DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA TRICOTURILOR DEFINIREA TRICOTURILOR

Suprafeţele textile, din care fac parte şi tricoturile, au fost destinate, în principal, confecţionării articolelor de îmbrăcăminte, pentru a asigura funcţiile: de protecţie împotriva unor factori externi, de confort, de creare şi receptare a frumosului. Articolele de îmbrăcăminte, alături de cele decorative, de uz-casnic, constituie domeniul clasic, tradiţional de utilizare a suprafeţelor textile. Odată cu dezvoltarea ramurilor activităţii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli reduse, eforturi minime) şi din motive de funcţionalitate optimă (capacitatea unor sisteme fizice de a corespunde cât mai bine unor cerinţe), materialele textile şi-au găsit utilizare şi în mai multe alte sectoare, determinând domeniul tehnic, neconvenţional de utilizare. Astăzi, se poate afirma că materialele textile sunt folosite cu succes aproape în toate compartimentele activităţii umane: industrie, agricultură, armată, medicină, sport, timp liber etc. Acest lucru a fost posibil datorită diversităţii formelor lor de prezentare, a masei specifice reduse în comparaţie cu alte materiale, a posibilităţilor de dirijare a proprietăţilor. Zilnic, sunt găsite noi aplicaţii, textilele înlocuind materialele tradiţionale, costisitoare, greu de realizat din punct de vedere tehnic, depăşite moral. Pentru a atinge un raport satisfăcător preţ / producţie, sunt cercetate atât produsul textil, cât şi metodele de obţinere. Proiectarea produselor tricotate nu trebuie înţeleasă ca un sistem închis, ea trebuie să se desfăşoare în bata unor informaţii, ale căror surse sunt:  Societăţi comerciale care realizează produse similare  Piaţa – cerere, posibilităţi de desfacere  Literatura de specialitate  Furnizori de materii prime  Institute de cercetare cu realizări importante în domeniu  Firme constructoare de maşini – utilaje cu performanţe ridicate Se desprinde astfel ideea că activitatea de proiectare a produselor tricotate este o activitate complexă, care necesită vaste cunoştinţe de specialitate, de aceea ea trebuind să se desfăşoare în echipă şi să fie susţinută financiar. De aceea s-a pus mare accent în ultima perioadă pe produsele realizate din tricoturi. Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de şiruri şi rânduri. Tricotul se obţine pe cale mecanică, fie prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire alimentate în paralel (tricotarea pe direcţie transversală), caz în care se formează tricotul din bătătură, fie prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeală (tricotarea pe direcţie longitudinală), când se obţine tricotul din urzeală.

Tricot din bătătură

Tricot din urzeală

11

Aşadar, după modul de realizare, se deosebesc două tipuri de tricoturi: din bătătură şi din urzeală. În tabelul 2.1 se pun în evidenţă elementele esenţiale de distincţie. Tabelul 2.1. Caracteristici ale tricotului din bătătură şi din urzeală Caracteristica Număr de fire Direcţia de evoluţie Tipul buclării Tricot de bătătură Un fir sau mai multe alimentate în paralel Transversală Succesivă Tricot de urzeală Unul sau mai multe sisteme de fir de urzeală alimentate simultan Longitudinală Simultană

Iniţial, firele pot fi asimilate cu corpuri cilindrice drepte, care prin buclare sunt încovoiate succesiv, sau simultan, căpătând o dispunere specifică structurii de tricot din bătătură, respectiv de tricot de urzeală. Pentru a de consistenţă structurii, între elementele buclate se realizează „puncte de legare”, prin trecerea firului „peste” – „ sub”, într-o succesiune specifică legăturii. În cazul tricoturilor, în evoluţia firului se identifică un element de bază, care are caracter de repetabilitate şi este indivizibil, denumit ochi de tricot. Ochiul de tricot are forme diferite în funcţie de tipul tricotului şi se obţine prin procedee manuale sau mecanice, care conţin mai multe faze de formare, într-o anumită succesiune. Noţiunile ce caracterizează un tricot, prezentate din punct de vedere structural, determină o subordonare a acestora, de la simplu la complex, aşa cum rezultă din schema de mai jos. Fir (fire) → Ochiuri → Legătură tip ochi → Structură → legătură desen raport Tricot materie primă formă structură parametri de structură

Tricotul, analizat din punct de vedere fizic, se caracterizează prin: materie primă, formă (obţinută prin tricotare), structură şi parametri de structură. Aceste elemente evidenţiază în ansamblu anumite proprietăţi, strict corelate cu destinaţia dată produsului tricotat.

2.1.2. CLASIFICAREA TRICOTURILOR
Tricoturile, proiectate şi realizate pentru anumite destinaţii, pot fi caracterizate în legătură cu materia primă, formă (obţinută prin ticotare), structura şi parametrii de structură, precum şi în legătură cu proprietăţile conferite de acestea la un loc. Aşadar tricoturile se pot grupa după:  Destinaţie  Materie primă  Formă  Structură  Proprietăţi specifice În continuare se prezintă o schemă de clasificare a tricoturilor după aceste criterii, mai puţin după proprietăţi specifice. Pentru formarea unei imagini de ansamblu, grupele şi sub grupele de tricoturi, care rezultă în urma ierarhizării, sunt însoţite şi de exemple.

12

Clasificarea tricoturilor
Nr. crt 1. Criterii de clasificare După destinaţie Grupe Articole de îmbrăcăminte Subgrupe În funcţie de utilizare În funcţie de vârsta şi sexul utilizatorului În funcţie de sezon Articole decorative şi de uz casnic Articole tehnice şi medicinale Pentru industrie Detalii Îmbrăcăminte exterioară, lenjerie, ciorapi, mănuşi, băşti, fesuri, fulare, blănuri ecologice, auxiliare Nou-născuţi, preşcolari, copii (6-14 ani), adolescenţi, femei, bărbaţi, universale Primăvară, vară, toamnă, iarnă Perdele, draperii, cuverturi, covoare, stofe de mobilă, lenjerie de pat, prosoape Construcţii civile şi industriale, construcţii de automobile, electronică şi comunicaţii, chimie şi petrochimie, minerit, geotehnică, prelucrarea lemnului, metalurgie, siderurgie, alimentară

Pentru agricultură Pentru armată Pentru medicină Pentru activitate sportivă 2. După materia primă Naturale chimice sintetice Vegetale Animale Artificiale - proteice Heterocatenare Carbocatenare Minerale, metalice 3. După formă Metraj Panouri tricotate în lanţ Plan, tubular Plane Tubulare Piese de formă plană şi tubulară, conturate, tricotate bucată cu bucată Tricotate integral 4. După structură Din bătătură (simple) Cu conturare plană Cu conturare spaţială Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături cu desene Din urzeală Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături de desene Tricoturi realizate cu două sau mai multe sisteme de fire, cu desene de culoare, cu evoluţii în două şiruri cu ochiuri reţinute, cu ochiuri duble, cu fire suplimentare Glat, patent, lincs Glat derivat, patent derivat, lincs derivat De culoare, de legătură, combinate Lănţişor, tricot, atlas În funcţie de productivitatea maşini şi necesarul de tricot De lăţime constantă, de lăţime constantă fără ochiuri de margine, semiconturate, conturate Simple, conturate spaţial Bumbac, in, cânepă Lână, mătase Celulozice, viscozice, cupro Poliamidă, poliester, poliuretan Polivinilice, poliacrilonitrilice, policlorvinilice, polietilenă, polipropilenă

13

Diferite exemple de tricoturi

Îmbrăcăminte exterioară

Perdele din tricot din urzeală

Băşti şi fulare

Cagule

Mănuşi

Şosete

14

Articole de lenjerie din tricot

Diferite modele de ciorapi

Dantele

Plase pentru ţânţari

15

Plase camunflaj Hamac Lenjerie de pat şi cuverturi Plase de pescuit Înlocuitor de vas de sânge Tricot conturat spaţial 16 .

Metraj plan Metraj tubular Panou plan Panou conturat plan Tricot conturat spaţial Tricot glat Tricot patent Tricot lincs Tricot cu desene combinate 17 .

contribuind la consolidarea elementelor structurii. Prezentarea sub formă tabelară a elementelor de structură este gândită astfel. flancuri şi buclă de platină. cu caracter de repetabilitate care se obţine prin buclarea firului Succesiunea ochiurilor pe direcţia longitudinal a tricotului . în ordinea formării (de exemplu.II.5. Aplicaţiile vor fi prezentate în subcapitolul 2. În continuare vor fi definite şi illustrate prin exemple aceste elemente specifice . pentru a constituii punctul de plecare în realizarea unor aplicaţii pe calculator care se pot folosi în predare şi evaluare. în zona “capului” ochiului 1 2 3 5. Punct de legare 6. se realizează patru puncte de legare. două în partea inferioară. şirurile 1. rezultă din trecerea “peste” şi “sub” a porţiunilor de fir care se leagă Ochiul format din buclă de ac. se numerotează de la stânga la dreapta. rândurile I. Şir de ochiuri 4.se numerotează în direcţia şirurilor. cu realizarea unor unghiuri mari de înfăşurare. Pentru formarea unui ochi normal. Prin aceste aplicaţii se poate realiza şi o verificare imediată a noilor cunoştinţe dobândite de elevi prin folosirea sistemului AEL . 3) 3. III ) Zona în care două porţiuni de fir vin în contact. Rând de ochiuri Succesiunea ochiurilor pe direcţia transversală a tricotului.2. 1.ELEMENTE DE STRUCTURĂ A TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ Domeniul structurii tricoturilor prezintă noţiuni specific care trebuiesc definite şi nuanţate pentru a putea uşura înţelegerea problematicii. Ochi normal de tricot de bătătură 18 . în zona “piciorului ochiului” şi două în partea superioară. în direcţia rândurilor ( de exemplu. Ochi Cea mai mică unitate a structurii tricotului. Elementul de structură Tricotul Definirea elementului de structură Produs textil format din ochiuri dispuse sub formă de şiruri şi rânduri Reprezentarea grafică Nr. 2. crt.

Desenul de culoare Se caracterizează prin ochiuri normale.). Flancuri 11. liber etc. 12. Desen 15. realizate din fire cu caracteristici diferite. Legătura Este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor. ochiuri reţinute. ) în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. 9. etc. în principal de culori diferite 19 . floral. care uneşte corpurile a două ochiuri din şiruri vecine ( porţiunea de fir 4-5 ) Porţiunile de fir care fac legătura între bucla de ac şi buclele de platină (flancul stâng-porţiunea de fir 1-2 . respective segmentele de legătură Este ochiul care prezintă în prim plan buclele de ac şi de platină. ochiuri duble. respective poziţia spaţială a firului de structură 8. 0chi cu aspect faţă Este reprezentată de pertea superioară a ochiului (porţiunea de fir 2-3) Este partea inferioară a ochiului. este determinată de legătură şi de desen Aceea componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic (geometric. Ochi cu aspect spate 13.porţiunea de fir 3-4 ) Este ochiul care prezintă în prim plan flancurile.7. se poate obţiune prin diferite tehnici. respective segmntele de legătură. acoperind buclele de ac şi de platină. Structura tricotului 14. Bucla de ac Bucla de platină 10. flancul drept. acoperind flancurile Este dată de modul de dispunere a elementelor componente ( exemplu: ochiuri normale.

dimensiunile raportului ( lăţimea şi înălţimea) se pot exprima în număr de şiruri (b) şi . Structuri cu desene 20 . inclusive fire suplimentare 22. Raportul desenului 21. în număr de rânduri de ochiuri (h) sau în milimetri. Structuri fără desene Structuri cu legături de bază sau derivate la care toate ochiurile sunt normale . Raportul de legătură Este dat de numărul de şiruri de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă evoluţia Este dat de numărul de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă desenul 20. toate ochiurile sunt de fire de aceeaşi culoare 17. Desenul de legătură Presupune modificarea evoluţiei specifică ochiurilor normale sau introducerea firelor suplimentare.16. Raport Acea zonă din tricot care are caracter de repetabilitate . în cuprinsul cărora se identifică ochiuri din fire cu caracteristici diferite sau/şi evoluţii modificate. respective. 19. Desenul combinat Este realizat prin îmbinarea elementelor caracteristice celor două tipuri de desene 18. realizate din fire cu aceleaşi caracteristicii Se realizează cu legături de bază sau derivate.

3. c) flancurile se consideră segmente de dreaptă.23. Prin transpunerea pe desen a poziţiei firului şi a formei elementelor componente ( ochiuri normale. care se constituie în module.1 a. (analitică )  Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri  Reprezentarea prin semne convenţionale  Reprezentarea aspectului desenului Reprezentare structurală reproduce fidel evoluţia firului / firelor din tricot. Printr-o reprezentare grafică trebuie să scoatem în evidenţă:  Evoluţia firului /firelor  Desenul şi raportul desenului  Unele indicaţii tehnologice Pentru reprezentarea grafică a tricoturilor se folosesc mai multe metode care pe plan mondial au diferite arii de utilizare. iar buclele de ac şi de platină se consideră semicercuri. Această metodă permite reprezentarea structurii tricotului în două variante de dispunere: teoretică şi reală. elemente cu evoluţii modificate. fire suplimentare ) avem o reprezentare grafică a structurii tricotului. 2. În cazul dispunerii teoretice. Pentru a uşura executarea reprezentării structurale teoretice se poate folosi foaia cu pătrăţele sau hârtia marcată cu semicercuri desenate echidistant şi care reprezintă buclele de ac ale tricotului ( fig .(fig. Elementele ochiului se trasează în funcţie de legătura şi aspectul tricotului. se utilizează pentru tricoturile din bătătură următoarele metode:  Reprezentarea structurală. ) a. poziţia sa în cadrul raportului. Structuri modulate Sunt structurile în cuprinsul cărora se identifică subrapoarte. b. b. conform STAS 8257 – 79.3. În ţara noastră . caracterizate printr-o unitate din punct de vedere structural Metode de reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură Structura tricoturulor este dată de modul de dispunere a elementelor constituente în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul.2. 2. 21 .

Fig. 2.2. Este mai laborioasă .3. 2. ocupă mai mult spaţiu. sugerând dispunerea lor în stare liberă.3.3 a şi b ) se urmăreşte nu numai reprezentarea poziţiei firului.3.3 Reprezentarea structurală a dispunerii reale 22 . ci şi cea a ochiurilor. folosind programul Autocad .2 Hârtia marcată cu semicercuri În cazul dispunerii reale. firul buclat are o anumită grosime şi nu este reprezentat printr-o linie.3. dar este cea mai completă. Prin folosirea programului se pot evidenţia: deplasarea pe verticală a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblică a buclelor de platină.1 Reprezentarea structurală a dispunerii teoretice – variante Fig. Faţă de situaţia teoretică.c. 2.(fig. inclinare şi / sau rotire a corpurilor ochiurilor). b. oferind cele mai multe informaţii despre sructura tricotului. Fig. a. această reprezentare se poate realiza cu ajutorul calculatorului .

reprezentare pe calculator Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri constă în transpunerea pe hârtie a poziţiei firului ( firelor ) faţă de ace. Punctele de pe hârtie sunt echidistante şi reprezintă acele şi sunt plasate în rânduri paralele sau intercalate în funcţie de aşezarea lor în fontură (fig2. b. Fig. pentru fiecare element component propunându-se câte un simbol.3.6 Reprezentarea prin semne convenţionale constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului.3. raportul în care lucrează acele. poziţia relativă a acelor.3. Întâlnim şi la această metodă două variante: o Vederea de sus a evoluţiei firului pe ace. Metoda cunoaţte mai multe variante.2.6 ) dar care are ca principal dezavantaj că sugerează o încrucişare a ochiurilor. Metoda este considerată simbolică deoarece nu este reprezentată o secţiune tehnică a rândului de ochiuri. având câştig de cauză prima variantă ca o metodă mai riguroasă. Metoda reprezintă avantajul că oferă informaţii şi despre modul de realizare a tricotului – număr de fonturi.1 sunt definite şi reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de structură ale tricoturilor din bătătură. Tabel 2.3.4 Hîrtii pentru reprezentarea tricoturilor – cu puncte în rânduri paralele şi intercalate Fig.3.a. dintre care cea mai utilizată la noi în ţară are la bază semnele: X – pentru ochiul cu aspect faţă O – pentru ochiul cu aspect spate În tabelul 2.5 Fig.2. 2.).3.3. în rândul respectiv de ochiuri .1 Tipuri de Reprezentare structurală Semne convenţionale Semne ochiuri şi convenţionaleale elemente ale secţiunii ochiurilor Faţă Spate Faţă Spate Faţă Spate tricoturilor din bătătură 23 . 2. Reprezentare pe hârtie. ceea ce nu este în conformitate cu realitatea.4.3. 2. împreună cu buclele ochiurilor vechi (fig.5 ) o O modalitate simplificată şi mai rapidă în raport cu prima şi utilizată în mod curent la noi în ţară ( fig.

Ochi normal Ochi vanisat Buclă de început sau buclă netransforma tă în ochi Ochi dublu de indice 1 Ochi dublu de indice 2 Ochi reţinut de indice 1 Ochi reţinut de indice 2 Flotare Ochi reţinut cu flotare cu punct de legare şi flotare 24 .

Ochi dublu de indice 1 cu flotare Ochiuri transferate Buclă de platină transferată pe buclă de ac Bucle de platine reţinute şi transferate succesiv pe bucla de ac Ochi pluş Bucle de ac semitransfera -te 25 .

pensetă. 26 . respectiv în cazul tricoturilor cu aspect de faţă sau cu aspect de spate pe ambele părţi. microscop stereoscopic. În cazul maşinilor cu două fonturi sau lincs . Aceste etape sunt:  Alegerea instrumentelor de lucru cum ar fi – lupă textilă.  stabilirea numărului de fonturi.  determinarea feţei tricotului. se recomandă ca acesta să fie reprezentat în întregime prin una din metode. adică dacă tricotul este din bătătură sau urzeală.  determinarea evoluţiei firelor  transpunerea structurii tricotului pe hârtia de decompoziţie  determinarea elementelor componente ale legăturii În determinarea tipului de tricot.Buclă de platină transferată pe buclă de ac în acelaşi rând Bucle de platină reţinute şi transferate succesiv pe buclă de ac Reprezentarea aspectului desenului constă în indicarea pe hârtie a dispunerii culorilor în raportul desenului. iar prin celelalte numai o zonă din raport.dacă raportul are dimensiuni mari. cea mai rapidă. toate elementele care intră în structura unui tricot. se trece la determinarea părţii din faţă a tricotului. După ce s-a stabilit că mostra prezentată este un tricot din bătătură. Se ştie că faţa tricotului produs pe maşini cu o singură fontură prezintă coastele ochiurilor sub aspectul unui V trunchiat. rame pentru întins tricotul  Determinarea principalelor caracteristici ale tricotului  tipul de tricot. În cazul în care tricotul prezintă faţă şi dos. Pentru a avea mai multe informaţii despre structura tricotului. materiei prime şi caracteristicilor tehnice. Următoarea etapă este stabilirea numărului de fonturi. în cazul tricoturilor fine. în cazul în care tricotul se deşiră uşor. Analizând mostra respectivă sub raportul deşirării. aceasta trebuie însoţită şi de o altă reprezentare grafică. şi sub aspectul înlănţuirii firelor. iar structura lui este netedă şi compusă pe o parte din ochiuri pe faţă şi pe cealaltă parte din ochiuri pe dos. se poate trage concluzia că este vorba de un tricot de bătătură. Această operaţie se face tot prin simpla observare cu ochiul liber sau folosind lupa. Hârtia folosită este cu pătrăţele iar spaţiul cuprins între două linii orizontale reprezintă un rînd de ochiuri care apare pe faţa tricotului iar spaţiul dintre ele două linii verticale reprezintă un şir de ochiuri pe faţă. pe cât posibil. sub raportul legăturii. foarfece. ace de decompoziţie. se poate considera oricare din această faţă dacă se pot folosi în confecţionare ambele feţe. se face prin simplă observare. REALIZAREA REPREZENTĂRI GRAFICE DUPĂ O MOSTRĂ DE TRICOT DATĂ Pentru a reuşi o reprezentare grafică corectă după o mostră de tricot dată – în cadrul orelor de laborator tehnologic trebuie să realizăm decompoziţia tricotului prin parcurgerea progresivă a mai multor etape cu scopul de a determina. pe baza cunoaşterii caracteristicilor legăturilor.

În cazul desenelor de culoare se recomandă folosirea creioanelor colorate pentru indicarea diverselor nuanţe sau culori de fir permiţând stabilirea raportului de desen. este complet scos din funcţiune. firul de alimentare înconjură punctul corespunzător acului. După determinarea evoluţiei firelor în tricot şi transpunerea legăturii pe hârtie de decompoziţie.. în cazul tricotului cu aspect de faţă pe ambele părţi şi se vor găsi faţă în faţă. Mărimea deplasării laterale a fonturii se va indica printr-o cifră. Pentru a reprezenta evoluţia firului deşirat şi lucrul fiecărui ac. Această prezentare 27 . Pentru uşurinţă. se poate trece cu uşurinţă la determinarea elementelor componente ale legăturii de tricot. în toată porţiunea de tricot deşirată. pe hârtia de decompoziţie se notează acele în funcţiune prin X. fie prin reprezentare analitică. Evoluţia firelor determinată prin deşirare se va nota pe hârtia de decompoziţie prin anumite semne convenţionale. în cazul în care acul nu lucrează un timp sau respectiv. În cazul în care ochiurile au aspect de faţă pe ambele părţi. pe hârtia de decompoziţie se vor folosi două rânduri de puncte. Această operaţie trebuie efectuată cu mare atenţie şi se face prin deşirarea mostrei de tricot şi notarea precisă a poziţiei firului. în vederea reprezentării mostrei de tricot dată prin una sau prin toate metodele cunoscute. se poate trece la transpunerea structurii mostrei respective pe hârtie de decompoziţie. voi face o prezentare a principalelor tipuri de legături a tricoturilor din bătătură .aceasta constituie un indiciu sigur că tricotul este realizat pe maşini de tricotat cu o singură fontură. analizând modul cum se repetă evoluţia firului atât pe orizontală cât şi pe verticală. se va transpune pe hârtie legătura de tricot respectivă. Determinarea evoluţiei firelor în tricot este operaţia cea mai complicată şi de cea mai mare importanţă. sunt precizate. Prima figură va reprezenta lucrul acelor pe firul care precede deplasarea laterală a fonturii. care reprezintă numărul de ace peste care se deplasează fontura respectivă. În cazul în care acul este în funcţiune. se va marca în culoare de contrast pe linia unui şir de ochiuri. Când mostra de tricot prezintă acelaşi aspect pe faţă şi pe dos.) În cazul când tricotul analizat este produs pe maşini cu două fonturi. reprezentând acele celor două fonturi. deci deplasare laterală. în cazul tricotului lincs. evoluţia firelor şi lucrul acelor necesită două figuri . acestea notându-se pe hârtia de decompoziţie cu creioane colorate conform nuanţelor utilizate la executarea tricotului. înseamnă că este un tricot lincs. deoarece deşirarea se face pe o porţiune cel puţin egală cu un raport. Din analiza evoluţiei firelor. iar a doua figură va indica efectul produs de deplasare pe ochiurile şi buclele celor două fonturi. Deşirarea se va face până la epuizarea unui raport şi chiar peste acesta. linia continuă care reprezintă firul va ocoli acul fără să-l înconjoare. sau trece în afara punctelor sau a semnelor X . deci poziţia ochiurilor şi a buclelor înaintea deplasării. În cazul în care pe ac firul nu formează ochi. pe orizontală şi pe verticală. ci numai o simplă buclă. Punctele celor două rânduri. Urmărind evoluţia firului în cadrul legăturii. deasupra liniei de puncte care reprezintă fontura respectivă. care înlesneşte determinarea raportului legăturii respective pe cele două sensuri. Pornind de la ultimul rând care se repetă. În realizarea reprezentării se va ţine cont de culoarea firelor. În acest fel. fie prin reprezentare schematică. pentru a putea stabili cu suficientă precizie evoluţia firului.. vor fi decalate între ele cu jumătate de pas de ac. elementele raportului de suprafaţă al legăturii. raportul pe orizontală şi raportul pe verticală. iar acele care nu sunt în funcţiune prin puncte (. Firul se reprezintă sub forma unei linii continui. La fiecare rând care se deşiră se notează pe hârtia de decompoziţie evoluţia firului şi lucrul fiecărui ac în parte. se consideră că tricotul este realizat pe maşini cu două fonturi. mostra reprezintă un tricot patent sau interloc. De asemenea se va indica prin săgeată sensul deplasării fonturii. deci formează ochi. iar dacă ochiurile prezintă aspect de dos pe ambele părţă. Mai întâi se va vedea în care rând de ochiuri evoluţia firelor pe ace se repeta identic ca în primul rând de ochiuri deşirat. În cazul când mostra de tricot analizată prezintă ochiuri înclinate. având astfel o privire de ansamblu asupra tricotului. se determină raportul legăturii respective. După trecerea în revistă a etapelor de reprezentare grafică corectă a unei mostre de tricot dată spre analiză. respectiv (:) în locul acelor scoase din funcţiune.

4. reprezentarea convenţională Tricotul glat are caracteristicile pozitive.1.1.4. c.4. etc. a.4. Raportul legăturii este 1.2.3. Aspectul real al tricotului glat Aspect faţă Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. pe cele din rândul precedent. în cadrul orelor de laborator tehnologic a modulelor de specialitate.4. Fig. Elementele ochiului au anumite poziţii. pe direcţia rândului dar şi a şirului cât şi rularea la margini.va constitui baza de plecare în analiza diferitelor mostre de tricot . În figura 2. 2. îmbrăcăminte exterioară. În figura 2. specifice legăturii.4.1.2. 3 ). Succesiunea şirurilor de ochi cu aspect faţă sau de spate determină raportul legăturii: 1:1.4. Tricotul patent este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi ale produsului. sunt prezentate cele trei variante de reprezentare ale tricoturilor glat. care vor fi reprezentate grafic. Se caracterizează prin alternarea şirurilor pe faţă cu şirurile de ochiuri pe dos.3. aspect faţă şi aspect spate Aspect spate Fig. Evoluţia se repetă după un ochi pe direcţia rândurilor şi şirurilor . dar şi caracteristici negative: deşirabilitate ridicată.4. la care evoluţia firului delimitează un raport individual.4. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu. pe cealaltă parte. reprezentarea structurală. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DE BAZĂ Tricoturile cu legături de bază sunt formate din ochiuri normale. b. specifice tuturor tricoturilor: foarte bună elasticitate. Reprezentarea tricotului glat. Se utilizează pentru articole de lenjerie. iar buclele de platină. este 28 . 3:3. buclele de ac acoperă flancurile ochiurilor din rândul următor. 2. 2:1. care influenţează negativ procesul tehnologic de prelucrare. 2. buclele de ac şi de platină apar în primplan. 2. etc. 2.permeabilitate la aer.1. foarte accentuată. cu aspect faţă pe una din părţi. este reprezentat un tricot patent 1:1. 2:2. cu aspect dos.2. se prezintă aspectul real al tricotului. În figura 2. Pe faţa tricotului flancurile de ochiuri sunt continue şi acoperă buclele de ac ale ochiurilor din rândul precedent. reprezentarea secţiunii rândului. Pe spate. extensibilitate. 1:2. Un şir de ochiuri pe faţă ( şirurile 1.

alternanţă care determină raportul legăturii lincs. b.6.2. 2. tocmai din cauza tendinţei de acoperire a şirurilor de ochiuri pe dos de către şirurile de ochiuri pe faţă. îmbrăcăminte exterioară. raport 1:1. reprezentarea secţiuni rândului. raportul legăturii pe verticală fiind 2. Tricot patent .3. 3 vor avea aspect spate. se prezintă tricotul aspect real. 2. permeabilitate la aer.aspect real a. cu menţiunea că şirurile 1.5. IV ).4. bentiţe. Se caracterizează prin alternanţa rândurilor de ochiuri pe faţă cu rândurile de ochiuri pe spate.4. Tricotul patent este un produs foarte elastic. reprezentarea convenţională a. Tricotul lincs este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi. un rând de ochiuri pe faţă ( I. aspect faţă.4. Are aceleaşi caracteristici pozitive specifice tricotului glat. dar şi pe cele negative: foarte bună elasticitate. Pe cealaltă parte tricotul va prezenta acelaşi aspect. unul cu aspect faţă. 4. 4). Datorită poziţiei buclei de platină şirurile de ochiuri pe faţă acoperă. în acest caz. b. raportul pe orizontală fiind.1. unul cu aspect faţă. Tricot patent raport 1:1 a. c. celălalt cu aspect spate. c. şirurile de ochiuri pe dos. b. Fig. se mulează foarte bine pe corp.4. 29 . reprezentarea structurală.4.urmat de un şir de ochiuri pe dos ( şirurile 2. b. În figura 2. Fig. Se utilizează. de aceea. tricot patent 2:2 . extensibilitate. deşirabilitate ridicată. foarte mult pentru articole de lenjerie. 2.5. celălalt cu aspect spate. Evoluţia firului se repetă în direcţia şirurilor de ochiuri după două rânduri. parţial sau total. Evoluţia firului se repetă în direcţia rândurilor de ochiuri. după două şiruri.4. Flancurile a. iar şirurile 2. Este considerat tricotul la care consumul de fir este ridicat. se prezintă un tricot lincs raport 1:1. III ) este urmat de un rând de ochiuri pe spate (II. În figura 2. 2:2. de unde şi denumirea de „ tricot cu aspect faţă” pe ambele părţi. tricot patent 1:1 .

de diferite rapoarte. lungimea tricotului realizat fiind aparent mică. Din această cauză. Tricot lincs raport 1:1 a. reprezentare structurală. la care buclele de ac şi de platină apar în prim-plan. 30 . astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. iar flancurile ochiurilor cu aspect spate se vor înclina în sens contrar. este reprezentat un tricot cu legătura glat derivat din două legături glat. b.4. are influenţe pozitive asupra gradului de umplere a produsului. reprezentarea convenţională Tricoturile cu legătură lincs.2. ciorapi. de unde şi denumirea de tricot cu aspect spate pe ambele părţi. reprezentarea secţiunii. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DERIVATE Legăturile derivate sunt acele legături constituite din două sau mai multe legături de bază dispuse astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. Tendinţa de acoperire a rândurilor cu ochiri pe faţă de către rândurile cu ochiuri pe spate. sunt utilizate la confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară.2. rândurile de ochiuri pe faţă sunt mai puţin vizibile. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raport 1:1. În figura 2. fiind acoperite de rândurile de ochiuri pe spate.1 Tricoturile cu legătură glat derivat rezultă din combinarea a două sau mai multor legături glat.4. Fig. un şir de ochiuri aparţine unei legături.7.6. c.4. dar consumul de fire este mai mare. 2. 2. iar şirurile vecine aparţin celeilalte legături.ochiurilor cu aspect faţă se vor înclina într-un sens. în tricotul lincs în stare liberă.4. 2. mănuşi.

2. într-o primă etapă formează ochiuri o legătură patent de raport 1:1 ( un ochi aspect faţă. un rând complet de ochiuri al legăturii derivate se formează în două etape: de unde rezultă şi deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor B/2 Tricotul glat derivat se utilizează în special pentru articole de lenjerie.4. 31 . Tricot cu legătura glat derivat a. b. de pe aceeaşi parte a tricotului aparţine celeilalte legături patent. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri O legătură glat formează şirurile 1. iar şirul vecin. . Tricoturile cu legătură patent derivat (interloc) rezultă din combinarea a două sau mai multor legături patent. 3.Fig.7. 3. cealaltă legătură glat constituentă formează ochiuri în şirurile 2.4. apoi. Un şir de ochiuri aparţine unei legături patent. La fiecare legătură constituentă. O legătură patent formează şirurile 1. Pentru formarea unui rând complet al legăturii derivate. 4 etc.4. este reprezentat un tricot cu legătura interloc formată din două legături patent. iar în direcţia şirurilor de ochiuri.4. 1. cealaltă legătură patent.. astfel încât între şi în spatele şirurilor de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături constituente. reprezentare structurală.8. 2. De aici rezultă deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor. Întrucât firul nu evoluează pentru formarea ochiurilor în fiecare şir. 2. raportul fiind de 1. 2. etc. 5 etc. 2. un ochi aspect spate ). B/2. 3. Raportul legăturii interloc 1:1 în direcţia rândurilor de ochiuri este 4.2. 4. În figura 2. în completarea rândului. evoluţia se repetă după u ochi. pe verticală evoluţia se repetă după un rând complet de ochiuri ale legăturii derivate. cealaltă legătură patent formează ochiuri în şirurile 1. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raportul 1:1. raportul legăturii pe orizontală fiind 2.6. etc.

4. pentru femei. Dimensiunile raportului sunt h = 5 ( două rânduri culoarea r urmate de un rând de culoare n şi alte două rânduri culoarea z ) şi b = 2. urmate de alte două rânduri culoarea n ) şi b = 1.9. Tricot cu legătura patent derivat reprezentare structurală.1. prin folosirea unor fire de culori diferite.1 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE CULOARE Tricoturi cu desene de culoare sunt obţinute din legături de bază sau derivate.3. Înălţimea raportului este determinată de numărul de culori utilizate.4. 32 . Se pot obţine dungi longitudinale. a.9 b se prezintă o legătură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare. 2. Se identifică un raport al desenului cu dimensiunile: h – înălţimea raportului şi b – lăţimea raportului desenului.3.a. de numărul de rânduri produs din firele de diferite culori şi de înălţimea ochiului.4.Fig. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE Tricoturile ce desene cuprind ochiuri formate di fire de culori diferite (desene de culoare ).4. a se prezintă o legătură glat cu dungi transversale. 2. b. transversale sau combinaţii precum şi tricoturi melanj sau vanisate. În figura 2. Lăţimea raportului desenului este determinată de numărul de şiruri de ochiuri din raportul legăturii şi pasul ochiurilor. ochiuri cu evoluţie modificată ( desene de legătură ) sau combinaţii ale acestora ( desene combinate ).4. 2.alimentate succesiv.4.reprezentarea prin semne convenţionale Tricoturile interloc sunt destinate confecţionării articolelor de lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară.8.3. Tricoturile cu dungi transversale de culoare rezultă prin utilizarea firelor de culori diferite. Dimensiunile raportului sunt h = 4 ( două rânduri culoare r. În figura 2. bărbaţi şi copii. 2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.

2. cealaltă legătură patent constituentă formează ochiuri din culoarea n.4. etc. 33 .4. ) Desenul de culoare se repetă pe direcţia şirurilor de ochiri după un rând complet. Înălţimea h a raportului desenului este determinată de raportul pe verticală al legăturii derivate şi înălţimea rândului de ochiuri. ochiurile de culoare x se formează în fiecare rând la o legătură glat. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc.9.10. determinat de raportul pe direcţia şirurilor de ochiuri al legăturii glat derivat şi b=2. tricotul va prezenta şiruri de ochiuri de culoarea r (şirurile 2. Tricoturi cu dungi transversale de culoare a. cealaltă legătură constituentă formează ochiuri din culoarea xx. Desenul apare ca urmare a realizării fiecărei legături constituente din fire de culori diferite Lăţimea b a raportului desenului este determinată de numărul legăturilor constituente din fire de culori diferite şi pasul ochiurilor. ochiurile unei legături patent se formează din culoarea r. Dimensiunile raportului desenului sunt: h =1. 3.b. etc. determinat de numărul legăturilor constituente.4. a se prezintă o legătură glat derivat.10.4. În figura 2. 4. b se prezintă o legătură interloc. Legătură patent 2:2 2.3. în completarea rândurilor legăturii derivate.Fig.1. iar în direcţia rândurilor de ochiuri după două şiruri de pe aceeaşi parte a tricotului.) în alternanţă cu şirurile de culoare n ( şirurile 1. În figura 2. deoarece în faţa şirurilor cu aspect spate sunt plasate şirurile de ochiuri cu aspect faţă. Legătură glat .

tricotul va avea un aspect foarte plăcut datorită luciului firelor de mătase şi higroscopicitate bună datorită firelor de bumbac. de numărul de rânduri de ochiuri realizate din fiecare culoare şi de înălţimea ochiurilor şi lăţimea b. 2. în rândurile II. De exemplu.Fig.4.evoluează două fire. Dimensiunile raportului desenului sunt: înălţimea h. 34 . Tricoturile vanisate se pot obţine din fire de natură şi fineţe diferite. VII. VI. cealaltă legătură patent formează ochiuri din culoarea n. 2. în funcţie de avantajele căutate. 4. Fig. determinată de numărul legăturilor constituente şi pasul ochiurilor. b se prezintă o legătură interloc raport 2:2. În figura 2. firul de fond şi firul de vanisare.4.1. La tricoturile melanj firele nu-şi păstrează poziţia. VI.). Legătura interloc 2. b=6.4. în rândurile I. ân rândurile IV. etc. În figura 2. b=2.12. f.11. Legătura interloc 2. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite. În acest caz.a se prezintă o legătură glat derivat.10. Tricoturile melanj sau vanisate se obţin prin alimentarea simultană a firelor de culori diferite. în rândurile IV. V. firul de fond din bumbac şi firul de vanisare din mătase artificială. pe partea de spate. formată din două legături glat. cealaltă legătură glat formează ochiuri din culoarea r în rândurile I. fără modificarea evoluţiei firului. 4. IV.c. iar firul de fond. Desenul de culoare nu are raport. V.II şi di culoare n.d. Legătura glat b. dimensiunile raportului sunt h =5. apărând întâmplător pe faţa tricotului.3. II. V. doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc.1. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare.4.4. v.11. apare în prim-plan pe faţa tricotului. Dimensiunile raportului sunt h=7. În structura tricoturilor vanisate figura 2.4. III şi din culoarea r. III şi din culoarea n. tricoturi cu dungi transversale şi longitudinale de culoare a. Se caracterizează prin aceea că în structura legăturii de bază sau derivate evoluează împreună. VII. O legătură glat formează ochiuri de culoarea r la fiecare rând ( şirurile 2. Legătura glat b. O legătură patent formează ochiuri de culoarea r. două sau mai multe fire de culori diferite. Firul de vanisare. în rândurile III. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare a.11. determinată de numărul de culori diferite alimentate succesiv.3.

În figura 2.3. Buclele de ac ale ochiurilor din şirurilor 3. din reprezentarea structurală. ca urmare a modificării evoluţiei firelor.13. Tricoturile cu desene ajur sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate care prezintă pe suprafaţă orificii. spre stânga.3. Tricot vanisat 2. V ). TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE LEGĂTURĂ 2. 4. 2. rândul II se dispun în spatele 35 .4. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a. este prezentat un tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin. o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. cu raportul pe orizontală şi verticală de 6. 2. I ) sunt transferate pe buclele de ac ale ochiurilor vecine. la dreapta. iar buclele de ac ale ochiurilor din 4. b. că după transferarea completă a buclei de ac.  transferarea buclei de platină a unui ochi dintr-un rând pe bucla sau buclele ochiului. din acelaşi rând sau rânduri ce urmează să fie tricotate. 5 ( rânduri III.13. spre dreapta. Ca urmare a introducerii unui ac în lucru. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu buclă de început. respectiv ochiurilor.2. Fig.2. reprezentare structurală. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.4. II.Fig.4.  buclele de început de şir.a.3. Principalele modificări de evoluţii întâlnite sunt:  transferarea completă sau incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin.12.5 ( rândurile IV. rândul I şi din şirul 3.4. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2.4. Se caracterizează printr-un aspect deosebit. Se observă. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. Bucla de ac transferată se dispune în spatele buclei pe care se transferă.14 este reprezentat de un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin. datorită orificiilor generate pe suprafaţa tricotului.

3.2. Raportul desenului pe orizontală este 4. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. un ochi glat şi u ochi reţinut. Tricoturile cu ochiuri reţinute se caracterizează print-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. şirurile 1. cu ochiuri reţinute de indice 3 etc. 3. 4.b. Fig. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2. buclele de ac ale ochiurilor reţinute evoluează în rândurile II. 2. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a. în structura lor se întâlnesc evoluţii normale şi evoluţii modificate ale firelor.ochiurilor normale. Ochiurile din şirurile 2. tricoturile cu ochiuri reţinute pot fi: cu distribuţie uniformă în masa tricotului sau cu distribuţie neuniformă în cadrul unui raport sau în masa tricotului. 5. sunt formate din ochiuri reţinute de indice 1. sau din şirul 3. cu distribuţie uniformă.15. b. conform unui desen.4. între flancul stâng şi flancul drept.14. 36 . Şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului.IV. după transferarea incompletă a buclei de ac. Bucla de ac şi de platină ale ochiului reţinut sunt caracteristice ochiului patent. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. Tricoturile cu ochiuri reţinute sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate în cuprinsul cărora se întâlnesc ochiuri ale căror bucle de ac nu evoluează la nivelul rândului în care s-au produs.4. flancurile ochiului se dispun pe înălţimea a două rânduri de ochiuri normale. reprezentarea prin semne convenţionale 2. 6 ( rândurile II. în aceeaşi structură se pot întâlni şi ochiuri reţinute de diferiţi indici. După caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. după indicele de reţinere şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. din figura 2. dar şi datorită flotărilor de fir. Raportul desenului de legătură este format dintr-un ochi patent. rândul II. Se realizează din fire de aceeaşi culoare. iar pe verticală este 3. reprezentare structurală. cu aspect faţă.4. În industrie este cunoscut sub denumirea de tricot semitubular. rândul III ). Indicele de reţinere exprimă numărul de rânduri de ochiuri după care evoluează bucla de ac a unui ochi format într-un rând determinat. IV ) sunt ochiuri glat. La tricoturile patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1. După acest criteriu tricoturile pot fi: cu ochiuri reţinute de indice 1. VI. cu ochiuri reţinute de indice 2. Acestea se clasifică.

16. 2. Se pot clasifica după:  indicele ochiului dublu. după care raportul se repetă. b.17 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble de indice 1. c.c.4. 3 etc. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri ce evoluează lângă buclele de ac ale ochiurilor reţinute.Fig. Tricotul patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 a.4. reprezentare structurală. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1 şi a unei bucle netransformate în ochi. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. în rândul II se formează o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac al ochiului reţinut din rândul precedent şi un ochi reţinut de indice 1. pe un şir de ochiuri. reprezentare structurală. două etc. b.2. Tricot glat cu ochiuri duble. în toată masa tricotului se vor identifica numai ochiuri duble de indice 1. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. numit şi semifang pe o fontură. a. cu distribuţie uniformă pe suprafaţa tricotului.15. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. pe o fontură. de indice 1 – semifang a. 2. pe un şir de ochiuri. )  caracterul distribuţiei ochiurilor duble în masa tricoturilor – cu distribuţie uniformă. 37 . numit fang. )  numărul de şiruri de ochiuri în care evoluează elementele netransformate în ochiuri ( de un şir. de indice1. f Fig. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. Tricoturi cu legături duble sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. cu distribuţie uniformă. Datorită acestui mod de realizare. b. În rândul I.4. neuniformă etc.4. 2. reprezentarea prin semne convenţionale 2. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent.4.16 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. care evoluează cu bucla de ac ( indice 1. determinat de numărul de elemente netransformate în ochiuri. În figura 2. după care evoluţia se repetă atât pe orizontală cât şi pe verticală. În rândul I.3.

c. 4. un tricot în cuprinsul căruia se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri care se dispun paralel cu bucla de ac a ochiului reţinut. 3. reprezentare structurală. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi două ochiuri duble. 2.18 se prezintă tricotul patent cu ochiuri duble. Fig. b. 2. 6. de indice 1 – fang a. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi unul dublu. cu ochiuri duble de indice 1. a. reprezentarea prin semne convenţionale 38 . Tricotul patent 1:1. reprezentare structurală.4.17.18. La tricotul fang. Fig. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. figura … toate ochiurile sunt duble.Se caracterizează printr-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. 1.4. 5 şi un şir de ochiuri duble. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. Tricot patent cu ochiuri duble – semifang a. semifang. b. prezintă o alternanţă de un şir de ochiuri normale. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. b. numite semifang şi fang. 2. ceea ce conduce la desimi pe verticală egale pe ambele părţi a tricotului.4. Tricot glat cu ochiuri duble. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2.

2. reprezentare structurală. Tricoturile cu fire de bătătură se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire care nu formează ochiuri.e. desfibrate etc. şi pe verticală 6. până revine la poziţia iniţială. Tricoturile cu ochiuri încrucişate sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate.4. b.Tricotul patent cu ochiuri duble face parte din categoria tricoturilor cu desene de legătură.20 se prezintă un tricot patent 1:1 cu fire de 39 . Cel mai frecvent sunt utilizate tricoturile patent de diferite rapoarte cu ochiuri încrucişate. deci caracteristica lui de bază este dată de aspectul frumos pe care îl conferă produsului.18. Raportul de legătură pe orizontală este 2. reprezentarea prin semne convenţionale 2. specifice tricoturilor: foarte bună elasticitate. tricoturile cu fire suplimentare sunt tricoturi cu legătură de bază derivate. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri normale. astfel că ochiurile cu aspect faţă sunt deplasate spre stânga în rândurile IV şi V.4. tricoturi cu fire de căptuşeală. dar şi caracteristici negative: deşirabilitatea. extensibilitate. 2. reţinute sau ochiuri duble ce nu se dispun paralel cu direcţia şirurilor de ochiuri. 2. tricoturi pluş etc. cum ar fi segmente de fire de bătătură sau fire ce evoluează normal în corpul ochiului şi buclele de platină foarte mari pot fi scămoşat.3. peste cele ale ochiurilor cu aspect spate. În figura 2. patent cu ochiuri reţinute şi încrucişate. permeabilitate la aer etc. Fig. orientate în direcţia rândurilor. Păstrează toate caracteristicile pozitive. patent cu ochiuri duble şi încrucişate. tăiat.3. în structura cărora se găsesc şi elemente netipice pentru tricoturi.d. contracţia etc. Din această grupă fac parte tricoturi cu fire de bătătură. Ochiurile cu aspect faţă din rândurile I şi II sunt deplasate spre dreapta. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. În figura 2.2.4. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.4. Flancurile ochiurilor transferate la dreapta şi la stânga vor apărea continue. După realizarea ochiurilor din rândul III fontura din faţă se deplasează spre stânga cu un pas de ac.19 este reprezentat un tricot patent 1:1 cu ochiuri încrucişate prin deplasare – cu desene obţinute prin deplasare.4.

c şi buclele de platină ale ochiurilor de fond. ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. Pentru a reduce complet posibilitatea apariţiei pe faţă a firelor de căptuşeală.21. firul de bătătură b este depus în fiecare rând între şirurile de ochiuri cu aspect de spate. Fig. 5. Întrucât aceste tricoturi.4. după care urmează trei şiruri fără puncte de legare. într-un raport dat. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. frecvent. 2. pe partea din spate sunt supuse unui proces de scămoşare. se produc tricoturi cu fire de căptuşeală şi de vanisare cu fire de căptuşeală. apoi flotează în şirurile 3. 2. Pe spatele tricotului firul de căptuşeală evoluează în paralel cu bucla de ac a ochiului din şirul 2. tricoturile cu fire de bătătură se folosesc pentru bordurile ciorapilor precum şi la unele articole de corsetărie sau medicinale. Fig. Firele de căptuşeală sunt uşor vizibile pe partea de faţă. În general.4. f a unui tricot glat. lenjeriei de corp etc. Raportul de ancorare a firului de căptuşeală este1:3. realizând puncte de legare cu buclele de platină vecine. în special în zona punctelor de legare. reprezentare structurală. Se pot realiza tricoturi cu unu şi chiar trei fire de căptuşeală într-un rând. Tricoturile cu fire de căptuşeală prezintă o bună capacitate termică ceea ce le face utile în confecţionarea treningurilor. acoperite cu fire textile sau din fire elastomere. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri Tricoturile cu fire de căptuşeală se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire suplimentare ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. precum şi pentru mărirea compactităţii tricoturilor. este exemplificat modul de realizare a punctelor de legare dintre firul de căptuşeală.4.bătătură. intr-un şir se realizează puncte de legare. b. unde firele de bătătură sunt din cauciuc.21. În figura 2. 4. într-un raport dat. se realizează tricoturi vanisate cu fire de căptuşeală. firele de căptuşeală au fineţe mică. Tricot glat cu fir de căptuşeală 40 .18.

Tricoturile cu desene combinate se produc frecvent cu legăturile glat.22 Tricot pluş a. forma şi dimensiunile desenelor fiind dependente de posibilităţile tehnologice ale maşinilor pe care se realizează. figura 2. reprezentare structurală. ochiuri duble. 2. La tricotul simplu toate ochiurile vor prezenta bucle pluş.4. la tricoturile pluş cu desene. Fig. fire suplimentare ) poate să conducă la obţinerea desenelor combinate. se pot delimita următoarele tipuri de desene:  intarsia ( figura 2. ochiuri încrucişate.3 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE COMBINATE Tricoturile cu desene combinate se caracterizează prin ochiuri realizate din fire cu caracteristici diferite. prin caracteristicile lor corespund definiţiei: prezintă desen de culoare şi modificări de evoluţii.4 25 )  Prin aplicare (figura 2. În figură este reprezentat un tricot pluş simplu cu structura glat.Tricoturile pluş.4. b.4. o voi face doar prin exemplificare cu ajutorul imaginilor. (desen de legătură ). În funcţie de caracteristicile de structură. În grupa tricoturilor cu desene combinate sunt incluse şi structuri care. formând însă bucle de platină mari. lincs cu desene lincs şi interloc. Oricare combinaţie între subclasele desenelor de culoare ( evoluţii succesive sau simultane a firelor cu caracteristici diferite ) şi subclasele desenelor de legătură ( ochiuri reţinute. buclele pluş se dispun pe suprafaţa tricotului conform unui desen.23 )  Wickel (figura 2.4. pe spatele tricotului. şi firul de pluş.4 .28 ) O trecere în revistă a tuturor acestor structuri.3. reprezentarea prin semne convenţionale 2.24 )  Vanisate prin flotare ( figura 2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.26 )  Prin brodare ( figura 2. pe faţa tricotului.22 se caracterizează prin prezenţa în structură a unor fire ce evoluează normal în corpul ochiului. Tricoturile pluş pot fi simple sau cu desene. numite pluş. deoarece la nivelul învăţământului postuniversitar se pune mai mult accentul pe reprezentarea 41 . ochiuri transferate.4. ( desen de culoare) şi evoluţii modificate ale unor elemente de structură. Se remarcă evoluţia a două fire: firul de fond.4. patent.27 )  Jacard ( figura 2.4.

în funcţie de nivelul clasei.24 Tricoturi cu evoluţie Wickel a. Fig.23 Tricoturi intarsia a. a tricoturilor cu desene combinate care să facă o aprofundare a materiei de specialitate. Au şi avantajul că se pot deşiră şi se recunoaşte mai uşor . Fig. se pot desfăşura ore de laborator tehnologic cu reprezentări virtuale pe calculator sau practice. 2. bucle formate de unul din fire a. Structură glat . Totuşi .4. b. 2. Structură glat cu ochiuri duble şi evoluţie Wickel într-un singur şir b.tricoturilor din bătătură cu desene de culoare şi cu desene de legătură care sunt mai uşor de reprezentat şi de recunoscut de către elevi. un număr diferit de ochiuri vecine conform unui desen 42 .4. în zona buclelor de platină b. Puncte de legare între firele de culori diferite. realizarea unei reprezentări grafice după o mostră de tricot dată neridicând probleme deosebite pentru elevi. firul Wickel formează din două în două rânduri. Bucle de ancorare pe ace care realizează ochiuri din cealaltă culoare .

2.4.Fig. 2.25 Tricot vanisat prin flotare Fig.4.27 Tricoturi vanisate cu desene prin brodare 43 .26 Tricot vanisat cu desen prin aplicare Fig.4. 2.

aspect faţă. b. 2. aspect spate 44 . Fig. b.28 Jacard în trei culori – reprezentare reală pe calculator a.4.a.

în A. Zona de tricot care se repetă c. căutarea de informaţii.APLICAŢII Pentru o mai bună înţelegere a conţinutului prezentat până acum. Se realizează în laboratorul de informatică. Interloc c. Evoluţia firului este definită de : a. De la stânga la dreapta 45 . Lincs c. Partea superioară a ochiului 5. Segment de legătură c. reviste de specialitate Aplicaţia 2. Patent b. Patent b.1. Componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic 6. Aceste sarcini constau în  activităţi individuale. răspunsurile fiind centralizate pe monitorul profesorului. Rândurile se numerotează: a. Cu cifre romane b. Glat 7.L. . Tehnice b. Bucla de ac este reprezentată de : a. Tricoturi cu desene ajur 8. Tricot glat derivat b. şi ţinând cont că în capitolele precedente am făcut o sinteză a unui segment important din curriculumul de specialitate. Decorative 2. Răspundeţi la următoare întrebări bifând răspunsul corect: 1. Medicale c. în perechi. Aplicaţiile prezentate în acest capitol pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de evaluare prevăzute in standarde. Din grupa tricoturilor cu desene de legătură fac parte: a. Partea inferioară a ochiului b. Din categoria tricoturilor simple derivate avem : a. Flancuri 4. Modul de înlănţuire a ochiurilor b. Draperiile fac parte din grupa articolelor : a. Buclă de platină b. folosind diferite surse – manuale. Porţiunea care uneşte două ochiuri din rânduri diferite c. Evoluţia identică a firului pe fiecare rând caracterizează legătura: a. care va da la sfârşitul lecţiei punctajul fiecărui elev.5. Tricot lincs 3. De sus în jos c. în grup  activităţi interactive  rezolvarea de exerciţii. propun spre rezolvare activităţi şi exerciţii care urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională.E. Tricot cu ochiuri reţinute c. Care element nu aparţine unui ochi simplu: a.

Tricotul care prezintă pe suprafaţă orificii. Ace cu limbă cu două capete c. ca urmare a modificării evoluţiei firelor este un: a. Cu desene de legătură c. Tricoturile lincs se realizează pe maşini dotate cu: a. 0 15. Raportul legăturii b. Cu desene de legătură c. Intercalată a firelor de culori diferite 10. Ace cu cârlig 11. Tricot glat derivat b. Tricoturile vanisate se obţin prin alimentarea: a. Articole de îmbrăcăminte c. Succesivă a firelor de culori diferite b. Ochiul cu aspect faţă a tricotului din bătătură prezintă în prim plan : a. Desenul c. Bucla de ac b. Pentru un tricot patent succesiunea şirurilor de ochiuri cu aspect faţă sau spate determină: a. Cu desene de culoare b.9. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale se obţin numai în cazul legăturilor: a. Elementul de bază a tricotului este: a. Tricot cu ochiuri duble c. X b. Tricot cu desene ajur 12. Articole tehnice b. Derivate 13. Ochiul 20. Simultană a firelor de culori diferite c. Segmentele de legătură 19. Ace cu limbă b. Articole medicale 46 . Reprezentare prin semne convenţionale 14. Legătura derivată rezultă din: a. Reprezentare simbolică c. Reprezentare analitică b. ^ c. Legătura 18. Din combinarea a două sau mai multe legături de bază de acelaşi tip 16. Ochiuri normale realizate într-o singură etapă b. Buclele de ac şi de platină b. Flancurile care acoperă buclele de ac şi platină c. Reprezentarea fidelă a evoluţiei firelor se realizează prin: a. Tricotul din bătătură cu ochiuri duble face parte din categoria de tricoturi: a. Reprezentarea prin semne convenţionale pentru un ochi cu aspect spate este: a. Lenjeria de corp face parte din grupa: a. Cu desene de culoare 17. Bucla de platină c. Cu legături de bază b. Din evoluţia paralelă a firelor cu caracteristici diferite c.

li se cere să prezinte schiţe proprii a unor produse vestimentare realizate din tricot.   4. Denumirea formei din Schiţe cu produse identificate Forme de tricot crt. grupaţi câte doi.5.1 cu denumirea formei din imagine şi cu schiţe ale produselor pe care le-au identificat în reviste.   3. Elevii. Ei sunt solicitaţi să observe cu atenţie imaginile produselor şi să discute între ei cu privire la formele de tricot din care provin produsele. Pentru ai stimula . ca o cerinţă suplimentară.   2.5.Aplicaţia 2. completează următoarea fişa de lucru 2.5.  47 . Fişa de lucru 2. imagine de elevi  1.1 Nr.2 Elevilor li se pun la dispoziţie cataloage cu produse de îmbrăcăminte obţinute din tricot.

 5. Timp de lucru 30 minute.  Notarea se va face în funcţie de modul de prezentare a desenelor şi schiţelor.5.5. Fişa de lucru 2. pentru completarea fişei de lucru 2. Metode de reprezentare b.5. Caracteristici Structuri de tricoturi (semne convenţionale. secţiune) principale Patent normal   Glat normal   Glat cu ochiuri duble   48 . După expirarea timpului se schimbă lucrarea cu colegul de bancă care va face evaluarea lucrării. Aplicaţia 2.2 .2 a.3 Se dă sarcină de lucru fiecărui elev în parte.

 Glat cu ochiuri reţinute  Glat cu ochiuri transferate   Patent cu desene de culoare   Pentru rezolvarea corectă a punctului a de la fiecare structură de tricot se acordă 10 puncte ( 5 puncte pentru metode de reprezentare cu semne convenţionale şi 5 puncte pentru reprezentarea în secţiune ). iar pentru rezolvarea corectă a punctului b se acordă 5 puncte. Nerezolvarea corectă sau deloc a unui subpunct se notează cu 0 puncte. Aplicaţia 2. Din oficiu se acordă 10 puncte. 49 .5.4.

9 . care conţin A.Reprezentarea lui grafică a b 3 .Desenul combinat i. A – Elementul de structură 1 . prin plasarea corectă a reprezentării grafice în dreptul elementului de structură corespunzător.Punct de legare d. .Realizaţi o corelaţie între următoarele două coloane. 6 .Legătura 4 . 8 – ochi transferat g. Corelaţia poate fi făcută şi cu ajutorul calculatorului. 5 .Tricotul 2 .elementul de structură şi B – reprezentarea lui grafică.Ochi c. 50 h.0chi cu aspect faţă e. 7 .Rând de ochiuri B .Şir de ochiuri f.

fig. 51 . 2.5. 2. Această temă se va da individual. Aplicaţia 2.2 Aplicaţia 2. Reprezentaţi prin celelalte metode.j. Această activitate se va face pe perechi .5.5.1. corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.5.5. Fig. prin metodele învăţate. Aplicaţia 2. durata fiind de 20 minute.7.1 şi figura 2.5.5. Reprezentaţi un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot melanj în structură glat şi un raport de cinci şiruri şi patru rînduri de tricot glat care să conţină două orificii ajur.5.6. punctarea făcându-se după corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare. fiecare pereche fiind punctată în funcţie de : rapiditate. tricoturile reprezentate prin metoda structurală în figura 2.2.

realizate din fire cu caracteristici diferite în principal de culori diferite. 2. Fig. la un tricot de urzeală se numeşte bucla de platină. Reprezentaţi prin toate metodele un raport de patru şiruri şi două rânduri de tricot glat cu aspect spate. 9.3 .2. 8. reprezentat în imaginile din fig. 7.9. 2. Tricoturile din urzeală se formează prin buclarea simultană a unui sistem sau a mai multor sisteme de fire de urzeală. Porţiunea de fir ce uneşte ochiul dintr-un rând cu ochiul din rândul precedent sau cu ochiul din rândul următor. Tricotul este un produs textil format din ochiuri. Aplicaţia 2. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. proprietăţi.10 Numeşte tipul de tricot.5.3 Aplicaţia 2. 6. Desenul de culoare se caracterizează prin ochiuri normale. 5. cu fir de bătătură şi urzeală depus în fiecare rând. 4. Reprezentaţi prin metoda structurală un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot glat.5. Tricoturile cu legături cu desene de culoare se realizează prin alimentarea succesivă sau simultană a firelor de culori diferite.5. Aplicaţia 2. destinaţie 52 . Precizează elementele de caracterizare specifice: raport. Ochiul format din buclă de ac. segment de legătură şi buclă de platină este ochi normal de tricot de bătătură. indicând rândurile şi şirurile din care şi unde au fost transferate ochiurile. cu fir de bătătură depus în fiecare rând. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat şi litera F . Ochiurile înlănţuite pe verticală.5. Bucla de ac este partea inferioară a ochiului 3. 10. 1.5. formează rânduri de ochiuri. dispus sub formă de şiruri şi rânduri.8 Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A . Tricotul glat derivat face parte din categoria tricoturilor cu legături cu desene.5.Caracterizaţi transferul ochiurilor din figura 2.5. Tricoturile semiconturate se obţin prin îngustări în trepte şi lărgiri succesive.4 şi 2. aspect spate .5 de mai jos.

5. destinaţiei şi proprietăţilor .5.. b.5. 53 . Fig.5. Fig. caracte rizează tricotul din punct de vedere al raportului. 2.11 Folosind elementele din descrierea tricotului patent derivat şi reprezentările din figura 2. Aplicaţia 2.4 a. 2.5 c.6.

Fig.5.5.6 Aplicaţia 2.5.5. Folosind reprezentarea structurală .13 54 .7 Aplicaţia 2.12 În figura 2. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale .Fig. 2.5. 2.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac. descrie legătura. Raportul desenului de legătură în direcţia rândurilor de ochiuri este 6 şi în direcţia şirurilor de ochiuri este 5.

2.5. Fig. cu distribuţie uniformă. 2.8 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. tricotul din figura 2.14 Reprezintă pe caiet.În figura 2.9. Fig.5.9 Aplicaţia 2.5. pe un şir de ochiuri.8 Aplicaţia 2.5. numit şi semifang pe o fontură. prin toate metodele cunoscute.15 Înlocuieşte spaţiile libere folosind cuvintele cheie potrivite: 55 .5. Folosind reprezentarea structurală .5. Raportul desenului pe orizontală este 5. de indice 1. iar pe verticală este 4 . descrie legătura. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale .

5. … (5)………. Fig. şi respectiv. format din ochiuri dispuse sub formă de rânduri şi şiruri. 2. 4. pe caiet. 3. identifică-l şi caracterizează-l. Reprezentarea prin … (15)…………………. identifică-l şi caracterizează-l. 1.5.5. reprezintă cea mai mică unitate a structurii tricotului şi este obţinut prin buclarea firului. 6. este aceea componentă a structurii tricotului care reprezintă un motiv geometric sau floral. 7. pe una din părţi. este aceea zonă din tricot care se repetă şi se caracterizează prin lăţime şi înălţime. constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului. Aplicaţia 2. 2. se numerotează …… (3)…… …… (4)……. este produs textil. pe cealaltă parte..5.10 prin metodele cunoscute.18 Reprezintă tricotul din figura 2. cu aspect … (9)….13. 5. respectiv poziţia spaţială a firului de structură 9.16 Enumeră părţile componente ale ochiului. …… (11)……… este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor . .5. …… (6)……. 4 tipuri de ochiuri pe care le-ai reţinut.10 Aplicaţia 2.. …… (2)…… este succesiunea ochiurilor pe direcţie transversală a tricotului De la stânga la dreapta pe direcţia rândurilor.5 17 Reprezintă tricotul din figura 2. Tricoturile de bătătură cu legături de bază sunt: …………(12. de ochiuri. Reprezintă. 56 . cu aspect … (10)……. 8. Aplicaţia 2. număr de … (8)……….14 )…………………… 10. şi se poate exprima prin număr de … (7)…. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu.11 prin metodele cunoscute.…(1)…..

18 – b . 9 – b .5. 8 – a . 2 – b . În funcţie de modalitatea de evaluare.5. 7 – b .2 Nr.REZOLVAREA APLICAŢIILOR Aplicaţia 2. 15 – c .1 Răspunsurile corecte sunt următoarele: 1 – c. panou semiconturat 57 . metraj plan  2. 19 – c . 16 – b . 13 – a . 10 – b . metraj tubular  3. Aplicaţia 2. 12 – a . Forme de tricot Denumirea formei din imagine Schiţe cu produse identificate de elevi  1. 5 – a . 17 – a . 11 – c . 20 – b . crt. 14 – c. panou plan  4. profesorul va hotărî punctajul pentru fiecare răspuns corect. 3 – b . 4 – c . 6 – c .

5. -  tricot conturat spaţial Aplicaţia 2. În spatele lor este dispus segmentul de flotare. Şirurile de ochiuri pe faţă acoperă şirurile de ochiuri pe spate. Glat normal Glat cu ochiuri reţinute Structură la care buclele sunt dispuse în rânduri ulterioare celor în care au fost formate. Se rulează la margini. Structuri de tricoturi Patent normal a. Metode de reprezentare (semne convenţionale. cu aspect de faţă pe una din părţi şi cu aspect de spate pe cealaltă parte.5. Este format din ochiuri normale de tricot simplu. 58 . Caracteristici principale Este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de faţă – spate pe ambele părţi ale tricotului. Se caracterizează prin alternanţa şirurilor de ochiuri pe faţă cu şirurile de ochiuri pe spate. secţiune) b.3. Glat cu ochiuri duble Este format din ochiuri reţinute care au pe lângă bucla de ac una sau mai multe bucle netransformate în ochiuri. Evoluţia firului pe fiecare rând este identică.

Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1 – A . Şirul se continuă cu o buclă de început. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. Aplicaţia 2. 10 – F . 6 – A . rândul II. Aplicaţia 2. 5 – F . sau din şirul 3.5. 5–g.reprezentare structurală 59 . b. 4 – A .2 – Tricot cu dungi transversale de culoare: a. 4–a.5. glat. 6–h. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură . Patent cu desene de culoare Structură obţinută prin alimentarea succesivă a firelor de culori fără modificarea evoluţiei firelor. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. între flancul stâng şi flancul drept. Aplicaţia 2. 8 – A . 7–b. 2 – F . 8–e. la dreapta. rândul II se dispun în spatele ochiurilor normale.7. rândul III ). 7 – F . 3–d. Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1–c. Aplicaţia 2.9 a. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2.5.1 .5.Tricot glat cu fir de căptuşeală Figura 2. Denumirea tricoturilor sunt: Figura 2. 2–i. Raportul desenului pe orizontală este 4.5. 3 – F . 9 – A . patent 2:2 . iar pe verticală este 3.4.Glat cu ochiuri transferate Structură formată din ochiuri normale sau reţinute.5.8. 9–f. Este reprezentat un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin.5. după transferarea incompletă a buclei de ac.5. rândul I şi din şirul 3. care după realizarea lor sunt trecute pe ochiurile vecine la stânga sau la dreapta. Aplicaţia 2.

12 În figura 2. h=1. bucla de ac fiind suprapusă.5.5.5.5 avem reprezentat un tricot lincs de raport 2:2. Tot transfer complet al buclei de ac se face şi spre stânga: din şirul 5. Ca proprietăţi specifice putem enumera: forţa de tracţiune în lăţime este de două ori mai mare decât cea a tricotului patent.5. care formează invers. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură şi urzeală – reprezentare structurală a. celelalte cu aspect spate. un şir de ochiuri cu aspect spate urmate de un şir de ochiuri cu aspect faţă. cu lăţimea raportului b=3. Aplicaţia 2. Destinaţia tricoturilor interloc este foarte variată datorită structurii care este una din cele mai stabile din punct de vedere dimensional. II) sunt urmate de două rânduri cu aspect spate ( III. rând II. rând I. iar în fontura din spate . aspect spate în şirul 6. aspect spate în şirul 3. înălţimea raportului legăturii fiind. două cu aspect faţă. la care două rânduri de ochiuri cu aspect faţă ( I. Aplicaţia 2. realizată în condiţii comparabile.13 În figura 2. deşirabilitate redusă şi nu prezintă fenomenul de rulare la margini.aspect faţă în şirul 4. „plin”. Raportul legăturii este format din 6 ochiuri.8.10 În figura 2. rând I. şi din şirul 4. Aplicaţia 2.5.b. în rândul următor se formează o buclă de început care contribuie la crearea orificiului. iar al ochiurilor glat este 1. h=4.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac . aspect spate. rând III.5. aspect faţă în şirul 3. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. lucrează în raportul 1:1. şi din şirul 4 .5. rând V. de indice 1. urmate de două şiruri de ochiuri cu aspect spate.6. În şirul / şirurile vecine se va dispune atât ochiul care se transferă cât şi ochiul pe care se transferă. avem un reprezentat un tricot patent de raport neregulat 2:1. caz în care se combină o legătură patent care formează două şiruri de ochiuri cu aspect faţă . b. 60 .5. aspect faţă. Acele celor două fonturi lucrează şi ele într-un raport diferit: în fontura din faţă lucrează toate . avem reprezentat un tricot interloc de raport 2:1. Evoluţia firului se repetă pe direcţia şirurilor de ochiuri după patru rânduri. Deoarece în urma transferului ochiului. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent. aspect faţă. Numărul de ochiuri patent din raport este egal cu doi. rând V.5. În figura 2. aspect spate . cu o altă legătură patent. Se caracterizează prin transferul complet al buclei de ac spre dreapta: din şirul 3. este prezentat un tricot glat cu ochiuri duble.semifanf: în rândul I. după care raportul se repetă. IV). b=3. rând III. Aplicaţia 2. rând II. În figura 2.4.11. acul respectiv s-a eliberat.

5 – desen . 14 – lincs . 13 – patent . 61 . 11 – legătură .Aplicaţia 2.5 15. 12 – glat . 10 – spate . 7 – şiruri . 9 – faţa . 4 – tricotul . 2 – rândul de ochiuri . Completarea definiţiilor se va face astfel: 1 – ochiul . 15 – semne convenţionale . 3 – şirurile de ochiuri . 6 – raport . 8 – rânduri .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful