DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA TRICOTURILOR DEFINIREA TRICOTURILOR

Suprafeţele textile, din care fac parte şi tricoturile, au fost destinate, în principal, confecţionării articolelor de îmbrăcăminte, pentru a asigura funcţiile: de protecţie împotriva unor factori externi, de confort, de creare şi receptare a frumosului. Articolele de îmbrăcăminte, alături de cele decorative, de uz-casnic, constituie domeniul clasic, tradiţional de utilizare a suprafeţelor textile. Odată cu dezvoltarea ramurilor activităţii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli reduse, eforturi minime) şi din motive de funcţionalitate optimă (capacitatea unor sisteme fizice de a corespunde cât mai bine unor cerinţe), materialele textile şi-au găsit utilizare şi în mai multe alte sectoare, determinând domeniul tehnic, neconvenţional de utilizare. Astăzi, se poate afirma că materialele textile sunt folosite cu succes aproape în toate compartimentele activităţii umane: industrie, agricultură, armată, medicină, sport, timp liber etc. Acest lucru a fost posibil datorită diversităţii formelor lor de prezentare, a masei specifice reduse în comparaţie cu alte materiale, a posibilităţilor de dirijare a proprietăţilor. Zilnic, sunt găsite noi aplicaţii, textilele înlocuind materialele tradiţionale, costisitoare, greu de realizat din punct de vedere tehnic, depăşite moral. Pentru a atinge un raport satisfăcător preţ / producţie, sunt cercetate atât produsul textil, cât şi metodele de obţinere. Proiectarea produselor tricotate nu trebuie înţeleasă ca un sistem închis, ea trebuie să se desfăşoare în bata unor informaţii, ale căror surse sunt:  Societăţi comerciale care realizează produse similare  Piaţa – cerere, posibilităţi de desfacere  Literatura de specialitate  Furnizori de materii prime  Institute de cercetare cu realizări importante în domeniu  Firme constructoare de maşini – utilaje cu performanţe ridicate Se desprinde astfel ideea că activitatea de proiectare a produselor tricotate este o activitate complexă, care necesită vaste cunoştinţe de specialitate, de aceea ea trebuind să se desfăşoare în echipă şi să fie susţinută financiar. De aceea s-a pus mare accent în ultima perioadă pe produsele realizate din tricoturi. Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de şiruri şi rânduri. Tricotul se obţine pe cale mecanică, fie prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire alimentate în paralel (tricotarea pe direcţie transversală), caz în care se formează tricotul din bătătură, fie prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeală (tricotarea pe direcţie longitudinală), când se obţine tricotul din urzeală.

Tricot din bătătură

Tricot din urzeală

11

Aşadar, după modul de realizare, se deosebesc două tipuri de tricoturi: din bătătură şi din urzeală. În tabelul 2.1 se pun în evidenţă elementele esenţiale de distincţie. Tabelul 2.1. Caracteristici ale tricotului din bătătură şi din urzeală Caracteristica Număr de fire Direcţia de evoluţie Tipul buclării Tricot de bătătură Un fir sau mai multe alimentate în paralel Transversală Succesivă Tricot de urzeală Unul sau mai multe sisteme de fir de urzeală alimentate simultan Longitudinală Simultană

Iniţial, firele pot fi asimilate cu corpuri cilindrice drepte, care prin buclare sunt încovoiate succesiv, sau simultan, căpătând o dispunere specifică structurii de tricot din bătătură, respectiv de tricot de urzeală. Pentru a de consistenţă structurii, între elementele buclate se realizează „puncte de legare”, prin trecerea firului „peste” – „ sub”, într-o succesiune specifică legăturii. În cazul tricoturilor, în evoluţia firului se identifică un element de bază, care are caracter de repetabilitate şi este indivizibil, denumit ochi de tricot. Ochiul de tricot are forme diferite în funcţie de tipul tricotului şi se obţine prin procedee manuale sau mecanice, care conţin mai multe faze de formare, într-o anumită succesiune. Noţiunile ce caracterizează un tricot, prezentate din punct de vedere structural, determină o subordonare a acestora, de la simplu la complex, aşa cum rezultă din schema de mai jos. Fir (fire) → Ochiuri → Legătură tip ochi → Structură → legătură desen raport Tricot materie primă formă structură parametri de structură

Tricotul, analizat din punct de vedere fizic, se caracterizează prin: materie primă, formă (obţinută prin tricotare), structură şi parametri de structură. Aceste elemente evidenţiază în ansamblu anumite proprietăţi, strict corelate cu destinaţia dată produsului tricotat.

2.1.2. CLASIFICAREA TRICOTURILOR
Tricoturile, proiectate şi realizate pentru anumite destinaţii, pot fi caracterizate în legătură cu materia primă, formă (obţinută prin ticotare), structura şi parametrii de structură, precum şi în legătură cu proprietăţile conferite de acestea la un loc. Aşadar tricoturile se pot grupa după:  Destinaţie  Materie primă  Formă  Structură  Proprietăţi specifice În continuare se prezintă o schemă de clasificare a tricoturilor după aceste criterii, mai puţin după proprietăţi specifice. Pentru formarea unei imagini de ansamblu, grupele şi sub grupele de tricoturi, care rezultă în urma ierarhizării, sunt însoţite şi de exemple.

12

Clasificarea tricoturilor
Nr. crt 1. Criterii de clasificare După destinaţie Grupe Articole de îmbrăcăminte Subgrupe În funcţie de utilizare În funcţie de vârsta şi sexul utilizatorului În funcţie de sezon Articole decorative şi de uz casnic Articole tehnice şi medicinale Pentru industrie Detalii Îmbrăcăminte exterioară, lenjerie, ciorapi, mănuşi, băşti, fesuri, fulare, blănuri ecologice, auxiliare Nou-născuţi, preşcolari, copii (6-14 ani), adolescenţi, femei, bărbaţi, universale Primăvară, vară, toamnă, iarnă Perdele, draperii, cuverturi, covoare, stofe de mobilă, lenjerie de pat, prosoape Construcţii civile şi industriale, construcţii de automobile, electronică şi comunicaţii, chimie şi petrochimie, minerit, geotehnică, prelucrarea lemnului, metalurgie, siderurgie, alimentară

Pentru agricultură Pentru armată Pentru medicină Pentru activitate sportivă 2. După materia primă Naturale chimice sintetice Vegetale Animale Artificiale - proteice Heterocatenare Carbocatenare Minerale, metalice 3. După formă Metraj Panouri tricotate în lanţ Plan, tubular Plane Tubulare Piese de formă plană şi tubulară, conturate, tricotate bucată cu bucată Tricotate integral 4. După structură Din bătătură (simple) Cu conturare plană Cu conturare spaţială Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături cu desene Din urzeală Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături de desene Tricoturi realizate cu două sau mai multe sisteme de fire, cu desene de culoare, cu evoluţii în două şiruri cu ochiuri reţinute, cu ochiuri duble, cu fire suplimentare Glat, patent, lincs Glat derivat, patent derivat, lincs derivat De culoare, de legătură, combinate Lănţişor, tricot, atlas În funcţie de productivitatea maşini şi necesarul de tricot De lăţime constantă, de lăţime constantă fără ochiuri de margine, semiconturate, conturate Simple, conturate spaţial Bumbac, in, cânepă Lână, mătase Celulozice, viscozice, cupro Poliamidă, poliester, poliuretan Polivinilice, poliacrilonitrilice, policlorvinilice, polietilenă, polipropilenă

13

Diferite exemple de tricoturi

Îmbrăcăminte exterioară

Perdele din tricot din urzeală

Băşti şi fulare

Cagule

Mănuşi

Şosete

14

Articole de lenjerie din tricot

Diferite modele de ciorapi

Dantele

Plase pentru ţânţari

15

Plase camunflaj Hamac Lenjerie de pat şi cuverturi Plase de pescuit Înlocuitor de vas de sânge Tricot conturat spaţial 16 .

Metraj plan Metraj tubular Panou plan Panou conturat plan Tricot conturat spaţial Tricot glat Tricot patent Tricot lincs Tricot cu desene combinate 17 .

în zona “capului” ochiului 1 2 3 5. Şir de ochiuri 4. crt.ELEMENTE DE STRUCTURĂ A TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ Domeniul structurii tricoturilor prezintă noţiuni specific care trebuiesc definite şi nuanţate pentru a putea uşura înţelegerea problematicii. rezultă din trecerea “peste” şi “sub” a porţiunilor de fir care se leagă Ochiul format din buclă de ac. Prin aceste aplicaţii se poate realiza şi o verificare imediată a noilor cunoştinţe dobândite de elevi prin folosirea sistemului AEL . Prezentarea sub formă tabelară a elementelor de structură este gândită astfel. Pentru formarea unui ochi normal. 1. contribuind la consolidarea elementelor structurii. Aplicaţiile vor fi prezentate în subcapitolul 2. Ochi Cea mai mică unitate a structurii tricotului. rândurile I.2. în zona “piciorului ochiului” şi două în partea superioară. pentru a constituii punctul de plecare în realizarea unor aplicaţii pe calculator care se pot folosi în predare şi evaluare. flancuri şi buclă de platină. se numerotează de la stânga la dreapta. în direcţia rândurilor ( de exemplu. în ordinea formării (de exemplu.5. Ochi normal de tricot de bătătură 18 . Rând de ochiuri Succesiunea ochiurilor pe direcţia transversală a tricotului. cu realizarea unor unghiuri mari de înfăşurare.II. Elementul de structură Tricotul Definirea elementului de structură Produs textil format din ochiuri dispuse sub formă de şiruri şi rânduri Reprezentarea grafică Nr. cu caracter de repetabilitate care se obţine prin buclarea firului Succesiunea ochiurilor pe direcţia longitudinal a tricotului . 2.se numerotează în direcţia şirurilor. se realizează patru puncte de legare. şirurile 1. În continuare vor fi definite şi illustrate prin exemple aceste elemente specifice . III ) Zona în care două porţiuni de fir vin în contact. Punct de legare 6. două în partea inferioară. 3) 3.

9. se poate obţiune prin diferite tehnici. Structura tricotului 14.7. 12. Ochi cu aspect spate 13. etc. acoperind buclele de ac şi de platină. ochiuri duble. respective segmntele de legătură. respective segmentele de legătură Este ochiul care prezintă în prim plan buclele de ac şi de platină. ochiuri reţinute. respective poziţia spaţială a firului de structură 8.). în principal de culori diferite 19 . floral. Legătura Este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor. este determinată de legătură şi de desen Aceea componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic (geometric. Bucla de ac Bucla de platină 10.porţiunea de fir 3-4 ) Este ochiul care prezintă în prim plan flancurile. Desen 15. flancul drept. Flancuri 11. care uneşte corpurile a două ochiuri din şiruri vecine ( porţiunea de fir 4-5 ) Porţiunile de fir care fac legătura între bucla de ac şi buclele de platină (flancul stâng-porţiunea de fir 1-2 . 0chi cu aspect faţă Este reprezentată de pertea superioară a ochiului (porţiunea de fir 2-3) Este partea inferioară a ochiului. Desenul de culoare Se caracterizează prin ochiuri normale. acoperind flancurile Este dată de modul de dispunere a elementelor componente ( exemplu: ochiuri normale. realizate din fire cu caracteristici diferite. ) în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. liber etc.

în cuprinsul cărora se identifică ochiuri din fire cu caracteristici diferite sau/şi evoluţii modificate. inclusive fire suplimentare 22. dimensiunile raportului ( lăţimea şi înălţimea) se pot exprima în număr de şiruri (b) şi . Desenul combinat Este realizat prin îmbinarea elementelor caracteristice celor două tipuri de desene 18. Desenul de legătură Presupune modificarea evoluţiei specifică ochiurilor normale sau introducerea firelor suplimentare. Raportul desenului 21. Raport Acea zonă din tricot care are caracter de repetabilitate . Structuri fără desene Structuri cu legături de bază sau derivate la care toate ochiurile sunt normale . 19. realizate din fire cu aceleaşi caracteristicii Se realizează cu legături de bază sau derivate. Raportul de legătură Este dat de numărul de şiruri de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă evoluţia Este dat de numărul de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă desenul 20. Structuri cu desene 20 . toate ochiurile sunt de fire de aceeaşi culoare 17.16. în număr de rânduri de ochiuri (h) sau în milimetri. respective.

fire suplimentare ) avem o reprezentare grafică a structurii tricotului.3.23. Structuri modulate Sunt structurile în cuprinsul cărora se identifică subrapoarte. (analitică )  Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri  Reprezentarea prin semne convenţionale  Reprezentarea aspectului desenului Reprezentare structurală reproduce fidel evoluţia firului / firelor din tricot. 2. În cazul dispunerii teoretice. se utilizează pentru tricoturile din bătătură următoarele metode:  Reprezentarea structurală. 2. c) flancurile se consideră segmente de dreaptă.1 a. Prin transpunerea pe desen a poziţiei firului şi a formei elementelor componente ( ochiuri normale. caracterizate printr-o unitate din punct de vedere structural Metode de reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură Structura tricoturulor este dată de modul de dispunere a elementelor constituente în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. care se constituie în module. Printr-o reprezentare grafică trebuie să scoatem în evidenţă:  Evoluţia firului /firelor  Desenul şi raportul desenului  Unele indicaţii tehnologice Pentru reprezentarea grafică a tricoturilor se folosesc mai multe metode care pe plan mondial au diferite arii de utilizare. b. 21 . b. Pentru a uşura executarea reprezentării structurale teoretice se poate folosi foaia cu pătrăţele sau hârtia marcată cu semicercuri desenate echidistant şi care reprezintă buclele de ac ale tricotului ( fig . Această metodă permite reprezentarea structurii tricotului în două variante de dispunere: teoretică şi reală. În ţara noastră . Elementele ochiului se trasează în funcţie de legătura şi aspectul tricotului. ) a. conform STAS 8257 – 79. iar buclele de ac şi de platină se consideră semicercuri.(fig.2.3. poziţia sa în cadrul raportului. elemente cu evoluţii modificate.

3.3 a şi b ) se urmăreşte nu numai reprezentarea poziţiei firului.1 Reprezentarea structurală a dispunerii teoretice – variante Fig.2 Hârtia marcată cu semicercuri În cazul dispunerii reale. Prin folosirea programului se pot evidenţia: deplasarea pe verticală a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblică a buclelor de platină.3. Faţă de situaţia teoretică.3. 2.3 Reprezentarea structurală a dispunerii reale 22 . b. folosind programul Autocad .2. Este mai laborioasă . ocupă mai mult spaţiu.(fig. ci şi cea a ochiurilor.3. Fig. Fig.c. sugerând dispunerea lor în stare liberă. această reprezentare se poate realiza cu ajutorul calculatorului . a. firul buclat are o anumită grosime şi nu este reprezentat printr-o linie. oferind cele mai multe informaţii despre sructura tricotului. inclinare şi / sau rotire a corpurilor ochiurilor). 2. 2. dar este cea mai completă.

a.2. în rândul respectiv de ochiuri .3.2. împreună cu buclele ochiurilor vechi (fig.5 Fig. Metoda este considerată simbolică deoarece nu este reprezentată o secţiune tehnică a rândului de ochiuri. b. pentru fiecare element component propunându-se câte un simbol. Punctele de pe hârtie sunt echidistante şi reprezintă acele şi sunt plasate în rânduri paralele sau intercalate în funcţie de aşezarea lor în fontură (fig2. ceea ce nu este în conformitate cu realitatea. dintre care cea mai utilizată la noi în ţară are la bază semnele: X – pentru ochiul cu aspect faţă O – pentru ochiul cu aspect spate În tabelul 2.3. având câştig de cauză prima variantă ca o metodă mai riguroasă. Tabel 2. 2.3. Metoda cunoaţte mai multe variante. Întâlnim şi la această metodă două variante: o Vederea de sus a evoluţiei firului pe ace. 2. Fig.4 Hîrtii pentru reprezentarea tricoturilor – cu puncte în rânduri paralele şi intercalate Fig. 2.3.3.6 Reprezentarea prin semne convenţionale constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului. raportul în care lucrează acele.3.1 Tipuri de Reprezentare structurală Semne convenţionale Semne ochiuri şi convenţionaleale elemente ale secţiunii ochiurilor Faţă Spate Faţă Spate Faţă Spate tricoturilor din bătătură 23 .1 sunt definite şi reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de structură ale tricoturilor din bătătură.). poziţia relativă a acelor.3.5 ) o O modalitate simplificată şi mai rapidă în raport cu prima şi utilizată în mod curent la noi în ţară ( fig.4. reprezentare pe calculator Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri constă în transpunerea pe hârtie a poziţiei firului ( firelor ) faţă de ace.3.6 ) dar care are ca principal dezavantaj că sugerează o încrucişare a ochiurilor. Metoda reprezintă avantajul că oferă informaţii şi despre modul de realizare a tricotului – număr de fonturi. Reprezentare pe hârtie.

Ochi normal Ochi vanisat Buclă de început sau buclă netransforma tă în ochi Ochi dublu de indice 1 Ochi dublu de indice 2 Ochi reţinut de indice 1 Ochi reţinut de indice 2 Flotare Ochi reţinut cu flotare cu punct de legare şi flotare 24 .

Ochi dublu de indice 1 cu flotare Ochiuri transferate Buclă de platină transferată pe buclă de ac Bucle de platine reţinute şi transferate succesiv pe bucla de ac Ochi pluş Bucle de ac semitransfera -te 25 .

adică dacă tricotul este din bătătură sau urzeală. pe baza cunoaşterii caracteristicilor legăturilor. în cazul în care tricotul se deşiră uşor. se poate considera oricare din această faţă dacă se pot folosi în confecţionare ambele feţe. În cazul maşinilor cu două fonturi sau lincs . Aceste etape sunt:  Alegerea instrumentelor de lucru cum ar fi – lupă textilă. aceasta trebuie însoţită şi de o altă reprezentare grafică.  determinarea feţei tricotului. Următoarea etapă este stabilirea numărului de fonturi. pe cât posibil.  stabilirea numărului de fonturi. REALIZAREA REPREZENTĂRI GRAFICE DUPĂ O MOSTRĂ DE TRICOT DATĂ Pentru a reuşi o reprezentare grafică corectă după o mostră de tricot dată – în cadrul orelor de laborator tehnologic trebuie să realizăm decompoziţia tricotului prin parcurgerea progresivă a mai multor etape cu scopul de a determina. ace de decompoziţie. foarfece. se trece la determinarea părţii din faţă a tricotului. se face prin simplă observare. După ce s-a stabilit că mostra prezentată este un tricot din bătătură. În cazul în care tricotul prezintă faţă şi dos. 26 . pensetă. Hârtia folosită este cu pătrăţele iar spaţiul cuprins între două linii orizontale reprezintă un rînd de ochiuri care apare pe faţa tricotului iar spaţiul dintre ele două linii verticale reprezintă un şir de ochiuri pe faţă. se poate trage concluzia că este vorba de un tricot de bătătură. în cazul tricoturilor fine. microscop stereoscopic. şi sub aspectul înlănţuirii firelor. se recomandă ca acesta să fie reprezentat în întregime prin una din metode. iar prin celelalte numai o zonă din raport. Această operaţie se face tot prin simpla observare cu ochiul liber sau folosind lupa. Analizând mostra respectivă sub raportul deşirării. materiei prime şi caracteristicilor tehnice. Se ştie că faţa tricotului produs pe maşini cu o singură fontură prezintă coastele ochiurilor sub aspectul unui V trunchiat.dacă raportul are dimensiuni mari.Buclă de platină transferată pe buclă de ac în acelaşi rând Bucle de platină reţinute şi transferate succesiv pe buclă de ac Reprezentarea aspectului desenului constă în indicarea pe hârtie a dispunerii culorilor în raportul desenului. sub raportul legăturii. toate elementele care intră în structura unui tricot. cea mai rapidă. respectiv în cazul tricoturilor cu aspect de faţă sau cu aspect de spate pe ambele părţi.  determinarea evoluţiei firelor  transpunerea structurii tricotului pe hârtia de decompoziţie  determinarea elementelor componente ale legăturii În determinarea tipului de tricot. rame pentru întins tricotul  Determinarea principalelor caracteristici ale tricotului  tipul de tricot. Pentru a avea mai multe informaţii despre structura tricotului. iar structura lui este netedă şi compusă pe o parte din ochiuri pe faţă şi pe cealaltă parte din ochiuri pe dos.

se consideră că tricotul este realizat pe maşini cu două fonturi. Pornind de la ultimul rând care se repetă. deasupra liniei de puncte care reprezintă fontura respectivă. firul de alimentare înconjură punctul corespunzător acului. acestea notându-se pe hârtia de decompoziţie cu creioane colorate conform nuanţelor utilizate la executarea tricotului. în cazul tricotului lincs. se va transpune pe hârtie legătura de tricot respectivă. La fiecare rând care se deşiră se notează pe hârtia de decompoziţie evoluţia firului şi lucrul fiecărui ac în parte. înseamnă că este un tricot lincs. Firul se reprezintă sub forma unei linii continui. În cazul în care acul este în funcţiune. pe orizontală şi pe verticală. deci deplasare laterală. care reprezintă numărul de ace peste care se deplasează fontura respectivă. pe hârtia de decompoziţie se notează acele în funcţiune prin X. Evoluţia firelor determinată prin deşirare se va nota pe hârtia de decompoziţie prin anumite semne convenţionale. iar acele care nu sunt în funcţiune prin puncte (. evoluţia firelor şi lucrul acelor necesită două figuri . pentru a putea stabili cu suficientă precizie evoluţia firului. în toată porţiunea de tricot deşirată. deci formează ochi. respectiv (:) în locul acelor scoase din funcţiune. Din analiza evoluţiei firelor. Această operaţie trebuie efectuată cu mare atenţie şi se face prin deşirarea mostrei de tricot şi notarea precisă a poziţiei firului. voi face o prezentare a principalelor tipuri de legături a tricoturilor din bătătură . În acest fel. Deşirarea se va face până la epuizarea unui raport şi chiar peste acesta. Această prezentare 27 . raportul pe orizontală şi raportul pe verticală. Determinarea evoluţiei firelor în tricot este operaţia cea mai complicată şi de cea mai mare importanţă.) În cazul când tricotul analizat este produs pe maşini cu două fonturi. După trecerea în revistă a etapelor de reprezentare grafică corectă a unei mostre de tricot dată spre analiză. În cazul când mostra de tricot analizată prezintă ochiuri înclinate. se poate trece cu uşurinţă la determinarea elementelor componente ale legăturii de tricot. reprezentând acele celor două fonturi.. În cazul desenelor de culoare se recomandă folosirea creioanelor colorate pentru indicarea diverselor nuanţe sau culori de fir permiţând stabilirea raportului de desen. linia continuă care reprezintă firul va ocoli acul fără să-l înconjoare. fie prin reprezentare schematică. se va marca în culoare de contrast pe linia unui şir de ochiuri. sau trece în afara punctelor sau a semnelor X .aceasta constituie un indiciu sigur că tricotul este realizat pe maşini de tricotat cu o singură fontură. în cazul tricotului cu aspect de faţă pe ambele părţi şi se vor găsi faţă în faţă. având astfel o privire de ansamblu asupra tricotului. este complet scos din funcţiune. iar a doua figură va indica efectul produs de deplasare pe ochiurile şi buclele celor două fonturi. Urmărind evoluţia firului în cadrul legăturii. Punctele celor două rânduri. analizând modul cum se repetă evoluţia firului atât pe orizontală cât şi pe verticală. în vederea reprezentării mostrei de tricot dată prin una sau prin toate metodele cunoscute. deoarece deşirarea se face pe o porţiune cel puţin egală cu un raport. Pentru uşurinţă. vor fi decalate între ele cu jumătate de pas de ac. se poate trece la transpunerea structurii mostrei respective pe hârtie de decompoziţie. ci numai o simplă buclă. elementele raportului de suprafaţă al legăturii. iar dacă ochiurile prezintă aspect de dos pe ambele părţă. deci poziţia ochiurilor şi a buclelor înaintea deplasării.. Pentru a reprezenta evoluţia firului deşirat şi lucrul fiecărui ac. pe hârtia de decompoziţie se vor folosi două rânduri de puncte. sunt precizate. Mărimea deplasării laterale a fonturii se va indica printr-o cifră. De asemenea se va indica prin săgeată sensul deplasării fonturii. mostra reprezintă un tricot patent sau interloc. Când mostra de tricot prezintă acelaşi aspect pe faţă şi pe dos. care înlesneşte determinarea raportului legăturii respective pe cele două sensuri. Mai întâi se va vedea în care rând de ochiuri evoluţia firelor pe ace se repeta identic ca în primul rând de ochiuri deşirat. În cazul în care ochiurile au aspect de faţă pe ambele părţi. se determină raportul legăturii respective. După determinarea evoluţiei firelor în tricot şi transpunerea legăturii pe hârtie de decompoziţie. Prima figură va reprezenta lucrul acelor pe firul care precede deplasarea laterală a fonturii. fie prin reprezentare analitică. În realizarea reprezentării se va ţine cont de culoarea firelor. în cazul în care acul nu lucrează un timp sau respectiv. În cazul în care pe ac firul nu formează ochi.

extensibilitate. 2. Pe faţa tricotului flancurile de ochiuri sunt continue şi acoperă buclele de ac ale ochiurilor din rândul precedent.4. 1:2. este 28 . Evoluţia se repetă după un ochi pe direcţia rândurilor şi şirurilor .1. sunt prezentate cele trei variante de reprezentare ale tricoturilor glat. Fig. buclele de ac şi de platină apar în primplan.4. În figura 2. pe cealaltă parte. 2. Se utilizează pentru articole de lenjerie. este reprezentat un tricot patent 1:1.4. reprezentarea secţiunii rândului. etc. specifice legăturii. cu aspect faţă pe una din părţi. cu aspect dos.3.4. îmbrăcăminte exterioară. În figura 2.4. pe cele din rândul precedent.va constitui baza de plecare în analiza diferitelor mostre de tricot . Aspectul real al tricotului glat Aspect faţă Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. 2:1. Pe spate. 2. 2. 2:2. aspect faţă şi aspect spate Aspect spate Fig.4. iar buclele de platină. reprezentarea convenţională Tricotul glat are caracteristicile pozitive. foarte accentuată.1. specifice tuturor tricoturilor: foarte bună elasticitate. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu. 3:3.4.4. În figura 2. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DE BAZĂ Tricoturile cu legături de bază sunt formate din ochiuri normale. Raportul legăturii este 1. b.2.4.1. care influenţează negativ procesul tehnologic de prelucrare. Se caracterizează prin alternarea şirurilor pe faţă cu şirurile de ochiuri pe dos.2. reprezentarea structurală.2. buclele de ac acoperă flancurile ochiurilor din rândul următor.3. se prezintă aspectul real al tricotului. a. 2. Reprezentarea tricotului glat. Tricotul patent este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi ale produsului. etc. 3 ). în cadrul orelor de laborator tehnologic a modulelor de specialitate. pe direcţia rândului dar şi a şirului cât şi rularea la margini. Un şir de ochiuri pe faţă ( şirurile 1. la care evoluţia firului delimitează un raport individual. c.1. Elementele ochiului au anumite poziţii.permeabilitate la aer. Succesiunea şirurilor de ochi cu aspect faţă sau de spate determină raportul legăturii: 1:1. dar şi caracteristici negative: deşirabilitate ridicată. care vor fi reprezentate grafic.

reprezentarea structurală. aspect faţă. se prezintă un tricot lincs raport 1:1. se prezintă tricotul aspect real. Tricot patent .4. Evoluţia firului se repetă în direcţia şirurilor de ochiuri după două rânduri. un rând de ochiuri pe faţă ( I. unul cu aspect faţă. de unde şi denumirea de „ tricot cu aspect faţă” pe ambele părţi. Flancurile a. 2:2.4. unul cu aspect faţă. Fig. extensibilitate. alternanţă care determină raportul legăturii lincs. III ) este urmat de un rând de ochiuri pe spate (II. reprezentarea secţiuni rândului. celălalt cu aspect spate. raportul legăturii pe verticală fiind 2. în acest caz. foarte mult pentru articole de lenjerie. 4). reprezentarea convenţională a. tocmai din cauza tendinţei de acoperire a şirurilor de ochiuri pe dos de către şirurile de ochiuri pe faţă. Pe cealaltă parte tricotul va prezenta acelaşi aspect. 2. bentiţe. 2.6. Fig. c. b. 2.4. IV ).urmat de un şir de ochiuri pe dos ( şirurile 2.2.5. după două şiruri. b. Tricotul patent este un produs foarte elastic. Evoluţia firului se repetă în direcţia rândurilor de ochiuri. celălalt cu aspect spate. c. Se utilizează.4. 3 vor avea aspect spate. permeabilitate la aer. Tricotul lincs este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi. Are aceleaşi caracteristici pozitive specifice tricotului glat. se mulează foarte bine pe corp. 4. Tricot patent raport 1:1 a. tricot patent 2:2 . 29 . şirurile de ochiuri pe dos.4. În figura 2. Datorită poziţiei buclei de platină şirurile de ochiuri pe faţă acoperă.4. de aceea. b. În figura 2. tricot patent 1:1 . b. parţial sau total. iar şirurile 2. îmbrăcăminte exterioară.aspect real a. Se caracterizează prin alternanţa rândurilor de ochiuri pe faţă cu rândurile de ochiuri pe spate.1.5. deşirabilitate ridicată. dar şi pe cele negative: foarte bună elasticitate.3. Este considerat tricotul la care consumul de fir este ridicat. raport 1:1. cu menţiunea că şirurile 1. raportul pe orizontală fiind.

6. reprezentarea secţiunii. rândurile de ochiuri pe faţă sunt mai puţin vizibile. 30 .4.ochiurilor cu aspect faţă se vor înclina într-un sens. ciorapi. reprezentare structurală. 2. c. iar flancurile ochiurilor cu aspect spate se vor înclina în sens contrar. un şir de ochiuri aparţine unei legături. 2.2. Tricot lincs raport 1:1 a. iar şirurile vecine aparţin celeilalte legături. Fig. este reprezentat un tricot cu legătura glat derivat din două legături glat. Din această cauză. b. la care buclele de ac şi de platină apar în prim-plan. fiind acoperite de rândurile de ochiuri pe spate. are influenţe pozitive asupra gradului de umplere a produsului. de unde şi denumirea de tricot cu aspect spate pe ambele părţi. mănuşi.4. sunt utilizate la confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară.1 Tricoturile cu legătură glat derivat rezultă din combinarea a două sau mai multor legături glat. în tricotul lincs în stare liberă. de diferite rapoarte. lungimea tricotului realizat fiind aparent mică. dar consumul de fire este mai mare. Tendinţa de acoperire a rândurilor cu ochiri pe faţă de către rândurile cu ochiuri pe spate. reprezentarea convenţională Tricoturile cu legătură lincs. 2.2.4. În figura 2. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raport 1:1.4. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DERIVATE Legăturile derivate sunt acele legături constituite din două sau mai multe legături de bază dispuse astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături.7.

4. reprezentare structurală.2. De aici rezultă deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor. La fiecare legătură constituentă.4. 5 etc. iar în direcţia şirurilor de ochiuri. 2. Întrucât firul nu evoluează pentru formarea ochiurilor în fiecare şir. În figura 2. evoluţia se repetă după u ochi.4. 3. 4 etc. O legătură patent formează şirurile 1. un ochi aspect spate ). B/2.4. 2. cealaltă legătură glat constituentă formează ochiuri în şirurile 2. 2. 1. Un şir de ochiuri aparţine unei legături patent. Pentru formarea unui rând complet al legăturii derivate. b.8. cealaltă legătură patent.Fig. Tricoturile cu legătură patent derivat (interloc) rezultă din combinarea a două sau mai multor legături patent.6. este reprezentat un tricot cu legătura interloc formată din două legături patent. 3. apoi. într-o primă etapă formează ochiuri o legătură patent de raport 1:1 ( un ochi aspect faţă. Tricot cu legătura glat derivat a. de pe aceeaşi parte a tricotului aparţine celeilalte legături patent. etc. 4. un rând complet de ochiuri al legăturii derivate se formează în două etape: de unde rezultă şi deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor B/2 Tricotul glat derivat se utilizează în special pentru articole de lenjerie. raportul legăturii pe orizontală fiind 2. astfel încât între şi în spatele şirurilor de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături constituente..7. Raportul legăturii interloc 1:1 în direcţia rândurilor de ochiuri este 4.2. etc. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raportul 1:1. iar şirul vecin. 31 . reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri O legătură glat formează şirurile 1. raportul fiind de 1. pe verticală evoluţia se repetă după un rând complet de ochiuri ale legăturii derivate. în completarea rândului. 2. . cealaltă legătură patent formează ochiuri în şirurile 1. 3.

Se pot obţine dungi longitudinale. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. Înălţimea raportului este determinată de numărul de culori utilizate.reprezentarea prin semne convenţionale Tricoturile interloc sunt destinate confecţionării articolelor de lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară. Dimensiunile raportului sunt h = 5 ( două rânduri culoarea r urmate de un rând de culoare n şi alte două rânduri culoarea z ) şi b = 2.4. b.3. 2.8.alimentate succesiv.1.3. Lăţimea raportului desenului este determinată de numărul de şiruri de ochiuri din raportul legăturii şi pasul ochiurilor.4. 2. 2.4. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE Tricoturile ce desene cuprind ochiuri formate di fire de culori diferite (desene de culoare ).4. Dimensiunile raportului sunt h = 4 ( două rânduri culoare r. Tricot cu legătura patent derivat reprezentare structurală. În figura 2. prin folosirea unor fire de culori diferite.4. pentru femei. În figura 2.9 b se prezintă o legătură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare.9.1 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE CULOARE Tricoturi cu desene de culoare sunt obţinute din legături de bază sau derivate.3. ochiuri cu evoluţie modificată ( desene de legătură ) sau combinaţii ale acestora ( desene combinate ).Fig. a se prezintă o legătură glat cu dungi transversale.4.a. transversale sau combinaţii precum şi tricoturi melanj sau vanisate. urmate de alte două rânduri culoarea n ) şi b = 1. Tricoturile cu dungi transversale de culoare rezultă prin utilizarea firelor de culori diferite. bărbaţi şi copii. de numărul de rânduri produs din firele de diferite culori şi de înălţimea ochiului. 2. 32 . Se identifică un raport al desenului cu dimensiunile: h – înălţimea raportului şi b – lăţimea raportului desenului. a.

tricotul va prezenta şiruri de ochiuri de culoarea r (şirurile 2. ochiurile unei legături patent se formează din culoarea r.4. în completarea rândurilor legăturii derivate. etc.4. Legătură glat . b se prezintă o legătură interloc. a se prezintă o legătură glat derivat. Tricoturi cu dungi transversale de culoare a. 4. Înălţimea h a raportului desenului este determinată de raportul pe verticală al legăturii derivate şi înălţimea rândului de ochiuri.10. deoarece în faţa şirurilor cu aspect spate sunt plasate şirurile de ochiuri cu aspect faţă. cealaltă legătură constituentă formează ochiuri din culoarea xx.Fig.9.10.4.1. În figura 2. În figura 2. Legătură patent 2:2 2. determinat de raportul pe direcţia şirurilor de ochiuri al legăturii glat derivat şi b=2. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. 33 . cealaltă legătură patent constituentă formează ochiuri din culoarea n. ochiurile de culoare x se formează în fiecare rând la o legătură glat. ) Desenul de culoare se repetă pe direcţia şirurilor de ochiri după un rând complet.4. etc.3. 2. 3. iar în direcţia rândurilor de ochiuri după două şiruri de pe aceeaşi parte a tricotului.) în alternanţă cu şirurile de culoare n ( şirurile 1.b. determinat de numărul legăturilor constituente. Desenul apare ca urmare a realizării fiecărei legături constituente din fire de culori diferite Lăţimea b a raportului desenului este determinată de numărul legăturilor constituente din fire de culori diferite şi pasul ochiurilor. Dimensiunile raportului desenului sunt: h =1.

11. cealaltă legătură patent formează ochiuri din culoarea n. Legătura glat b. pe partea de spate. O legătură patent formează ochiuri de culoarea r. În structura tricoturilor vanisate figura 2.1.4. Dimensiunile raportului sunt h=7. apărând întâmplător pe faţa tricotului. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare.12. Desenul de culoare nu are raport. IV. De exemplu. 4. b=6. Fig. O legătură glat formează ochiuri de culoarea r la fiecare rând ( şirurile 2. III şi din culoarea n.Fig. În acest caz. b=2.evoluează două fire. Tricoturile vanisate se pot obţine din fire de natură şi fineţe diferite.3. 2. formată din două legături glat. Firul de vanisare. 2.3. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite. tricotul va avea un aspect foarte plăcut datorită luciului firelor de mătase şi higroscopicitate bună datorită firelor de bumbac. V. În figura 2. în funcţie de avantajele căutate. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare.4. ân rândurile IV. Legătura glat b. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare a. V. în rândurile I. v. apare în prim-plan pe faţa tricotului. VII. în rândurile II. în rândurile IV. dimensiunile raportului sunt h =5. Legătura interloc 2. firul de fond din bumbac şi firul de vanisare din mătase artificială. f. tricoturi cu dungi transversale şi longitudinale de culoare a. în rândurile III. V.II şi di culoare n.11. doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. firul de fond şi firul de vanisare. Tricoturile melanj sau vanisate se obţin prin alimentarea simultană a firelor de culori diferite.4. 34 . b se prezintă o legătură interloc raport 2:2. II.10.4.).11. Legătura interloc 2. VI. iar firul de fond.d. VI. determinată de numărul legăturilor constituente şi pasul ochiurilor. etc. 4.4. La tricoturile melanj firele nu-şi păstrează poziţia.4. Dimensiunile raportului desenului sunt: înălţimea h. În figura 2. fără modificarea evoluţiei firului.a se prezintă o legătură glat derivat. două sau mai multe fire de culori diferite. VII. de numărul de rânduri de ochiuri realizate din fiecare culoare şi de înălţimea ochiurilor şi lăţimea b. determinată de numărul de culori diferite alimentate succesiv.c. Se caracterizează prin aceea că în structura legăturii de bază sau derivate evoluează împreună. III şi din culoarea r.1. cealaltă legătură glat formează ochiuri din culoarea r în rândurile I.

Ca urmare a introducerii unui ac în lucru. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu buclă de început. Tricot vanisat 2. spre dreapta. Bucla de ac transferată se dispune în spatele buclei pe care se transferă. reprezentare structurală. respectiv ochiurilor. În figura 2.14 este reprezentat de un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin. 4.2. o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului.  transferarea buclei de platină a unui ochi dintr-un rând pe bucla sau buclele ochiului. din acelaşi rând sau rânduri ce urmează să fie tricotate. Buclele de ac ale ochiurilor din şirurilor 3. Se caracterizează printr-un aspect deosebit. rândul II se dispun în spatele 35 . I ) sunt transferate pe buclele de ac ale ochiurilor vecine.3. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. spre stânga.4.Fig.4. Tricoturile cu desene ajur sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate care prezintă pe suprafaţă orificii. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a. rândul I şi din şirul 3.4. datorită orificiilor generate pe suprafaţa tricotului. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. Se observă.a. Principalele modificări de evoluţii întâlnite sunt:  transferarea completă sau incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin.2. ca urmare a modificării evoluţiei firelor. 2. 5 ( rânduri III. Fig.12. b. V ). iar buclele de ac ale ochiurilor din 4. 2.13. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. la dreapta.5 ( rândurile IV. din reprezentarea structurală. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE LEGĂTURĂ 2. că după transferarea completă a buclei de ac.13. II.3. este prezentat un tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin.4.3.4. cu raportul pe orizontală şi verticală de 6.  buclele de început de şir.

15. tricoturile cu ochiuri reţinute pot fi: cu distribuţie uniformă în masa tricotului sau cu distribuţie neuniformă în cadrul unui raport sau în masa tricotului. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. După acest criteriu tricoturile pot fi: cu ochiuri reţinute de indice 1. cu distribuţie uniformă. După caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2. 3. Tricoturile cu ochiuri reţinute sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate în cuprinsul cărora se întâlnesc ochiuri ale căror bucle de ac nu evoluează la nivelul rândului în care s-au produs. Şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. după transferarea incompletă a buclei de ac.4. 4. în aceeaşi structură se pot întâlni şi ochiuri reţinute de diferiţi indici. Raportul desenului pe orizontală este 4. cu ochiuri reţinute de indice 3 etc. iar pe verticală este 3. şirurile 1. flancurile ochiului se dispun pe înălţimea a două rânduri de ochiuri normale.IV. dar şi datorită flotărilor de fir. un ochi glat şi u ochi reţinut.ochiurilor normale.14.2. Se realizează din fire de aceeaşi culoare. 36 . În industrie este cunoscut sub denumirea de tricot semitubular. Acestea se clasifică.3. Tricoturile cu ochiuri reţinute se caracterizează print-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. Fig. Ochiurile din şirurile 2. reprezentare structurală. b. în structura lor se întâlnesc evoluţii normale şi evoluţii modificate ale firelor. 5. 2. cu aspect faţă. Bucla de ac şi de platină ale ochiului reţinut sunt caracteristice ochiului patent.b. rândul II. conform unui desen.4. sau din şirul 3. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. Indicele de reţinere exprimă numărul de rânduri de ochiuri după care evoluează bucla de ac a unui ochi format într-un rând determinat. buclele de ac ale ochiurilor reţinute evoluează în rândurile II. sunt formate din ochiuri reţinute de indice 1. VI. Raportul desenului de legătură este format dintr-un ochi patent. rândul III ). reprezentarea prin semne convenţionale 2. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a. 6 ( rândurile II. La tricoturile patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1. între flancul stâng şi flancul drept. cu ochiuri reţinute de indice 2. din figura 2. IV ) sunt ochiuri glat.4. după indicele de reţinere şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului.

16 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. în toată masa tricotului se vor identifica numai ochiuri duble de indice 1.15. neuniformă etc. determinat de numărul de elemente netransformate în ochiuri. reprezentare structurală. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1 şi a unei bucle netransformate în ochi. 2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. c.c. )  numărul de şiruri de ochiuri în care evoluează elementele netransformate în ochiuri ( de un şir. cu distribuţie uniformă. 37 . Tricotul patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 a. numit fang. Se pot clasifica după:  indicele ochiului dublu. b. pe un şir de ochiuri. pe un şir de ochiuri. pe o fontură. în rândul II se formează o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac al ochiului reţinut din rândul precedent şi un ochi reţinut de indice 1. care evoluează cu bucla de ac ( indice 1.4.3. 2.4. Tricot glat cu ochiuri duble.4. reprezentarea prin semne convenţionale 2. reprezentare structurală. după care raportul se repetă.17 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble de indice 1.2. În rândul I. după care evoluţia se repetă atât pe orizontală cât şi pe verticală. cu distribuţie uniformă pe suprafaţa tricotului. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri ce evoluează lângă buclele de ac ale ochiurilor reţinute. Datorită acestui mod de realizare. a. )  caracterul distribuţiei ochiurilor duble în masa tricoturilor – cu distribuţie uniformă. b. b.16. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. Tricoturi cu legături duble sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. două etc. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent.Fig.4.4. numit şi semifang pe o fontură. 3 etc. f Fig. 2. În figura 2. de indice1. de indice 1 – semifang a. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. În rândul I. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.

4. b.Se caracterizează printr-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.17. Fig. b. figura … toate ochiurile sunt duble. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2.18. prezintă o alternanţă de un şir de ochiuri normale. un tricot în cuprinsul căruia se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri care se dispun paralel cu bucla de ac a ochiului reţinut. 2. 2. semifang. b. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. 4. 5 şi un şir de ochiuri duble. 2. reprezentare structurală. Fig.18 se prezintă tricotul patent cu ochiuri duble. ceea ce conduce la desimi pe verticală egale pe ambele părţi a tricotului. numite semifang şi fang. Tricot glat cu ochiuri duble. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi unul dublu. reprezentarea prin semne convenţionale 38 .4. 6. Tricot patent cu ochiuri duble – semifang a. reprezentare structurală. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi două ochiuri duble.4. a. c. La tricotul fang. Tricotul patent 1:1. 3. cu ochiuri duble de indice 1. 1. de indice 1 – fang a.

4.4. Fig. tricoturile cu fire suplimentare sunt tricoturi cu legătură de bază derivate. Cel mai frecvent sunt utilizate tricoturile patent de diferite rapoarte cu ochiuri încrucişate.3.d.19 este reprezentat un tricot patent 1:1 cu ochiuri încrucişate prin deplasare – cu desene obţinute prin deplasare. până revine la poziţia iniţială. Din această grupă fac parte tricoturi cu fire de bătătură. permeabilitate la aer etc. Ochiurile cu aspect faţă din rândurile I şi II sunt deplasate spre dreapta. desfibrate etc.2. tricoturi pluş etc. Tricoturile cu fire de bătătură se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire care nu formează ochiuri.18. 2. reprezentarea prin semne convenţionale 2. specifice tricoturilor: foarte bună elasticitate. deci caracteristica lui de bază este dată de aspectul frumos pe care îl conferă produsului. În figura 2. peste cele ale ochiurilor cu aspect spate. patent cu ochiuri reţinute şi încrucişate. extensibilitate. 2. contracţia etc. b. patent cu ochiuri duble şi încrucişate.4.4.20 se prezintă un tricot patent 1:1 cu fire de 39 . Păstrează toate caracteristicile pozitive.4. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri normale. şi pe verticală 6. astfel că ochiurile cu aspect faţă sunt deplasate spre stânga în rândurile IV şi V.e. dar şi caracteristici negative: deşirabilitatea. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. reprezentare structurală. în structura cărora se găsesc şi elemente netipice pentru tricoturi. reţinute sau ochiuri duble ce nu se dispun paralel cu direcţia şirurilor de ochiuri.3. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. Flancurile ochiurilor transferate la dreapta şi la stânga vor apărea continue. orientate în direcţia rândurilor. cum ar fi segmente de fire de bătătură sau fire ce evoluează normal în corpul ochiului şi buclele de platină foarte mari pot fi scămoşat. În figura 2. Raportul de legătură pe orizontală este 2. Tricoturile cu ochiuri încrucişate sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate.2.Tricotul patent cu ochiuri duble face parte din categoria tricoturilor cu desene de legătură. După realizarea ochiurilor din rândul III fontura din faţă se deplasează spre stânga cu un pas de ac. tăiat. tricoturi cu fire de căptuşeală.

21.18. c şi buclele de platină ale ochiurilor de fond. se realizează tricoturi vanisate cu fire de căptuşeală. Pe spatele tricotului firul de căptuşeală evoluează în paralel cu bucla de ac a ochiului din şirul 2. firul de bătătură b este depus în fiecare rând între şirurile de ochiuri cu aspect de spate. În figura 2.bătătură.4. firele de căptuşeală au fineţe mică. pe partea din spate sunt supuse unui proces de scămoşare. În general. în special în zona punctelor de legare. după care urmează trei şiruri fără puncte de legare. Se pot realiza tricoturi cu unu şi chiar trei fire de căptuşeală într-un rând. ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. 2.4. precum şi pentru mărirea compactităţii tricoturilor. 2.21. Pentru a reduce complet posibilitatea apariţiei pe faţă a firelor de căptuşeală. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. reprezentare structurală. tricoturile cu fire de bătătură se folosesc pentru bordurile ciorapilor precum şi la unele articole de corsetărie sau medicinale. frecvent. 4. Raportul de ancorare a firului de căptuşeală este1:3. acoperite cu fire textile sau din fire elastomere. Fig. intr-un şir se realizează puncte de legare. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri Tricoturile cu fire de căptuşeală se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire suplimentare ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. într-un raport dat. realizând puncte de legare cu buclele de platină vecine. unde firele de bătătură sunt din cauciuc. b. Tricot glat cu fir de căptuşeală 40 . f a unui tricot glat. Tricoturile cu fire de căptuşeală prezintă o bună capacitate termică ceea ce le face utile în confecţionarea treningurilor. 5. Întrucât aceste tricoturi. lenjeriei de corp etc. Firele de căptuşeală sunt uşor vizibile pe partea de faţă. Fig. într-un raport dat. se produc tricoturi cu fire de căptuşeală şi de vanisare cu fire de căptuşeală.4. este exemplificat modul de realizare a punctelor de legare dintre firul de căptuşeală. apoi flotează în şirurile 3.

4 .4. se pot delimita următoarele tipuri de desene:  intarsia ( figura 2. şi firul de pluş. forma şi dimensiunile desenelor fiind dependente de posibilităţile tehnologice ale maşinilor pe care se realizează. În funcţie de caracteristicile de structură.Tricoturile pluş.4.23 )  Wickel (figura 2.4.3. pe faţa tricotului. la tricoturile pluş cu desene. ochiuri transferate. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.28 ) O trecere în revistă a tuturor acestor structuri. La tricotul simplu toate ochiurile vor prezenta bucle pluş. o voi face doar prin exemplificare cu ajutorul imaginilor. reprezentarea prin semne convenţionale 2. deoarece la nivelul învăţământului postuniversitar se pune mai mult accentul pe reprezentarea 41 . numite pluş.3 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE COMBINATE Tricoturile cu desene combinate se caracterizează prin ochiuri realizate din fire cu caracteristici diferite.22 Tricot pluş a.22 se caracterizează prin prezenţa în structură a unor fire ce evoluează normal în corpul ochiului.4.27 )  Jacard ( figura 2.4 25 )  Prin aplicare (figura 2. prin caracteristicile lor corespund definiţiei: prezintă desen de culoare şi modificări de evoluţii. Tricoturile pluş pot fi simple sau cu desene.26 )  Prin brodare ( figura 2. 2.4.4. Oricare combinaţie între subclasele desenelor de culoare ( evoluţii succesive sau simultane a firelor cu caracteristici diferite ) şi subclasele desenelor de legătură ( ochiuri reţinute. ochiuri duble. Se remarcă evoluţia a două fire: firul de fond. figura 2.4. (desen de legătură ). pe spatele tricotului. patent. fire suplimentare ) poate să conducă la obţinerea desenelor combinate. formând însă bucle de platină mari.24 )  Vanisate prin flotare ( figura 2. Fig. În figură este reprezentat un tricot pluş simplu cu structura glat. lincs cu desene lincs şi interloc. ( desen de culoare) şi evoluţii modificate ale unor elemente de structură. În grupa tricoturilor cu desene combinate sunt incluse şi structuri care. ochiuri încrucişate. Tricoturile cu desene combinate se produc frecvent cu legăturile glat. buclele pluş se dispun pe suprafaţa tricotului conform unui desen. reprezentare structurală. b.

4. Totuşi . firul Wickel formează din două în două rânduri. a tricoturilor cu desene combinate care să facă o aprofundare a materiei de specialitate. în funcţie de nivelul clasei. b. Bucle de ancorare pe ace care realizează ochiuri din cealaltă culoare . Au şi avantajul că se pot deşiră şi se recunoaşte mai uşor . bucle formate de unul din fire a.4. un număr diferit de ochiuri vecine conform unui desen 42 .tricoturilor din bătătură cu desene de culoare şi cu desene de legătură care sunt mai uşor de reprezentat şi de recunoscut de către elevi. 2. în zona buclelor de platină b.23 Tricoturi intarsia a. Fig. se pot desfăşura ore de laborator tehnologic cu reprezentări virtuale pe calculator sau practice. 2. realizarea unei reprezentări grafice după o mostră de tricot dată neridicând probleme deosebite pentru elevi. Structură glat cu ochiuri duble şi evoluţie Wickel într-un singur şir b. Fig.24 Tricoturi cu evoluţie Wickel a. Structură glat . Puncte de legare între firele de culori diferite.

25 Tricot vanisat prin flotare Fig.26 Tricot vanisat cu desen prin aplicare Fig. 2. 2.4.4.Fig.4.27 Tricoturi vanisate cu desene prin brodare 43 . 2.

b.4. Fig. aspect faţă.28 Jacard în trei culori – reprezentare reală pe calculator a. b. 2. aspect spate 44 .a.

în A. răspunsurile fiind centralizate pe monitorul profesorului.E. Din categoria tricoturilor simple derivate avem : a. Tehnice b. Se realizează în laboratorul de informatică.5. Porţiunea care uneşte două ochiuri din rânduri diferite c. De la stânga la dreapta 45 . căutarea de informaţii. Flancuri 4. Patent b. Cu cifre romane b. Bucla de ac este reprezentată de : a. Tricot cu ochiuri reţinute c. Care element nu aparţine unui ochi simplu: a. Segment de legătură c. propun spre rezolvare activităţi şi exerciţii care urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională. Din grupa tricoturilor cu desene de legătură fac parte: a. Tricoturi cu desene ajur 8. Interloc c.APLICAŢII Pentru o mai bună înţelegere a conţinutului prezentat până acum. folosind diferite surse – manuale. Rândurile se numerotează: a. Răspundeţi la următoare întrebări bifând răspunsul corect: 1. în grup  activităţi interactive  rezolvarea de exerciţii. De sus în jos c. Patent b.1. Evoluţia identică a firului pe fiecare rând caracterizează legătura: a. Componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic 6. Decorative 2. . reviste de specialitate Aplicaţia 2. şi ţinând cont că în capitolele precedente am făcut o sinteză a unui segment important din curriculumul de specialitate. Lincs c. Partea superioară a ochiului 5. Aplicaţiile prezentate în acest capitol pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de evaluare prevăzute in standarde.L. Medicale c. Evoluţia firului este definită de : a. Glat 7. Aceste sarcini constau în  activităţi individuale. care va da la sfârşitul lecţiei punctajul fiecărui elev. Tricot glat derivat b. Modul de înlănţuire a ochiurilor b. Buclă de platină b. în perechi. Partea inferioară a ochiului b. Zona de tricot care se repetă c. Tricot lincs 3. Draperiile fac parte din grupa articolelor : a.

Articole medicale 46 . Legătura 18. Reprezentare simbolică c. Ochiuri normale realizate într-o singură etapă b. Tricoturile vanisate se obţin prin alimentarea: a. Simultană a firelor de culori diferite c. Bucla de ac b. Ace cu limbă cu două capete c. Ace cu limbă b. Segmentele de legătură 19. Ochiul 20. Bucla de platină c. Ochiul cu aspect faţă a tricotului din bătătură prezintă în prim plan : a. Cu desene de culoare 17. Reprezentare prin semne convenţionale 14. Tricot glat derivat b. Lenjeria de corp face parte din grupa: a. Cu legături de bază b. Reprezentarea prin semne convenţionale pentru un ochi cu aspect spate este: a. ^ c. Tricoturile lincs se realizează pe maşini dotate cu: a. Reprezentare analitică b. Tricot cu desene ajur 12. Flancurile care acoperă buclele de ac şi platină c. Elementul de bază a tricotului este: a. Articole de îmbrăcăminte c. Legătura derivată rezultă din: a. Pentru un tricot patent succesiunea şirurilor de ochiuri cu aspect faţă sau spate determină: a. Din combinarea a două sau mai multe legături de bază de acelaşi tip 16. Tricotul din bătătură cu ochiuri duble face parte din categoria de tricoturi: a. X b. Ace cu cârlig 11. Cu desene de legătură c. Cu desene de legătură c. Articole tehnice b. Buclele de ac şi de platină b. Reprezentarea fidelă a evoluţiei firelor se realizează prin: a. Raportul legăturii b. 0 15. Tricotul care prezintă pe suprafaţă orificii. Intercalată a firelor de culori diferite 10.9. Cu desene de culoare b. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale se obţin numai în cazul legăturilor: a. Din evoluţia paralelă a firelor cu caracteristici diferite c. ca urmare a modificării evoluţiei firelor este un: a. Tricot cu ochiuri duble c. Desenul c. Derivate 13. Succesivă a firelor de culori diferite b.

1 Nr.5.   2. grupaţi câte doi. Denumirea formei din Schiţe cu produse identificate Forme de tricot crt. Fişa de lucru 2.  47 .5. ca o cerinţă suplimentară.   3. Pentru ai stimula . completează următoarea fişa de lucru 2. Ei sunt solicitaţi să observe cu atenţie imaginile produselor şi să discute între ei cu privire la formele de tricot din care provin produsele. li se cere să prezinte schiţe proprii a unor produse vestimentare realizate din tricot. Elevii.5.   4.1 cu denumirea formei din imagine şi cu schiţe ale produselor pe care le-au identificat în reviste.2 Elevilor li se pun la dispoziţie cataloage cu produse de îmbrăcăminte obţinute din tricot. imagine de elevi  1.Aplicaţia 2.

Fişa de lucru 2.2 . 5.5. După expirarea timpului se schimbă lucrarea cu colegul de bancă care va face evaluarea lucrării.5. Metode de reprezentare b.3 Se dă sarcină de lucru fiecărui elev în parte. pentru completarea fişei de lucru 2.  Notarea se va face în funcţie de modul de prezentare a desenelor şi schiţelor. secţiune) principale Patent normal   Glat normal   Glat cu ochiuri duble   48 .2 a. Aplicaţia 2.5. Timp de lucru 30 minute. Caracteristici Structuri de tricoturi (semne convenţionale.

49 .5. iar pentru rezolvarea corectă a punctului b se acordă 5 puncte. Glat cu ochiuri reţinute  Glat cu ochiuri transferate   Patent cu desene de culoare   Pentru rezolvarea corectă a punctului a de la fiecare structură de tricot se acordă 10 puncte ( 5 puncte pentru metode de reprezentare cu semne convenţionale şi 5 puncte pentru reprezentarea în secţiune ).4. Nerezolvarea corectă sau deloc a unui subpunct se notează cu 0 puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte. Aplicaţia 2.

Ochi c.Tricotul 2 . 8 – ochi transferat g.Reprezentarea lui grafică a b 3 . .Rând de ochiuri B . Corelaţia poate fi făcută şi cu ajutorul calculatorului.elementul de structură şi B – reprezentarea lui grafică. 9 .Şir de ochiuri f. 7 . A – Elementul de structură 1 .Realizaţi o corelaţie între următoarele două coloane. 6 . care conţin A. 5 . prin plasarea corectă a reprezentării grafice în dreptul elementului de structură corespunzător.Desenul combinat i.Legătura 4 . 50 h.Punct de legare d.0chi cu aspect faţă e.

fig. Reprezentaţi un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot melanj în structură glat şi un raport de cinci şiruri şi patru rînduri de tricot glat care să conţină două orificii ajur. Această activitate se va face pe perechi .5.1 şi figura 2. 2. 51 .2.2 Aplicaţia 2. fiecare pereche fiind punctată în funcţie de : rapiditate.5. punctarea făcându-se după corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.5. Aplicaţia 2.5. Această temă se va da individual.7.5. 2. Aplicaţia 2.5.5. corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.5. durata fiind de 20 minute.j. prin metodele învăţate.1. tricoturile reprezentate prin metoda structurală în figura 2. Reprezentaţi prin celelalte metode. Fig.6.

2. cu fir de bătătură depus în fiecare rând. Tricoturile cu legături cu desene de culoare se realizează prin alimentarea succesivă sau simultană a firelor de culori diferite.5.5. destinaţie 52 . dispus sub formă de şiruri şi rânduri. proprietăţi. Reprezentaţi prin toate metodele un raport de patru şiruri şi două rânduri de tricot glat cu aspect spate. Tricotul este un produs textil format din ochiuri. 6. Fig. 2. segment de legătură şi buclă de platină este ochi normal de tricot de bătătură.5. 1. aspect spate . Tricoturile semiconturate se obţin prin îngustări în trepte şi lărgiri succesive. Bucla de ac este partea inferioară a ochiului 3. 2.3 Aplicaţia 2. cu fir de bătătură şi urzeală depus în fiecare rând.9. 9.8 Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A . Ochiurile înlănţuite pe verticală.5.5. dacă apreciaţi că răspunsul este fals.3 . Tricoturile din urzeală se formează prin buclarea simultană a unui sistem sau a mai multor sisteme de fire de urzeală. Desenul de culoare se caracterizează prin ochiuri normale.4 şi 2. 5. Tricotul glat derivat face parte din categoria tricoturilor cu legături cu desene. Reprezentaţi prin metoda structurală un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot glat. 4. formează rânduri de ochiuri. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat şi litera F . Aplicaţia 2. Ochiul format din buclă de ac. realizate din fire cu caracteristici diferite în principal de culori diferite. la un tricot de urzeală se numeşte bucla de platină.Caracterizaţi transferul ochiurilor din figura 2. 7.5 de mai jos.5. 8. reprezentat în imaginile din fig.5.10 Numeşte tipul de tricot. Porţiunea de fir ce uneşte ochiul dintr-un rând cu ochiul din rândul precedent sau cu ochiul din rândul următor. Precizează elementele de caracterizare specifice: raport. 10. Aplicaţia 2. indicând rândurile şi şirurile din care şi unde au fost transferate ochiurile.

.4 a. b. destinaţiei şi proprietăţilor .5. 2.11 Folosind elementele din descrierea tricotului patent derivat şi reprezentările din figura 2.5. 53 . 2. Fig.6. caracte rizează tricotul din punct de vedere al raportului. Aplicaţia 2.5. Fig.5 c.5.

2.12 În figura 2.Fig. Raportul desenului de legătură în direcţia rândurilor de ochiuri este 6 şi în direcţia şirurilor de ochiuri este 5. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale . descrie legătura.6 Aplicaţia 2.5. Folosind reprezentarea structurală .5. 2.5.13 54 . Fig.5.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac.7 Aplicaţia 2.5.

Fig. pe un şir de ochiuri. numit şi semifang pe o fontură.8 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble.9 Aplicaţia 2. 2. de indice 1. iar pe verticală este 4 . Folosind reprezentarea structurală .14 Reprezintă pe caiet.5. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale . tricotul din figura 2.8 Aplicaţia 2. 2.5. Raportul desenului pe orizontală este 5. prin toate metodele cunoscute.5.15 Înlocuieşte spaţiile libere folosind cuvintele cheie potrivite: 55 .5.În figura 2. Fig.5. cu distribuţie uniformă. descrie legătura.5.9.

este aceea componentă a structurii tricotului care reprezintă un motiv geometric sau floral. identifică-l şi caracterizează-l. Aplicaţia 2.11 prin metodele cunoscute. reprezintă cea mai mică unitate a structurii tricotului şi este obţinut prin buclarea firului.5. 8. şi se poate exprima prin număr de … (7)…. 4 tipuri de ochiuri pe care le-ai reţinut. identifică-l şi caracterizează-l. constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului. Fig. 7. Reprezentarea prin … (15)…………………. este aceea zonă din tricot care se repetă şi se caracterizează prin lăţime şi înălţime. … (5)………. Aplicaţia 2.5.10 Aplicaţia 2. …… (2)…… este succesiunea ochiurilor pe direcţie transversală a tricotului De la stânga la dreapta pe direcţia rândurilor. pe caiet.5 17 Reprezintă tricotul din figura 2. 5. cu aspect … (9)…. pe cealaltă parte. …… (11)……… este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor . 2. număr de … (8)………..5. şi respectiv.18 Reprezintă tricotul din figura 2. format din ochiuri dispuse sub formă de rânduri şi şiruri. Reprezintă. …… (6)…….10 prin metodele cunoscute.…(1)…. Tricoturile de bătătură cu legături de bază sunt: …………(12.13.5. respectiv poziţia spaţială a firului de structură 9. 1. 6. 56 . Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu.5. este produs textil. 2.. pe una din părţi. se numerotează …… (3)…… …… (4)……. .14 )…………………… 10.16 Enumeră părţile componente ale ochiului. de ochiuri.. 3. cu aspect … (10)……. 4.

crt. 2 – b . 19 – c . metraj plan  2.1 Răspunsurile corecte sunt următoarele: 1 – c. 16 – b .5. 10 – b .2 Nr. 8 – a . 15 – c . Forme de tricot Denumirea formei din imagine Schiţe cu produse identificate de elevi  1.5. 3 – b . 9 – b . 12 – a . 17 – a . 11 – c . 5 – a . metraj tubular  3.REZOLVAREA APLICAŢIILOR Aplicaţia 2. panou semiconturat 57 . 14 – c. 4 – c . 18 – b . panou plan  4. 13 – a . Aplicaţia 2. 6 – c . 20 – b . profesorul va hotărî punctajul pentru fiecare răspuns corect. 7 – b . În funcţie de modalitatea de evaluare.

5.3. Se caracterizează prin alternanţa şirurilor de ochiuri pe faţă cu şirurile de ochiuri pe spate. cu aspect de faţă pe una din părţi şi cu aspect de spate pe cealaltă parte. -  tricot conturat spaţial Aplicaţia 2. Metode de reprezentare (semne convenţionale. Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. secţiune) b.5. Glat cu ochiuri duble Este format din ochiuri reţinute care au pe lângă bucla de ac una sau mai multe bucle netransformate în ochiuri. 58 . Se rulează la margini. Caracteristici principale Este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de faţă – spate pe ambele părţi ale tricotului. Structuri de tricoturi Patent normal a. În spatele lor este dispus segmentul de flotare. Este format din ochiuri normale de tricot simplu. Glat normal Glat cu ochiuri reţinute Structură la care buclele sunt dispuse în rânduri ulterioare celor în care au fost formate. Şirurile de ochiuri pe faţă acoperă şirurile de ochiuri pe spate.

la dreapta.1 . şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2. 10 – F . rândul II. 4–a. 2–i. rândul II se dispun în spatele ochiurilor normale. b. Aplicaţia 2. 5–g. patent 2:2 .reprezentare structurală 59 . 2 – F . 3 – F . Patent cu desene de culoare Structură obţinută prin alimentarea succesivă a firelor de culori fără modificarea evoluţiei firelor.5. Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1 – A . Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1–c.7. 7–b.Tricot glat cu fir de căptuşeală Figura 2.5. 5 – F . 9 – A .8.9 a. rândul III ). glat. 7 – F . Aplicaţia 2. Raportul desenului pe orizontală este 4. 8 – A .5.5.Glat cu ochiuri transferate Structură formată din ochiuri normale sau reţinute. rândul I şi din şirul 3. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. sau din şirul 3. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură . 9–f. Este reprezentat un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin. iar pe verticală este 3. 6 – A . 3–d. Aplicaţia 2. care după realizarea lor sunt trecute pe ochiurile vecine la stânga sau la dreapta. după transferarea incompletă a buclei de ac.5. 6–h. între flancul stâng şi flancul drept. 4 – A .5. Aplicaţia 2.4. Aplicaţia 2.5.5. Şirul se continuă cu o buclă de început.2 – Tricot cu dungi transversale de culoare: a. Denumirea tricoturilor sunt: Figura 2. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. 8–e.

după care raportul se repetă. iar în fontura din spate . este prezentat un tricot glat cu ochiuri duble.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac . iar al ochiurilor glat este 1. Destinaţia tricoturilor interloc este foarte variată datorită structurii care este una din cele mai stabile din punct de vedere dimensional. II) sunt urmate de două rânduri cu aspect spate ( III.5. rând V.5. Aplicaţia 2. lucrează în raportul 1:1. celelalte cu aspect spate. realizată în condiţii comparabile. Se caracterizează prin transferul complet al buclei de ac spre dreapta: din şirul 3.8. două cu aspect faţă. şi din şirul 4. avem reprezentat un tricot interloc de raport 2:1. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent. „plin”.12 În figura 2. rând III. cu o altă legătură patent. Ca proprietăţi specifice putem enumera: forţa de tracţiune în lăţime este de două ori mai mare decât cea a tricotului patent. rând II. un şir de ochiuri cu aspect spate urmate de un şir de ochiuri cu aspect faţă.5.4. Numărul de ochiuri patent din raport este egal cu doi. aspect faţă. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. rând III.5. aspect spate . În şirul / şirurile vecine se va dispune atât ochiul care se transferă cât şi ochiul pe care se transferă. avem un reprezentat un tricot patent de raport neregulat 2:1. Tot transfer complet al buclei de ac se face şi spre stânga: din şirul 5. aspect faţă în şirul 3. bucla de ac fiind suprapusă.11. În figura 2. Evoluţia firului se repetă pe direcţia şirurilor de ochiuri după patru rânduri. În figura 2. de indice 1. caz în care se combină o legătură patent care formează două şiruri de ochiuri cu aspect faţă . aspect spate în şirul 6. h=1. aspect faţă. b.b. rând I.5.6.aspect faţă în şirul 4. aspect spate. la care două rânduri de ochiuri cu aspect faţă ( I.5. 60 . în rândul următor se formează o buclă de început care contribuie la crearea orificiului. şi din şirul 4 .5. Raportul legăturii este format din 6 ochiuri. aspect spate în şirul 3.5 avem reprezentat un tricot lincs de raport 2:2.semifanf: în rândul I. urmate de două şiruri de ochiuri cu aspect spate. cu lăţimea raportului b=3. Aplicaţia 2. Aplicaţia 2. deşirabilitate redusă şi nu prezintă fenomenul de rulare la margini. Aplicaţia 2. rând V. h=4. înălţimea raportului legăturii fiind. Acele celor două fonturi lucrează şi ele într-un raport diferit: în fontura din faţă lucrează toate . b=3. IV). Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură şi urzeală – reprezentare structurală a.10 În figura 2. rând I. rând II. acul respectiv s-a eliberat. Deoarece în urma transferului ochiului. care formează invers.5.13 În figura 2.5.

10 – spate . Completarea definiţiilor se va face astfel: 1 – ochiul . 11 – legătură . 15 – semne convenţionale . 6 – raport . 2 – rândul de ochiuri . 3 – şirurile de ochiuri . 9 – faţa . 4 – tricotul . 61 . 13 – patent .Aplicaţia 2. 7 – şiruri .5 15. 5 – desen . 14 – lincs . 12 – glat . 8 – rânduri .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful