DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA TRICOTURILOR DEFINIREA TRICOTURILOR

Suprafeţele textile, din care fac parte şi tricoturile, au fost destinate, în principal, confecţionării articolelor de îmbrăcăminte, pentru a asigura funcţiile: de protecţie împotriva unor factori externi, de confort, de creare şi receptare a frumosului. Articolele de îmbrăcăminte, alături de cele decorative, de uz-casnic, constituie domeniul clasic, tradiţional de utilizare a suprafeţelor textile. Odată cu dezvoltarea ramurilor activităţii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli reduse, eforturi minime) şi din motive de funcţionalitate optimă (capacitatea unor sisteme fizice de a corespunde cât mai bine unor cerinţe), materialele textile şi-au găsit utilizare şi în mai multe alte sectoare, determinând domeniul tehnic, neconvenţional de utilizare. Astăzi, se poate afirma că materialele textile sunt folosite cu succes aproape în toate compartimentele activităţii umane: industrie, agricultură, armată, medicină, sport, timp liber etc. Acest lucru a fost posibil datorită diversităţii formelor lor de prezentare, a masei specifice reduse în comparaţie cu alte materiale, a posibilităţilor de dirijare a proprietăţilor. Zilnic, sunt găsite noi aplicaţii, textilele înlocuind materialele tradiţionale, costisitoare, greu de realizat din punct de vedere tehnic, depăşite moral. Pentru a atinge un raport satisfăcător preţ / producţie, sunt cercetate atât produsul textil, cât şi metodele de obţinere. Proiectarea produselor tricotate nu trebuie înţeleasă ca un sistem închis, ea trebuie să se desfăşoare în bata unor informaţii, ale căror surse sunt:  Societăţi comerciale care realizează produse similare  Piaţa – cerere, posibilităţi de desfacere  Literatura de specialitate  Furnizori de materii prime  Institute de cercetare cu realizări importante în domeniu  Firme constructoare de maşini – utilaje cu performanţe ridicate Se desprinde astfel ideea că activitatea de proiectare a produselor tricotate este o activitate complexă, care necesită vaste cunoştinţe de specialitate, de aceea ea trebuind să se desfăşoare în echipă şi să fie susţinută financiar. De aceea s-a pus mare accent în ultima perioadă pe produsele realizate din tricoturi. Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de şiruri şi rânduri. Tricotul se obţine pe cale mecanică, fie prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire alimentate în paralel (tricotarea pe direcţie transversală), caz în care se formează tricotul din bătătură, fie prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeală (tricotarea pe direcţie longitudinală), când se obţine tricotul din urzeală.

Tricot din bătătură

Tricot din urzeală

11

Aşadar, după modul de realizare, se deosebesc două tipuri de tricoturi: din bătătură şi din urzeală. În tabelul 2.1 se pun în evidenţă elementele esenţiale de distincţie. Tabelul 2.1. Caracteristici ale tricotului din bătătură şi din urzeală Caracteristica Număr de fire Direcţia de evoluţie Tipul buclării Tricot de bătătură Un fir sau mai multe alimentate în paralel Transversală Succesivă Tricot de urzeală Unul sau mai multe sisteme de fir de urzeală alimentate simultan Longitudinală Simultană

Iniţial, firele pot fi asimilate cu corpuri cilindrice drepte, care prin buclare sunt încovoiate succesiv, sau simultan, căpătând o dispunere specifică structurii de tricot din bătătură, respectiv de tricot de urzeală. Pentru a de consistenţă structurii, între elementele buclate se realizează „puncte de legare”, prin trecerea firului „peste” – „ sub”, într-o succesiune specifică legăturii. În cazul tricoturilor, în evoluţia firului se identifică un element de bază, care are caracter de repetabilitate şi este indivizibil, denumit ochi de tricot. Ochiul de tricot are forme diferite în funcţie de tipul tricotului şi se obţine prin procedee manuale sau mecanice, care conţin mai multe faze de formare, într-o anumită succesiune. Noţiunile ce caracterizează un tricot, prezentate din punct de vedere structural, determină o subordonare a acestora, de la simplu la complex, aşa cum rezultă din schema de mai jos. Fir (fire) → Ochiuri → Legătură tip ochi → Structură → legătură desen raport Tricot materie primă formă structură parametri de structură

Tricotul, analizat din punct de vedere fizic, se caracterizează prin: materie primă, formă (obţinută prin tricotare), structură şi parametri de structură. Aceste elemente evidenţiază în ansamblu anumite proprietăţi, strict corelate cu destinaţia dată produsului tricotat.

2.1.2. CLASIFICAREA TRICOTURILOR
Tricoturile, proiectate şi realizate pentru anumite destinaţii, pot fi caracterizate în legătură cu materia primă, formă (obţinută prin ticotare), structura şi parametrii de structură, precum şi în legătură cu proprietăţile conferite de acestea la un loc. Aşadar tricoturile se pot grupa după:  Destinaţie  Materie primă  Formă  Structură  Proprietăţi specifice În continuare se prezintă o schemă de clasificare a tricoturilor după aceste criterii, mai puţin după proprietăţi specifice. Pentru formarea unei imagini de ansamblu, grupele şi sub grupele de tricoturi, care rezultă în urma ierarhizării, sunt însoţite şi de exemple.

12

Clasificarea tricoturilor
Nr. crt 1. Criterii de clasificare După destinaţie Grupe Articole de îmbrăcăminte Subgrupe În funcţie de utilizare În funcţie de vârsta şi sexul utilizatorului În funcţie de sezon Articole decorative şi de uz casnic Articole tehnice şi medicinale Pentru industrie Detalii Îmbrăcăminte exterioară, lenjerie, ciorapi, mănuşi, băşti, fesuri, fulare, blănuri ecologice, auxiliare Nou-născuţi, preşcolari, copii (6-14 ani), adolescenţi, femei, bărbaţi, universale Primăvară, vară, toamnă, iarnă Perdele, draperii, cuverturi, covoare, stofe de mobilă, lenjerie de pat, prosoape Construcţii civile şi industriale, construcţii de automobile, electronică şi comunicaţii, chimie şi petrochimie, minerit, geotehnică, prelucrarea lemnului, metalurgie, siderurgie, alimentară

Pentru agricultură Pentru armată Pentru medicină Pentru activitate sportivă 2. După materia primă Naturale chimice sintetice Vegetale Animale Artificiale - proteice Heterocatenare Carbocatenare Minerale, metalice 3. După formă Metraj Panouri tricotate în lanţ Plan, tubular Plane Tubulare Piese de formă plană şi tubulară, conturate, tricotate bucată cu bucată Tricotate integral 4. După structură Din bătătură (simple) Cu conturare plană Cu conturare spaţială Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături cu desene Din urzeală Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături de desene Tricoturi realizate cu două sau mai multe sisteme de fire, cu desene de culoare, cu evoluţii în două şiruri cu ochiuri reţinute, cu ochiuri duble, cu fire suplimentare Glat, patent, lincs Glat derivat, patent derivat, lincs derivat De culoare, de legătură, combinate Lănţişor, tricot, atlas În funcţie de productivitatea maşini şi necesarul de tricot De lăţime constantă, de lăţime constantă fără ochiuri de margine, semiconturate, conturate Simple, conturate spaţial Bumbac, in, cânepă Lână, mătase Celulozice, viscozice, cupro Poliamidă, poliester, poliuretan Polivinilice, poliacrilonitrilice, policlorvinilice, polietilenă, polipropilenă

13

Diferite exemple de tricoturi

Îmbrăcăminte exterioară

Perdele din tricot din urzeală

Băşti şi fulare

Cagule

Mănuşi

Şosete

14

Articole de lenjerie din tricot

Diferite modele de ciorapi

Dantele

Plase pentru ţânţari

15

Plase camunflaj Hamac Lenjerie de pat şi cuverturi Plase de pescuit Înlocuitor de vas de sânge Tricot conturat spaţial 16 .

Metraj plan Metraj tubular Panou plan Panou conturat plan Tricot conturat spaţial Tricot glat Tricot patent Tricot lincs Tricot cu desene combinate 17 .

se numerotează în direcţia şirurilor. 1. Rând de ochiuri Succesiunea ochiurilor pe direcţia transversală a tricotului. 3) 3. Punct de legare 6. Prezentarea sub formă tabelară a elementelor de structură este gândită astfel. rândurile I. în direcţia rândurilor ( de exemplu. în zona “capului” ochiului 1 2 3 5.2. Ochi normal de tricot de bătătură 18 . III ) Zona în care două porţiuni de fir vin în contact. în zona “piciorului ochiului” şi două în partea superioară. în ordinea formării (de exemplu. două în partea inferioară.5. Prin aceste aplicaţii se poate realiza şi o verificare imediată a noilor cunoştinţe dobândite de elevi prin folosirea sistemului AEL . În continuare vor fi definite şi illustrate prin exemple aceste elemente specifice . se realizează patru puncte de legare. Şir de ochiuri 4. 2. se numerotează de la stânga la dreapta. crt. şirurile 1. Aplicaţiile vor fi prezentate în subcapitolul 2. Pentru formarea unui ochi normal. flancuri şi buclă de platină. rezultă din trecerea “peste” şi “sub” a porţiunilor de fir care se leagă Ochiul format din buclă de ac.ELEMENTE DE STRUCTURĂ A TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ Domeniul structurii tricoturilor prezintă noţiuni specific care trebuiesc definite şi nuanţate pentru a putea uşura înţelegerea problematicii. cu realizarea unor unghiuri mari de înfăşurare. contribuind la consolidarea elementelor structurii. Ochi Cea mai mică unitate a structurii tricotului. cu caracter de repetabilitate care se obţine prin buclarea firului Succesiunea ochiurilor pe direcţia longitudinal a tricotului . Elementul de structură Tricotul Definirea elementului de structură Produs textil format din ochiuri dispuse sub formă de şiruri şi rânduri Reprezentarea grafică Nr.II. pentru a constituii punctul de plecare în realizarea unor aplicaţii pe calculator care se pot folosi în predare şi evaluare.

porţiunea de fir 3-4 ) Este ochiul care prezintă în prim plan flancurile. Ochi cu aspect spate 13. liber etc.7. se poate obţiune prin diferite tehnici. respective segmentele de legătură Este ochiul care prezintă în prim plan buclele de ac şi de platină. respective segmntele de legătură. floral. Structura tricotului 14. Legătura Este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor. etc. Bucla de ac Bucla de platină 10. respective poziţia spaţială a firului de structură 8. flancul drept. Flancuri 11. 9. acoperind flancurile Este dată de modul de dispunere a elementelor componente ( exemplu: ochiuri normale. Desen 15. 0chi cu aspect faţă Este reprezentată de pertea superioară a ochiului (porţiunea de fir 2-3) Este partea inferioară a ochiului. în principal de culori diferite 19 . realizate din fire cu caracteristici diferite.). ochiuri duble. 12. acoperind buclele de ac şi de platină. ) în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. ochiuri reţinute. Desenul de culoare Se caracterizează prin ochiuri normale. care uneşte corpurile a două ochiuri din şiruri vecine ( porţiunea de fir 4-5 ) Porţiunile de fir care fac legătura între bucla de ac şi buclele de platină (flancul stâng-porţiunea de fir 1-2 . este determinată de legătură şi de desen Aceea componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic (geometric.

dimensiunile raportului ( lăţimea şi înălţimea) se pot exprima în număr de şiruri (b) şi . inclusive fire suplimentare 22. Structuri cu desene 20 . în cuprinsul cărora se identifică ochiuri din fire cu caracteristici diferite sau/şi evoluţii modificate. Desenul de legătură Presupune modificarea evoluţiei specifică ochiurilor normale sau introducerea firelor suplimentare. toate ochiurile sunt de fire de aceeaşi culoare 17. Raportul desenului 21. Raport Acea zonă din tricot care are caracter de repetabilitate . 19. respective. Desenul combinat Este realizat prin îmbinarea elementelor caracteristice celor două tipuri de desene 18. în număr de rânduri de ochiuri (h) sau în milimetri. Structuri fără desene Structuri cu legături de bază sau derivate la care toate ochiurile sunt normale . Raportul de legătură Este dat de numărul de şiruri de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă evoluţia Este dat de numărul de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă desenul 20. realizate din fire cu aceleaşi caracteristicii Se realizează cu legături de bază sau derivate.16.

poziţia sa în cadrul raportului. În ţara noastră . 2.(fig. Această metodă permite reprezentarea structurii tricotului în două variante de dispunere: teoretică şi reală.2. Structuri modulate Sunt structurile în cuprinsul cărora se identifică subrapoarte. 2. 21 . elemente cu evoluţii modificate.1 a. Pentru a uşura executarea reprezentării structurale teoretice se poate folosi foaia cu pătrăţele sau hârtia marcată cu semicercuri desenate echidistant şi care reprezintă buclele de ac ale tricotului ( fig . ) a. Prin transpunerea pe desen a poziţiei firului şi a formei elementelor componente ( ochiuri normale. b. În cazul dispunerii teoretice.3. care se constituie în module. fire suplimentare ) avem o reprezentare grafică a structurii tricotului. (analitică )  Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri  Reprezentarea prin semne convenţionale  Reprezentarea aspectului desenului Reprezentare structurală reproduce fidel evoluţia firului / firelor din tricot.3. Printr-o reprezentare grafică trebuie să scoatem în evidenţă:  Evoluţia firului /firelor  Desenul şi raportul desenului  Unele indicaţii tehnologice Pentru reprezentarea grafică a tricoturilor se folosesc mai multe metode care pe plan mondial au diferite arii de utilizare. caracterizate printr-o unitate din punct de vedere structural Metode de reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură Structura tricoturulor este dată de modul de dispunere a elementelor constituente în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul.23. c) flancurile se consideră segmente de dreaptă. Elementele ochiului se trasează în funcţie de legătura şi aspectul tricotului. conform STAS 8257 – 79. b. iar buclele de ac şi de platină se consideră semicercuri. se utilizează pentru tricoturile din bătătură următoarele metode:  Reprezentarea structurală.

a. Fig. Fig. dar este cea mai completă. 2.3.3. ocupă mai mult spaţiu.2. firul buclat are o anumită grosime şi nu este reprezentat printr-o linie.c. b. 2. sugerând dispunerea lor în stare liberă.2 Hârtia marcată cu semicercuri În cazul dispunerii reale. oferind cele mai multe informaţii despre sructura tricotului. Prin folosirea programului se pot evidenţia: deplasarea pe verticală a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblică a buclelor de platină.3 a şi b ) se urmăreşte nu numai reprezentarea poziţiei firului.3. 2. folosind programul Autocad . Este mai laborioasă .3 Reprezentarea structurală a dispunerii reale 22 . Faţă de situaţia teoretică. inclinare şi / sau rotire a corpurilor ochiurilor).(fig.1 Reprezentarea structurală a dispunerii teoretice – variante Fig. ci şi cea a ochiurilor.3. această reprezentare se poate realiza cu ajutorul calculatorului .

2.6 ) dar care are ca principal dezavantaj că sugerează o încrucişare a ochiurilor.3.1 Tipuri de Reprezentare structurală Semne convenţionale Semne ochiuri şi convenţionaleale elemente ale secţiunii ochiurilor Faţă Spate Faţă Spate Faţă Spate tricoturilor din bătătură 23 . Tabel 2. dintre care cea mai utilizată la noi în ţară are la bază semnele: X – pentru ochiul cu aspect faţă O – pentru ochiul cu aspect spate În tabelul 2. 2.6 Reprezentarea prin semne convenţionale constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului.3. Metoda reprezintă avantajul că oferă informaţii şi despre modul de realizare a tricotului – număr de fonturi. raportul în care lucrează acele. poziţia relativă a acelor. 2. având câştig de cauză prima variantă ca o metodă mai riguroasă.3. Metoda este considerată simbolică deoarece nu este reprezentată o secţiune tehnică a rândului de ochiuri. în rândul respectiv de ochiuri .3. Reprezentare pe hârtie. Întâlnim şi la această metodă două variante: o Vederea de sus a evoluţiei firului pe ace.2. reprezentare pe calculator Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri constă în transpunerea pe hârtie a poziţiei firului ( firelor ) faţă de ace.4 Hîrtii pentru reprezentarea tricoturilor – cu puncte în rânduri paralele şi intercalate Fig. 2.5 Fig. Metoda cunoaţte mai multe variante. împreună cu buclele ochiurilor vechi (fig. b.1 sunt definite şi reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de structură ale tricoturilor din bătătură.5 ) o O modalitate simplificată şi mai rapidă în raport cu prima şi utilizată în mod curent la noi în ţară ( fig.3.4.3.).a. ceea ce nu este în conformitate cu realitatea.3. Punctele de pe hârtie sunt echidistante şi reprezintă acele şi sunt plasate în rânduri paralele sau intercalate în funcţie de aşezarea lor în fontură (fig2. pentru fiecare element component propunându-se câte un simbol.3. Fig.

Ochi normal Ochi vanisat Buclă de început sau buclă netransforma tă în ochi Ochi dublu de indice 1 Ochi dublu de indice 2 Ochi reţinut de indice 1 Ochi reţinut de indice 2 Flotare Ochi reţinut cu flotare cu punct de legare şi flotare 24 .

Ochi dublu de indice 1 cu flotare Ochiuri transferate Buclă de platină transferată pe buclă de ac Bucle de platine reţinute şi transferate succesiv pe bucla de ac Ochi pluş Bucle de ac semitransfera -te 25 .

Aceste etape sunt:  Alegerea instrumentelor de lucru cum ar fi – lupă textilă. REALIZAREA REPREZENTĂRI GRAFICE DUPĂ O MOSTRĂ DE TRICOT DATĂ Pentru a reuşi o reprezentare grafică corectă după o mostră de tricot dată – în cadrul orelor de laborator tehnologic trebuie să realizăm decompoziţia tricotului prin parcurgerea progresivă a mai multor etape cu scopul de a determina. în cazul în care tricotul se deşiră uşor. se poate considera oricare din această faţă dacă se pot folosi în confecţionare ambele feţe. cea mai rapidă. Hârtia folosită este cu pătrăţele iar spaţiul cuprins între două linii orizontale reprezintă un rînd de ochiuri care apare pe faţa tricotului iar spaţiul dintre ele două linii verticale reprezintă un şir de ochiuri pe faţă. iar structura lui este netedă şi compusă pe o parte din ochiuri pe faţă şi pe cealaltă parte din ochiuri pe dos. adică dacă tricotul este din bătătură sau urzeală.  determinarea evoluţiei firelor  transpunerea structurii tricotului pe hârtia de decompoziţie  determinarea elementelor componente ale legăturii În determinarea tipului de tricot.  stabilirea numărului de fonturi. ace de decompoziţie. sub raportul legăturii. se recomandă ca acesta să fie reprezentat în întregime prin una din metode. 26 . respectiv în cazul tricoturilor cu aspect de faţă sau cu aspect de spate pe ambele părţi. materiei prime şi caracteristicilor tehnice.Buclă de platină transferată pe buclă de ac în acelaşi rând Bucle de platină reţinute şi transferate succesiv pe buclă de ac Reprezentarea aspectului desenului constă în indicarea pe hârtie a dispunerii culorilor în raportul desenului. se trece la determinarea părţii din faţă a tricotului. se face prin simplă observare. aceasta trebuie însoţită şi de o altă reprezentare grafică.dacă raportul are dimensiuni mari. În cazul în care tricotul prezintă faţă şi dos. După ce s-a stabilit că mostra prezentată este un tricot din bătătură.  determinarea feţei tricotului. Această operaţie se face tot prin simpla observare cu ochiul liber sau folosind lupa. şi sub aspectul înlănţuirii firelor. în cazul tricoturilor fine. se poate trage concluzia că este vorba de un tricot de bătătură. Analizând mostra respectivă sub raportul deşirării. toate elementele care intră în structura unui tricot. pensetă. foarfece. pe baza cunoaşterii caracteristicilor legăturilor. microscop stereoscopic. În cazul maşinilor cu două fonturi sau lincs . Se ştie că faţa tricotului produs pe maşini cu o singură fontură prezintă coastele ochiurilor sub aspectul unui V trunchiat. iar prin celelalte numai o zonă din raport. Pentru a avea mai multe informaţii despre structura tricotului. rame pentru întins tricotul  Determinarea principalelor caracteristici ale tricotului  tipul de tricot. Următoarea etapă este stabilirea numărului de fonturi. pe cât posibil.

fie prin reprezentare analitică.. deci deplasare laterală. pe hârtia de decompoziţie se notează acele în funcţiune prin X. Această operaţie trebuie efectuată cu mare atenţie şi se face prin deşirarea mostrei de tricot şi notarea precisă a poziţiei firului. Mai întâi se va vedea în care rând de ochiuri evoluţia firelor pe ace se repeta identic ca în primul rând de ochiuri deşirat. La fiecare rând care se deşiră se notează pe hârtia de decompoziţie evoluţia firului şi lucrul fiecărui ac în parte. În acest fel.) În cazul când tricotul analizat este produs pe maşini cu două fonturi. acestea notându-se pe hârtia de decompoziţie cu creioane colorate conform nuanţelor utilizate la executarea tricotului. deasupra liniei de puncte care reprezintă fontura respectivă. deci formează ochi.aceasta constituie un indiciu sigur că tricotul este realizat pe maşini de tricotat cu o singură fontură. mostra reprezintă un tricot patent sau interloc. În cazul în care acul este în funcţiune. se va marca în culoare de contrast pe linia unui şir de ochiuri. linia continuă care reprezintă firul va ocoli acul fără să-l înconjoare. având astfel o privire de ansamblu asupra tricotului. în cazul în care acul nu lucrează un timp sau respectiv. vor fi decalate între ele cu jumătate de pas de ac. iar a doua figură va indica efectul produs de deplasare pe ochiurile şi buclele celor două fonturi. Urmărind evoluţia firului în cadrul legăturii. Prima figură va reprezenta lucrul acelor pe firul care precede deplasarea laterală a fonturii. raportul pe orizontală şi raportul pe verticală. ci numai o simplă buclă. În cazul desenelor de culoare se recomandă folosirea creioanelor colorate pentru indicarea diverselor nuanţe sau culori de fir permiţând stabilirea raportului de desen. pe hârtia de decompoziţie se vor folosi două rânduri de puncte. Pornind de la ultimul rând care se repetă. analizând modul cum se repetă evoluţia firului atât pe orizontală cât şi pe verticală. Această prezentare 27 . Determinarea evoluţiei firelor în tricot este operaţia cea mai complicată şi de cea mai mare importanţă. înseamnă că este un tricot lincs. fie prin reprezentare schematică. sunt precizate. în cazul tricotului cu aspect de faţă pe ambele părţi şi se vor găsi faţă în faţă. elementele raportului de suprafaţă al legăturii. se consideră că tricotul este realizat pe maşini cu două fonturi. iar acele care nu sunt în funcţiune prin puncte (. Pentru uşurinţă. sau trece în afara punctelor sau a semnelor X . pentru a putea stabili cu suficientă precizie evoluţia firului. În cazul în care ochiurile au aspect de faţă pe ambele părţi. respectiv (:) în locul acelor scoase din funcţiune. În cazul când mostra de tricot analizată prezintă ochiuri înclinate. Deşirarea se va face până la epuizarea unui raport şi chiar peste acesta. în cazul tricotului lincs. se poate trece la transpunerea structurii mostrei respective pe hârtie de decompoziţie. Când mostra de tricot prezintă acelaşi aspect pe faţă şi pe dos. pe orizontală şi pe verticală. care înlesneşte determinarea raportului legăturii respective pe cele două sensuri. După determinarea evoluţiei firelor în tricot şi transpunerea legăturii pe hârtie de decompoziţie. deci poziţia ochiurilor şi a buclelor înaintea deplasării. în toată porţiunea de tricot deşirată. voi face o prezentare a principalelor tipuri de legături a tricoturilor din bătătură . După trecerea în revistă a etapelor de reprezentare grafică corectă a unei mostre de tricot dată spre analiză. Pentru a reprezenta evoluţia firului deşirat şi lucrul fiecărui ac. Din analiza evoluţiei firelor. De asemenea se va indica prin săgeată sensul deplasării fonturii. care reprezintă numărul de ace peste care se deplasează fontura respectivă. evoluţia firelor şi lucrul acelor necesită două figuri . În cazul în care pe ac firul nu formează ochi. iar dacă ochiurile prezintă aspect de dos pe ambele părţă. deoarece deşirarea se face pe o porţiune cel puţin egală cu un raport. Firul se reprezintă sub forma unei linii continui. În realizarea reprezentării se va ţine cont de culoarea firelor. Evoluţia firelor determinată prin deşirare se va nota pe hârtia de decompoziţie prin anumite semne convenţionale.. Mărimea deplasării laterale a fonturii se va indica printr-o cifră. este complet scos din funcţiune. în vederea reprezentării mostrei de tricot dată prin una sau prin toate metodele cunoscute. se poate trece cu uşurinţă la determinarea elementelor componente ale legăturii de tricot. Punctele celor două rânduri. firul de alimentare înconjură punctul corespunzător acului. se determină raportul legăturii respective. reprezentând acele celor două fonturi. se va transpune pe hârtie legătura de tricot respectivă.

4.permeabilitate la aer. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu. aspect faţă şi aspect spate Aspect spate Fig. Elementele ochiului au anumite poziţii. 3 ).2. Un şir de ochiuri pe faţă ( şirurile 1. Se caracterizează prin alternarea şirurilor pe faţă cu şirurile de ochiuri pe dos. În figura 2.4.4. este 28 .va constitui baza de plecare în analiza diferitelor mostre de tricot . specifice legăturii.4.4. buclele de ac acoperă flancurile ochiurilor din rândul următor. dar şi caracteristici negative: deşirabilitate ridicată. îmbrăcăminte exterioară. cu aspect faţă pe una din părţi. Pe spate. extensibilitate.1. 2. care vor fi reprezentate grafic. 2. Pe faţa tricotului flancurile de ochiuri sunt continue şi acoperă buclele de ac ale ochiurilor din rândul precedent. pe direcţia rândului dar şi a şirului cât şi rularea la margini.4. reprezentarea structurală. pe cealaltă parte. 2:1. 2. 2:2. Evoluţia se repetă după un ochi pe direcţia rândurilor şi şirurilor . este reprezentat un tricot patent 1:1. sunt prezentate cele trei variante de reprezentare ale tricoturilor glat.4. În figura 2.2. Aspectul real al tricotului glat Aspect faţă Evoluţia firului pe fiecare rând este identică.1. specifice tuturor tricoturilor: foarte bună elasticitate.2.3. b. Raportul legăturii este 1. iar buclele de platină. În figura 2. în cadrul orelor de laborator tehnologic a modulelor de specialitate.4. etc. c. la care evoluţia firului delimitează un raport individual. cu aspect dos. Reprezentarea tricotului glat. Tricotul patent este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi ale produsului. Succesiunea şirurilor de ochi cu aspect faţă sau de spate determină raportul legăturii: 1:1. 2. 2. Fig. se prezintă aspectul real al tricotului.3. buclele de ac şi de platină apar în primplan. reprezentarea convenţională Tricotul glat are caracteristicile pozitive.4. foarte accentuată. 3:3. pe cele din rândul precedent. Se utilizează pentru articole de lenjerie. a. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DE BAZĂ Tricoturile cu legături de bază sunt formate din ochiuri normale. care influenţează negativ procesul tehnologic de prelucrare. etc. reprezentarea secţiunii rândului.1. 1:2.1.

celălalt cu aspect spate. Evoluţia firului se repetă în direcţia rândurilor de ochiuri. 3 vor avea aspect spate. şirurile de ochiuri pe dos. alternanţă care determină raportul legăturii lincs. iar şirurile 2. se mulează foarte bine pe corp. extensibilitate. 2. b.urmat de un şir de ochiuri pe dos ( şirurile 2. reprezentarea convenţională a.4. reprezentarea structurală. parţial sau total. se prezintă tricotul aspect real. permeabilitate la aer. Tricotul patent este un produs foarte elastic. Pe cealaltă parte tricotul va prezenta acelaşi aspect. Se caracterizează prin alternanţa rândurilor de ochiuri pe faţă cu rândurile de ochiuri pe spate. b. c. 4). IV ). Fig. Tricot patent .5. 2. unul cu aspect faţă. b. Flancurile a. dar şi pe cele negative: foarte bună elasticitate. Tricot patent raport 1:1 a. cu menţiunea că şirurile 1. de unde şi denumirea de „ tricot cu aspect faţă” pe ambele părţi. c. Este considerat tricotul la care consumul de fir este ridicat.aspect real a. b. se prezintă un tricot lincs raport 1:1. În figura 2.6. Fig. de aceea.4. raportul pe orizontală fiind. bentiţe. III ) este urmat de un rând de ochiuri pe spate (II. reprezentarea secţiuni rândului. unul cu aspect faţă. celălalt cu aspect spate. deşirabilitate ridicată. îmbrăcăminte exterioară.4. un rând de ochiuri pe faţă ( I. 2. Are aceleaşi caracteristici pozitive specifice tricotului glat. Tricotul lincs este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi.5. Se utilizează. după două şiruri. 4. raportul legăturii pe verticală fiind 2. În figura 2. Datorită poziţiei buclei de platină şirurile de ochiuri pe faţă acoperă. 2:2. aspect faţă.4.4. tocmai din cauza tendinţei de acoperire a şirurilor de ochiuri pe dos de către şirurile de ochiuri pe faţă.2. foarte mult pentru articole de lenjerie. tricot patent 1:1 .1.3. tricot patent 2:2 . Evoluţia firului se repetă în direcţia şirurilor de ochiuri după două rânduri. în acest caz.4. raport 1:1. 29 .

iar şirurile vecine aparţin celeilalte legături. b. reprezentarea secţiunii.ochiurilor cu aspect faţă se vor înclina într-un sens. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raport 1:1. Tendinţa de acoperire a rândurilor cu ochiri pe faţă de către rândurile cu ochiuri pe spate. fiind acoperite de rândurile de ochiuri pe spate. c. de diferite rapoarte. are influenţe pozitive asupra gradului de umplere a produsului.2. 2.4.4.6. dar consumul de fire este mai mare. astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături.1 Tricoturile cu legătură glat derivat rezultă din combinarea a două sau mai multor legături glat. rândurile de ochiuri pe faţă sunt mai puţin vizibile. 2. ciorapi. este reprezentat un tricot cu legătura glat derivat din două legături glat. la care buclele de ac şi de platină apar în prim-plan. Din această cauză. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DERIVATE Legăturile derivate sunt acele legături constituite din două sau mai multe legături de bază dispuse astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături.4. iar flancurile ochiurilor cu aspect spate se vor înclina în sens contrar. Fig.4. mănuşi. 2.7. de unde şi denumirea de tricot cu aspect spate pe ambele părţi. sunt utilizate la confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară. Tricot lincs raport 1:1 a. reprezentare structurală. În figura 2. 30 . lungimea tricotului realizat fiind aparent mică.2. un şir de ochiuri aparţine unei legături. în tricotul lincs în stare liberă. reprezentarea convenţională Tricoturile cu legătură lincs.

. Întrucât firul nu evoluează pentru formarea ochiurilor în fiecare şir. La fiecare legătură constituentă. într-o primă etapă formează ochiuri o legătură patent de raport 1:1 ( un ochi aspect faţă. apoi. iar în direcţia şirurilor de ochiuri. cealaltă legătură patent formează ochiuri în şirurile 1. Pentru formarea unui rând complet al legăturii derivate. b. în completarea rândului. un ochi aspect spate ). este reprezentat un tricot cu legătura interloc formată din două legături patent. evoluţia se repetă după u ochi.6. etc. 5 etc. un rând complet de ochiuri al legăturii derivate se formează în două etape: de unde rezultă şi deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor B/2 Tricotul glat derivat se utilizează în special pentru articole de lenjerie. 4 etc. cealaltă legătură glat constituentă formează ochiuri în şirurile 2. 2. Tricoturile cu legătură patent derivat (interloc) rezultă din combinarea a două sau mai multor legături patent. 3. reprezentare structurală. 3. Raportul legăturii interloc 1:1 în direcţia rândurilor de ochiuri este 4. Tricot cu legătura glat derivat a. raportul fiind de 1. 2. 4. raportul legăturii pe orizontală fiind 2.2. etc.8.4. de pe aceeaşi parte a tricotului aparţine celeilalte legături patent. B/2.4. De aici rezultă deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor. 2. cealaltă legătură patent. 1.4.7. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raportul 1:1. 2. 3. 31 . astfel încât între şi în spatele şirurilor de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături constituente. În figura 2. Un şir de ochiuri aparţine unei legături patent. pe verticală evoluţia se repetă după un rând complet de ochiuri ale legăturii derivate. iar şirul vecin.4.. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri O legătură glat formează şirurile 1.Fig. O legătură patent formează şirurile 1.2.

urmate de alte două rânduri culoarea n ) şi b = 1.reprezentarea prin semne convenţionale Tricoturile interloc sunt destinate confecţionării articolelor de lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară. 2.9. bărbaţi şi copii. a.Fig.alimentate succesiv. Dimensiunile raportului sunt h = 5 ( două rânduri culoarea r urmate de un rând de culoare n şi alte două rânduri culoarea z ) şi b = 2. Tricoturile cu dungi transversale de culoare rezultă prin utilizarea firelor de culori diferite. 2. Înălţimea raportului este determinată de numărul de culori utilizate.9 b se prezintă o legătură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare.4. transversale sau combinaţii precum şi tricoturi melanj sau vanisate. 32 . TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE Tricoturile ce desene cuprind ochiuri formate di fire de culori diferite (desene de culoare ). Tricot cu legătura patent derivat reprezentare structurală.4. a se prezintă o legătură glat cu dungi transversale.3.8. b. ochiuri cu evoluţie modificată ( desene de legătură ) sau combinaţii ale acestora ( desene combinate ).4. În figura 2. Se pot obţine dungi longitudinale. de numărul de rânduri produs din firele de diferite culori şi de înălţimea ochiului.a. 2.4. pentru femei.4. În figura 2.1.3.3.1 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE CULOARE Tricoturi cu desene de culoare sunt obţinute din legături de bază sau derivate. prin folosirea unor fire de culori diferite. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.4. Lăţimea raportului desenului este determinată de numărul de şiruri de ochiuri din raportul legăturii şi pasul ochiurilor. Dimensiunile raportului sunt h = 4 ( două rânduri culoare r. Se identifică un raport al desenului cu dimensiunile: h – înălţimea raportului şi b – lăţimea raportului desenului. 2.

ochiurile unei legături patent se formează din culoarea r. Tricoturi cu dungi transversale de culoare a. a se prezintă o legătură glat derivat.10.4.9. Legătură patent 2:2 2. deoarece în faţa şirurilor cu aspect spate sunt plasate şirurile de ochiuri cu aspect faţă.4. determinat de raportul pe direcţia şirurilor de ochiuri al legăturii glat derivat şi b=2. b se prezintă o legătură interloc. etc. Dimensiunile raportului desenului sunt: h =1. Înălţimea h a raportului desenului este determinată de raportul pe verticală al legăturii derivate şi înălţimea rândului de ochiuri. etc. În figura 2. determinat de numărul legăturilor constituente. 33 . 2. ) Desenul de culoare se repetă pe direcţia şirurilor de ochiri după un rând complet. 3. cealaltă legătură constituentă formează ochiuri din culoarea xx. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. 4. iar în direcţia rândurilor de ochiuri după două şiruri de pe aceeaşi parte a tricotului.3. în completarea rândurilor legăturii derivate.10.b.4.1. cealaltă legătură patent constituentă formează ochiuri din culoarea n. Desenul apare ca urmare a realizării fiecărei legături constituente din fire de culori diferite Lăţimea b a raportului desenului este determinată de numărul legăturilor constituente din fire de culori diferite şi pasul ochiurilor.) în alternanţă cu şirurile de culoare n ( şirurile 1. tricotul va prezenta şiruri de ochiuri de culoarea r (şirurile 2. În figura 2. ochiurile de culoare x se formează în fiecare rând la o legătură glat.Fig. Legătură glat .4.

În acest caz.4. VI. VI. etc.1. pe partea de spate.11. 34 . în rândurile IV.3. O legătură patent formează ochiuri de culoarea r.evoluează două fire. în funcţie de avantajele căutate. La tricoturile melanj firele nu-şi păstrează poziţia. Legătura glat b. VII.3. fără modificarea evoluţiei firului. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare. 2. VII. în rândurile III.4. V. ân rândurile IV. două sau mai multe fire de culori diferite. IV. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare. Fig.II şi di culoare n. Desenul de culoare nu are raport. b=6. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite. tricotul va avea un aspect foarte plăcut datorită luciului firelor de mătase şi higroscopicitate bună datorită firelor de bumbac.11. apare în prim-plan pe faţa tricotului. III şi din culoarea n. de numărul de rânduri de ochiuri realizate din fiecare culoare şi de înălţimea ochiurilor şi lăţimea b.). în rândurile I. iar firul de fond.11. Legătura interloc 2. Dimensiunile raportului sunt h=7. doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. De exemplu. Firul de vanisare. determinată de numărul de culori diferite alimentate succesiv. 4. apărând întâmplător pe faţa tricotului. cealaltă legătură patent formează ochiuri din culoarea n. O legătură glat formează ochiuri de culoarea r la fiecare rând ( şirurile 2. firul de fond şi firul de vanisare.a se prezintă o legătură glat derivat. În structura tricoturilor vanisate figura 2. firul de fond din bumbac şi firul de vanisare din mătase artificială. În figura 2. Tricoturile vanisate se pot obţine din fire de natură şi fineţe diferite.1. Se caracterizează prin aceea că în structura legăturii de bază sau derivate evoluează împreună. Legătura interloc 2. b se prezintă o legătură interloc raport 2:2. v. V. 4. tricoturi cu dungi transversale şi longitudinale de culoare a. II.c. Tricoturile melanj sau vanisate se obţin prin alimentarea simultană a firelor de culori diferite. cealaltă legătură glat formează ochiuri din culoarea r în rândurile I. Dimensiunile raportului desenului sunt: înălţimea h.10. Legătura glat b. formată din două legături glat.Fig.4. V. f.4.d.4. determinată de numărul legăturilor constituente şi pasul ochiurilor. b=2. dimensiunile raportului sunt h =5. În figura 2. 2.4.12. în rândurile II. III şi din culoarea r. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare a.

Se observă. Ca urmare a introducerii unui ac în lucru. 4. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. rândul I şi din şirul 3.4. I ) sunt transferate pe buclele de ac ale ochiurilor vecine.3.3.13. Tricoturile cu desene ajur sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate care prezintă pe suprafaţă orificii.2. cu raportul pe orizontală şi verticală de 6. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a. reprezentare structurală. Principalele modificări de evoluţii întâlnite sunt:  transferarea completă sau incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin.14 este reprezentat de un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin. Se caracterizează printr-un aspect deosebit. 2. ca urmare a modificării evoluţiei firelor.13. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. spre dreapta. din reprezentarea structurală. respectiv ochiurilor.  transferarea buclei de platină a unui ochi dintr-un rând pe bucla sau buclele ochiului. 2.12.a. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2.3. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE LEGĂTURĂ 2. II. la dreapta. este prezentat un tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin. 5 ( rânduri III.4.2.4. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu buclă de început. b.  buclele de început de şir.Fig. rândul II se dispun în spatele 35 . din acelaşi rând sau rânduri ce urmează să fie tricotate. Bucla de ac transferată se dispune în spatele buclei pe care se transferă. V ). iar buclele de ac ale ochiurilor din 4. că după transferarea completă a buclei de ac. Fig.4. Tricot vanisat 2.4. Buclele de ac ale ochiurilor din şirurilor 3. datorită orificiilor generate pe suprafaţa tricotului. spre stânga. În figura 2. o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului.5 ( rândurile IV.

şirurile 1. rândul III ). Bucla de ac şi de platină ale ochiului reţinut sunt caracteristice ochiului patent. flancurile ochiului se dispun pe înălţimea a două rânduri de ochiuri normale. VI. Raportul desenului pe orizontală este 4. după transferarea incompletă a buclei de ac.15. reprezentare structurală. Indicele de reţinere exprimă numărul de rânduri de ochiuri după care evoluează bucla de ac a unui ochi format într-un rând determinat.ochiurilor normale. IV ) sunt ochiuri glat.IV. un ochi glat şi u ochi reţinut. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a. iar pe verticală este 3. sunt formate din ochiuri reţinute de indice 1. reprezentarea prin semne convenţionale 2. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor.3. După acest criteriu tricoturile pot fi: cu ochiuri reţinute de indice 1. tricoturile cu ochiuri reţinute pot fi: cu distribuţie uniformă în masa tricotului sau cu distribuţie neuniformă în cadrul unui raport sau în masa tricotului. conform unui desen. Fig.4. 6 ( rândurile II. după indicele de reţinere şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. Şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. buclele de ac ale ochiurilor reţinute evoluează în rândurile II.2. cu ochiuri reţinute de indice 2. Acestea se clasifică. sau din şirul 3. cu aspect faţă. între flancul stâng şi flancul drept.b. 3. dar şi datorită flotărilor de fir. Tricoturile cu ochiuri reţinute se caracterizează print-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. În industrie este cunoscut sub denumirea de tricot semitubular. 5. b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. După caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. în structura lor se întâlnesc evoluţii normale şi evoluţii modificate ale firelor. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. 36 . 4.4. cu distribuţie uniformă. Raportul desenului de legătură este format dintr-un ochi patent. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2. Tricoturile cu ochiuri reţinute sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate în cuprinsul cărora se întâlnesc ochiuri ale căror bucle de ac nu evoluează la nivelul rândului în care s-au produs. cu ochiuri reţinute de indice 3 etc. din figura 2. La tricoturile patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1. Se realizează din fire de aceeaşi culoare.4. rândul II. în aceeaşi structură se pot întâlni şi ochiuri reţinute de diferiţi indici.14. 2. Ochiurile din şirurile 2.

c. )  numărul de şiruri de ochiuri în care evoluează elementele netransformate în ochiuri ( de un şir. numit fang.17 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble de indice 1.3. pe un şir de ochiuri.16 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.4. 2.4. în toată masa tricotului se vor identifica numai ochiuri duble de indice 1. În rândul I. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. Tricotul patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 a.15.16. după care raportul se repetă. În rândul I. 37 . reprezentare structurală. c. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent. pe o fontură. reprezentarea prin semne convenţionale 2. b. f Fig. a. în rândul II se formează o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac al ochiului reţinut din rândul precedent şi un ochi reţinut de indice 1.4. după care evoluţia se repetă atât pe orizontală cât şi pe verticală. Se pot clasifica după:  indicele ochiului dublu. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1 şi a unei bucle netransformate în ochi. cu distribuţie uniformă pe suprafaţa tricotului.4. pe un şir de ochiuri.2. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri ce evoluează lângă buclele de ac ale ochiurilor reţinute. În figura 2. Tricot glat cu ochiuri duble. b. 3 etc. neuniformă etc. determinat de numărul de elemente netransformate în ochiuri. de indice 1 – semifang a. 2. cu distribuţie uniformă. 2. care evoluează cu bucla de ac ( indice 1. reprezentare structurală. două etc. Datorită acestui mod de realizare. numit şi semifang pe o fontură.Fig. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.4. )  caracterul distribuţiei ochiurilor duble în masa tricoturilor – cu distribuţie uniformă. Tricoturi cu legături duble sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. de indice1.

semifang. Fig. 2. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. ceea ce conduce la desimi pe verticală egale pe ambele părţi a tricotului. 4. Tricot glat cu ochiuri duble. un tricot în cuprinsul căruia se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri care se dispun paralel cu bucla de ac a ochiului reţinut. 3. 2. 5 şi un şir de ochiuri duble.4. c. reprezentare structurală.Se caracterizează printr-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului.18 se prezintă tricotul patent cu ochiuri duble. b. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. 6. b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. numite semifang şi fang. figura … toate ochiurile sunt duble. 2. Fig. prezintă o alternanţă de un şir de ochiuri normale. de indice 1 – fang a. 1. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi unul dublu.18. Tricot patent cu ochiuri duble – semifang a.17. a. reprezentarea prin semne convenţionale 38 . Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi două ochiuri duble. cu ochiuri duble de indice 1. La tricotul fang.4.4. reprezentare structurală. b. Tricotul patent 1:1. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.

tricoturile cu fire suplimentare sunt tricoturi cu legătură de bază derivate. Flancurile ochiurilor transferate la dreapta şi la stânga vor apărea continue.4.2. şi pe verticală 6. b. deci caracteristica lui de bază este dată de aspectul frumos pe care îl conferă produsului. reprezentarea prin semne convenţionale 2. astfel că ochiurile cu aspect faţă sunt deplasate spre stânga în rândurile IV şi V. până revine la poziţia iniţială. 2.d. Fig.19 este reprezentat un tricot patent 1:1 cu ochiuri încrucişate prin deplasare – cu desene obţinute prin deplasare. tricoturi pluş etc. Tricoturile cu ochiuri încrucişate sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.Tricotul patent cu ochiuri duble face parte din categoria tricoturilor cu desene de legătură. În figura 2.4. dar şi caracteristici negative: deşirabilitatea. permeabilitate la aer etc. contracţia etc. extensibilitate.2.4.20 se prezintă un tricot patent 1:1 cu fire de 39 . orientate în direcţia rândurilor. cum ar fi segmente de fire de bătătură sau fire ce evoluează normal în corpul ochiului şi buclele de platină foarte mari pot fi scămoşat. Ochiurile cu aspect faţă din rândurile I şi II sunt deplasate spre dreapta.4.e. tricoturi cu fire de căptuşeală. 2. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri normale.4. în structura cărora se găsesc şi elemente netipice pentru tricoturi. Tricoturile cu fire de bătătură se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire care nu formează ochiuri. tăiat. Cel mai frecvent sunt utilizate tricoturile patent de diferite rapoarte cu ochiuri încrucişate. patent cu ochiuri reţinute şi încrucişate.3. După realizarea ochiurilor din rândul III fontura din faţă se deplasează spre stânga cu un pas de ac. Din această grupă fac parte tricoturi cu fire de bătătură. desfibrate etc.3. patent cu ochiuri duble şi încrucişate. În figura 2. specifice tricoturilor: foarte bună elasticitate. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. reprezentare structurală. Păstrează toate caracteristicile pozitive. peste cele ale ochiurilor cu aspect spate. Raportul de legătură pe orizontală este 2. reţinute sau ochiuri duble ce nu se dispun paralel cu direcţia şirurilor de ochiuri.18.

bătătură. c şi buclele de platină ale ochiurilor de fond.21. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri Tricoturile cu fire de căptuşeală se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire suplimentare ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. Fig.4. reprezentare structurală. într-un raport dat. b.4. unde firele de bătătură sunt din cauciuc. realizând puncte de legare cu buclele de platină vecine. intr-un şir se realizează puncte de legare. În figura 2. tricoturile cu fire de bătătură se folosesc pentru bordurile ciorapilor precum şi la unele articole de corsetărie sau medicinale. 4.18. Fig. frecvent. se realizează tricoturi vanisate cu fire de căptuşeală. 2. acoperite cu fire textile sau din fire elastomere.21. În general. ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. Firele de căptuşeală sunt uşor vizibile pe partea de faţă. firele de căptuşeală au fineţe mică. Raportul de ancorare a firului de căptuşeală este1:3. lenjeriei de corp etc. Tricot glat cu fir de căptuşeală 40 . Se pot realiza tricoturi cu unu şi chiar trei fire de căptuşeală într-un rând. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. se produc tricoturi cu fire de căptuşeală şi de vanisare cu fire de căptuşeală. Tricoturile cu fire de căptuşeală prezintă o bună capacitate termică ceea ce le face utile în confecţionarea treningurilor. în special în zona punctelor de legare. Pe spatele tricotului firul de căptuşeală evoluează în paralel cu bucla de ac a ochiului din şirul 2.4. 2. apoi flotează în şirurile 3. Întrucât aceste tricoturi. este exemplificat modul de realizare a punctelor de legare dintre firul de căptuşeală. f a unui tricot glat. după care urmează trei şiruri fără puncte de legare. firul de bătătură b este depus în fiecare rând între şirurile de ochiuri cu aspect de spate. precum şi pentru mărirea compactităţii tricoturilor. 5. Pentru a reduce complet posibilitatea apariţiei pe faţă a firelor de căptuşeală. într-un raport dat. pe partea din spate sunt supuse unui proces de scămoşare.

fire suplimentare ) poate să conducă la obţinerea desenelor combinate.23 )  Wickel (figura 2.27 )  Jacard ( figura 2. La tricotul simplu toate ochiurile vor prezenta bucle pluş. ochiuri duble.4.Tricoturile pluş.3 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE COMBINATE Tricoturile cu desene combinate se caracterizează prin ochiuri realizate din fire cu caracteristici diferite. o voi face doar prin exemplificare cu ajutorul imaginilor.26 )  Prin brodare ( figura 2. pe faţa tricotului. formând însă bucle de platină mari. ochiuri încrucişate. 2.4.4. Oricare combinaţie între subclasele desenelor de culoare ( evoluţii succesive sau simultane a firelor cu caracteristici diferite ) şi subclasele desenelor de legătură ( ochiuri reţinute. Tricoturile pluş pot fi simple sau cu desene. numite pluş.4. Tricoturile cu desene combinate se produc frecvent cu legăturile glat. ochiuri transferate. la tricoturile pluş cu desene. şi firul de pluş.4 .4.4 25 )  Prin aplicare (figura 2.4.4.24 )  Vanisate prin flotare ( figura 2. În funcţie de caracteristicile de structură.22 se caracterizează prin prezenţa în structură a unor fire ce evoluează normal în corpul ochiului. Fig. În grupa tricoturilor cu desene combinate sunt incluse şi structuri care. buclele pluş se dispun pe suprafaţa tricotului conform unui desen. se pot delimita următoarele tipuri de desene:  intarsia ( figura 2.3. lincs cu desene lincs şi interloc. deoarece la nivelul învăţământului postuniversitar se pune mai mult accentul pe reprezentarea 41 . reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.22 Tricot pluş a. ( desen de culoare) şi evoluţii modificate ale unor elemente de structură. forma şi dimensiunile desenelor fiind dependente de posibilităţile tehnologice ale maşinilor pe care se realizează. patent. reprezentare structurală. (desen de legătură ). În figură este reprezentat un tricot pluş simplu cu structura glat. prin caracteristicile lor corespund definiţiei: prezintă desen de culoare şi modificări de evoluţii. Se remarcă evoluţia a două fire: firul de fond. figura 2. pe spatele tricotului. reprezentarea prin semne convenţionale 2. b.28 ) O trecere în revistă a tuturor acestor structuri.

Structură glat cu ochiuri duble şi evoluţie Wickel într-un singur şir b. se pot desfăşura ore de laborator tehnologic cu reprezentări virtuale pe calculator sau practice.23 Tricoturi intarsia a. Structură glat . Totuşi . realizarea unei reprezentări grafice după o mostră de tricot dată neridicând probleme deosebite pentru elevi. Au şi avantajul că se pot deşiră şi se recunoaşte mai uşor .tricoturilor din bătătură cu desene de culoare şi cu desene de legătură care sunt mai uşor de reprezentat şi de recunoscut de către elevi. a tricoturilor cu desene combinate care să facă o aprofundare a materiei de specialitate.24 Tricoturi cu evoluţie Wickel a.4. în funcţie de nivelul clasei. Puncte de legare între firele de culori diferite. b. Fig. Fig. 2. în zona buclelor de platină b. un număr diferit de ochiuri vecine conform unui desen 42 . Bucle de ancorare pe ace care realizează ochiuri din cealaltă culoare . bucle formate de unul din fire a. 2.4. firul Wickel formează din două în două rânduri.

4.Fig. 2.27 Tricoturi vanisate cu desene prin brodare 43 .25 Tricot vanisat prin flotare Fig.26 Tricot vanisat cu desen prin aplicare Fig.4.4. 2. 2.

aspect faţă. b. Fig. 2. aspect spate 44 .a.28 Jacard în trei culori – reprezentare reală pe calculator a. b.4.

Zona de tricot care se repetă c. Partea superioară a ochiului 5. Care element nu aparţine unui ochi simplu: a. Draperiile fac parte din grupa articolelor : a. Tricot cu ochiuri reţinute c. folosind diferite surse – manuale. propun spre rezolvare activităţi şi exerciţii care urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională. Aplicaţiile prezentate în acest capitol pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de evaluare prevăzute in standarde. Buclă de platină b. care va da la sfârşitul lecţiei punctajul fiecărui elev. Bucla de ac este reprezentată de : a. în grup  activităţi interactive  rezolvarea de exerciţii. Evoluţia identică a firului pe fiecare rând caracterizează legătura: a. reviste de specialitate Aplicaţia 2. Aceste sarcini constau în  activităţi individuale.APLICAŢII Pentru o mai bună înţelegere a conţinutului prezentat până acum. Tricot glat derivat b. Tricoturi cu desene ajur 8. Componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic 6. . Medicale c. Rândurile se numerotează: a. Interloc c. Lincs c.L. răspunsurile fiind centralizate pe monitorul profesorului. De sus în jos c. Din categoria tricoturilor simple derivate avem : a. Evoluţia firului este definită de : a. Modul de înlănţuire a ochiurilor b. şi ţinând cont că în capitolele precedente am făcut o sinteză a unui segment important din curriculumul de specialitate. Partea inferioară a ochiului b. Răspundeţi la următoare întrebări bifând răspunsul corect: 1. Porţiunea care uneşte două ochiuri din rânduri diferite c. în A. Din grupa tricoturilor cu desene de legătură fac parte: a.1. Decorative 2. în perechi. Patent b. Patent b. Tehnice b. Cu cifre romane b. Se realizează în laboratorul de informatică. Tricot lincs 3. Glat 7. De la stânga la dreapta 45 . Flancuri 4.5.E. căutarea de informaţii. Segment de legătură c.

Tricot cu ochiuri duble c. Succesivă a firelor de culori diferite b. Articole tehnice b. Tricoturile vanisate se obţin prin alimentarea: a. Articole de îmbrăcăminte c. Reprezentare prin semne convenţionale 14. Cu legături de bază b.9. Intercalată a firelor de culori diferite 10. Bucla de ac b. Reprezentarea fidelă a evoluţiei firelor se realizează prin: a. Cu desene de culoare b. Raportul legăturii b. Ochiul 20. X b. Ochiuri normale realizate într-o singură etapă b. Reprezentare simbolică c. Derivate 13. Din combinarea a două sau mai multe legături de bază de acelaşi tip 16. Articole medicale 46 . Lenjeria de corp face parte din grupa: a. ^ c. Tricotul care prezintă pe suprafaţă orificii. Bucla de platină c. Pentru un tricot patent succesiunea şirurilor de ochiuri cu aspect faţă sau spate determină: a. 0 15. Flancurile care acoperă buclele de ac şi platină c. ca urmare a modificării evoluţiei firelor este un: a. Ace cu limbă b. Cu desene de legătură c. Elementul de bază a tricotului este: a. Legătura 18. Ochiul cu aspect faţă a tricotului din bătătură prezintă în prim plan : a. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale se obţin numai în cazul legăturilor: a. Cu desene de culoare 17. Tricot cu desene ajur 12. Ace cu limbă cu două capete c. Cu desene de legătură c. Reprezentarea prin semne convenţionale pentru un ochi cu aspect spate este: a. Buclele de ac şi de platină b. Tricoturile lincs se realizează pe maşini dotate cu: a. Desenul c. Simultană a firelor de culori diferite c. Legătura derivată rezultă din: a. Segmentele de legătură 19. Tricot glat derivat b. Ace cu cârlig 11. Din evoluţia paralelă a firelor cu caracteristici diferite c. Tricotul din bătătură cu ochiuri duble face parte din categoria de tricoturi: a. Reprezentare analitică b.

5. Denumirea formei din Schiţe cu produse identificate Forme de tricot crt. imagine de elevi  1.   3.Aplicaţia 2. ca o cerinţă suplimentară. Elevii.5.5. grupaţi câte doi. Pentru ai stimula .2 Elevilor li se pun la dispoziţie cataloage cu produse de îmbrăcăminte obţinute din tricot. Fişa de lucru 2.   2.1 cu denumirea formei din imagine şi cu schiţe ale produselor pe care le-au identificat în reviste. li se cere să prezinte schiţe proprii a unor produse vestimentare realizate din tricot.  47 . completează următoarea fişa de lucru 2.   4. Ei sunt solicitaţi să observe cu atenţie imaginile produselor şi să discute între ei cu privire la formele de tricot din care provin produsele.1 Nr.

 Notarea se va face în funcţie de modul de prezentare a desenelor şi schiţelor.2 a.3 Se dă sarcină de lucru fiecărui elev în parte.5. Caracteristici Structuri de tricoturi (semne convenţionale. După expirarea timpului se schimbă lucrarea cu colegul de bancă care va face evaluarea lucrării.5. pentru completarea fişei de lucru 2. Fişa de lucru 2. Aplicaţia 2.5.2 . Timp de lucru 30 minute. secţiune) principale Patent normal   Glat normal   Glat cu ochiuri duble   48 . Metode de reprezentare b. 5.

49 . Aplicaţia 2.5. iar pentru rezolvarea corectă a punctului b se acordă 5 puncte.4. Nerezolvarea corectă sau deloc a unui subpunct se notează cu 0 puncte. Glat cu ochiuri reţinute  Glat cu ochiuri transferate   Patent cu desene de culoare   Pentru rezolvarea corectă a punctului a de la fiecare structură de tricot se acordă 10 puncte ( 5 puncte pentru metode de reprezentare cu semne convenţionale şi 5 puncte pentru reprezentarea în secţiune ). Din oficiu se acordă 10 puncte.

Realizaţi o corelaţie între următoarele două coloane. A – Elementul de structură 1 .Reprezentarea lui grafică a b 3 . care conţin A. 50 h.Legătura 4 .Desenul combinat i. 8 – ochi transferat g. 5 . .Punct de legare d. Corelaţia poate fi făcută şi cu ajutorul calculatorului.Ochi c. prin plasarea corectă a reprezentării grafice în dreptul elementului de structură corespunzător.Tricotul 2 . 7 .Rând de ochiuri B . 9 . 6 .Şir de ochiuri f.0chi cu aspect faţă e.elementul de structură şi B – reprezentarea lui grafică.

2 Aplicaţia 2.5. durata fiind de 20 minute.2. 2. Fig.1. prin metodele învăţate.6. corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.5.7. Această temă se va da individual. 2. fig. Reprezentaţi un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot melanj în structură glat şi un raport de cinci şiruri şi patru rînduri de tricot glat care să conţină două orificii ajur. 51 .5. tricoturile reprezentate prin metoda structurală în figura 2.5.1 şi figura 2. fiecare pereche fiind punctată în funcţie de : rapiditate.j. Aplicaţia 2.5. punctarea făcându-se după corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.5.5. Această activitate se va face pe perechi . Aplicaţia 2.5. Reprezentaţi prin celelalte metode.

Desenul de culoare se caracterizează prin ochiuri normale. Tricotul este un produs textil format din ochiuri.5. 2. Tricoturile cu legături cu desene de culoare se realizează prin alimentarea succesivă sau simultană a firelor de culori diferite. indicând rândurile şi şirurile din care şi unde au fost transferate ochiurile. Tricoturile din urzeală se formează prin buclarea simultană a unui sistem sau a mai multor sisteme de fire de urzeală.5. 4. cu fir de bătătură depus în fiecare rând. Fig. 2. Bucla de ac este partea inferioară a ochiului 3. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat şi litera F . Ochiul format din buclă de ac. dispus sub formă de şiruri şi rânduri. aspect spate . cu fir de bătătură şi urzeală depus în fiecare rând. 10. Ochiurile înlănţuite pe verticală.10 Numeşte tipul de tricot. realizate din fire cu caracteristici diferite în principal de culori diferite. 5. 6. dacă apreciaţi că răspunsul este fals.4 şi 2.5. Reprezentaţi prin toate metodele un raport de patru şiruri şi două rânduri de tricot glat cu aspect spate.3 Aplicaţia 2.5 de mai jos. 1. Porţiunea de fir ce uneşte ochiul dintr-un rând cu ochiul din rândul precedent sau cu ochiul din rândul următor.Caracterizaţi transferul ochiurilor din figura 2. 9. reprezentat în imaginile din fig.5. Aplicaţia 2. Tricotul glat derivat face parte din categoria tricoturilor cu legături cu desene. Aplicaţia 2. Precizează elementele de caracterizare specifice: raport.3 . 8. Tricoturile semiconturate se obţin prin îngustări în trepte şi lărgiri succesive. Reprezentaţi prin metoda structurală un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot glat. segment de legătură şi buclă de platină este ochi normal de tricot de bătătură.5.8 Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A . destinaţie 52 . la un tricot de urzeală se numeşte bucla de platină. 7.2.5. formează rânduri de ochiuri.9.5. proprietăţi.

caracte rizează tricotul din punct de vedere al raportului. Fig.11 Folosind elementele din descrierea tricotului patent derivat şi reprezentările din figura 2. 53 . destinaţiei şi proprietăţilor . b.5.4 a.5 c.5. Aplicaţia 2.5.. 2.5. Fig. 2.6.

7 Aplicaţia 2.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac. Folosind reprezentarea structurală .12 În figura 2.5. descrie legătura. 2.5.5. Raportul desenului de legătură în direcţia rândurilor de ochiuri este 6 şi în direcţia şirurilor de ochiuri este 5.13 54 . Fig. 2. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale .6 Aplicaţia 2.5.Fig.5.

5.5. Raportul desenului pe orizontală este 5. 2. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale . prin toate metodele cunoscute.5. Fig. pe un şir de ochiuri. Folosind reprezentarea structurală . de indice 1.5.În figura 2.5.15 Înlocuieşte spaţiile libere folosind cuvintele cheie potrivite: 55 . cu distribuţie uniformă.9. tricotul din figura 2.9 Aplicaţia 2. numit şi semifang pe o fontură.8 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. iar pe verticală este 4 . 2.5.14 Reprezintă pe caiet. Fig. descrie legătura.8 Aplicaţia 2.

56 . 2. şi respectiv. respectiv poziţia spaţială a firului de structură 9. de ochiuri. cu aspect … (9)…. 3. 4 tipuri de ochiuri pe care le-ai reţinut. cu aspect … (10)…….10 Aplicaţia 2. 5. . …… (2)…… este succesiunea ochiurilor pe direcţie transversală a tricotului De la stânga la dreapta pe direcţia rândurilor. 1. 6.5. identifică-l şi caracterizează-l. 8. este aceea zonă din tricot care se repetă şi se caracterizează prin lăţime şi înălţime..14 )…………………… 10. pe cealaltă parte.5. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu.…(1)…. şi se poate exprima prin număr de … (7)….16 Enumeră părţile componente ale ochiului.10 prin metodele cunoscute. este aceea componentă a structurii tricotului care reprezintă un motiv geometric sau floral. …… (6)……. se numerotează …… (3)…… …… (4)……. Reprezentarea prin … (15)………………….13.. Aplicaţia 2. Tricoturile de bătătură cu legături de bază sunt: …………(12.11 prin metodele cunoscute. identifică-l şi caracterizează-l. 7.5 17 Reprezintă tricotul din figura 2.5. 4. reprezintă cea mai mică unitate a structurii tricotului şi este obţinut prin buclarea firului. format din ochiuri dispuse sub formă de rânduri şi şiruri.5. Aplicaţia 2.5. este produs textil. …… (11)……… este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor . număr de … (8)……….. 2. Fig. pe una din părţi. … (5)………. Reprezintă.18 Reprezintă tricotul din figura 2. pe caiet. constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului.

crt. 4 – c . profesorul va hotărî punctajul pentru fiecare răspuns corect. 7 – b . În funcţie de modalitatea de evaluare. 15 – c .5.REZOLVAREA APLICAŢIILOR Aplicaţia 2. 9 – b . 3 – b . 14 – c.2 Nr. 5 – a .1 Răspunsurile corecte sunt următoarele: 1 – c. 8 – a . metraj tubular  3. 6 – c . 20 – b . 19 – c . 17 – a . metraj plan  2.5. 10 – b . 2 – b . Aplicaţia 2. panou plan  4. 18 – b . 13 – a . 12 – a . 16 – b . panou semiconturat 57 . Forme de tricot Denumirea formei din imagine Schiţe cu produse identificate de elevi  1. 11 – c .

Şirurile de ochiuri pe faţă acoperă şirurile de ochiuri pe spate. Evoluţia firului pe fiecare rând este identică.5. Structuri de tricoturi Patent normal a. Caracteristici principale Este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de faţă – spate pe ambele părţi ale tricotului. Glat cu ochiuri duble Este format din ochiuri reţinute care au pe lângă bucla de ac una sau mai multe bucle netransformate în ochiuri. Glat normal Glat cu ochiuri reţinute Structură la care buclele sunt dispuse în rânduri ulterioare celor în care au fost formate.3. cu aspect de faţă pe una din părţi şi cu aspect de spate pe cealaltă parte. Se caracterizează prin alternanţa şirurilor de ochiuri pe faţă cu şirurile de ochiuri pe spate.5. Este format din ochiuri normale de tricot simplu. În spatele lor este dispus segmentul de flotare. -  tricot conturat spaţial Aplicaţia 2. secţiune) b. Se rulează la margini. Metode de reprezentare (semne convenţionale. 58 .

Raportul desenului pe orizontală este 4. 4–a. Aplicaţia 2.5. 6 – A .8.reprezentare structurală 59 . şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2.7.1 . 8 – A . b. 6–h.5. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. Aplicaţia 2. care după realizarea lor sunt trecute pe ochiurile vecine la stânga sau la dreapta. sau din şirul 3. Aplicaţia 2. 7–b.4. rândul III ). Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1–c. 9–f. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. patent 2:2 . rândul II. la dreapta. Este reprezentat un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin. iar pe verticală este 3.2 – Tricot cu dungi transversale de culoare: a.Tricot glat cu fir de căptuşeală Figura 2. 5 – F . 3 – F . Patent cu desene de culoare Structură obţinută prin alimentarea succesivă a firelor de culori fără modificarea evoluţiei firelor. rândul II se dispun în spatele ochiurilor normale. 5–g. Aplicaţia 2. rândul I şi din şirul 3. Şirul se continuă cu o buclă de început. 3–d. 8–e. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură . 9 – A . Aplicaţia 2. 2–i.9 a. 10 – F . între flancul stâng şi flancul drept. glat.5.5. Denumirea tricoturilor sunt: Figura 2. 4 – A .5.5. 7 – F .Glat cu ochiuri transferate Structură formată din ochiuri normale sau reţinute. Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1 – A . 2 – F .5.5. după transferarea incompletă a buclei de ac.

b. b. În figura 2. rând II. Deoarece în urma transferului ochiului. aspect faţă.5. înălţimea raportului legăturii fiind. „plin”. celelalte cu aspect spate. aspect faţă în şirul 3. un şir de ochiuri cu aspect spate urmate de un şir de ochiuri cu aspect faţă. Aplicaţia 2. aspect spate. Aplicaţia 2. În figura 2.6.5 avem reprezentat un tricot lincs de raport 2:2. Destinaţia tricoturilor interloc este foarte variată datorită structurii care este una din cele mai stabile din punct de vedere dimensional. Aplicaţia 2. şi din şirul 4. Acele celor două fonturi lucrează şi ele într-un raport diferit: în fontura din faţă lucrează toate . în rândul următor se formează o buclă de început care contribuie la crearea orificiului. iar în fontura din spate .5. rând III. h=1. aspect faţă.5. este prezentat un tricot glat cu ochiuri duble. acul respectiv s-a eliberat. deşirabilitate redusă şi nu prezintă fenomenul de rulare la margini.12 În figura 2.10 În figura 2. rând II. avem un reprezentat un tricot patent de raport neregulat 2:1. În şirul / şirurile vecine se va dispune atât ochiul care se transferă cât şi ochiul pe care se transferă.11. Ca proprietăţi specifice putem enumera: forţa de tracţiune în lăţime este de două ori mai mare decât cea a tricotului patent. b=3. după care raportul se repetă. rând I.5.5. aspect spate în şirul 6. Aplicaţia 2. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură şi urzeală – reprezentare structurală a. caz în care se combină o legătură patent care formează două şiruri de ochiuri cu aspect faţă . cu o altă legătură patent.semifanf: în rândul I. la care două rânduri de ochiuri cu aspect faţă ( I. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent. urmate de două şiruri de ochiuri cu aspect spate. care formează invers. aspect spate în şirul 3.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac . firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. II) sunt urmate de două rânduri cu aspect spate ( III. IV). cu lăţimea raportului b=3. avem reprezentat un tricot interloc de raport 2:1.8.5. rând V. lucrează în raportul 1:1. aspect spate . rând I. două cu aspect faţă. Tot transfer complet al buclei de ac se face şi spre stânga: din şirul 5. de indice 1. Se caracterizează prin transferul complet al buclei de ac spre dreapta: din şirul 3.5.aspect faţă în şirul 4. Numărul de ochiuri patent din raport este egal cu doi. bucla de ac fiind suprapusă. Evoluţia firului se repetă pe direcţia şirurilor de ochiuri după patru rânduri.5. Raportul legăturii este format din 6 ochiuri. iar al ochiurilor glat este 1. şi din şirul 4 .4. h=4. rând V. 60 . rând III. realizată în condiţii comparabile.13 În figura 2.5.

7 – şiruri . 14 – lincs . 9 – faţa . 4 – tricotul . 11 – legătură . 15 – semne convenţionale . 61 . 8 – rânduri . 12 – glat . 10 – spate . 5 – desen . Completarea definiţiilor se va face astfel: 1 – ochiul .Aplicaţia 2. 13 – patent .5 15. 3 – şirurile de ochiuri . 6 – raport . 2 – rândul de ochiuri .