DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA TRICOTURILOR DEFINIREA TRICOTURILOR

Suprafeţele textile, din care fac parte şi tricoturile, au fost destinate, în principal, confecţionării articolelor de îmbrăcăminte, pentru a asigura funcţiile: de protecţie împotriva unor factori externi, de confort, de creare şi receptare a frumosului. Articolele de îmbrăcăminte, alături de cele decorative, de uz-casnic, constituie domeniul clasic, tradiţional de utilizare a suprafeţelor textile. Odată cu dezvoltarea ramurilor activităţii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli reduse, eforturi minime) şi din motive de funcţionalitate optimă (capacitatea unor sisteme fizice de a corespunde cât mai bine unor cerinţe), materialele textile şi-au găsit utilizare şi în mai multe alte sectoare, determinând domeniul tehnic, neconvenţional de utilizare. Astăzi, se poate afirma că materialele textile sunt folosite cu succes aproape în toate compartimentele activităţii umane: industrie, agricultură, armată, medicină, sport, timp liber etc. Acest lucru a fost posibil datorită diversităţii formelor lor de prezentare, a masei specifice reduse în comparaţie cu alte materiale, a posibilităţilor de dirijare a proprietăţilor. Zilnic, sunt găsite noi aplicaţii, textilele înlocuind materialele tradiţionale, costisitoare, greu de realizat din punct de vedere tehnic, depăşite moral. Pentru a atinge un raport satisfăcător preţ / producţie, sunt cercetate atât produsul textil, cât şi metodele de obţinere. Proiectarea produselor tricotate nu trebuie înţeleasă ca un sistem închis, ea trebuie să se desfăşoare în bata unor informaţii, ale căror surse sunt:  Societăţi comerciale care realizează produse similare  Piaţa – cerere, posibilităţi de desfacere  Literatura de specialitate  Furnizori de materii prime  Institute de cercetare cu realizări importante în domeniu  Firme constructoare de maşini – utilaje cu performanţe ridicate Se desprinde astfel ideea că activitatea de proiectare a produselor tricotate este o activitate complexă, care necesită vaste cunoştinţe de specialitate, de aceea ea trebuind să se desfăşoare în echipă şi să fie susţinută financiar. De aceea s-a pus mare accent în ultima perioadă pe produsele realizate din tricoturi. Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de şiruri şi rânduri. Tricotul se obţine pe cale mecanică, fie prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire alimentate în paralel (tricotarea pe direcţie transversală), caz în care se formează tricotul din bătătură, fie prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeală (tricotarea pe direcţie longitudinală), când se obţine tricotul din urzeală.

Tricot din bătătură

Tricot din urzeală

11

Aşadar, după modul de realizare, se deosebesc două tipuri de tricoturi: din bătătură şi din urzeală. În tabelul 2.1 se pun în evidenţă elementele esenţiale de distincţie. Tabelul 2.1. Caracteristici ale tricotului din bătătură şi din urzeală Caracteristica Număr de fire Direcţia de evoluţie Tipul buclării Tricot de bătătură Un fir sau mai multe alimentate în paralel Transversală Succesivă Tricot de urzeală Unul sau mai multe sisteme de fir de urzeală alimentate simultan Longitudinală Simultană

Iniţial, firele pot fi asimilate cu corpuri cilindrice drepte, care prin buclare sunt încovoiate succesiv, sau simultan, căpătând o dispunere specifică structurii de tricot din bătătură, respectiv de tricot de urzeală. Pentru a de consistenţă structurii, între elementele buclate se realizează „puncte de legare”, prin trecerea firului „peste” – „ sub”, într-o succesiune specifică legăturii. În cazul tricoturilor, în evoluţia firului se identifică un element de bază, care are caracter de repetabilitate şi este indivizibil, denumit ochi de tricot. Ochiul de tricot are forme diferite în funcţie de tipul tricotului şi se obţine prin procedee manuale sau mecanice, care conţin mai multe faze de formare, într-o anumită succesiune. Noţiunile ce caracterizează un tricot, prezentate din punct de vedere structural, determină o subordonare a acestora, de la simplu la complex, aşa cum rezultă din schema de mai jos. Fir (fire) → Ochiuri → Legătură tip ochi → Structură → legătură desen raport Tricot materie primă formă structură parametri de structură

Tricotul, analizat din punct de vedere fizic, se caracterizează prin: materie primă, formă (obţinută prin tricotare), structură şi parametri de structură. Aceste elemente evidenţiază în ansamblu anumite proprietăţi, strict corelate cu destinaţia dată produsului tricotat.

2.1.2. CLASIFICAREA TRICOTURILOR
Tricoturile, proiectate şi realizate pentru anumite destinaţii, pot fi caracterizate în legătură cu materia primă, formă (obţinută prin ticotare), structura şi parametrii de structură, precum şi în legătură cu proprietăţile conferite de acestea la un loc. Aşadar tricoturile se pot grupa după:  Destinaţie  Materie primă  Formă  Structură  Proprietăţi specifice În continuare se prezintă o schemă de clasificare a tricoturilor după aceste criterii, mai puţin după proprietăţi specifice. Pentru formarea unei imagini de ansamblu, grupele şi sub grupele de tricoturi, care rezultă în urma ierarhizării, sunt însoţite şi de exemple.

12

Clasificarea tricoturilor
Nr. crt 1. Criterii de clasificare După destinaţie Grupe Articole de îmbrăcăminte Subgrupe În funcţie de utilizare În funcţie de vârsta şi sexul utilizatorului În funcţie de sezon Articole decorative şi de uz casnic Articole tehnice şi medicinale Pentru industrie Detalii Îmbrăcăminte exterioară, lenjerie, ciorapi, mănuşi, băşti, fesuri, fulare, blănuri ecologice, auxiliare Nou-născuţi, preşcolari, copii (6-14 ani), adolescenţi, femei, bărbaţi, universale Primăvară, vară, toamnă, iarnă Perdele, draperii, cuverturi, covoare, stofe de mobilă, lenjerie de pat, prosoape Construcţii civile şi industriale, construcţii de automobile, electronică şi comunicaţii, chimie şi petrochimie, minerit, geotehnică, prelucrarea lemnului, metalurgie, siderurgie, alimentară

Pentru agricultură Pentru armată Pentru medicină Pentru activitate sportivă 2. După materia primă Naturale chimice sintetice Vegetale Animale Artificiale - proteice Heterocatenare Carbocatenare Minerale, metalice 3. După formă Metraj Panouri tricotate în lanţ Plan, tubular Plane Tubulare Piese de formă plană şi tubulară, conturate, tricotate bucată cu bucată Tricotate integral 4. După structură Din bătătură (simple) Cu conturare plană Cu conturare spaţială Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături cu desene Din urzeală Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături de desene Tricoturi realizate cu două sau mai multe sisteme de fire, cu desene de culoare, cu evoluţii în două şiruri cu ochiuri reţinute, cu ochiuri duble, cu fire suplimentare Glat, patent, lincs Glat derivat, patent derivat, lincs derivat De culoare, de legătură, combinate Lănţişor, tricot, atlas În funcţie de productivitatea maşini şi necesarul de tricot De lăţime constantă, de lăţime constantă fără ochiuri de margine, semiconturate, conturate Simple, conturate spaţial Bumbac, in, cânepă Lână, mătase Celulozice, viscozice, cupro Poliamidă, poliester, poliuretan Polivinilice, poliacrilonitrilice, policlorvinilice, polietilenă, polipropilenă

13

Diferite exemple de tricoturi

Îmbrăcăminte exterioară

Perdele din tricot din urzeală

Băşti şi fulare

Cagule

Mănuşi

Şosete

14

Articole de lenjerie din tricot

Diferite modele de ciorapi

Dantele

Plase pentru ţânţari

15

Plase camunflaj Hamac Lenjerie de pat şi cuverturi Plase de pescuit Înlocuitor de vas de sânge Tricot conturat spaţial 16 .

Metraj plan Metraj tubular Panou plan Panou conturat plan Tricot conturat spaţial Tricot glat Tricot patent Tricot lincs Tricot cu desene combinate 17 .

Ochi Cea mai mică unitate a structurii tricotului. rezultă din trecerea “peste” şi “sub” a porţiunilor de fir care se leagă Ochiul format din buclă de ac. două în partea inferioară.II. Pentru formarea unui ochi normal. flancuri şi buclă de platină. 1. pentru a constituii punctul de plecare în realizarea unor aplicaţii pe calculator care se pot folosi în predare şi evaluare.2. şirurile 1. Prin aceste aplicaţii se poate realiza şi o verificare imediată a noilor cunoştinţe dobândite de elevi prin folosirea sistemului AEL . Elementul de structură Tricotul Definirea elementului de structură Produs textil format din ochiuri dispuse sub formă de şiruri şi rânduri Reprezentarea grafică Nr. crt.5. Prezentarea sub formă tabelară a elementelor de structură este gândită astfel. Şir de ochiuri 4.se numerotează în direcţia şirurilor. Aplicaţiile vor fi prezentate în subcapitolul 2. Punct de legare 6. în zona “capului” ochiului 1 2 3 5. În continuare vor fi definite şi illustrate prin exemple aceste elemente specifice .ELEMENTE DE STRUCTURĂ A TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ Domeniul structurii tricoturilor prezintă noţiuni specific care trebuiesc definite şi nuanţate pentru a putea uşura înţelegerea problematicii. 3) 3. contribuind la consolidarea elementelor structurii. Ochi normal de tricot de bătătură 18 . cu realizarea unor unghiuri mari de înfăşurare. cu caracter de repetabilitate care se obţine prin buclarea firului Succesiunea ochiurilor pe direcţia longitudinal a tricotului . se numerotează de la stânga la dreapta. 2. III ) Zona în care două porţiuni de fir vin în contact. în ordinea formării (de exemplu. se realizează patru puncte de legare. rândurile I. în direcţia rândurilor ( de exemplu. Rând de ochiuri Succesiunea ochiurilor pe direcţia transversală a tricotului. în zona “piciorului ochiului” şi două în partea superioară.

liber etc. Ochi cu aspect spate 13. etc. care uneşte corpurile a două ochiuri din şiruri vecine ( porţiunea de fir 4-5 ) Porţiunile de fir care fac legătura între bucla de ac şi buclele de platină (flancul stâng-porţiunea de fir 1-2 . Desen 15. ) în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. respective segmntele de legătură. Desenul de culoare Se caracterizează prin ochiuri normale. Flancuri 11. Legătura Este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor. Bucla de ac Bucla de platină 10.). acoperind buclele de ac şi de platină. ochiuri reţinute.7. 0chi cu aspect faţă Este reprezentată de pertea superioară a ochiului (porţiunea de fir 2-3) Este partea inferioară a ochiului. se poate obţiune prin diferite tehnici. în principal de culori diferite 19 . respective poziţia spaţială a firului de structură 8. realizate din fire cu caracteristici diferite. este determinată de legătură şi de desen Aceea componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic (geometric. respective segmentele de legătură Este ochiul care prezintă în prim plan buclele de ac şi de platină. ochiuri duble. flancul drept. floral. acoperind flancurile Este dată de modul de dispunere a elementelor componente ( exemplu: ochiuri normale.porţiunea de fir 3-4 ) Este ochiul care prezintă în prim plan flancurile. Structura tricotului 14. 9. 12.

Structuri fără desene Structuri cu legături de bază sau derivate la care toate ochiurile sunt normale . dimensiunile raportului ( lăţimea şi înălţimea) se pot exprima în număr de şiruri (b) şi . Desenul de legătură Presupune modificarea evoluţiei specifică ochiurilor normale sau introducerea firelor suplimentare. Raportul desenului 21. Raport Acea zonă din tricot care are caracter de repetabilitate . Desenul combinat Este realizat prin îmbinarea elementelor caracteristice celor două tipuri de desene 18. toate ochiurile sunt de fire de aceeaşi culoare 17.16. respective. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri din fire cu caracteristici diferite sau/şi evoluţii modificate. realizate din fire cu aceleaşi caracteristicii Se realizează cu legături de bază sau derivate. Structuri cu desene 20 . în număr de rânduri de ochiuri (h) sau în milimetri. 19. Raportul de legătură Este dat de numărul de şiruri de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă evoluţia Este dat de numărul de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă desenul 20. inclusive fire suplimentare 22.

2. ) a. Această metodă permite reprezentarea structurii tricotului în două variante de dispunere: teoretică şi reală. Printr-o reprezentare grafică trebuie să scoatem în evidenţă:  Evoluţia firului /firelor  Desenul şi raportul desenului  Unele indicaţii tehnologice Pentru reprezentarea grafică a tricoturilor se folosesc mai multe metode care pe plan mondial au diferite arii de utilizare.3. Structuri modulate Sunt structurile în cuprinsul cărora se identifică subrapoarte. 2. c) flancurile se consideră segmente de dreaptă.2. În cazul dispunerii teoretice. elemente cu evoluţii modificate. caracterizate printr-o unitate din punct de vedere structural Metode de reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură Structura tricoturulor este dată de modul de dispunere a elementelor constituente în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. b. În ţara noastră . Prin transpunerea pe desen a poziţiei firului şi a formei elementelor componente ( ochiuri normale.3. 21 . b. iar buclele de ac şi de platină se consideră semicercuri.(fig.1 a. Elementele ochiului se trasează în funcţie de legătura şi aspectul tricotului. poziţia sa în cadrul raportului. Pentru a uşura executarea reprezentării structurale teoretice se poate folosi foaia cu pătrăţele sau hârtia marcată cu semicercuri desenate echidistant şi care reprezintă buclele de ac ale tricotului ( fig . fire suplimentare ) avem o reprezentare grafică a structurii tricotului.23. se utilizează pentru tricoturile din bătătură următoarele metode:  Reprezentarea structurală. (analitică )  Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri  Reprezentarea prin semne convenţionale  Reprezentarea aspectului desenului Reprezentare structurală reproduce fidel evoluţia firului / firelor din tricot. conform STAS 8257 – 79. care se constituie în module.

Fig.3. dar este cea mai completă.2 Hârtia marcată cu semicercuri În cazul dispunerii reale.1 Reprezentarea structurală a dispunerii teoretice – variante Fig. Fig. inclinare şi / sau rotire a corpurilor ochiurilor). b.3. ocupă mai mult spaţiu. ci şi cea a ochiurilor.(fig.3. oferind cele mai multe informaţii despre sructura tricotului.3 Reprezentarea structurală a dispunerii reale 22 . Faţă de situaţia teoretică. sugerând dispunerea lor în stare liberă.2. Este mai laborioasă . această reprezentare se poate realiza cu ajutorul calculatorului .3. 2. 2. a.3 a şi b ) se urmăreşte nu numai reprezentarea poziţiei firului.c. 2. folosind programul Autocad . firul buclat are o anumită grosime şi nu este reprezentat printr-o linie. Prin folosirea programului se pot evidenţia: deplasarea pe verticală a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblică a buclelor de platină.

poziţia relativă a acelor.3.1 Tipuri de Reprezentare structurală Semne convenţionale Semne ochiuri şi convenţionaleale elemente ale secţiunii ochiurilor Faţă Spate Faţă Spate Faţă Spate tricoturilor din bătătură 23 .3. Tabel 2. 2.6 ) dar care are ca principal dezavantaj că sugerează o încrucişare a ochiurilor.3.5 ) o O modalitate simplificată şi mai rapidă în raport cu prima şi utilizată în mod curent la noi în ţară ( fig.a. ceea ce nu este în conformitate cu realitatea. în rândul respectiv de ochiuri .3. Întâlnim şi la această metodă două variante: o Vederea de sus a evoluţiei firului pe ace. dintre care cea mai utilizată la noi în ţară are la bază semnele: X – pentru ochiul cu aspect faţă O – pentru ochiul cu aspect spate În tabelul 2. b. Metoda reprezintă avantajul că oferă informaţii şi despre modul de realizare a tricotului – număr de fonturi.3. 2.1 sunt definite şi reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de structură ale tricoturilor din bătătură. Fig.3.4 Hîrtii pentru reprezentarea tricoturilor – cu puncte în rânduri paralele şi intercalate Fig.6 Reprezentarea prin semne convenţionale constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului.4. reprezentare pe calculator Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri constă în transpunerea pe hârtie a poziţiei firului ( firelor ) faţă de ace. împreună cu buclele ochiurilor vechi (fig. Metoda este considerată simbolică deoarece nu este reprezentată o secţiune tehnică a rândului de ochiuri.2. Metoda cunoaţte mai multe variante. pentru fiecare element component propunându-se câte un simbol.3. raportul în care lucrează acele. Reprezentare pe hârtie.3. având câştig de cauză prima variantă ca o metodă mai riguroasă.). 2.2. Punctele de pe hârtie sunt echidistante şi reprezintă acele şi sunt plasate în rânduri paralele sau intercalate în funcţie de aşezarea lor în fontură (fig2.5 Fig.

Ochi normal Ochi vanisat Buclă de început sau buclă netransforma tă în ochi Ochi dublu de indice 1 Ochi dublu de indice 2 Ochi reţinut de indice 1 Ochi reţinut de indice 2 Flotare Ochi reţinut cu flotare cu punct de legare şi flotare 24 .

Ochi dublu de indice 1 cu flotare Ochiuri transferate Buclă de platină transferată pe buclă de ac Bucle de platine reţinute şi transferate succesiv pe bucla de ac Ochi pluş Bucle de ac semitransfera -te 25 .

 determinarea evoluţiei firelor  transpunerea structurii tricotului pe hârtia de decompoziţie  determinarea elementelor componente ale legăturii În determinarea tipului de tricot. se trece la determinarea părţii din faţă a tricotului. se poate trage concluzia că este vorba de un tricot de bătătură. Se ştie că faţa tricotului produs pe maşini cu o singură fontură prezintă coastele ochiurilor sub aspectul unui V trunchiat. materiei prime şi caracteristicilor tehnice. 26 .Buclă de platină transferată pe buclă de ac în acelaşi rând Bucle de platină reţinute şi transferate succesiv pe buclă de ac Reprezentarea aspectului desenului constă în indicarea pe hârtie a dispunerii culorilor în raportul desenului. adică dacă tricotul este din bătătură sau urzeală. se poate considera oricare din această faţă dacă se pot folosi în confecţionare ambele feţe. pe cât posibil. cea mai rapidă. toate elementele care intră în structura unui tricot. În cazul maşinilor cu două fonturi sau lincs .dacă raportul are dimensiuni mari. iar structura lui este netedă şi compusă pe o parte din ochiuri pe faţă şi pe cealaltă parte din ochiuri pe dos.  determinarea feţei tricotului. După ce s-a stabilit că mostra prezentată este un tricot din bătătură. Hârtia folosită este cu pătrăţele iar spaţiul cuprins între două linii orizontale reprezintă un rînd de ochiuri care apare pe faţa tricotului iar spaţiul dintre ele două linii verticale reprezintă un şir de ochiuri pe faţă. REALIZAREA REPREZENTĂRI GRAFICE DUPĂ O MOSTRĂ DE TRICOT DATĂ Pentru a reuşi o reprezentare grafică corectă după o mostră de tricot dată – în cadrul orelor de laborator tehnologic trebuie să realizăm decompoziţia tricotului prin parcurgerea progresivă a mai multor etape cu scopul de a determina. Această operaţie se face tot prin simpla observare cu ochiul liber sau folosind lupa. şi sub aspectul înlănţuirii firelor. Aceste etape sunt:  Alegerea instrumentelor de lucru cum ar fi – lupă textilă. Pentru a avea mai multe informaţii despre structura tricotului. rame pentru întins tricotul  Determinarea principalelor caracteristici ale tricotului  tipul de tricot. În cazul în care tricotul prezintă faţă şi dos. Următoarea etapă este stabilirea numărului de fonturi. în cazul în care tricotul se deşiră uşor. microscop stereoscopic. pensetă. ace de decompoziţie. iar prin celelalte numai o zonă din raport. pe baza cunoaşterii caracteristicilor legăturilor. se recomandă ca acesta să fie reprezentat în întregime prin una din metode. aceasta trebuie însoţită şi de o altă reprezentare grafică. foarfece. în cazul tricoturilor fine. Analizând mostra respectivă sub raportul deşirării. se face prin simplă observare. respectiv în cazul tricoturilor cu aspect de faţă sau cu aspect de spate pe ambele părţi.  stabilirea numărului de fonturi. sub raportul legăturii.

) În cazul când tricotul analizat este produs pe maşini cu două fonturi. Evoluţia firelor determinată prin deşirare se va nota pe hârtia de decompoziţie prin anumite semne convenţionale. linia continuă care reprezintă firul va ocoli acul fără să-l înconjoare. În cazul când mostra de tricot analizată prezintă ochiuri înclinate. în toată porţiunea de tricot deşirată. raportul pe orizontală şi raportul pe verticală. iar dacă ochiurile prezintă aspect de dos pe ambele părţă. Când mostra de tricot prezintă acelaşi aspect pe faţă şi pe dos. reprezentând acele celor două fonturi. deci deplasare laterală.aceasta constituie un indiciu sigur că tricotul este realizat pe maşini de tricotat cu o singură fontură. În cazul desenelor de culoare se recomandă folosirea creioanelor colorate pentru indicarea diverselor nuanţe sau culori de fir permiţând stabilirea raportului de desen. Din analiza evoluţiei firelor.. în vederea reprezentării mostrei de tricot dată prin una sau prin toate metodele cunoscute. În cazul în care ochiurile au aspect de faţă pe ambele părţi. care reprezintă numărul de ace peste care se deplasează fontura respectivă. După determinarea evoluţiei firelor în tricot şi transpunerea legăturii pe hârtie de decompoziţie. Mai întâi se va vedea în care rând de ochiuri evoluţia firelor pe ace se repeta identic ca în primul rând de ochiuri deşirat. analizând modul cum se repetă evoluţia firului atât pe orizontală cât şi pe verticală. deasupra liniei de puncte care reprezintă fontura respectivă. Firul se reprezintă sub forma unei linii continui. acestea notându-se pe hârtia de decompoziţie cu creioane colorate conform nuanţelor utilizate la executarea tricotului. se consideră că tricotul este realizat pe maşini cu două fonturi. Urmărind evoluţia firului în cadrul legăturii. După trecerea în revistă a etapelor de reprezentare grafică corectă a unei mostre de tricot dată spre analiză. Deşirarea se va face până la epuizarea unui raport şi chiar peste acesta. voi face o prezentare a principalelor tipuri de legături a tricoturilor din bătătură . respectiv (:) în locul acelor scoase din funcţiune. Prima figură va reprezenta lucrul acelor pe firul care precede deplasarea laterală a fonturii. Mărimea deplasării laterale a fonturii se va indica printr-o cifră. în cazul în care acul nu lucrează un timp sau respectiv. înseamnă că este un tricot lincs. fie prin reprezentare analitică. De asemenea se va indica prin săgeată sensul deplasării fonturii. mostra reprezintă un tricot patent sau interloc. se poate trece cu uşurinţă la determinarea elementelor componente ale legăturii de tricot. deoarece deşirarea se face pe o porţiune cel puţin egală cu un raport. sau trece în afara punctelor sau a semnelor X . În cazul în care acul este în funcţiune. Determinarea evoluţiei firelor în tricot este operaţia cea mai complicată şi de cea mai mare importanţă. care înlesneşte determinarea raportului legăturii respective pe cele două sensuri. firul de alimentare înconjură punctul corespunzător acului. se poate trece la transpunerea structurii mostrei respective pe hârtie de decompoziţie. având astfel o privire de ansamblu asupra tricotului. pentru a putea stabili cu suficientă precizie evoluţia firului. Pornind de la ultimul rând care se repetă. Punctele celor două rânduri. în cazul tricotului cu aspect de faţă pe ambele părţi şi se vor găsi faţă în faţă. elementele raportului de suprafaţă al legăturii. Această operaţie trebuie efectuată cu mare atenţie şi se face prin deşirarea mostrei de tricot şi notarea precisă a poziţiei firului. se va marca în culoare de contrast pe linia unui şir de ochiuri. deci formează ochi. sunt precizate. Pentru a reprezenta evoluţia firului deşirat şi lucrul fiecărui ac. evoluţia firelor şi lucrul acelor necesită două figuri . Pentru uşurinţă. deci poziţia ochiurilor şi a buclelor înaintea deplasării. pe orizontală şi pe verticală. Această prezentare 27 . pe hârtia de decompoziţie se vor folosi două rânduri de puncte. iar acele care nu sunt în funcţiune prin puncte (. În realizarea reprezentării se va ţine cont de culoarea firelor. în cazul tricotului lincs. este complet scos din funcţiune. iar a doua figură va indica efectul produs de deplasare pe ochiurile şi buclele celor două fonturi. În acest fel. se determină raportul legăturii respective. La fiecare rând care se deşiră se notează pe hârtia de decompoziţie evoluţia firului şi lucrul fiecărui ac în parte. pe hârtia de decompoziţie se notează acele în funcţiune prin X.. vor fi decalate între ele cu jumătate de pas de ac. În cazul în care pe ac firul nu formează ochi. se va transpune pe hârtie legătura de tricot respectivă. ci numai o simplă buclă. fie prin reprezentare schematică.

permeabilitate la aer. specifice legăturii. în cadrul orelor de laborator tehnologic a modulelor de specialitate. etc. Elementele ochiului au anumite poziţii. Fig. b. Un şir de ochiuri pe faţă ( şirurile 1. reprezentarea secţiunii rândului.4. 2.4. pe cele din rândul precedent.2. cu aspect dos.1. care vor fi reprezentate grafic. Se utilizează pentru articole de lenjerie. În figura 2. În figura 2.4. la care evoluţia firului delimitează un raport individual. 2. pe cealaltă parte. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu.1.1. cu aspect faţă pe una din părţi. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DE BAZĂ Tricoturile cu legături de bază sunt formate din ochiuri normale.2. 2. Pe spate.4. 2:1.4. extensibilitate. reprezentarea structurală. c. Aspectul real al tricotului glat Aspect faţă Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. aspect faţă şi aspect spate Aspect spate Fig.va constitui baza de plecare în analiza diferitelor mostre de tricot .3.4. specifice tuturor tricoturilor: foarte bună elasticitate. buclele de ac şi de platină apar în primplan. Succesiunea şirurilor de ochi cu aspect faţă sau de spate determină raportul legăturii: 1:1. a. etc. este reprezentat un tricot patent 1:1. 2:2.4. Raportul legăturii este 1. îmbrăcăminte exterioară. este 28 . În figura 2. Tricotul patent este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi ale produsului. 2. Se caracterizează prin alternarea şirurilor pe faţă cu şirurile de ochiuri pe dos.4. reprezentarea convenţională Tricotul glat are caracteristicile pozitive. buclele de ac acoperă flancurile ochiurilor din rândul următor. care influenţează negativ procesul tehnologic de prelucrare. sunt prezentate cele trei variante de reprezentare ale tricoturilor glat. 1:2. Reprezentarea tricotului glat.3. 3 ). pe direcţia rândului dar şi a şirului cât şi rularea la margini. se prezintă aspectul real al tricotului. Evoluţia se repetă după un ochi pe direcţia rândurilor şi şirurilor .1.2. dar şi caracteristici negative: deşirabilitate ridicată. 2. Pe faţa tricotului flancurile de ochiuri sunt continue şi acoperă buclele de ac ale ochiurilor din rândul precedent. foarte accentuată. 3:3. iar buclele de platină.4.

unul cu aspect faţă.4. 3 vor avea aspect spate. Fig. reprezentarea structurală. c. raportul legăturii pe verticală fiind 2.4.5. reprezentarea secţiuni rândului. bentiţe. şirurile de ochiuri pe dos. unul cu aspect faţă. tricot patent 1:1 . de unde şi denumirea de „ tricot cu aspect faţă” pe ambele părţi. alternanţă care determină raportul legăturii lincs. dar şi pe cele negative: foarte bună elasticitate. 2. după două şiruri.1. 4).4. În figura 2. În figura 2. de aceea.3. se mulează foarte bine pe corp. cu menţiunea că şirurile 1. celălalt cu aspect spate. celălalt cu aspect spate. îmbrăcăminte exterioară. 29 . 2. b. un rând de ochiuri pe faţă ( I. Pe cealaltă parte tricotul va prezenta acelaşi aspect. Se caracterizează prin alternanţa rândurilor de ochiuri pe faţă cu rândurile de ochiuri pe spate.aspect real a. 4. tricot patent 2:2 . se prezintă un tricot lincs raport 1:1. Fig. Se utilizează. parţial sau total. Are aceleaşi caracteristici pozitive specifice tricotului glat. extensibilitate. în acest caz.5. tocmai din cauza tendinţei de acoperire a şirurilor de ochiuri pe dos de către şirurile de ochiuri pe faţă. permeabilitate la aer.4. Evoluţia firului se repetă în direcţia rândurilor de ochiuri.4. raport 1:1.urmat de un şir de ochiuri pe dos ( şirurile 2. 2:2. Este considerat tricotul la care consumul de fir este ridicat. Flancurile a.2. Datorită poziţiei buclei de platină şirurile de ochiuri pe faţă acoperă. III ) este urmat de un rând de ochiuri pe spate (II. Tricot patent .6. 2. deşirabilitate ridicată.4. reprezentarea convenţională a. foarte mult pentru articole de lenjerie. b. Evoluţia firului se repetă în direcţia şirurilor de ochiuri după două rânduri. Tricot patent raport 1:1 a. b. IV ). se prezintă tricotul aspect real. Tricotul lincs este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi. b. raportul pe orizontală fiind. c. iar şirurile 2. Tricotul patent este un produs foarte elastic. aspect faţă.

2. în tricotul lincs în stare liberă. 2. Tricot lincs raport 1:1 a.4. de diferite rapoarte.4. are influenţe pozitive asupra gradului de umplere a produsului.2. 2. este reprezentat un tricot cu legătura glat derivat din două legături glat. reprezentare structurală. mănuşi. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DERIVATE Legăturile derivate sunt acele legături constituite din două sau mai multe legături de bază dispuse astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături.6. dar consumul de fire este mai mare. la care buclele de ac şi de platină apar în prim-plan.4. reprezentarea convenţională Tricoturile cu legătură lincs. lungimea tricotului realizat fiind aparent mică. Tendinţa de acoperire a rândurilor cu ochiri pe faţă de către rândurile cu ochiuri pe spate. ciorapi.ochiurilor cu aspect faţă se vor înclina într-un sens.7. fiind acoperite de rândurile de ochiuri pe spate. iar şirurile vecine aparţin celeilalte legături. 2. Din această cauză. 30 .4. b. c. un şir de ochiuri aparţine unei legături. sunt utilizate la confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară. astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. rândurile de ochiuri pe faţă sunt mai puţin vizibile. În figura 2. iar flancurile ochiurilor cu aspect spate se vor înclina în sens contrar. de unde şi denumirea de tricot cu aspect spate pe ambele părţi. Fig. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raport 1:1. reprezentarea secţiunii.1 Tricoturile cu legătură glat derivat rezultă din combinarea a două sau mai multor legături glat.

3. astfel încât între şi în spatele şirurilor de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături constituente. raportul fiind de 1. Pentru formarea unui rând complet al legăturii derivate.2. într-o primă etapă formează ochiuri o legătură patent de raport 1:1 ( un ochi aspect faţă.4. 31 . 4. De aici rezultă deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor. pe verticală evoluţia se repetă după un rând complet de ochiuri ale legăturii derivate. Tricoturile cu legătură patent derivat (interloc) rezultă din combinarea a două sau mai multor legături patent. b. cealaltă legătură patent formează ochiuri în şirurile 1. este reprezentat un tricot cu legătura interloc formată din două legături patent.8. etc. 2. un rând complet de ochiuri al legăturii derivate se formează în două etape: de unde rezultă şi deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor B/2 Tricotul glat derivat se utilizează în special pentru articole de lenjerie.. iar şirul vecin. Un şir de ochiuri aparţine unei legături patent. Întrucât firul nu evoluează pentru formarea ochiurilor în fiecare şir.4. 3.Fig. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raportul 1:1.4. evoluţia se repetă după u ochi. . 3. cealaltă legătură patent. În figura 2. reprezentare structurală. 5 etc. iar în direcţia şirurilor de ochiuri. Tricot cu legătura glat derivat a. La fiecare legătură constituentă. 2. cealaltă legătură glat constituentă formează ochiuri în şirurile 2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri O legătură glat formează şirurile 1.6.7. O legătură patent formează şirurile 1. etc. B/2. de pe aceeaşi parte a tricotului aparţine celeilalte legături patent. 2. un ochi aspect spate ). 4 etc. raportul legăturii pe orizontală fiind 2.4. 1. Raportul legăturii interloc 1:1 în direcţia rândurilor de ochiuri este 4. 2. apoi.2. în completarea rândului.

4. Se identifică un raport al desenului cu dimensiunile: h – înălţimea raportului şi b – lăţimea raportului desenului. prin folosirea unor fire de culori diferite. a. de numărul de rânduri produs din firele de diferite culori şi de înălţimea ochiului.9. Se pot obţine dungi longitudinale. Tricot cu legătura patent derivat reprezentare structurală.alimentate succesiv. Înălţimea raportului este determinată de numărul de culori utilizate. 32 . TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE Tricoturile ce desene cuprind ochiuri formate di fire de culori diferite (desene de culoare ).4.3.3. În figura 2.4.4.3.8. bărbaţi şi copii. a se prezintă o legătură glat cu dungi transversale. 2.Fig. 2.a. ochiuri cu evoluţie modificată ( desene de legătură ) sau combinaţii ale acestora ( desene combinate ).1 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE CULOARE Tricoturi cu desene de culoare sunt obţinute din legături de bază sau derivate. pentru femei. 2. Tricoturile cu dungi transversale de culoare rezultă prin utilizarea firelor de culori diferite.9 b se prezintă o legătură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare. transversale sau combinaţii precum şi tricoturi melanj sau vanisate. b. Lăţimea raportului desenului este determinată de numărul de şiruri de ochiuri din raportul legăturii şi pasul ochiurilor. Dimensiunile raportului sunt h = 5 ( două rânduri culoarea r urmate de un rând de culoare n şi alte două rânduri culoarea z ) şi b = 2.1. Dimensiunile raportului sunt h = 4 ( două rânduri culoare r.4.reprezentarea prin semne convenţionale Tricoturile interloc sunt destinate confecţionării articolelor de lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară. 2. În figura 2. urmate de alte două rânduri culoarea n ) şi b = 1. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.4.

Tricoturi cu dungi transversale de culoare a. ) Desenul de culoare se repetă pe direcţia şirurilor de ochiri după un rând complet. iar în direcţia rândurilor de ochiuri după două şiruri de pe aceeaşi parte a tricotului. determinat de raportul pe direcţia şirurilor de ochiuri al legăturii glat derivat şi b=2. etc. Desenul apare ca urmare a realizării fiecărei legături constituente din fire de culori diferite Lăţimea b a raportului desenului este determinată de numărul legăturilor constituente din fire de culori diferite şi pasul ochiurilor. în completarea rândurilor legăturii derivate.10. 4. În figura 2. În figura 2. determinat de numărul legăturilor constituente. b se prezintă o legătură interloc. 2. cealaltă legătură patent constituentă formează ochiuri din culoarea n. deoarece în faţa şirurilor cu aspect spate sunt plasate şirurile de ochiuri cu aspect faţă. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. Legătură patent 2:2 2.10. Legătură glat .Fig.4. cealaltă legătură constituentă formează ochiuri din culoarea xx. Înălţimea h a raportului desenului este determinată de raportul pe verticală al legăturii derivate şi înălţimea rândului de ochiuri.4. 33 . tricotul va prezenta şiruri de ochiuri de culoarea r (şirurile 2. ochiurile de culoare x se formează în fiecare rând la o legătură glat.b. etc.4.4. Dimensiunile raportului desenului sunt: h =1. a se prezintă o legătură glat derivat. ochiurile unei legături patent se formează din culoarea r.9. 3.3.) în alternanţă cu şirurile de culoare n ( şirurile 1.1.

În figura 2. Desenul de culoare nu are raport. tricoturi cu dungi transversale şi longitudinale de culoare a.4. în rândurile I. IV. Legătura glat b.II şi di culoare n.10. O legătură patent formează ochiuri de culoarea r.d. V. La tricoturile melanj firele nu-şi păstrează poziţia. formată din două legături glat. 34 . Dimensiunile raportului sunt h=7. firul de fond şi firul de vanisare. de numărul de rânduri de ochiuri realizate din fiecare culoare şi de înălţimea ochiurilor şi lăţimea b.3. etc. fără modificarea evoluţiei firului. V. 4.12. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare a. pe partea de spate. Se caracterizează prin aceea că în structura legăturii de bază sau derivate evoluează împreună. Fig. III şi din culoarea n. doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. dimensiunile raportului sunt h =5. Tricoturile melanj sau vanisate se obţin prin alimentarea simultană a firelor de culori diferite.11.c. O legătură glat formează ochiuri de culoarea r la fiecare rând ( şirurile 2. Legătura glat b. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare. f. III şi din culoarea r. V. VII.4. Legătura interloc 2.11. tricotul va avea un aspect foarte plăcut datorită luciului firelor de mătase şi higroscopicitate bună datorită firelor de bumbac.1. în funcţie de avantajele căutate. cealaltă legătură glat formează ochiuri din culoarea r în rândurile I.11. În structura tricoturilor vanisate figura 2. VII. În figura 2.4. Firul de vanisare. în rândurile II. De exemplu.4. în rândurile IV. două sau mai multe fire de culori diferite. Dimensiunile raportului desenului sunt: înălţimea h. b=6. cealaltă legătură patent formează ochiuri din culoarea n.1. b=2.a se prezintă o legătură glat derivat. Legătura interloc 2.4. ân rândurile IV. 4. VI.evoluează două fire.3. 2. determinată de numărul legăturilor constituente şi pasul ochiurilor.4. determinată de numărul de culori diferite alimentate succesiv. în rândurile III. VI. firul de fond din bumbac şi firul de vanisare din mătase artificială. b se prezintă o legătură interloc raport 2:2. 2. iar firul de fond. II. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite. apare în prim-plan pe faţa tricotului. Tricoturile vanisate se pot obţine din fire de natură şi fineţe diferite. apărând întâmplător pe faţa tricotului.). În acest caz.Fig. v. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare.

reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. la dreapta. Fig.  transferarea buclei de platină a unui ochi dintr-un rând pe bucla sau buclele ochiului.13. rândul I şi din şirul 3.4. că după transferarea completă a buclei de ac. 2. Tricot vanisat 2. Bucla de ac transferată se dispune în spatele buclei pe care se transferă.4.3.3. cu raportul pe orizontală şi verticală de 6.13. rândul II se dispun în spatele 35 . b. Buclele de ac ale ochiurilor din şirurilor 3. Se caracterizează printr-un aspect deosebit. iar buclele de ac ale ochiurilor din 4.a. din acelaşi rând sau rânduri ce urmează să fie tricotate. datorită orificiilor generate pe suprafaţa tricotului. o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului.  buclele de început de şir. Principalele modificări de evoluţii întâlnite sunt:  transferarea completă sau incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin. este prezentat un tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin. respectiv ochiurilor. din reprezentarea structurală.4. spre stânga. I ) sunt transferate pe buclele de ac ale ochiurilor vecine. 4. reprezentare structurală. V ). TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE LEGĂTURĂ 2. ca urmare a modificării evoluţiei firelor.2. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu buclă de început.14 este reprezentat de un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin.12. Se observă.3.4.5 ( rândurile IV. II.Fig. 5 ( rânduri III. 2. În figura 2. spre dreapta. Ca urmare a introducerii unui ac în lucru.2. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. Tricoturile cu desene ajur sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate care prezintă pe suprafaţă orificii.4. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a.

14. tricoturile cu ochiuri reţinute pot fi: cu distribuţie uniformă în masa tricotului sau cu distribuţie neuniformă în cadrul unui raport sau în masa tricotului. Tricoturile cu ochiuri reţinute sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate în cuprinsul cărora se întâlnesc ochiuri ale căror bucle de ac nu evoluează la nivelul rândului în care s-au produs. La tricoturile patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1. 36 . rândul III ). 6 ( rândurile II. cu distribuţie uniformă. iar pe verticală este 3. Se realizează din fire de aceeaşi culoare. din figura 2. reprezentarea prin semne convenţionale 2.IV. în structura lor se întâlnesc evoluţii normale şi evoluţii modificate ale firelor.b. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2. şirurile 1. Acestea se clasifică. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a. dar şi datorită flotărilor de fir. După caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului.2. Tricoturile cu ochiuri reţinute se caracterizează print-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. După acest criteriu tricoturile pot fi: cu ochiuri reţinute de indice 1. 4. În industrie este cunoscut sub denumirea de tricot semitubular. cu aspect faţă. buclele de ac ale ochiurilor reţinute evoluează în rândurile II. sunt formate din ochiuri reţinute de indice 1. conform unui desen.15. 2. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect.4. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. reprezentare structurală. cu ochiuri reţinute de indice 2.4. VI. sau din şirul 3. flancurile ochiului se dispun pe înălţimea a două rânduri de ochiuri normale.4. după transferarea incompletă a buclei de ac. Şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. Raportul desenului pe orizontală este 4.3. 3. Ochiurile din şirurile 2. cu ochiuri reţinute de indice 3 etc. Indicele de reţinere exprimă numărul de rânduri de ochiuri după care evoluează bucla de ac a unui ochi format într-un rând determinat. în aceeaşi structură se pot întâlni şi ochiuri reţinute de diferiţi indici. după indicele de reţinere şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. între flancul stâng şi flancul drept. Raportul desenului de legătură este format dintr-un ochi patent.ochiurilor normale. un ochi glat şi u ochi reţinut. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. 5. rândul II. b. Fig. IV ) sunt ochiuri glat. Bucla de ac şi de platină ale ochiului reţinut sunt caracteristice ochiului patent.

2.3. f Fig. în rândul II se formează o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac al ochiului reţinut din rândul precedent şi un ochi reţinut de indice 1. reprezentare structurală. pe o fontură. de indice1. pe un şir de ochiuri. două etc. Tricot glat cu ochiuri duble. b. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent.4. Tricoturi cu legături duble sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. după care evoluţia se repetă atât pe orizontală cât şi pe verticală. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.4. pe un şir de ochiuri.Fig. )  numărul de şiruri de ochiuri în care evoluează elementele netransformate în ochiuri ( de un şir.17 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble de indice 1. reprezentare structurală.4. reprezentarea prin semne convenţionale 2. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. 3 etc. care evoluează cu bucla de ac ( indice 1. În rândul I. a. numit şi semifang pe o fontură.4.c. În figura 2. numit fang. după care raportul se repetă.2. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1 şi a unei bucle netransformate în ochi. de indice 1 – semifang a.4. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. c. determinat de numărul de elemente netransformate în ochiuri. Datorită acestui mod de realizare.16. În rândul I.15. cu distribuţie uniformă pe suprafaţa tricotului. Tricotul patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 a. 2. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. b. b. cu distribuţie uniformă. 37 . în cuprinsul cărora se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri ce evoluează lângă buclele de ac ale ochiurilor reţinute. )  caracterul distribuţiei ochiurilor duble în masa tricoturilor – cu distribuţie uniformă. în toată masa tricotului se vor identifica numai ochiuri duble de indice 1. neuniformă etc. 2. Se pot clasifica după:  indicele ochiului dublu.16 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble.

Tricot patent cu ochiuri duble – semifang a. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. reprezentare structurală.Se caracterizează printr-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. Tricotul patent 1:1.4. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. numite semifang şi fang. reprezentarea prin semne convenţionale 38 . de indice 1 – fang a.4. un tricot în cuprinsul căruia se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri care se dispun paralel cu bucla de ac a ochiului reţinut. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi unul dublu. La tricotul fang. 2. 2. b. prezintă o alternanţă de un şir de ochiuri normale. 1. 2. 3. 4. a. Fig. Tricot glat cu ochiuri duble. ceea ce conduce la desimi pe verticală egale pe ambele părţi a tricotului.18 se prezintă tricotul patent cu ochiuri duble. Fig. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. semifang. b. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi două ochiuri duble.17. c. reprezentare structurală. figura … toate ochiurile sunt duble.4. b. 5 şi un şir de ochiuri duble. cu ochiuri duble de indice 1.18. 6.

dar şi caracteristici negative: deşirabilitatea. patent cu ochiuri duble şi încrucişate.d. După realizarea ochiurilor din rândul III fontura din faţă se deplasează spre stânga cu un pas de ac.Tricotul patent cu ochiuri duble face parte din categoria tricoturilor cu desene de legătură. şi pe verticală 6. Tricoturile cu ochiuri încrucişate sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. contracţia etc. deci caracteristica lui de bază este dată de aspectul frumos pe care îl conferă produsului.e.3. desfibrate etc. 2. reţinute sau ochiuri duble ce nu se dispun paralel cu direcţia şirurilor de ochiuri. Raportul de legătură pe orizontală este 2. În figura 2.19 este reprezentat un tricot patent 1:1 cu ochiuri încrucişate prin deplasare – cu desene obţinute prin deplasare.4.2. b. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. în structura cărora se găsesc şi elemente netipice pentru tricoturi. Păstrează toate caracteristicile pozitive. permeabilitate la aer etc. cum ar fi segmente de fire de bătătură sau fire ce evoluează normal în corpul ochiului şi buclele de platină foarte mari pot fi scămoşat.3. Flancurile ochiurilor transferate la dreapta şi la stânga vor apărea continue. reprezentarea prin semne convenţionale 2. reprezentare structurală. tăiat.18.2. tricoturile cu fire suplimentare sunt tricoturi cu legătură de bază derivate. patent cu ochiuri reţinute şi încrucişate.4. astfel că ochiurile cu aspect faţă sunt deplasate spre stânga în rândurile IV şi V. extensibilitate.4. specifice tricoturilor: foarte bună elasticitate. tricoturi pluş etc.20 se prezintă un tricot patent 1:1 cu fire de 39 . În figura 2. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri normale.4. Din această grupă fac parte tricoturi cu fire de bătătură. Fig.4. până revine la poziţia iniţială. Ochiurile cu aspect faţă din rândurile I şi II sunt deplasate spre dreapta. 2. orientate în direcţia rândurilor. Tricoturile cu fire de bătătură se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire care nu formează ochiuri. tricoturi cu fire de căptuşeală. peste cele ale ochiurilor cu aspect spate. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. Cel mai frecvent sunt utilizate tricoturile patent de diferite rapoarte cu ochiuri încrucişate.

2.4.21. Întrucât aceste tricoturi. firele de căptuşeală au fineţe mică.18. Fig. Pentru a reduce complet posibilitatea apariţiei pe faţă a firelor de căptuşeală. f a unui tricot glat. ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor.21. unde firele de bătătură sunt din cauciuc. realizând puncte de legare cu buclele de platină vecine. Pe spatele tricotului firul de căptuşeală evoluează în paralel cu bucla de ac a ochiului din şirul 2. intr-un şir se realizează puncte de legare. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. lenjeriei de corp etc. firul de bătătură b este depus în fiecare rând între şirurile de ochiuri cu aspect de spate. pe partea din spate sunt supuse unui proces de scămoşare. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri Tricoturile cu fire de căptuşeală se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire suplimentare ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. Firele de căptuşeală sunt uşor vizibile pe partea de faţă. Tricoturile cu fire de căptuşeală prezintă o bună capacitate termică ceea ce le face utile în confecţionarea treningurilor.4. este exemplificat modul de realizare a punctelor de legare dintre firul de căptuşeală. Raportul de ancorare a firului de căptuşeală este1:3.4. În figura 2. Fig. în special în zona punctelor de legare.bătătură. Tricot glat cu fir de căptuşeală 40 . frecvent. b. Se pot realiza tricoturi cu unu şi chiar trei fire de căptuşeală într-un rând. În general. 2. într-un raport dat. se realizează tricoturi vanisate cu fire de căptuşeală. precum şi pentru mărirea compactităţii tricoturilor. 5. apoi flotează în şirurile 3. acoperite cu fire textile sau din fire elastomere. într-un raport dat. se produc tricoturi cu fire de căptuşeală şi de vanisare cu fire de căptuşeală. reprezentare structurală. după care urmează trei şiruri fără puncte de legare. tricoturile cu fire de bătătură se folosesc pentru bordurile ciorapilor precum şi la unele articole de corsetărie sau medicinale. c şi buclele de platină ale ochiurilor de fond. 4.

4.26 )  Prin brodare ( figura 2.4.4. În grupa tricoturilor cu desene combinate sunt incluse şi structuri care. ochiuri duble. ochiuri încrucişate. (desen de legătură ). reprezentarea prin semne convenţionale 2.4.4 . reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.23 )  Wickel (figura 2.4. pe spatele tricotului. se pot delimita următoarele tipuri de desene:  intarsia ( figura 2. ( desen de culoare) şi evoluţii modificate ale unor elemente de structură. şi firul de pluş. numite pluş. pe faţa tricotului.28 ) O trecere în revistă a tuturor acestor structuri. 2. o voi face doar prin exemplificare cu ajutorul imaginilor.24 )  Vanisate prin flotare ( figura 2. Fig. figura 2. În figură este reprezentat un tricot pluş simplu cu structura glat.27 )  Jacard ( figura 2.4 25 )  Prin aplicare (figura 2. Tricoturile pluş pot fi simple sau cu desene. Oricare combinaţie între subclasele desenelor de culoare ( evoluţii succesive sau simultane a firelor cu caracteristici diferite ) şi subclasele desenelor de legătură ( ochiuri reţinute. La tricotul simplu toate ochiurile vor prezenta bucle pluş. b.22 se caracterizează prin prezenţa în structură a unor fire ce evoluează normal în corpul ochiului.3 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE COMBINATE Tricoturile cu desene combinate se caracterizează prin ochiuri realizate din fire cu caracteristici diferite. forma şi dimensiunile desenelor fiind dependente de posibilităţile tehnologice ale maşinilor pe care se realizează. Tricoturile cu desene combinate se produc frecvent cu legăturile glat. deoarece la nivelul învăţământului postuniversitar se pune mai mult accentul pe reprezentarea 41 .3. ochiuri transferate. la tricoturile pluş cu desene. lincs cu desene lincs şi interloc. patent. formând însă bucle de platină mari. Se remarcă evoluţia a două fire: firul de fond. prin caracteristicile lor corespund definiţiei: prezintă desen de culoare şi modificări de evoluţii.4.Tricoturile pluş. În funcţie de caracteristicile de structură.22 Tricot pluş a. reprezentare structurală. fire suplimentare ) poate să conducă la obţinerea desenelor combinate.4. buclele pluş se dispun pe suprafaţa tricotului conform unui desen.

24 Tricoturi cu evoluţie Wickel a. bucle formate de unul din fire a. Totuşi . Fig.tricoturilor din bătătură cu desene de culoare şi cu desene de legătură care sunt mai uşor de reprezentat şi de recunoscut de către elevi. Bucle de ancorare pe ace care realizează ochiuri din cealaltă culoare . Structură glat . Puncte de legare între firele de culori diferite. 2. Structură glat cu ochiuri duble şi evoluţie Wickel într-un singur şir b. firul Wickel formează din două în două rânduri. în zona buclelor de platină b. Fig. Au şi avantajul că se pot deşiră şi se recunoaşte mai uşor . a tricoturilor cu desene combinate care să facă o aprofundare a materiei de specialitate.23 Tricoturi intarsia a.4. 2. realizarea unei reprezentări grafice după o mostră de tricot dată neridicând probleme deosebite pentru elevi. un număr diferit de ochiuri vecine conform unui desen 42 . b.4. se pot desfăşura ore de laborator tehnologic cu reprezentări virtuale pe calculator sau practice. în funcţie de nivelul clasei.

2.4.4.Fig.26 Tricot vanisat cu desen prin aplicare Fig. 2.4.27 Tricoturi vanisate cu desene prin brodare 43 .25 Tricot vanisat prin flotare Fig. 2.

4. aspect faţă. b. Fig.28 Jacard în trei culori – reprezentare reală pe calculator a.a. 2. aspect spate 44 . b.

Tricoturi cu desene ajur 8. . Din grupa tricoturilor cu desene de legătură fac parte: a. în grup  activităţi interactive  rezolvarea de exerciţii. şi ţinând cont că în capitolele precedente am făcut o sinteză a unui segment important din curriculumul de specialitate. Segment de legătură c. Patent b. Evoluţia firului este definită de : a.APLICAŢII Pentru o mai bună înţelegere a conţinutului prezentat până acum. căutarea de informaţii. De la stânga la dreapta 45 . în perechi. Glat 7.E. Evoluţia identică a firului pe fiecare rând caracterizează legătura: a.L. Componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic 6. Tricot glat derivat b. reviste de specialitate Aplicaţia 2. Partea inferioară a ochiului b. Care element nu aparţine unui ochi simplu: a. Interloc c. Tehnice b. Buclă de platină b. Decorative 2. Tricot cu ochiuri reţinute c. Zona de tricot care se repetă c. De sus în jos c. propun spre rezolvare activităţi şi exerciţii care urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională. în A. Draperiile fac parte din grupa articolelor : a. Medicale c. Din categoria tricoturilor simple derivate avem : a. Rândurile se numerotează: a. Patent b.1. răspunsurile fiind centralizate pe monitorul profesorului. Se realizează în laboratorul de informatică. Tricot lincs 3. Aplicaţiile prezentate în acest capitol pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de evaluare prevăzute in standarde.5. Flancuri 4. Răspundeţi la următoare întrebări bifând răspunsul corect: 1. Lincs c. folosind diferite surse – manuale. Modul de înlănţuire a ochiurilor b. Porţiunea care uneşte două ochiuri din rânduri diferite c. Aceste sarcini constau în  activităţi individuale. Bucla de ac este reprezentată de : a. Cu cifre romane b. care va da la sfârşitul lecţiei punctajul fiecărui elev. Partea superioară a ochiului 5.

Tricotul care prezintă pe suprafaţă orificii. Tricot cu desene ajur 12. Reprezentare simbolică c. Ochiul cu aspect faţă a tricotului din bătătură prezintă în prim plan : a. Cu desene de legătură c. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale se obţin numai în cazul legăturilor: a. ^ c. Succesivă a firelor de culori diferite b. Flancurile care acoperă buclele de ac şi platină c. Intercalată a firelor de culori diferite 10. Din evoluţia paralelă a firelor cu caracteristici diferite c. Cu legături de bază b. Reprezentare prin semne convenţionale 14. Lenjeria de corp face parte din grupa: a. Ochiul 20. Ace cu limbă cu două capete c. Ace cu limbă b. Articole tehnice b. Articole medicale 46 . Din combinarea a două sau mai multe legături de bază de acelaşi tip 16. Bucla de platină c. Simultană a firelor de culori diferite c. X b. Tricot glat derivat b. Reprezentare analitică b. Pentru un tricot patent succesiunea şirurilor de ochiuri cu aspect faţă sau spate determină: a. Cu desene de culoare b. 0 15. Ochiuri normale realizate într-o singură etapă b. Elementul de bază a tricotului este: a. Cu desene de legătură c. Desenul c. Legătura 18. Tricoturile lincs se realizează pe maşini dotate cu: a. Raportul legăturii b. ca urmare a modificării evoluţiei firelor este un: a. Tricotul din bătătură cu ochiuri duble face parte din categoria de tricoturi: a.9. Tricot cu ochiuri duble c. Ace cu cârlig 11. Reprezentarea fidelă a evoluţiei firelor se realizează prin: a. Buclele de ac şi de platină b. Tricoturile vanisate se obţin prin alimentarea: a. Reprezentarea prin semne convenţionale pentru un ochi cu aspect spate este: a. Bucla de ac b. Segmentele de legătură 19. Legătura derivată rezultă din: a. Articole de îmbrăcăminte c. Derivate 13. Cu desene de culoare 17.

Aplicaţia 2. grupaţi câte doi.   3. ca o cerinţă suplimentară. Fişa de lucru 2. li se cere să prezinte schiţe proprii a unor produse vestimentare realizate din tricot.1 Nr.5. completează următoarea fişa de lucru 2.  47 . Ei sunt solicitaţi să observe cu atenţie imaginile produselor şi să discute între ei cu privire la formele de tricot din care provin produsele.   2. imagine de elevi  1.5.1 cu denumirea formei din imagine şi cu schiţe ale produselor pe care le-au identificat în reviste.5.2 Elevilor li se pun la dispoziţie cataloage cu produse de îmbrăcăminte obţinute din tricot.   4. Denumirea formei din Schiţe cu produse identificate Forme de tricot crt. Pentru ai stimula . Elevii.

Metode de reprezentare b.2 . 5. secţiune) principale Patent normal   Glat normal   Glat cu ochiuri duble   48 .  Notarea se va face în funcţie de modul de prezentare a desenelor şi schiţelor. Timp de lucru 30 minute.5.3 Se dă sarcină de lucru fiecărui elev în parte.5. După expirarea timpului se schimbă lucrarea cu colegul de bancă care va face evaluarea lucrării.2 a. Aplicaţia 2. Caracteristici Structuri de tricoturi (semne convenţionale. Fişa de lucru 2.5. pentru completarea fişei de lucru 2.

4. Glat cu ochiuri reţinute  Glat cu ochiuri transferate   Patent cu desene de culoare   Pentru rezolvarea corectă a punctului a de la fiecare structură de tricot se acordă 10 puncte ( 5 puncte pentru metode de reprezentare cu semne convenţionale şi 5 puncte pentru reprezentarea în secţiune ).5. iar pentru rezolvarea corectă a punctului b se acordă 5 puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte. Nerezolvarea corectă sau deloc a unui subpunct se notează cu 0 puncte. 49 . Aplicaţia 2.

Realizaţi o corelaţie între următoarele două coloane. 6 . 5 .Desenul combinat i.elementul de structură şi B – reprezentarea lui grafică. A – Elementul de structură 1 .Punct de legare d. 7 . prin plasarea corectă a reprezentării grafice în dreptul elementului de structură corespunzător.Legătura 4 .Ochi c. Corelaţia poate fi făcută şi cu ajutorul calculatorului. . 8 – ochi transferat g.Reprezentarea lui grafică a b 3 .Şir de ochiuri f. 50 h. care conţin A.0chi cu aspect faţă e.Tricotul 2 .Rând de ochiuri B . 9 .

Reprezentaţi prin celelalte metode.j. 2. Reprezentaţi un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot melanj în structură glat şi un raport de cinci şiruri şi patru rînduri de tricot glat care să conţină două orificii ajur.5. corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.7.2.5. punctarea făcându-se după corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.2 Aplicaţia 2.6.5. Această temă se va da individual. durata fiind de 20 minute. Aplicaţia 2. fig.5.5. 2. Fig.1 şi figura 2. Aplicaţia 2. Această activitate se va face pe perechi .1.5. tricoturile reprezentate prin metoda structurală în figura 2.5.5. 51 . fiecare pereche fiind punctată în funcţie de : rapiditate. prin metodele învăţate.

2.5. Ochiurile înlănţuite pe verticală. Tricoturile cu legături cu desene de culoare se realizează prin alimentarea succesivă sau simultană a firelor de culori diferite. Tricoturile semiconturate se obţin prin îngustări în trepte şi lărgiri succesive. 9. reprezentat în imaginile din fig. Reprezentaţi prin toate metodele un raport de patru şiruri şi două rânduri de tricot glat cu aspect spate. la un tricot de urzeală se numeşte bucla de platină. Reprezentaţi prin metoda structurală un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot glat.5.4 şi 2.5. Tricotul este un produs textil format din ochiuri. 5.5.3 . 1. 7.5. Bucla de ac este partea inferioară a ochiului 3. cu fir de bătătură depus în fiecare rând. 6. 4. Tricoturile din urzeală se formează prin buclarea simultană a unui sistem sau a mai multor sisteme de fire de urzeală.3 Aplicaţia 2. proprietăţi. cu fir de bătătură şi urzeală depus în fiecare rând.10 Numeşte tipul de tricot. aspect spate . destinaţie 52 . Porţiunea de fir ce uneşte ochiul dintr-un rând cu ochiul din rândul precedent sau cu ochiul din rândul următor. dispus sub formă de şiruri şi rânduri. formează rânduri de ochiuri. Ochiul format din buclă de ac.2.5.5. 2.5 de mai jos. 10.8 Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A . Aplicaţia 2. 8. indicând rândurile şi şirurile din care şi unde au fost transferate ochiurile.9. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat şi litera F . realizate din fire cu caracteristici diferite în principal de culori diferite. Fig. Tricotul glat derivat face parte din categoria tricoturilor cu legături cu desene. Aplicaţia 2. segment de legătură şi buclă de platină este ochi normal de tricot de bătătură. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. Desenul de culoare se caracterizează prin ochiuri normale. Precizează elementele de caracterizare specifice: raport.Caracterizaţi transferul ochiurilor din figura 2.

caracte rizează tricotul din punct de vedere al raportului.6. b.5.5. Fig. 2.11 Folosind elementele din descrierea tricotului patent derivat şi reprezentările din figura 2.4 a. 2. destinaţiei şi proprietăţilor .5. Fig.. Aplicaţia 2.5 c. 53 .5.

2.5. Folosind reprezentarea structurală .12 În figura 2.Fig.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac. descrie legătura. Raportul desenului de legătură în direcţia rândurilor de ochiuri este 6 şi în direcţia şirurilor de ochiuri este 5.13 54 .6 Aplicaţia 2.5. 2.5. Fig.5. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale .7 Aplicaţia 2.5.

pe un şir de ochiuri. prin toate metodele cunoscute.5. Raportul desenului pe orizontală este 5. 2.În figura 2. cu distribuţie uniformă.5.5. Fig.8 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. iar pe verticală este 4 .9 Aplicaţia 2.14 Reprezintă pe caiet. Fig. descrie legătura. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale . de indice 1.5. tricotul din figura 2.9. Folosind reprezentarea structurală . numit şi semifang pe o fontură.5.8 Aplicaţia 2.5. 2.15 Înlocuieşte spaţiile libere folosind cuvintele cheie potrivite: 55 .

este aceea zonă din tricot care se repetă şi se caracterizează prin lăţime şi înălţime. pe cealaltă parte. 8. este produs textil. constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului.. … (5)………. şi se poate exprima prin număr de … (7)…. …… (11)……… este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor . 4 tipuri de ochiuri pe care le-ai reţinut. cu aspect … (9)….5 17 Reprezintă tricotul din figura 2. se numerotează …… (3)…… …… (4)…….…(1)…. cu aspect … (10)……. 2. Tricoturile de bătătură cu legături de bază sunt: …………(12. este aceea componentă a structurii tricotului care reprezintă un motiv geometric sau floral. format din ochiuri dispuse sub formă de rânduri şi şiruri. Aplicaţia 2.14 )…………………… 10. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu.16 Enumeră părţile componente ale ochiului. Fig. Reprezentarea prin … (15)…………………. Reprezintă. 3.11 prin metodele cunoscute. 2.5. 56 . …… (2)…… este succesiunea ochiurilor pe direcţie transversală a tricotului De la stânga la dreapta pe direcţia rândurilor. . 1. identifică-l şi caracterizează-l. identifică-l şi caracterizează-l. număr de … (8)………. Aplicaţia 2.5. 5.10 prin metodele cunoscute. …… (6)…….5.13..18 Reprezintă tricotul din figura 2. reprezintă cea mai mică unitate a structurii tricotului şi este obţinut prin buclarea firului. de ochiuri.5. pe caiet. respectiv poziţia spaţială a firului de structură 9. şi respectiv. pe una din părţi. 6. 4.5.10 Aplicaţia 2.. 7.

5 – a . 2 – b . 10 – b . În funcţie de modalitatea de evaluare. 12 – a . metraj tubular  3.5. 15 – c . metraj plan  2. 13 – a . 9 – b .5. 18 – b . panou plan  4.2 Nr.REZOLVAREA APLICAŢIILOR Aplicaţia 2. profesorul va hotărî punctajul pentru fiecare răspuns corect. Forme de tricot Denumirea formei din imagine Schiţe cu produse identificate de elevi  1. 16 – b . 7 – b . 8 – a . crt. 11 – c . 17 – a . 6 – c . Aplicaţia 2. 3 – b . 14 – c. 4 – c . 20 – b .1 Răspunsurile corecte sunt următoarele: 1 – c. panou semiconturat 57 . 19 – c .

Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. Se rulează la margini. Şirurile de ochiuri pe faţă acoperă şirurile de ochiuri pe spate. Glat normal Glat cu ochiuri reţinute Structură la care buclele sunt dispuse în rânduri ulterioare celor în care au fost formate. cu aspect de faţă pe una din părţi şi cu aspect de spate pe cealaltă parte.5. Se caracterizează prin alternanţa şirurilor de ochiuri pe faţă cu şirurile de ochiuri pe spate. În spatele lor este dispus segmentul de flotare. -  tricot conturat spaţial Aplicaţia 2.3. secţiune) b. Glat cu ochiuri duble Este format din ochiuri reţinute care au pe lângă bucla de ac una sau mai multe bucle netransformate în ochiuri. Structuri de tricoturi Patent normal a. Metode de reprezentare (semne convenţionale. 58 . Caracteristici principale Este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de faţă – spate pe ambele părţi ale tricotului. Este format din ochiuri normale de tricot simplu.5.

9–f. 4–a. Şirul se continuă cu o buclă de început. iar pe verticală este 3. 7–b.2 – Tricot cu dungi transversale de culoare: a.Glat cu ochiuri transferate Structură formată din ochiuri normale sau reţinute.5.9 a.8. la dreapta. sau din şirul 3.4. 5–g. 7 – F . Aplicaţia 2. glat. rândul II. 8–e. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. patent 2:2 . Este reprezentat un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin. 9 – A . rândul I şi din şirul 3.1 . Raportul desenului pe orizontală este 4.5. 5 – F . Denumirea tricoturilor sunt: Figura 2. 2–i.5. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2.Tricot glat cu fir de căptuşeală Figura 2. 6 – A .5.5.reprezentare structurală 59 . 10 – F . 2 – F . care după realizarea lor sunt trecute pe ochiurile vecine la stânga sau la dreapta.5. b. 8 – A . Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1 – A . între flancul stâng şi flancul drept. Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1–c. 6–h. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură . rândul III ).7. rândul II se dispun în spatele ochiurilor normale. 3–d.5. 3 – F . Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. Aplicaţia 2. Aplicaţia 2. 4 – A . după transferarea incompletă a buclei de ac.5. Aplicaţia 2. Patent cu desene de culoare Structură obţinută prin alimentarea succesivă a firelor de culori fără modificarea evoluţiei firelor. Aplicaţia 2.

8.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac . II) sunt urmate de două rânduri cu aspect spate ( III. Numărul de ochiuri patent din raport este egal cu doi. Aplicaţia 2. Evoluţia firului se repetă pe direcţia şirurilor de ochiuri după patru rânduri.5. rând V.12 În figura 2.5.b.aspect faţă în şirul 4. aspect faţă.5. cu lăţimea raportului b=3. avem un reprezentat un tricot patent de raport neregulat 2:1. h=1. h=4. şi din şirul 4. rând III.5.5. aspect faţă în şirul 3. celelalte cu aspect spate.5. rând II. după care raportul se repetă. şi din şirul 4 . realizată în condiţii comparabile. Raportul legăturii este format din 6 ochiuri.5 avem reprezentat un tricot lincs de raport 2:2. IV). aspect spate în şirul 3. iar al ochiurilor glat este 1. în rândul următor se formează o buclă de început care contribuie la crearea orificiului. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent.10 În figura 2. urmate de două şiruri de ochiuri cu aspect spate. lucrează în raportul 1:1. Deoarece în urma transferului ochiului. Acele celor două fonturi lucrează şi ele într-un raport diferit: în fontura din faţă lucrează toate .5. cu o altă legătură patent.11. bucla de ac fiind suprapusă. Aplicaţia 2. aspect spate. b. de indice 1.6. la care două rânduri de ochiuri cu aspect faţă ( I. Se caracterizează prin transferul complet al buclei de ac spre dreapta: din şirul 3. un şir de ochiuri cu aspect spate urmate de un şir de ochiuri cu aspect faţă. acul respectiv s-a eliberat. b=3. rând I. 60 . aspect spate . rând II. iar în fontura din spate . Aplicaţia 2. În figura 2. caz în care se combină o legătură patent care formează două şiruri de ochiuri cu aspect faţă .5. care formează invers. înălţimea raportului legăturii fiind. deşirabilitate redusă şi nu prezintă fenomenul de rulare la margini.semifanf: în rândul I.5. rând I. două cu aspect faţă. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură şi urzeală – reprezentare structurală a. este prezentat un tricot glat cu ochiuri duble. aspect spate în şirul 6. aspect faţă. În şirul / şirurile vecine se va dispune atât ochiul care se transferă cât şi ochiul pe care se transferă. avem reprezentat un tricot interloc de raport 2:1. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. Destinaţia tricoturilor interloc este foarte variată datorită structurii care este una din cele mai stabile din punct de vedere dimensional. Aplicaţia 2.13 În figura 2. rând V. Ca proprietăţi specifice putem enumera: forţa de tracţiune în lăţime este de două ori mai mare decât cea a tricotului patent. Tot transfer complet al buclei de ac se face şi spre stânga: din şirul 5. În figura 2. „plin”. rând III.4.

Aplicaţia 2. 6 – raport . 7 – şiruri . 9 – faţa . 15 – semne convenţionale . 10 – spate . 2 – rândul de ochiuri . 61 .5 15. 11 – legătură . 3 – şirurile de ochiuri . Completarea definiţiilor se va face astfel: 1 – ochiul . 8 – rânduri . 4 – tricotul . 13 – patent . 14 – lincs . 5 – desen . 12 – glat .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful