%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg = − 300 mil. - pentru PII: α m ax = 33%; α m in = 28%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = − 200 mil. Rata dobanzii pe piata este de 35%. 12. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI: α m ax = 49%; α m in = 37%; VNAT poz = 750 mil.; VNAT neg = - 400mil. - pentru PII: α m ax = 31%; α m in = 29%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = − 200 mil. Rata dobanzii pe piata este de 33%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula]. 13. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:

42

Anul 1 2 3

V1 200 300

V2 30 420 50

V3 200 100 200

TOTAL 500 500 500 Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor? 14. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul V1 V2 V3 1 20 30 2 40 70 10 3 50 50 TOTAL 90 90 90 Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor? 15. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul V1 V2 V3 1 10 20 2 50 15 3 4 20 45 10 20 30 10

TOTAL 75 80 75 Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor? 16. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul V1 V2 V3 1 20 50 30 2 40 70 40 3 4 60 70 90 50 60

TOTAL 190 210 180 Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor? 17. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul 1 2 3 4 V1 15 20 V2 30 10 15 V3 20 30 60

TOTAL 35 55 110 Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

43

18.

Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:

- pentru PI: α m ax = 42%; α m in = 37%; VNAT poz = 800 u.m..; VNAT neg = -200 u.m. - pentru PII: α m ax = 33%; α m in = 29%; VNAT poz = 700 u.m.; VNAT neg = -300 u.m. Rata dobanzii pe piata fiind de 35%, sa se afle valoarea proiectului ineficient. 19. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul V1 V2 V3 1 30 20 2 10 5 10 3 30 5 40 TOTAL 40 40 40 Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V1. 20. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: V2 V3 Anul V1 1 108 110 25 2 20 58 10 3 96 32 104 TOTAL 224 200 145 Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V3. 21. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul V1 V2 V3 1 100 300 200 2 200 50 100 3 300 100 100 TOTAL 600 450 400 Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor? 22. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul V1 V2 V3 1 100 300 200 2 50 3 300 500 200 TOTAL 400 850 400 Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor? 23. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul V1 V2 V3 1 10 30 2 5 10 3 30 5 10 TOTAL 40 40 20

44

Care este valoarea variantei preferate din punctul de vedere al imobilizarilor? 24. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul V1 V2 V3 1 100 30 20 2 140 80 10 3 50 150 TOTAL 240 160 180 Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor? 25. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul V1 V2 V3 1 100 40 60 2 140 80 80 3 120 100 TOTAL 240 240 240 Determinati diferenta de avantaj dintre varianta V3 si varianta V2? 26. Sa presupunem ca decidentul trebuie sa aleaga intre proiectele A si B caracterizate prin urmatoarele estimari: Variante de E (VNAT) σ (VNAT ) proiect A 1.060 659,09 B 1.560 700,00

in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT; σ (VNAT ) = abaterea standard a VNAT. Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [ Se vor lua trei cifre dupa virgula]. 27. Avem datele de caracterizare a proiectelor A si B din punctul de vedere al riscului: Proiect

E (VNAT ) = ∑

FLa a a =1 (1 + α )

n

σ (VNAT ) =

p i FLi − FL ) 2

(

A 450.000 12.000 B 850.000 26.000 in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT; σ (VNAT ) = abaterea standard a VNAT. Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [Se vor lua trei cifre dupa virgula].

45

28.

Fie doua proiecte investitionale P1 si P2 caracterizate prin: anul 1 2 P1; α = 0,5 Ia Cha 10 15 P2; α = 0,4 Ia Cha 5 30 (1,52= 2,25; 1,53 = 3,38; 1,42 =

3 14 11 Care este marimea capitalului angajat pentru proiectul preferat? 1,96; 1,43 = 2,74). [Se vor lua doua cifre dupa virgula]. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel: Elemente Suma Cifra de afaceri neta 1.800 Costul de cumparare a marfurilor vandute 600 Marja costului variabil Costuri fixe Rezultat curent 1.200 200 1.000 29.

% 100,00 61,54 18,46

Sa se calculeze punctul mort. [Se vor lua patru cifre dupa virgula pentru rezolvare]. 30. Stiind ca α = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual actualizat (Ka) sunt: ANII INDICATORI Va (mil. lei) Ka mil. lei) 1 60 2 100 80 3 110 85

Sa se determine avantajul net actualizat total (ANAT) (1,152 = 1,32; 1,153 = 1,52) [Se vor lua doua cifre dupa virgula pentru rezolvare]. 31. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel: Elemente Suma % Cifra de afaceri neta 1.500 100,00 Costul de cumparare a marfurilor vandute 400 81,49 Marja costului variabil Costuri fixe Rezultat curent 1.100 200 900 18,51

Sa se calculeze pragul de rentabilitate. [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula]. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel: Elemente Suma Cifra de afaceri neta 1.400 Costul de cumparare a marfurilor vandute 600 Marja costului variabil Costuri fixe Rezultat curent 800 200 600 32.

% 100,00 83,68 16,32

46

Sa se calculeze marja de securitate [Se vor lua doua cifre dupa virgula]. 33. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: α m ax = 40%; α m in = 35%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg = - 100mil. - pentru PII: α m ax = 30%; α m in = 25%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = - 600mil. Rata dobanzii pe piata este de 35%. 34. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI: α m ax = 40%; α m in = 35%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg = - 100mil. - pentru PII: α m ax = 30%; α m in = 25%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = - 600mil. Rata dobanzii pe piata este de 35%. 35. Determinati rata rentabilitatii capitalului real si ocupat cunoscand ca: profitul din exploatare

( Pe ) este 11.525 lei, volumul mediu al mijloacelor fixe ( Mf ) 1.125 lei si volumul mediu al activelor circulante ( Ac ) este de 2.037 lei. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

36. Daca pragul de rentabilitate (PR) este 910 si cifra de afaceri (CA) de 1.300 lei., valoarea punctului mort va fi: 37. Cunoscand ca cifra de afaceri ( CA ) a unei societati comerciale este de 24.000 u.m. si pragul

de rentabilitate ( PR ) este 9.300, determinati marja de securitate( MS ) . 38. O intreprindere realizeaza o cifra de afaceri de 150.000 €, iar rezultatul se ridica la 15.000 €. Care va fi variatia rezultatului pentru o variatie a cifrei de afaceri de 50.000 € ?Rata marjei costurilor variabile este 55% si volumul valoric al costurilor fixe de 85.000 €. 39. Daca profitul anual Pa = 1.500 lei si investitiile totale It = 10.500 lei, iar termenul de recuperare a investitiilor din profitul anual T este de doua ori mai mic decat Tf (durata de exploatare eficienta), care va fi Tf? 40. Daca un proiect P se caracterizeaza prin ∆ C = 100 u.m.; C = 400 si ∆ V este de 4 ori mai mic decat ∆ C, care va fi marimea lui V? 41. Daca termenul de recuperare a investitiei este de 5 ani, iar durata de functionare a obiectivului este de 10 ani,cat va fi coeficientul de eficienta economica? 42. Avand ∆V = 50 , V = 200 si C = 100, care va fi valoarea optima a lui ∆C ?

43. Sa se determine volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2), stiind ca volumul taxelor corective (Vt) este de 30.000 € si costul marginal extern (CME) de 6 €/kg.

47

44. Daca volumul optim din punct de vedere social (0Q2) este de 20.000 t si costul marginal extern de 4 €/t, care va fi volumul taxelor corective (Vt) pe care trebuie sa-l perceapa statul asupra poluatorului? 45. Se dau: volumul taxelor corective (Vt) =100.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q2Q1) = 50.000 t si costul marginal extern = 20 €/t. Determinati valoarea castigului net social (BSN). 46. Sa se determine volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2), stiind ca volumul taxelor corective (Vt) este de 40.000 € si costul marginal extern (CME) de 5 €/kg. 47. Daca volumul optim din punct de vedere social (0Q2) este de 50.000 t si costul marginal extern de 4 €/t, care va fi volumul taxelor corective (Vt) pe care trebuie sa-l perceapa statul asupra poluatorului? 48. Se dau: volumul taxelor corective (Vt) =10.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q2Q1) = 30.000 t si costul marginal extern = 10 €/t. Determinati valoarea castigului net social (BSN). 49. Stiind ca volumul taxelor corective (Vt) este de 15.000 € si ca volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2) este de 3.000t, care va fi costul marginal extern (CME)? 50. Daca beneficiul social net (BSN) este de 200.000 €, iar diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q2Q1) este de 2.000t, sa se afle costul marginal extern (CME). 51. Se dau urmatoarele date: beneficiul social net (BSN) este de 150.000 € si costul marginal extern (CME) este de 100 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q2Q1). 52. Daca nivelul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2) este de 50.000 t si beneficiul marginal extern (BME) de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (Vs)? 53. Sa se determine nivelul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2), stiind ca volumul subventiilor corective (Vs) este de 30.000 € si beneficiul marginal extern (BME) de 6 €/kg. 54. Stiind ca volumul subventiilor corective (Vs) este de 15.000 € si ca volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2) este de 3.000 t, care va fi beneficiul marginal extern (BME)? 55. Determinati valoarea castigului net social (BSN), cunoscand volumul subventiilor corective (Vs) =100.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q1Q2) = 50.000 t si beneficiul marginal extern = 20 €/t. 56. Daca beneficiul social net (BSN) este de 300.000 €, iar diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q1Q2) e de 6.000t, sa se afle beneficiul marginal extern (BME). 57. Cunoscand ca: beneficiul social net (BSN) este de 150.000 € si beneficiul marginal extern (BME) este de 150 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q1Q2).

48

58. Daca volumul productiei optime este din punct de vedere social (0Q2) 20.000 t si beneficiul marginal extern (BME) este de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (Vs)? 59. Stiind ca: α m ax = 45%; α m in = 35%; VNAT poz = 500 mil lei; VNAT neg = -500 mil, care va fi

valoarea ratei interne de rentabilitate? 60. Daca un proiect P se caracterizeaza prin ∆ C = 50 u.m.; C = 200 si ∆ V este de 2 ori mai mic decat ∆ C, care va fi marimea lui V? 61. Daca un proiect P se caracterizeaza prin ∆ C = 400 u.m.; V = 400 si C este de 4 ori mai mic decat ∆ C, care va fi marimea lui ∆ V? 62. Avand ∆V = 50 , ∆C = 500 si C = 10, care va fi valoarea optima a lui V?

63. Avand mai multe variante pentru coeficientul de eficienta economica (Cei): 0,5; 0,6; 0,9; 0,7, care este varianta optima? 64. optima? 65. optima? 66. Avand mai multe variante pentru termenul de recuperare (T): 2,66; 1,89; 1,15; 3,72; 4,26, care este varianta optima? 67. Avand mai multe variante pentru coeficientul de eficienta economica (Cei): 0,8; 0,2; 0,3; 0,7, care este varianta optima? Avand mai multe variante pentru randamentul economic (R): 5; 6; 9; 7, si 11 care este varianta Avand mai multe variante pentru investitia specifica (Is): 10, 9, 15, 12, 26, care este varianta

49

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->