30

40

50

Topografie manual de buzunar

Introducere
Aceasta brosura prezinta principiile de baza ale topografiei . Cele mai importante instrumentesunt: nivelele, si statiile totale; ele sunt destinate lucrarilor topografice de zi cu zi. Oricine doreste sa afle unde sunt acestea folosite va gasi raspunsul in paginile urmatoare .

Care sunt particularitatile cele mai importante ale acestor instrumente ? Ce trebuie tinut cont cand masuram cu nivela ori cu statia? Care sunt efectele erorilor instrumentale? Cum pot fi aceste erori depistate, determinate si eliminate? Cum poate fi facuta o lucrare simpla de topografie ?

Utilitatea nivelelor si statiilor totale este prezentata in cateva exemple practice . In plus, sunt explicate si programele utilizate ; acestea sunt incorporate in statiile totale produse de Leica Geosystems si pot rezolva problemele chiar mai usor si elegant . Echipat cu cunostintele din aceasta brosura si cu manualul de utilizare oricine poate executa lucrari simple de topografie eficient si corect .Brosura nu descrie gama de produse Leica Geosystems ;

Dar nici nu prezinta performantele fiecarui tip de instrument . Aceste aspecte sunt acoperite de brosurile mai vaste, de consutanta tehnica, si de pagina de internet (www.leica-geosystems.com).

Cuprins

Nivela Statia totala Coordonate Masurare unghiuri Pregatirea masuratorii Asezarea statiei oriunde Calarea instrumentului Setarea statiei totale Pe un punct cunoscut Masurarea cu nivela Diferenta de nivel intre doua puncte Masurarea distantei (optic) cu nivela Linia (drumuirea) de nivelment Trasarea cotelor Profile longitudinale si transversale Nivela digitala Laserul rotativ Masurarea cu statia totala Extrapolarea unei linii drepte Trasarea polara Puncte pe aceeasi verticala Radiate (metoda polara)

4 5 6 7 8 8 8 9 10 10 11 12 13 14 15 15 16 16 16 17 18

Masurarea distantelor fara reflector Recunoasterea automata a tintei (ATR) Trasarea profilelor sablon Erori instrumentale Inspectarea axei de vizare Inspectarea EDM la statiia totala Erori instrumentale la staia totala Probleme simple de topografie Alinierea dintr-un punct de mijloc Masuratori de pante Programe Calculul ariei Trasare Puncte inccesibile Distanta intre puncte Intersectie inapoi Programele disponibile Topografie cu GPS

19 19 20 22 22 23 24 26 26 27 29 29 30 31 32 33 34 35

Nivela
O nivela este esential sa cuprinda o luneta care sa se roteasca in jurul aei verticale; este utilizata pentru a crea o linie de vizare orizontala asa ca diferenta de nivel poate fi determinata si se poate face o trasare . Nivelele Leica Geosystems sunt echipate si cu un cerc orizontal , foarte util in cazul trasarilor de unghiuri drepte, , adica la efectuarea profilelor transversale. Nivelele pot fi uitlizate la determinarea distantei , optic, cu o precizie de 0.1 0.3 metri.

Statia totala
A total station consists of a theodolite with a built-in distance meter (distancer), and so it can measure angles and distances at the same time. Todays electronic total stations all have an opto-electronic distance meter (EDM) and electronic angle scanning. The coded scales of the horizontal and vertical circles are scanned electronically, and then the angles and distances are displayed digitally. The horizontal distance, the height difference and the coordinates are calculated automatically and all measurements and additional information can be recorded. Statiile totale Leica au incorporate programe care usureaza munca in teren. Cele mai importante informatii legate de aceste programe sunt prezentate in sectiunea Programe. Statiile totale sunt utilizate oriunde se cere pozitia in plan sau cota unui punct .

Nivela Statia totala

Coordonate
Pentru a descrie un punct sunt necesare doua coordonate. Coordonatele polare au o linie si un unghi. Coordonatele carteziene au doua linii intr-un sistem ortogonal. Statia totala masoara coordonate polare ;acestea sunt transformate in coordonate carteziene intr0un sistem ortogonal, acecstea pot fi facute atat in teren direct in statia totala cat si la birou. Directia de referinta Abscisa (x)

Ordonata (y) Coordonate polare Coordonate carteziene X

Y

Recalculare date: D, cerute: x,y y = D sin x = D cos

date: x,y cerute: D, D = Vy2 + x2 sin = y/D ori cos = x/D Y D

X

Masurarea unghiurilor
Unghiul este reprezinta diferenta dintre doua directii. Unghiul orizontal dintre doua directii , catre punctele P1 si P2 este independenta de diferenta de nivel intre aceste puncte , asigurat de miscarea miscarea stricta pe verticala a telescopului cand acesta este inclinat, oricare ar fi orientarea sa. Aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. Unghiul vertical este dat de diferenta dintre o directie fixata (denumita Zenit) si directia catre punctul ales. Unghiul vertical este de asemenea corect doar daca citirea zero corespunde perfect cu directia Zenitului , si aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale.

Nivela Statia totala

Zenith

Deviatia de la cazul ideal sunt datorate erorilor axelor instrumentului si datorita calarii imperfecte .
Z1 = unghi zenital catre P1 Z2 = unghi zenital catre P2 = Unghiul orizontal dintre doua directii , catre punctele P1 si P2 ; unghiul dintre doua plane verticale ce trec prin directiile de vizare ale punctelor

P1

Z1 Z2

P2

Asezarea statiei oriunde

Calarea aparatului
Dupa punerea in statie a aparatului, se caleaza aproximativ cu bula sferica. Rasucim doua suruburi concomitent in sensuri opuse . Degetul aratator de la mana dreapta indica directia in care se va deplasa bula (fig, dreapta sus). Acum folosind al treilea surub pentru a aduce in centru bula (fig, dreapta jos). Pentru verificare se roteste aparatul cu180. Bula ar trebui sa ramana cerculetul reper. Daca nu trebuie (vezi refacuta calarea manualul de utilizare). La nivela,compensatorul are grija de calarea precisa a instrumentului. Compensatorul se compune practic dintr-o Oglinda suspendata ce directioneaza lumina orizontala in centrul firelor reticulare chiar si atunci cand calarea nu este perfecta (fig, jos). Daca lovim usor un picior al trepiedului se va vedea cum linia de vizare balanseaza in sus si in josdar totusi revine mereu in acelasi punct. Aceasta este o metoda de a testa functionalitatea compensatorului .

1. Extinde picioarele trepiedului atat cat este nececsar si apoi strange suruburile . 2. Asaza trepiedul asfel incat platanul lui sa fie cat mai orizontal iar picioarele lui sa fie bine infipte in pamant. 3. Acum, si doar acumj, montati instrumentul pe trepied si fixati-l cu surubul pompa.

Setarea statiei totale pe punct

1. Aseaza trepiedul aprox deasupra punctului. 2. Verifica trepiedul din diverse parti si corecteaza-l astfel incat platanul sau sa fie aprox. Orizontal si deasupra punctului (fig, sus stanga). 3. Infige picioarele trepiedului in pamant si cu surubul pompa se fixeaza aparatul pe trepied. 4. Activam laserul pentru centrare (sau pentru instrumentele mai vechi, uita-te prin ocularul de centrare) si rasuceste suruburile de calare pentru a aduce laserul de centrare sau sistemul optic perfect deasupra (fig, sus dreapta). 5. Aducem bula nivelei sferice in cerculatul reper ajustand lungimea picioarelor trepiedului (fig, jos). 6. Dupa calarea precisa, slabim surubul pompa pentru a deplasa aparatul pe platanul trepiedului astfel incat spotul laser este exact pe punct. 7. Strangem la loc surubul pompa.

Pregatirea Masuratorii

Diferenta de nivel intre doua puncte

Principiile de baza pentru determinarea diferentei de nivel intre doua puncte Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire de pe punctele A si B.

Pentru a elimina erorile sistematice legate de conditiile atmosferice sau erorile liniei de vizare, aparatul trebuie la fie la jumatatea distantei dintre cele doua puncte Citire: 2.521
26

R = spate

V = fata
B

H = R -V = 2.521 - 1.345 = 1.176 Citire: 1.345

15

27

14

25 13

24 12

23 11

10

Masurarea distantelor optic cu nivela

Retuculul are doua fire stadimetrice situate simetric fata de firele reticulare . Spatiul dintre ele este facut ca distanta sa fie obrinuta prin multiplicarea distantei citita pe mira intre repere cu100. Examplu: Citirea la firul de sus B = 1.829 Citirea la firul de jos A = 1.603 Distanta pe mira I = B-A = 0.226 Distance = 100x I = 22.6

Masurarea cu Nivela

Precizia masuratorii: 10 30 cm

11

Linia (Drumuirea) de nivelment

Daca punctele A si B sunt la mare departare unul fat de celalalt , dif. De nivel dintre ele este determinata printro linie de nivelment , in care distanta intre capetele unei statii intre 30 si 50 metri. Se masoara distantele de la aparat la ambele mire cu pasul; acestea trebuie sa fie aproximativ egale. 1. Asezarea instrumentului in S1. 2. Asezam mira in punctul A perfect pe verticala; facem citirea si notam cota (in spate R). 3. Asezam mira in punctul 1 (pe o broasca de nivelment ); facem citirea si notam cota (in fata V). 4. Mutam instrumentul in S2 (mira ramane in punctul 1). 5. Rotim cu grija mira din punctul 1 cufat catre aparat 6. Citim in spate si continuam ca mai sus.

V R V

B A
S1 1 S2 2 S3

H
H

Diferenta de nivel intre A si B este egala cu suma citirilor in spate si in fata .

Station S1 S2 S3 Sum H

Point A A 1 1 2 2 B

Spate R +2.806

Fata V

Cotat 420.300

Remarci

-1.328 +0.919 -3.376 +3.415 +7.140 -6.327 +0.813 -1.623 -6.327

421.778 419.321 421.113

= cota A+R-V

+0.813 = cota B cota A = diferenta de nivel AB

12

Trasarea cotelor
La o excavatie punctul B trebuie materializat la o cota H = 1.00 mai jos de nivelul strazii (Punctul A). 1. Asezati nivela astfel ca distantele de la aceasta la ambele puncte sa fie egale. 2. Asezam mira in A si citim R = 1.305. 3. Asezam mira in B si citim in fata V = 2.520. Diferenta h intre cota masurata si cea dorita in B este calculata: h = V R - H = 2.520 1.305 1.00 = +0.215m 4. Marcam in punctul B cota h obtinuta (0.215m deasupra terenului). O alta metoda folosita este de a calcula inainte citirea pe mira in B: V= R - H = 1.305 - (-1.000) = 2.305 Mira este apoi miscata in sus si in jos pana cand citirea pe imra corespunde cu cea calculata ; talpa mirei indica cota punctului cautat.

Masurarea cu Nivela

R=1.305 A
H= 1.00 m

V=2.520

H
B h= +0.215 m

13

Profile longitudinale si transversale

Profilele longitudinale si transversale sunt la baza proiectarii si trasarii cailor de comunicatie(ex: drumuri) dar si pentru calculul volumelor si ajustarea proiectului la conditiile din teren. Inainte de toate axul proiectat este trasat in teren si marcat la intervale regulate. Profilul longitudinal este creat in lungul axului, cota punctelor din ax sunt apoi citite cu nivela . In punctele din ax sunt masurate profilele transversale perpendicular pe ax si in punctele de schimbare a pantei terenului. Cota punctelor de pe profilele transversale este calculata cunoscand cota instrumentului. In primul rand punem mira pe un punct cunoscut ; cota instrumentului rezulta din suma cotei punctului si citirea pe mira . 14 Acum scadem citirea pe mira (in punctele de pe trofilul transversal) din cota instrumentului si rezulta cota punctului masurat . Distanta de la ax la punctele de pe profil poate fi masurata cu ruleta sau citita optic cu nivela. Cand desenam profilul longitudinal cota punctelor trebuie sa fie la o scara mai mare (ex. 10x) Profile longitudinale

25 m Cota de referinta: 420 m

Profil transversal 175

424.00

Cota de referinta: 420 m

Nivela digitala
Nivelele digitale produse de Leica Geosystems primele din lume care sunt echipate cu procesor de imagine digitala pentru determinarea cotei si distantei ; codurile de bare sunt citite electronic, complet automatitat . Citirea pe mira si distanta sunt afisate si pot si memorate; cotele punctelor masurate sunt calculate continuu deci nu mai apar erori la citire, inregistrare sau calcul . Leica Geosystems ofera si un pachet software pentru postprocesarea masuratorilor.

Masurarea cu Nivela

Laserul rotativ
Pe satiere unde trebuiesc trasate un numar mare de puncte cu difetite cote trebuiesc trasate sau monitorizate, de cele mai multe ori se justifica utilizarea unui laser rotativ. Acest instrument este dotat cu o raza laser care prin rotatie desctie un plan laser, care serveste ca plan de referinta pentru trasarea sau monitorizarea punctelor. Planul laser poate fi gasit cu un detector special montat pe mira ; acesta este deplasat pe verticala pana cand intalneste planul laser, apoi se poate face citirea pe mira . Nu este necesara prezenta unui operator la instrument.

15

Extrapolarea unei linii drepte

1. Asezam instrumentul in punctul B. 2. Punctul tinta A, intoarcem luneta si marcam punctul C1. 3. Vizam din nou punctul A. 4. Intoarcem luneta si marcam punctul C2. Punctul C, se afla la mijlocul laturii C1 - C2. Eroarea liniei de vizare este responsabila pentru discrepanta dintre C1 si C2. Daca nu avem eroare la linia de vizare, erorile aparute sunt date de combinarea erorii de vizare cu eroarea axei orizontale si eroarea axei verticale .

Trasarea polara a unui punct

Elementele de trasat (unghi si distanta) , legate de un punct cunoscut A si o directie AB. 1. Pune aparatul in A si vizam B. 2. Introducem zero cercul orizontal. la 3. Rotim instrumentu lpana cand la cercul orizontal apare . 4. Miscam reflectorul pe directia vizei , masurand distanta continuu pana cand ajungem in punctul P.

P A

16

Puncte pe aceeasi verticala

Coborarea/urcarea unei vericale dintr-un punct si inspetarea verticalitatii unei constructii poate fi facuta intr-o singura fata a lunetei, doar daca rotatia lunetei decrie un plan perfect. Pentru a se lamuri problema se procedeaza ca mai jos: 1. Tintim un punct la inaltime A, inclinam luneta spre sol si marcam punctul B. Mijlocul segmentului B-C este exact pe verticala punctului A . Motivul necoincidentei celor doua puncte poate fi eroarea axei orizontale si/sau eroarea axei verticale .

Masurarea cu Statia Totala

Aceasta procedura necesita o calare foarte precisa a instrumentului .

2. Repetam procedeul in fata a doua si marcam punctul C.

B C

17

Radiate (metoda polara)

Pentru a desena un plan de situatie este necesara pozitia in plan si cota punctelor care definesc obiectele, acestea se obtin masurand unghiuri si distante. Pentru aceasta aparatul trebuie asezat pe un punct care are coordonate intr-un anumit sistem de coordonate. Este necesar si un al doilea punct cu coordonate cunoscute pentru orientare; pe directia acestuia se introduce zero la cercul orizontal .

Daca punctele cunoscute au coordonate untr-un sistem bine definit setarea statiei si orientarea aparatului pot fi facute automat (vezi manualu de utilizare) utilizand coordonatele acestora

18

Masurarea distantelor fara reflector

Each of the TCR total stations from Leica Geosystems includes not only a conventional infrared distancer that measures to prisms, but also an integrated laser distancer that requires no reflector. You can switch between these two distancers. This arrangement brings many advantages where points are accessible only with difficulty or not at all, for example during the recording of frontages, in positioning pipes and for measurements across gorges or fences. The visible red laser dot is also suitable for marking targets in connection with the recording of tunnel profiles or with indoor work. The "DISTO" hand-held laser meter from Leica Geosystems is another simple instrument that uses a visible laser beam and needs no reflector; it is particularly suitable for indoor measurements to ascertain spacings, areas and volumes.

Masurarea cu Statia Totala

Recunoasterea Automata a Tintei- ATR

Statiile totale TCA sunt echipate cu un sistem ATR. Acestea permit vizarea prismei mai usor si mai rapid. Este suficient sa vizam aproximativ pe reflector , iar sistemul ATR se ocupa de vizarea precisa si de masurarea punctului . Aceasta tehnologie poate fi folosita si la trasari . Sistemul ATR poate fi folosit si sa urmareasca tinta in timp se aceasta se deplaseaza . Aplicatia practica a acestui sistem este ghidarea precisa a masinilor de constructii .
Avantajele ATR: Masuratori rapide combinate cu o precizie constanta independenta de operator.

19

Trasarea profilelor sablon

In timpul alinierii constructiei, este util sa se extrapoleze laturile acesteia pana dincolo de limitele excavatiei si acolo se vor bate un tarusi . Acestia pot fi legati cu fire pentru o mai buna materializare a peretilor . 2. Marcam punctul A la o distanta d de latura de sus , va fi prima locatie pentru statia totala. 3. Se marchiaza punctul B cu un bat la capatul liniei de baza. 4. Se pune aparatul in A, se vizeaza B, apoi se traseaza A1, A2 si A3 in concordanta cu planul de trasare al constructiei. 5. Cu viza la B introducem la cercul orizontal zero, intoarcem statia cu 100 gon (90) si trasam linia AC cu punctele A4, A5 si A6. 6. Punctele de pe rpfilul sablon vor fi trasate in acelasi fel, incepand cu punctele A1 pana la A6. Daca fundatia nu a fost sapata, se pot trasa laturile H1H2 si H1H3. Pentru constructiile mai mici e mai simplu de folosit un echer topo si o ruleta.

In exemplul de mai jos , profilele sablon trebuie ridicate paralel la peretetii propusi si la distantele a respectiv b fata de margini, ca in fig. de mai jos.
1. Se stabileste o linie de baza AB paralela cu latura stanga la o distanta suficienta c.

20

Masurarea cu Statia Totala

a A b A1 H1 d A4 A5 A6

A2

A3 H2

B 21

Inspectarea axei de vizare

La nivelele noi compensatorul a fost calibrat la temperatura camerei, deci linia de vizare ramane orizontala chiar si la inclinari mici. Situatia se schimba atunci daca temperatura variaza cu mai mult de 10 15 grade, sau daca instrumentul este supus unor vibratii puternice . In aceste cazuri se recomanda verificarea liniei de vizare 1. Pe o zona plana, punem doua mire la aprox. 30 metri . 2.Asezam aparatul la mijloc intre cele doua mire (este suficienta masurarea cu pasul) 3. Facem citirile pe mire si calculam diferenta de nivel (fig alaturata). Citire pe mira A = 1.549 Citire pe mira B = 1.404 H = A B = 0.145 4. Punem aparatul la 1m in fata mirei A si facem citirea. Citire pe mira A = 1.496 5. Calculam citirea pe mira B : Citire pe mira A = 1.496 = 0.145 - H Citirea corecta B = 1.351 6. Avand deja citirea B, se constata o diferenta la citirea reala pe mira , mai mare de 3mm, se cere corectarea acestei erori (vezi manualul).

22

Erorile instrumentale
Inspectare EDM la statiile totale
Marcam foarte precis patru baze cu laturile intre 20 m si 200 m). Folosind un distomat nou sau nul deja calibrat masuram aceste baze de trei ori. Valoarea medie, este corectata de influentele atmosferice (vezi manualul de utilizare) si va fi folosita ca valoarede referinta.

Utilizand aceste baze , le masuram cu fiecare distomat de cel putin patru ori pe an. Daca nu avem erori care sa depaseasta tolerantele , distomatul este in ordine .

23

Erorile instrumentale la statia totala

In caz ideal, statia totala trebuie sa indeplineasca conditiile: a) Linia de vizare ZZ perpendicular pe axaorizontala KK b) Axa orizontala KK perpendiculara pe axa verticala VV c) Axa VV strict verticala d) Zero la cercul vertical strict catre zenit Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, termenii urmatori sunt folositi pentru a descrie erorile specifice: a) Eroarea liniei de vizare sau eroarea de colimatia c (deviation from the right angle bet- ween the line of sight and the tilting axis) b) Eroarea axei orizontale a (neperpendicularitate intre aza orizontala si cea verticala) c) Inclinarea axei verticale 24 (unghiul intre directia firului cu plumb si axa verticala). Efectul acestor trei erori la masurarea unghiurilor orizontale creste odata cu cresterea diferentei de nivel intre statie si punct vizat . Masurand in ambele fete ale aparatului se elimina erorile de colimatie si axei orizontale Eroarea de colimatie (si pentru statiile de precizie mare, si eroarea axei orizontale, care de obicei este foarte mica) poate fi de asemenea determinata si memorata . Aceste erori sunt luate ulterior in considerare de fiecare data cand un unghi este masurat si se poate spune ca un unghi este masurat fara erori chiar si la masurarea intr-o singura pozitie . Determinarea si memorarea acestor erori este prezentata detaliat in manualul de utilizare . Inclinarea axei verticale nu este socotita eroare instrumentala; ea pare deoarece instrumentul nu a fost bine calat, si nu poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. Influenta sa asupra unghiurilor este corectata automat de compensatorul electronic dubluaxial . d) Eroarea de index i , unghiul dintre directia zero la cercul vertical si directia zenitala K Nota: Erorile instrumentale se schimba odata cu temperatura, datorita vibratiilor si datorita transpotului indelungat. Daca vrei sa masori intr-o singura fata trebuie sa determini si sa salvezi erorile in prealabil.

V Z

Poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete.

Erorile instrumentale

Inclinarea axei verticale

Eroarea de index (i) (V index)

Eroarea liniei de vizare (c) (Hz colimatia)

Aroarea axei orizontale (a)

25

Aliniere dintr-un punct de mijloc

Daca avem de aliniat puncte iar capetele aliniamentului nu au vizibilitate intre ele , procedamastfel: 1. Selectam doua puncte 1 si 2 (aprox in aliniament) din care sa vedem ambele capete ale aliniamentului. Punctele vor fi marcate . 4. Din punctul 3 aliniem pct 4 pe linia 3-A si se continua in acelasi fel pana cand nu mai sunt deviatii in plus la punctele intermediare .

2. Din punctul 1 aliniem punctul 2 pe latura 1 A 3. Din punctul 2 aliniem pct 3 pe linia 2 E

A 1 2 4 3 E

26

Masuratori de pante
Daca pantele trebuie determinate in % sau trebuiesc trasate pentru santurile conductelor sau fundatiilor, avem doua metode: 1. Cu nivela Masuram diferenta de nivel si distanta . Panta este calculata cu formula: 100 H / D = panta % 2. Cu teodolitul sau statia totala Asezam aparatul intr-un punct in lungul liniei de trasat si o mira undeva in lungul liniei de trasat . Cu luneta vizam mira la aceeasi inaltime cu cea a aparatului. Cercul vertical afisaza unghiuri zenitale dar poate fi trecut in %, deci putem citi direct pantele . Distanta nu este relevanta . Se inlocuieste mira cu un baston cu prisma . Ridicam reflectorul la inaltimea aparatului si vizam centrul prismei.

Probleme simple de topografie

H
D

V%

i i

27

Calcularea Ariei
1. Asezarea statiei intr-un punct cu vizibilitate max aspura intregii zone. Nu este necesara orientarea aparatului. 2. Masuram punctele de pe conturul ariei dorite in ordinea lor pe contur in sens orar . Punctele trebuiesc masurate si cu distanta. 3. Dupa acesta aria este calculata automata prin apasarea unui singur buton .

Programe

B A D C

29

Trasarea
1. Asezarea instrumentului intr-un punct cunoscut si orientarea acestuia conform cap. Setarea statiei totale din manualul de utilizare. 2. Introducem coordonatele punctului ce trebuie trasat. Programul automat calculeaza directia si distanta (sunt necesari doi parametri pentru trasare) 3. Rasucim aparatul pana cand indica zero la cercul orizontal. 4. Punem reflectorul in acest punct P. 5. Masuram distanta; diferenta de distanta D pana la punctul P va fi afisata automat Ca o alternativa , coordonatel punctelor care trebuiesc trasate pot fi bagate de la birou in memoria aparatului, in acest fel in teren este necesar sa introducem doar numele punctului .

P'

30

Puncte inaccesibile
1. Asezam reflectorul vertical la baza punctului dorit. Statia totala poate fi situata oriunde. 2. Masuram distanta pana la reflector. 3. Vizam punctul inaccesibil.

Programe

4. Diferenta de nivel H intre punctul de la sol si cel de sus este afisata printr-o singura comanda si este afisata

31

Distanta intre puncte

Programul determina distanta si diferenta de nivel intre doua puncte. 1. Asezam statia in orice punct. 2. Masuram oricare doua puncte A si B. 3. Distanta D si diferenta de nivel H sunt afisate imediat .

32

Retrointersectia (intersectia inapoi)

Acest program calculeaza pozitia in plan si inaltimea unei statii concomitent cu orientarea aparatului, din masuratori pe cel putin doua puncte, de coordonate cunoscute . Procedeul si potiunile de masurare sunt descrise in maualul de utilizare. Nota: Cand facem lucrari topo care implica si cote trebuie tinut cont si de masuratrea inaltimii aparatului si a reflectorului .

Programe

Hz=0 H N (x)

Intersectia inapoi are avantajul , la lucrarile mari de ridicare topo sau trasare, ca poti alege punctul cel mai favorabil pentru a fi stationat . NU mai este obligatorie stationarea unui punct cunoscut , situat nesatisfacator .

E (y)

33

Programe disponibile
Inregistrare puncte Orientare si transfer cota Retreointersectie Distanta intre puncte Trasare Cote inaccesibile Intersectie inapoi Linie de referinta Puncte ascunse Calculul Ariei Metoda seriilor Drumuire Retrointersectie locala COGO (calcule topo) Scanare automata a suprafetelor Modelul digital al terenului Offset

34

Surveying with GPS

Masuratorile cu GPS-ul utilizeaza semnalul emis de sateliti avand traictorii si coordonate astfel ca orice punct de pe suprafata pantului poate fi determinat indiferent de conditiile meteo. Precizia de determinare depinde de tipul receptorului si de metoda de masurare sau post-procesare Comparativ cu statia totala, punctele nu trebuie sa aiba vizibilitate intre ele. Astazi semnalul este prea putin obstructionat (pomi , cladiri ..) si de aceea poate fi facuta o masuratoare buna . Echipamentul GPS se poate utiliza in multe tipuri de lucrari topo.

Topografie cu GPS

Ehipamentele GPS de la Leica Geosystems pot fi folosite pe trepier pe baston pe vapoare, autovehicule pe constructii in aplicatii statice sau kinematice.

35

Leica Geosystems AG CH-9435 Heerbrugg (Switzerland) Phone +41 71 727 31 31 Fax +41 71 727 46 73 www.leica-geosystems.com