P. 1
tricoturi

tricoturi

|Views: 246|Likes:
Published by Dorin Vlad
tricoturi
tricoturi

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Dorin Vlad on Feb 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2013

pdf

text

original

DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA TRICOTURILOR DEFINIREA TRICOTURILOR

Suprafeţele textile, din care fac parte şi tricoturile, au fost destinate, în principal, confecţionării articolelor de îmbrăcăminte, pentru a asigura funcţiile: de protecţie împotriva unor factori externi, de confort, de creare şi receptare a frumosului. Articolele de îmbrăcăminte, alături de cele decorative, de uz-casnic, constituie domeniul clasic, tradiţional de utilizare a suprafeţelor textile. Odată cu dezvoltarea ramurilor activităţii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli reduse, eforturi minime) şi din motive de funcţionalitate optimă (capacitatea unor sisteme fizice de a corespunde cât mai bine unor cerinţe), materialele textile şi-au găsit utilizare şi în mai multe alte sectoare, determinând domeniul tehnic, neconvenţional de utilizare. Astăzi, se poate afirma că materialele textile sunt folosite cu succes aproape în toate compartimentele activităţii umane: industrie, agricultură, armată, medicină, sport, timp liber etc. Acest lucru a fost posibil datorită diversităţii formelor lor de prezentare, a masei specifice reduse în comparaţie cu alte materiale, a posibilităţilor de dirijare a proprietăţilor. Zilnic, sunt găsite noi aplicaţii, textilele înlocuind materialele tradiţionale, costisitoare, greu de realizat din punct de vedere tehnic, depăşite moral. Pentru a atinge un raport satisfăcător preţ / producţie, sunt cercetate atât produsul textil, cât şi metodele de obţinere. Proiectarea produselor tricotate nu trebuie înţeleasă ca un sistem închis, ea trebuie să se desfăşoare în bata unor informaţii, ale căror surse sunt:  Societăţi comerciale care realizează produse similare  Piaţa – cerere, posibilităţi de desfacere  Literatura de specialitate  Furnizori de materii prime  Institute de cercetare cu realizări importante în domeniu  Firme constructoare de maşini – utilaje cu performanţe ridicate Se desprinde astfel ideea că activitatea de proiectare a produselor tricotate este o activitate complexă, care necesită vaste cunoştinţe de specialitate, de aceea ea trebuind să se desfăşoare în echipă şi să fie susţinută financiar. De aceea s-a pus mare accent în ultima perioadă pe produsele realizate din tricoturi. Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de şiruri şi rânduri. Tricotul se obţine pe cale mecanică, fie prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire alimentate în paralel (tricotarea pe direcţie transversală), caz în care se formează tricotul din bătătură, fie prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeală (tricotarea pe direcţie longitudinală), când se obţine tricotul din urzeală.

Tricot din bătătură

Tricot din urzeală

11

Aşadar, după modul de realizare, se deosebesc două tipuri de tricoturi: din bătătură şi din urzeală. În tabelul 2.1 se pun în evidenţă elementele esenţiale de distincţie. Tabelul 2.1. Caracteristici ale tricotului din bătătură şi din urzeală Caracteristica Număr de fire Direcţia de evoluţie Tipul buclării Tricot de bătătură Un fir sau mai multe alimentate în paralel Transversală Succesivă Tricot de urzeală Unul sau mai multe sisteme de fir de urzeală alimentate simultan Longitudinală Simultană

Iniţial, firele pot fi asimilate cu corpuri cilindrice drepte, care prin buclare sunt încovoiate succesiv, sau simultan, căpătând o dispunere specifică structurii de tricot din bătătură, respectiv de tricot de urzeală. Pentru a de consistenţă structurii, între elementele buclate se realizează „puncte de legare”, prin trecerea firului „peste” – „ sub”, într-o succesiune specifică legăturii. În cazul tricoturilor, în evoluţia firului se identifică un element de bază, care are caracter de repetabilitate şi este indivizibil, denumit ochi de tricot. Ochiul de tricot are forme diferite în funcţie de tipul tricotului şi se obţine prin procedee manuale sau mecanice, care conţin mai multe faze de formare, într-o anumită succesiune. Noţiunile ce caracterizează un tricot, prezentate din punct de vedere structural, determină o subordonare a acestora, de la simplu la complex, aşa cum rezultă din schema de mai jos. Fir (fire) → Ochiuri → Legătură tip ochi → Structură → legătură desen raport Tricot materie primă formă structură parametri de structură

Tricotul, analizat din punct de vedere fizic, se caracterizează prin: materie primă, formă (obţinută prin tricotare), structură şi parametri de structură. Aceste elemente evidenţiază în ansamblu anumite proprietăţi, strict corelate cu destinaţia dată produsului tricotat.

2.1.2. CLASIFICAREA TRICOTURILOR
Tricoturile, proiectate şi realizate pentru anumite destinaţii, pot fi caracterizate în legătură cu materia primă, formă (obţinută prin ticotare), structura şi parametrii de structură, precum şi în legătură cu proprietăţile conferite de acestea la un loc. Aşadar tricoturile se pot grupa după:  Destinaţie  Materie primă  Formă  Structură  Proprietăţi specifice În continuare se prezintă o schemă de clasificare a tricoturilor după aceste criterii, mai puţin după proprietăţi specifice. Pentru formarea unei imagini de ansamblu, grupele şi sub grupele de tricoturi, care rezultă în urma ierarhizării, sunt însoţite şi de exemple.

12

Clasificarea tricoturilor
Nr. crt 1. Criterii de clasificare După destinaţie Grupe Articole de îmbrăcăminte Subgrupe În funcţie de utilizare În funcţie de vârsta şi sexul utilizatorului În funcţie de sezon Articole decorative şi de uz casnic Articole tehnice şi medicinale Pentru industrie Detalii Îmbrăcăminte exterioară, lenjerie, ciorapi, mănuşi, băşti, fesuri, fulare, blănuri ecologice, auxiliare Nou-născuţi, preşcolari, copii (6-14 ani), adolescenţi, femei, bărbaţi, universale Primăvară, vară, toamnă, iarnă Perdele, draperii, cuverturi, covoare, stofe de mobilă, lenjerie de pat, prosoape Construcţii civile şi industriale, construcţii de automobile, electronică şi comunicaţii, chimie şi petrochimie, minerit, geotehnică, prelucrarea lemnului, metalurgie, siderurgie, alimentară

Pentru agricultură Pentru armată Pentru medicină Pentru activitate sportivă 2. După materia primă Naturale chimice sintetice Vegetale Animale Artificiale - proteice Heterocatenare Carbocatenare Minerale, metalice 3. După formă Metraj Panouri tricotate în lanţ Plan, tubular Plane Tubulare Piese de formă plană şi tubulară, conturate, tricotate bucată cu bucată Tricotate integral 4. După structură Din bătătură (simple) Cu conturare plană Cu conturare spaţială Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături cu desene Din urzeală Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături de desene Tricoturi realizate cu două sau mai multe sisteme de fire, cu desene de culoare, cu evoluţii în două şiruri cu ochiuri reţinute, cu ochiuri duble, cu fire suplimentare Glat, patent, lincs Glat derivat, patent derivat, lincs derivat De culoare, de legătură, combinate Lănţişor, tricot, atlas În funcţie de productivitatea maşini şi necesarul de tricot De lăţime constantă, de lăţime constantă fără ochiuri de margine, semiconturate, conturate Simple, conturate spaţial Bumbac, in, cânepă Lână, mătase Celulozice, viscozice, cupro Poliamidă, poliester, poliuretan Polivinilice, poliacrilonitrilice, policlorvinilice, polietilenă, polipropilenă

13

Diferite exemple de tricoturi

Îmbrăcăminte exterioară

Perdele din tricot din urzeală

Băşti şi fulare

Cagule

Mănuşi

Şosete

14

Articole de lenjerie din tricot

Diferite modele de ciorapi

Dantele

Plase pentru ţânţari

15

Plase camunflaj Hamac Lenjerie de pat şi cuverturi Plase de pescuit Înlocuitor de vas de sânge Tricot conturat spaţial 16 .

Metraj plan Metraj tubular Panou plan Panou conturat plan Tricot conturat spaţial Tricot glat Tricot patent Tricot lincs Tricot cu desene combinate 17 .

Şir de ochiuri 4.II. Rând de ochiuri Succesiunea ochiurilor pe direcţia transversală a tricotului. pentru a constituii punctul de plecare în realizarea unor aplicaţii pe calculator care se pot folosi în predare şi evaluare. şirurile 1. Pentru formarea unui ochi normal. Prezentarea sub formă tabelară a elementelor de structură este gândită astfel. Prin aceste aplicaţii se poate realiza şi o verificare imediată a noilor cunoştinţe dobândite de elevi prin folosirea sistemului AEL . se realizează patru puncte de legare. rezultă din trecerea “peste” şi “sub” a porţiunilor de fir care se leagă Ochiul format din buclă de ac. În continuare vor fi definite şi illustrate prin exemple aceste elemente specifice . Ochi normal de tricot de bătătură 18 . 2. în zona “capului” ochiului 1 2 3 5. III ) Zona în care două porţiuni de fir vin în contact. Ochi Cea mai mică unitate a structurii tricotului. 1.2. rândurile I. cu realizarea unor unghiuri mari de înfăşurare.se numerotează în direcţia şirurilor. 3) 3. în zona “piciorului ochiului” şi două în partea superioară. contribuind la consolidarea elementelor structurii. Elementul de structură Tricotul Definirea elementului de structură Produs textil format din ochiuri dispuse sub formă de şiruri şi rânduri Reprezentarea grafică Nr.ELEMENTE DE STRUCTURĂ A TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ Domeniul structurii tricoturilor prezintă noţiuni specific care trebuiesc definite şi nuanţate pentru a putea uşura înţelegerea problematicii. crt. cu caracter de repetabilitate care se obţine prin buclarea firului Succesiunea ochiurilor pe direcţia longitudinal a tricotului . în ordinea formării (de exemplu. Punct de legare 6. două în partea inferioară. în direcţia rândurilor ( de exemplu. flancuri şi buclă de platină. se numerotează de la stânga la dreapta. Aplicaţiile vor fi prezentate în subcapitolul 2.5.

flancul drept. în principal de culori diferite 19 . 12. liber etc. 9.7. respective poziţia spaţială a firului de structură 8. respective segmentele de legătură Este ochiul care prezintă în prim plan buclele de ac şi de platină. Legătura Este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor. Desenul de culoare Se caracterizează prin ochiuri normale. realizate din fire cu caracteristici diferite. se poate obţiune prin diferite tehnici. Bucla de ac Bucla de platină 10. Structura tricotului 14. ) în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. Flancuri 11. care uneşte corpurile a două ochiuri din şiruri vecine ( porţiunea de fir 4-5 ) Porţiunile de fir care fac legătura între bucla de ac şi buclele de platină (flancul stâng-porţiunea de fir 1-2 .). acoperind flancurile Este dată de modul de dispunere a elementelor componente ( exemplu: ochiuri normale.porţiunea de fir 3-4 ) Este ochiul care prezintă în prim plan flancurile. Ochi cu aspect spate 13. este determinată de legătură şi de desen Aceea componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic (geometric. floral. respective segmntele de legătură. etc. Desen 15. ochiuri reţinute. 0chi cu aspect faţă Este reprezentată de pertea superioară a ochiului (porţiunea de fir 2-3) Este partea inferioară a ochiului. ochiuri duble. acoperind buclele de ac şi de platină.

realizate din fire cu aceleaşi caracteristicii Se realizează cu legături de bază sau derivate. Structuri fără desene Structuri cu legături de bază sau derivate la care toate ochiurile sunt normale . Raport Acea zonă din tricot care are caracter de repetabilitate . Raportul desenului 21. Raportul de legătură Este dat de numărul de şiruri de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă evoluţia Este dat de numărul de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă desenul 20. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri din fire cu caracteristici diferite sau/şi evoluţii modificate. Desenul combinat Este realizat prin îmbinarea elementelor caracteristice celor două tipuri de desene 18. în număr de rânduri de ochiuri (h) sau în milimetri. dimensiunile raportului ( lăţimea şi înălţimea) se pot exprima în număr de şiruri (b) şi . toate ochiurile sunt de fire de aceeaşi culoare 17.16. 19. Structuri cu desene 20 . inclusive fire suplimentare 22. respective. Desenul de legătură Presupune modificarea evoluţiei specifică ochiurilor normale sau introducerea firelor suplimentare.

3. Această metodă permite reprezentarea structurii tricotului în două variante de dispunere: teoretică şi reală. Pentru a uşura executarea reprezentării structurale teoretice se poate folosi foaia cu pătrăţele sau hârtia marcată cu semicercuri desenate echidistant şi care reprezintă buclele de ac ale tricotului ( fig . fire suplimentare ) avem o reprezentare grafică a structurii tricotului. b.(fig. 2. Elementele ochiului se trasează în funcţie de legătura şi aspectul tricotului. conform STAS 8257 – 79. b. elemente cu evoluţii modificate. ) a. Structuri modulate Sunt structurile în cuprinsul cărora se identifică subrapoarte. se utilizează pentru tricoturile din bătătură următoarele metode:  Reprezentarea structurală. iar buclele de ac şi de platină se consideră semicercuri.1 a.2. În cazul dispunerii teoretice. În ţara noastră . 21 . c) flancurile se consideră segmente de dreaptă. care se constituie în module. poziţia sa în cadrul raportului. (analitică )  Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri  Reprezentarea prin semne convenţionale  Reprezentarea aspectului desenului Reprezentare structurală reproduce fidel evoluţia firului / firelor din tricot. Prin transpunerea pe desen a poziţiei firului şi a formei elementelor componente ( ochiuri normale. 2. caracterizate printr-o unitate din punct de vedere structural Metode de reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură Structura tricoturulor este dată de modul de dispunere a elementelor constituente în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. Printr-o reprezentare grafică trebuie să scoatem în evidenţă:  Evoluţia firului /firelor  Desenul şi raportul desenului  Unele indicaţii tehnologice Pentru reprezentarea grafică a tricoturilor se folosesc mai multe metode care pe plan mondial au diferite arii de utilizare.3.23.

3. b. folosind programul Autocad . această reprezentare se poate realiza cu ajutorul calculatorului . Fig.2. Faţă de situaţia teoretică. Este mai laborioasă . ci şi cea a ochiurilor. 2. 2. 2. a.1 Reprezentarea structurală a dispunerii teoretice – variante Fig.2 Hârtia marcată cu semicercuri În cazul dispunerii reale. firul buclat are o anumită grosime şi nu este reprezentat printr-o linie. Fig.c. Prin folosirea programului se pot evidenţia: deplasarea pe verticală a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblică a buclelor de platină. sugerând dispunerea lor în stare liberă. dar este cea mai completă.3 Reprezentarea structurală a dispunerii reale 22 .(fig.3 a şi b ) se urmăreşte nu numai reprezentarea poziţiei firului. ocupă mai mult spaţiu. oferind cele mai multe informaţii despre sructura tricotului.3. inclinare şi / sau rotire a corpurilor ochiurilor).3.3.

Reprezentare pe hârtie.2.5 Fig. b.3. raportul în care lucrează acele. 2.5 ) o O modalitate simplificată şi mai rapidă în raport cu prima şi utilizată în mod curent la noi în ţară ( fig.1 sunt definite şi reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de structură ale tricoturilor din bătătură.3.3. dintre care cea mai utilizată la noi în ţară are la bază semnele: X – pentru ochiul cu aspect faţă O – pentru ochiul cu aspect spate În tabelul 2.1 Tipuri de Reprezentare structurală Semne convenţionale Semne ochiuri şi convenţionaleale elemente ale secţiunii ochiurilor Faţă Spate Faţă Spate Faţă Spate tricoturilor din bătătură 23 . în rândul respectiv de ochiuri . pentru fiecare element component propunându-se câte un simbol. Fig.a. Punctele de pe hârtie sunt echidistante şi reprezintă acele şi sunt plasate în rânduri paralele sau intercalate în funcţie de aşezarea lor în fontură (fig2.4 Hîrtii pentru reprezentarea tricoturilor – cu puncte în rânduri paralele şi intercalate Fig.3.6 Reprezentarea prin semne convenţionale constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului. 2. ceea ce nu este în conformitate cu realitatea.3. 2. Metoda este considerată simbolică deoarece nu este reprezentată o secţiune tehnică a rândului de ochiuri. împreună cu buclele ochiurilor vechi (fig. reprezentare pe calculator Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri constă în transpunerea pe hârtie a poziţiei firului ( firelor ) faţă de ace. Întâlnim şi la această metodă două variante: o Vederea de sus a evoluţiei firului pe ace. Metoda cunoaţte mai multe variante.4. având câştig de cauză prima variantă ca o metodă mai riguroasă. Tabel 2.2.3.3. Metoda reprezintă avantajul că oferă informaţii şi despre modul de realizare a tricotului – număr de fonturi.3. poziţia relativă a acelor.6 ) dar care are ca principal dezavantaj că sugerează o încrucişare a ochiurilor.).

Ochi normal Ochi vanisat Buclă de început sau buclă netransforma tă în ochi Ochi dublu de indice 1 Ochi dublu de indice 2 Ochi reţinut de indice 1 Ochi reţinut de indice 2 Flotare Ochi reţinut cu flotare cu punct de legare şi flotare 24 .

Ochi dublu de indice 1 cu flotare Ochiuri transferate Buclă de platină transferată pe buclă de ac Bucle de platine reţinute şi transferate succesiv pe bucla de ac Ochi pluş Bucle de ac semitransfera -te 25 .

toate elementele care intră în structura unui tricot. Analizând mostra respectivă sub raportul deşirării. se poate trage concluzia că este vorba de un tricot de bătătură. foarfece. în cazul în care tricotul se deşiră uşor. Hârtia folosită este cu pătrăţele iar spaţiul cuprins între două linii orizontale reprezintă un rînd de ochiuri care apare pe faţa tricotului iar spaţiul dintre ele două linii verticale reprezintă un şir de ochiuri pe faţă. REALIZAREA REPREZENTĂRI GRAFICE DUPĂ O MOSTRĂ DE TRICOT DATĂ Pentru a reuşi o reprezentare grafică corectă după o mostră de tricot dată – în cadrul orelor de laborator tehnologic trebuie să realizăm decompoziţia tricotului prin parcurgerea progresivă a mai multor etape cu scopul de a determina.dacă raportul are dimensiuni mari. pe cât posibil. Aceste etape sunt:  Alegerea instrumentelor de lucru cum ar fi – lupă textilă.Buclă de platină transferată pe buclă de ac în acelaşi rând Bucle de platină reţinute şi transferate succesiv pe buclă de ac Reprezentarea aspectului desenului constă în indicarea pe hârtie a dispunerii culorilor în raportul desenului. Această operaţie se face tot prin simpla observare cu ochiul liber sau folosind lupa. se trece la determinarea părţii din faţă a tricotului. După ce s-a stabilit că mostra prezentată este un tricot din bătătură. se poate considera oricare din această faţă dacă se pot folosi în confecţionare ambele feţe. 26 . iar structura lui este netedă şi compusă pe o parte din ochiuri pe faţă şi pe cealaltă parte din ochiuri pe dos. sub raportul legăturii. respectiv în cazul tricoturilor cu aspect de faţă sau cu aspect de spate pe ambele părţi. În cazul în care tricotul prezintă faţă şi dos. şi sub aspectul înlănţuirii firelor. pe baza cunoaşterii caracteristicilor legăturilor.  stabilirea numărului de fonturi. pensetă. în cazul tricoturilor fine. se face prin simplă observare. cea mai rapidă. În cazul maşinilor cu două fonturi sau lincs . Pentru a avea mai multe informaţii despre structura tricotului. ace de decompoziţie. se recomandă ca acesta să fie reprezentat în întregime prin una din metode. aceasta trebuie însoţită şi de o altă reprezentare grafică. iar prin celelalte numai o zonă din raport.  determinarea evoluţiei firelor  transpunerea structurii tricotului pe hârtia de decompoziţie  determinarea elementelor componente ale legăturii În determinarea tipului de tricot. microscop stereoscopic. Se ştie că faţa tricotului produs pe maşini cu o singură fontură prezintă coastele ochiurilor sub aspectul unui V trunchiat.  determinarea feţei tricotului. materiei prime şi caracteristicilor tehnice. Următoarea etapă este stabilirea numărului de fonturi. rame pentru întins tricotul  Determinarea principalelor caracteristici ale tricotului  tipul de tricot. adică dacă tricotul este din bătătură sau urzeală.

După determinarea evoluţiei firelor în tricot şi transpunerea legăturii pe hârtie de decompoziţie. Pentru a reprezenta evoluţia firului deşirat şi lucrul fiecărui ac. reprezentând acele celor două fonturi. se va transpune pe hârtie legătura de tricot respectivă. pe orizontală şi pe verticală. ci numai o simplă buclă. Pornind de la ultimul rând care se repetă. linia continuă care reprezintă firul va ocoli acul fără să-l înconjoare. care reprezintă numărul de ace peste care se deplasează fontura respectivă. deci deplasare laterală. iar acele care nu sunt în funcţiune prin puncte (. care înlesneşte determinarea raportului legăturii respective pe cele două sensuri. se poate trece la transpunerea structurii mostrei respective pe hârtie de decompoziţie. După trecerea în revistă a etapelor de reprezentare grafică corectă a unei mostre de tricot dată spre analiză. în cazul tricotului cu aspect de faţă pe ambele părţi şi se vor găsi faţă în faţă. Această prezentare 27 . Deşirarea se va face până la epuizarea unui raport şi chiar peste acesta. fie prin reprezentare schematică. evoluţia firelor şi lucrul acelor necesită două figuri . raportul pe orizontală şi raportul pe verticală. pe hârtia de decompoziţie se vor folosi două rânduri de puncte. analizând modul cum se repetă evoluţia firului atât pe orizontală cât şi pe verticală. Urmărind evoluţia firului în cadrul legăturii. în toată porţiunea de tricot deşirată. Când mostra de tricot prezintă acelaşi aspect pe faţă şi pe dos. De asemenea se va indica prin săgeată sensul deplasării fonturii. fie prin reprezentare analitică. firul de alimentare înconjură punctul corespunzător acului. În cazul desenelor de culoare se recomandă folosirea creioanelor colorate pentru indicarea diverselor nuanţe sau culori de fir permiţând stabilirea raportului de desen. se consideră că tricotul este realizat pe maşini cu două fonturi. în cazul în care acul nu lucrează un timp sau respectiv. În cazul în care pe ac firul nu formează ochi. voi face o prezentare a principalelor tipuri de legături a tricoturilor din bătătură . Punctele celor două rânduri. având astfel o privire de ansamblu asupra tricotului. acestea notându-se pe hârtia de decompoziţie cu creioane colorate conform nuanţelor utilizate la executarea tricotului. sunt precizate.aceasta constituie un indiciu sigur că tricotul este realizat pe maşini de tricotat cu o singură fontură. deasupra liniei de puncte care reprezintă fontura respectivă. se va marca în culoare de contrast pe linia unui şir de ochiuri. În cazul când mostra de tricot analizată prezintă ochiuri înclinate.. Această operaţie trebuie efectuată cu mare atenţie şi se face prin deşirarea mostrei de tricot şi notarea precisă a poziţiei firului. iar dacă ochiurile prezintă aspect de dos pe ambele părţă. mostra reprezintă un tricot patent sau interloc. în cazul tricotului lincs. În cazul în care acul este în funcţiune. înseamnă că este un tricot lincs. În cazul în care ochiurile au aspect de faţă pe ambele părţi. elementele raportului de suprafaţă al legăturii. sau trece în afara punctelor sau a semnelor X . deci formează ochi. Determinarea evoluţiei firelor în tricot este operaţia cea mai complicată şi de cea mai mare importanţă. Mai întâi se va vedea în care rând de ochiuri evoluţia firelor pe ace se repeta identic ca în primul rând de ochiuri deşirat. se determină raportul legăturii respective. Din analiza evoluţiei firelor. deci poziţia ochiurilor şi a buclelor înaintea deplasării. La fiecare rând care se deşiră se notează pe hârtia de decompoziţie evoluţia firului şi lucrul fiecărui ac în parte. pentru a putea stabili cu suficientă precizie evoluţia firului. Pentru uşurinţă. Evoluţia firelor determinată prin deşirare se va nota pe hârtia de decompoziţie prin anumite semne convenţionale.) În cazul când tricotul analizat este produs pe maşini cu două fonturi. Prima figură va reprezenta lucrul acelor pe firul care precede deplasarea laterală a fonturii. este complet scos din funcţiune. Mărimea deplasării laterale a fonturii se va indica printr-o cifră. pe hârtia de decompoziţie se notează acele în funcţiune prin X. Firul se reprezintă sub forma unei linii continui. în vederea reprezentării mostrei de tricot dată prin una sau prin toate metodele cunoscute. În realizarea reprezentării se va ţine cont de culoarea firelor.. deoarece deşirarea se face pe o porţiune cel puţin egală cu un raport. iar a doua figură va indica efectul produs de deplasare pe ochiurile şi buclele celor două fonturi. respectiv (:) în locul acelor scoase din funcţiune. vor fi decalate între ele cu jumătate de pas de ac. se poate trece cu uşurinţă la determinarea elementelor componente ale legăturii de tricot. În acest fel.

reprezentarea structurală. 2.4. reprezentarea convenţională Tricotul glat are caracteristicile pozitive. În figura 2. este reprezentat un tricot patent 1:1. foarte accentuată.1. Un şir de ochiuri pe faţă ( şirurile 1. pe direcţia rândului dar şi a şirului cât şi rularea la margini. pe cele din rândul precedent.4. buclele de ac acoperă flancurile ochiurilor din rândul următor.3. îmbrăcăminte exterioară.permeabilitate la aer. c. În figura 2. Aspectul real al tricotului glat Aspect faţă Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. 2. Raportul legăturii este 1.4.4.2. reprezentarea secţiunii rândului. este 28 . 2. etc.4. 2:1. cu aspect faţă pe una din părţi. cu aspect dos. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu. Se utilizează pentru articole de lenjerie. În figura 2. Fig.4. Tricotul patent este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi ale produsului.4.2. specifice tuturor tricoturilor: foarte bună elasticitate. Pe faţa tricotului flancurile de ochiuri sunt continue şi acoperă buclele de ac ale ochiurilor din rândul precedent. 2. Se caracterizează prin alternarea şirurilor pe faţă cu şirurile de ochiuri pe dos.va constitui baza de plecare în analiza diferitelor mostre de tricot . care vor fi reprezentate grafic. buclele de ac şi de platină apar în primplan. aspect faţă şi aspect spate Aspect spate Fig. 3 ).1. se prezintă aspectul real al tricotului. 2.3. dar şi caracteristici negative: deşirabilitate ridicată. 2:2.1.4. 3:3. Pe spate. specifice legăturii. iar buclele de platină. Evoluţia se repetă după un ochi pe direcţia rândurilor şi şirurilor . etc. în cadrul orelor de laborator tehnologic a modulelor de specialitate. a.4. 1:2. extensibilitate. care influenţează negativ procesul tehnologic de prelucrare. Reprezentarea tricotului glat. Succesiunea şirurilor de ochi cu aspect faţă sau de spate determină raportul legăturii: 1:1. b.1. pe cealaltă parte. Elementele ochiului au anumite poziţii. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DE BAZĂ Tricoturile cu legături de bază sunt formate din ochiuri normale. sunt prezentate cele trei variante de reprezentare ale tricoturilor glat.2. la care evoluţia firului delimitează un raport individual.

Evoluţia firului se repetă în direcţia şirurilor de ochiuri după două rânduri. extensibilitate. raportul pe orizontală fiind. reprezentarea secţiuni rândului.4. Flancurile a. de unde şi denumirea de „ tricot cu aspect faţă” pe ambele părţi.4. b.3.urmat de un şir de ochiuri pe dos ( şirurile 2. iar şirurile 2. c. 2. b. Se utilizează. raport 1:1. unul cu aspect faţă. În figura 2. se prezintă un tricot lincs raport 1:1. Fig. Datorită poziţiei buclei de platină şirurile de ochiuri pe faţă acoperă. 3 vor avea aspect spate. după două şiruri. 4. se prezintă tricotul aspect real. Are aceleaşi caracteristici pozitive specifice tricotului glat. b.aspect real a. Fig. deşirabilitate ridicată. un rând de ochiuri pe faţă ( I. c. În figura 2.1.6.5. celălalt cu aspect spate. raportul legăturii pe verticală fiind 2. 4). aspect faţă. parţial sau total. b.4. tocmai din cauza tendinţei de acoperire a şirurilor de ochiuri pe dos de către şirurile de ochiuri pe faţă.4. de aceea. reprezentarea convenţională a.5. alternanţă care determină raportul legăturii lincs. şirurile de ochiuri pe dos. tricot patent 2:2 . reprezentarea structurală. Tricot patent . îmbrăcăminte exterioară. bentiţe. Tricotul patent este un produs foarte elastic. Pe cealaltă parte tricotul va prezenta acelaşi aspect. foarte mult pentru articole de lenjerie. IV ). permeabilitate la aer. Este considerat tricotul la care consumul de fir este ridicat. dar şi pe cele negative: foarte bună elasticitate.4. tricot patent 1:1 . se mulează foarte bine pe corp. unul cu aspect faţă.2. III ) este urmat de un rând de ochiuri pe spate (II. Evoluţia firului se repetă în direcţia rândurilor de ochiuri. cu menţiunea că şirurile 1. celălalt cu aspect spate. în acest caz. Se caracterizează prin alternanţa rândurilor de ochiuri pe faţă cu rândurile de ochiuri pe spate. 2. 2:2. Tricot patent raport 1:1 a. Tricotul lincs este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi. 29 .4. 2.

reprezentarea secţiunii. rândurile de ochiuri pe faţă sunt mai puţin vizibile. în tricotul lincs în stare liberă. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raport 1:1. Fig. 2. reprezentarea convenţională Tricoturile cu legătură lincs. este reprezentat un tricot cu legătura glat derivat din două legături glat.1 Tricoturile cu legătură glat derivat rezultă din combinarea a două sau mai multor legături glat. de diferite rapoarte. ciorapi. b. lungimea tricotului realizat fiind aparent mică. fiind acoperite de rândurile de ochiuri pe spate. În figura 2. iar flancurile ochiurilor cu aspect spate se vor înclina în sens contrar. sunt utilizate la confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară. dar consumul de fire este mai mare. un şir de ochiuri aparţine unei legături.4.2. astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. mănuşi. iar şirurile vecine aparţin celeilalte legături. de unde şi denumirea de tricot cu aspect spate pe ambele părţi. are influenţe pozitive asupra gradului de umplere a produsului. 2. Tricot lincs raport 1:1 a. 2. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DERIVATE Legăturile derivate sunt acele legături constituite din două sau mai multe legături de bază dispuse astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. Tendinţa de acoperire a rândurilor cu ochiri pe faţă de către rândurile cu ochiuri pe spate. reprezentare structurală. Din această cauză.4.4.7.ochiurilor cu aspect faţă se vor înclina într-un sens. la care buclele de ac şi de platină apar în prim-plan. 30 .6.4. c.2.

2. apoi. iar în direcţia şirurilor de ochiuri.Fig. raportul fiind de 1. reprezentare structurală. Un şir de ochiuri aparţine unei legături patent. 2. într-o primă etapă formează ochiuri o legătură patent de raport 1:1 ( un ochi aspect faţă.4. Tricoturile cu legătură patent derivat (interloc) rezultă din combinarea a două sau mai multor legături patent.4.2. În figura 2. La fiecare legătură constituentă. de pe aceeaşi parte a tricotului aparţine celeilalte legături patent. iar şirul vecin.6. Tricot cu legătura glat derivat a. evoluţia se repetă după u ochi.7. Întrucât firul nu evoluează pentru formarea ochiurilor în fiecare şir. 2. cealaltă legătură patent formează ochiuri în şirurile 1. 2. 1. pe verticală evoluţia se repetă după un rând complet de ochiuri ale legăturii derivate. astfel încât între şi în spatele şirurilor de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături constituente.8. 5 etc. cealaltă legătură glat constituentă formează ochiuri în şirurile 2. 4 etc. Raportul legăturii interloc 1:1 în direcţia rândurilor de ochiuri este 4. . etc. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri O legătură glat formează şirurile 1. B/2. O legătură patent formează şirurile 1. un rând complet de ochiuri al legăturii derivate se formează în două etape: de unde rezultă şi deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor B/2 Tricotul glat derivat se utilizează în special pentru articole de lenjerie. raportul legăturii pe orizontală fiind 2. b.4. 3. un ochi aspect spate ).4. cealaltă legătură patent. 4. 3. etc. De aici rezultă deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor.. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raportul 1:1. 31 . Pentru formarea unui rând complet al legăturii derivate. 3. este reprezentat un tricot cu legătura interloc formată din două legături patent. în completarea rândului.2.

bărbaţi şi copii. a se prezintă o legătură glat cu dungi transversale. În figura 2.4. transversale sau combinaţii precum şi tricoturi melanj sau vanisate. 32 . Dimensiunile raportului sunt h = 4 ( două rânduri culoare r. Tricoturile cu dungi transversale de culoare rezultă prin utilizarea firelor de culori diferite.Fig.1.4.a.3. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE Tricoturile ce desene cuprind ochiuri formate di fire de culori diferite (desene de culoare ). ochiuri cu evoluţie modificată ( desene de legătură ) sau combinaţii ale acestora ( desene combinate ). Dimensiunile raportului sunt h = 5 ( două rânduri culoarea r urmate de un rând de culoare n şi alte două rânduri culoarea z ) şi b = 2.9. Tricot cu legătura patent derivat reprezentare structurală.8.1 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE CULOARE Tricoturi cu desene de culoare sunt obţinute din legături de bază sau derivate. 2.4.reprezentarea prin semne convenţionale Tricoturile interloc sunt destinate confecţionării articolelor de lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară. În figura 2.4. pentru femei.9 b se prezintă o legătură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare. Lăţimea raportului desenului este determinată de numărul de şiruri de ochiuri din raportul legăturii şi pasul ochiurilor.3.3.4. Se pot obţine dungi longitudinale. b. prin folosirea unor fire de culori diferite. a. 2.alimentate succesiv. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. Se identifică un raport al desenului cu dimensiunile: h – înălţimea raportului şi b – lăţimea raportului desenului. urmate de alte două rânduri culoarea n ) şi b = 1. Înălţimea raportului este determinată de numărul de culori utilizate. 2.4. 2. de numărul de rânduri produs din firele de diferite culori şi de înălţimea ochiului.

cealaltă legătură constituentă formează ochiuri din culoarea xx.b. a se prezintă o legătură glat derivat.4. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. 4.3. cealaltă legătură patent constituentă formează ochiuri din culoarea n. deoarece în faţa şirurilor cu aspect spate sunt plasate şirurile de ochiuri cu aspect faţă. tricotul va prezenta şiruri de ochiuri de culoarea r (şirurile 2.4.) în alternanţă cu şirurile de culoare n ( şirurile 1.Fig. În figura 2.9. Dimensiunile raportului desenului sunt: h =1. Înălţimea h a raportului desenului este determinată de raportul pe verticală al legăturii derivate şi înălţimea rândului de ochiuri. Legătură glat . determinat de numărul legăturilor constituente. etc. Legătură patent 2:2 2. iar în direcţia rândurilor de ochiuri după două şiruri de pe aceeaşi parte a tricotului. Tricoturi cu dungi transversale de culoare a. determinat de raportul pe direcţia şirurilor de ochiuri al legăturii glat derivat şi b=2. b se prezintă o legătură interloc. 3.1.4.10. ) Desenul de culoare se repetă pe direcţia şirurilor de ochiri după un rând complet.4. ochiurile unei legături patent se formează din culoarea r. 33 . ochiurile de culoare x se formează în fiecare rând la o legătură glat. În figura 2.10. 2. în completarea rândurilor legăturii derivate. Desenul apare ca urmare a realizării fiecărei legături constituente din fire de culori diferite Lăţimea b a raportului desenului este determinată de numărul legăturilor constituente din fire de culori diferite şi pasul ochiurilor. etc.

firul de fond din bumbac şi firul de vanisare din mătase artificială.4. în rândurile II. b se prezintă o legătură interloc raport 2:2. ân rândurile IV.11.10. Tricoturile vanisate se pot obţine din fire de natură şi fineţe diferite. V. b=6. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare. În structura tricoturilor vanisate figura 2. Legătura glat b. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare a. Desenul de culoare nu are raport. apare în prim-plan pe faţa tricotului. 2. doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc.a se prezintă o legătură glat derivat. O legătură patent formează ochiuri de culoarea r.4.evoluează două fire. 4. tricoturi cu dungi transversale şi longitudinale de culoare a. etc. v.11.4. Legătura interloc 2. cealaltă legătură patent formează ochiuri din culoarea n. De exemplu.c. în rândurile IV.d. determinată de numărul legăturilor constituente şi pasul ochiurilor.II şi di culoare n.3. O legătură glat formează ochiuri de culoarea r la fiecare rând ( şirurile 2. III şi din culoarea r.1. tricotul va avea un aspect foarte plăcut datorită luciului firelor de mătase şi higroscopicitate bună datorită firelor de bumbac. În figura 2.12. determinată de numărul de culori diferite alimentate succesiv.Fig. pe partea de spate. În acest caz.11. V. b=2. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare. apărând întâmplător pe faţa tricotului.4. Legătura glat b. IV. Firul de vanisare. II. VI. două sau mai multe fire de culori diferite. cealaltă legătură glat formează ochiuri din culoarea r în rândurile I.4. VII. În figura 2. firul de fond şi firul de vanisare. 2. 4. Tricoturile melanj sau vanisate se obţin prin alimentarea simultană a firelor de culori diferite. în rândurile I.). La tricoturile melanj firele nu-şi păstrează poziţia.4.1. de numărul de rânduri de ochiuri realizate din fiecare culoare şi de înălţimea ochiurilor şi lăţimea b. dimensiunile raportului sunt h =5. Se caracterizează prin aceea că în structura legăturii de bază sau derivate evoluează împreună. Dimensiunile raportului desenului sunt: înălţimea h. formată din două legături glat. VII.3. VI. în funcţie de avantajele căutate. în rândurile III. fără modificarea evoluţiei firului. V. Fig. III şi din culoarea n. f. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite. Dimensiunile raportului sunt h=7. iar firul de fond. 34 . Legătura interloc 2.

reprezentare structurală.2. este prezentat un tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin. spre stânga. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. Se observă. cu raportul pe orizontală şi verticală de 6.3. Fig.5 ( rândurile IV. I ) sunt transferate pe buclele de ac ale ochiurilor vecine.  buclele de început de şir. Tricoturile cu desene ajur sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate care prezintă pe suprafaţă orificii.2. iar buclele de ac ale ochiurilor din 4.3. 5 ( rânduri III. II. 4. 2. Bucla de ac transferată se dispune în spatele buclei pe care se transferă. o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului.4.4. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. că după transferarea completă a buclei de ac. spre dreapta. ca urmare a modificării evoluţiei firelor.a. la dreapta. Se caracterizează printr-un aspect deosebit.4. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. Ca urmare a introducerii unui ac în lucru. 2. rândul II se dispun în spatele 35 .13. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE LEGĂTURĂ 2. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a. respectiv ochiurilor. din reprezentarea structurală.3. Principalele modificări de evoluţii întâlnite sunt:  transferarea completă sau incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin.14 este reprezentat de un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin.13. din acelaşi rând sau rânduri ce urmează să fie tricotate. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu buclă de început. b.Fig. V ). Buclele de ac ale ochiurilor din şirurilor 3.  transferarea buclei de platină a unui ochi dintr-un rând pe bucla sau buclele ochiului.4. În figura 2.12.4. rândul I şi din şirul 3. datorită orificiilor generate pe suprafaţa tricotului. Tricot vanisat 2.

Acestea se clasifică. dar şi datorită flotărilor de fir. Raportul desenului pe orizontală este 4. rândul III ). 4. cu distribuţie uniformă. 36 . datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. Bucla de ac şi de platină ale ochiului reţinut sunt caracteristice ochiului patent. după indicele de reţinere şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. După acest criteriu tricoturile pot fi: cu ochiuri reţinute de indice 1. VI. din figura 2. În industrie este cunoscut sub denumirea de tricot semitubular. buclele de ac ale ochiurilor reţinute evoluează în rândurile II. Tricoturile cu ochiuri reţinute sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate în cuprinsul cărora se întâlnesc ochiuri ale căror bucle de ac nu evoluează la nivelul rândului în care s-au produs. 6 ( rândurile II. un ochi glat şi u ochi reţinut. iar pe verticală este 3. tricoturile cu ochiuri reţinute pot fi: cu distribuţie uniformă în masa tricotului sau cu distribuţie neuniformă în cadrul unui raport sau în masa tricotului. sau din şirul 3. după transferarea incompletă a buclei de ac. Ochiurile din şirurile 2. Şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. IV ) sunt ochiuri glat.2. Indicele de reţinere exprimă numărul de rânduri de ochiuri după care evoluează bucla de ac a unui ochi format într-un rând determinat.4.3. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. cu ochiuri reţinute de indice 2.IV. reprezentarea prin semne convenţionale 2. cu ochiuri reţinute de indice 3 etc. După caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. conform unui desen. 3. reprezentare structurală. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect.b. şirurile 1. Se realizează din fire de aceeaşi culoare. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a.4. în aceeaşi structură se pot întâlni şi ochiuri reţinute de diferiţi indici. Raportul desenului de legătură este format dintr-un ochi patent.4. 5.15. cu aspect faţă.14.ochiurilor normale. La tricoturile patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1. între flancul stâng şi flancul drept. flancurile ochiului se dispun pe înălţimea a două rânduri de ochiuri normale. în structura lor se întâlnesc evoluţii normale şi evoluţii modificate ale firelor. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2. Fig. b. Tricoturile cu ochiuri reţinute se caracterizează print-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. sunt formate din ochiuri reţinute de indice 1. rândul II. 2.

2.2. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri ce evoluează lângă buclele de ac ale ochiurilor reţinute. 37 . după care raportul se repetă. cu distribuţie uniformă pe suprafaţa tricotului. b. cu distribuţie uniformă. reprezentare structurală. pe un şir de ochiuri. în rândul II se formează o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac al ochiului reţinut din rândul precedent şi un ochi reţinut de indice 1.4. pe un şir de ochiuri. neuniformă etc.16. în toată masa tricotului se vor identifica numai ochiuri duble de indice 1.3. reprezentare structurală. c. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1 şi a unei bucle netransformate în ochi.4. În figura 2. În rândul I.4. determinat de numărul de elemente netransformate în ochiuri. 2. de indice 1 – semifang a.15. Tricoturi cu legături duble sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. după care evoluţia se repetă atât pe orizontală cât şi pe verticală. reprezentarea prin semne convenţionale 2. Tricot glat cu ochiuri duble. numit şi semifang pe o fontură. Tricotul patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 a. În rândul I. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. două etc. )  caracterul distribuţiei ochiurilor duble în masa tricoturilor – cu distribuţie uniformă. b. f Fig.Fig. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. a.17 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble de indice 1. b. 3 etc.16 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. care evoluează cu bucla de ac ( indice 1. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. Se pot clasifica după:  indicele ochiului dublu. numit fang. Datorită acestui mod de realizare.4. 2.4. )  numărul de şiruri de ochiuri în care evoluează elementele netransformate în ochiuri ( de un şir. pe o fontură. de indice1. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.c.

4. un tricot în cuprinsul căruia se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri care se dispun paralel cu bucla de ac a ochiului reţinut.4. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. a. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi două ochiuri duble.4. 2. 2. Fig.18. reprezentare structurală. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi unul dublu.18 se prezintă tricotul patent cu ochiuri duble. b. reprezentarea prin semne convenţionale 38 . 6. 3. ceea ce conduce la desimi pe verticală egale pe ambele părţi a tricotului. reprezentare structurală. c. figura … toate ochiurile sunt duble. 2. Tricot glat cu ochiuri duble. La tricotul fang. Tricot patent cu ochiuri duble – semifang a. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. Fig. b. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. cu ochiuri duble de indice 1. de indice 1 – fang a. b.17. 5 şi un şir de ochiuri duble. 4. numite semifang şi fang. semifang.Se caracterizează printr-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. 1. Tricotul patent 1:1. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. prezintă o alternanţă de un şir de ochiuri normale.

desfibrate etc. în structura cărora se găsesc şi elemente netipice pentru tricoturi. Fig. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. Păstrează toate caracteristicile pozitive. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. 2. cum ar fi segmente de fire de bătătură sau fire ce evoluează normal în corpul ochiului şi buclele de platină foarte mari pot fi scămoşat. orientate în direcţia rândurilor.2. Ochiurile cu aspect faţă din rândurile I şi II sunt deplasate spre dreapta. tricoturi cu fire de căptuşeală.d. patent cu ochiuri duble şi încrucişate. Raportul de legătură pe orizontală este 2.4. reprezentare structurală.4. În figura 2. tricoturile cu fire suplimentare sunt tricoturi cu legătură de bază derivate. specifice tricoturilor: foarte bună elasticitate. b. peste cele ale ochiurilor cu aspect spate. tăiat. tricoturi pluş etc. deci caracteristica lui de bază este dată de aspectul frumos pe care îl conferă produsului. Tricoturile cu ochiuri încrucişate sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate.4. Tricoturile cu fire de bătătură se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire care nu formează ochiuri. astfel că ochiurile cu aspect faţă sunt deplasate spre stânga în rândurile IV şi V. 2.e.20 se prezintă un tricot patent 1:1 cu fire de 39 . După realizarea ochiurilor din rândul III fontura din faţă se deplasează spre stânga cu un pas de ac. dar şi caracteristici negative: deşirabilitatea. şi pe verticală 6. patent cu ochiuri reţinute şi încrucişate. reprezentarea prin semne convenţionale 2. În figura 2. contracţia etc. până revine la poziţia iniţială.19 este reprezentat un tricot patent 1:1 cu ochiuri încrucişate prin deplasare – cu desene obţinute prin deplasare.3.4. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri normale. permeabilitate la aer etc.18. reţinute sau ochiuri duble ce nu se dispun paralel cu direcţia şirurilor de ochiuri.Tricotul patent cu ochiuri duble face parte din categoria tricoturilor cu desene de legătură. Din această grupă fac parte tricoturi cu fire de bătătură.2.3. Flancurile ochiurilor transferate la dreapta şi la stânga vor apărea continue.4. extensibilitate. Cel mai frecvent sunt utilizate tricoturile patent de diferite rapoarte cu ochiuri încrucişate.

precum şi pentru mărirea compactităţii tricoturilor. În general. Firele de căptuşeală sunt uşor vizibile pe partea de faţă.4. 2. apoi flotează în şirurile 3.21. Fig. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. frecvent. intr-un şir se realizează puncte de legare. pe partea din spate sunt supuse unui proces de scămoşare. acoperite cu fire textile sau din fire elastomere.18. f a unui tricot glat. Tricot glat cu fir de căptuşeală 40 . tricoturile cu fire de bătătură se folosesc pentru bordurile ciorapilor precum şi la unele articole de corsetărie sau medicinale. se realizează tricoturi vanisate cu fire de căptuşeală. 2. este exemplificat modul de realizare a punctelor de legare dintre firul de căptuşeală. 4.4. Întrucât aceste tricoturi. firul de bătătură b este depus în fiecare rând între şirurile de ochiuri cu aspect de spate. ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. Tricoturile cu fire de căptuşeală prezintă o bună capacitate termică ceea ce le face utile în confecţionarea treningurilor. după care urmează trei şiruri fără puncte de legare.21. într-un raport dat. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri Tricoturile cu fire de căptuşeală se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire suplimentare ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. reprezentare structurală.bătătură.4. Se pot realiza tricoturi cu unu şi chiar trei fire de căptuşeală într-un rând. într-un raport dat. în special în zona punctelor de legare. se produc tricoturi cu fire de căptuşeală şi de vanisare cu fire de căptuşeală. În figura 2. b. firele de căptuşeală au fineţe mică. 5. Fig. c şi buclele de platină ale ochiurilor de fond. Pentru a reduce complet posibilitatea apariţiei pe faţă a firelor de căptuşeală. Pe spatele tricotului firul de căptuşeală evoluează în paralel cu bucla de ac a ochiului din şirul 2. realizând puncte de legare cu buclele de platină vecine. unde firele de bătătură sunt din cauciuc. Raportul de ancorare a firului de căptuşeală este1:3. lenjeriei de corp etc.

22 Tricot pluş a. 2. ochiuri duble. Tricoturile cu desene combinate se produc frecvent cu legăturile glat.4. La tricotul simplu toate ochiurile vor prezenta bucle pluş. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. la tricoturile pluş cu desene. figura 2.27 )  Jacard ( figura 2. (desen de legătură ). ochiuri încrucişate. Oricare combinaţie între subclasele desenelor de culoare ( evoluţii succesive sau simultane a firelor cu caracteristici diferite ) şi subclasele desenelor de legătură ( ochiuri reţinute.4 .28 ) O trecere în revistă a tuturor acestor structuri.26 )  Prin brodare ( figura 2.4. reprezentarea prin semne convenţionale 2. În figură este reprezentat un tricot pluş simplu cu structura glat. Se remarcă evoluţia a două fire: firul de fond. se pot delimita următoarele tipuri de desene:  intarsia ( figura 2. În funcţie de caracteristicile de structură. prin caracteristicile lor corespund definiţiei: prezintă desen de culoare şi modificări de evoluţii.3.24 )  Vanisate prin flotare ( figura 2.4.4. deoarece la nivelul învăţământului postuniversitar se pune mai mult accentul pe reprezentarea 41 . lincs cu desene lincs şi interloc.22 se caracterizează prin prezenţa în structură a unor fire ce evoluează normal în corpul ochiului. ochiuri transferate.4. numite pluş. forma şi dimensiunile desenelor fiind dependente de posibilităţile tehnologice ale maşinilor pe care se realizează. Fig. şi firul de pluş.Tricoturile pluş. ( desen de culoare) şi evoluţii modificate ale unor elemente de structură. o voi face doar prin exemplificare cu ajutorul imaginilor.4.3 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE COMBINATE Tricoturile cu desene combinate se caracterizează prin ochiuri realizate din fire cu caracteristici diferite.4. reprezentare structurală.4 25 )  Prin aplicare (figura 2. patent. Tricoturile pluş pot fi simple sau cu desene.23 )  Wickel (figura 2. fire suplimentare ) poate să conducă la obţinerea desenelor combinate. formând însă bucle de platină mari. pe faţa tricotului. b. buclele pluş se dispun pe suprafaţa tricotului conform unui desen. În grupa tricoturilor cu desene combinate sunt incluse şi structuri care. pe spatele tricotului.

Puncte de legare între firele de culori diferite. Bucle de ancorare pe ace care realizează ochiuri din cealaltă culoare . se pot desfăşura ore de laborator tehnologic cu reprezentări virtuale pe calculator sau practice. realizarea unei reprezentări grafice după o mostră de tricot dată neridicând probleme deosebite pentru elevi. 2. bucle formate de unul din fire a. în zona buclelor de platină b. în funcţie de nivelul clasei.23 Tricoturi intarsia a.4. firul Wickel formează din două în două rânduri.4. Structură glat cu ochiuri duble şi evoluţie Wickel într-un singur şir b.tricoturilor din bătătură cu desene de culoare şi cu desene de legătură care sunt mai uşor de reprezentat şi de recunoscut de către elevi. Fig. 2. b. Au şi avantajul că se pot deşiră şi se recunoaşte mai uşor . Structură glat . Fig.24 Tricoturi cu evoluţie Wickel a. un număr diferit de ochiuri vecine conform unui desen 42 . a tricoturilor cu desene combinate care să facă o aprofundare a materiei de specialitate. Totuşi .

26 Tricot vanisat cu desen prin aplicare Fig.4. 2. 2.4. 2.27 Tricoturi vanisate cu desene prin brodare 43 .Fig.4.25 Tricot vanisat prin flotare Fig.

Fig.4. 2.28 Jacard în trei culori – reprezentare reală pe calculator a. b.a. aspect faţă. b. aspect spate 44 .

Flancuri 4. propun spre rezolvare activităţi şi exerciţii care urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională.E. Bucla de ac este reprezentată de : a. Porţiunea care uneşte două ochiuri din rânduri diferite c. De sus în jos c. Medicale c. în perechi. Partea inferioară a ochiului b. Draperiile fac parte din grupa articolelor : a. Componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic 6. Tricoturi cu desene ajur 8. Evoluţia identică a firului pe fiecare rând caracterizează legătura: a. Modul de înlănţuire a ochiurilor b. folosind diferite surse – manuale. Rândurile se numerotează: a. căutarea de informaţii. Tricot lincs 3. Din grupa tricoturilor cu desene de legătură fac parte: a. Răspundeţi la următoare întrebări bifând răspunsul corect: 1. în grup  activităţi interactive  rezolvarea de exerciţii. Tehnice b. . Buclă de platină b. Care element nu aparţine unui ochi simplu: a. Interloc c. Evoluţia firului este definită de : a. Tricot cu ochiuri reţinute c. Decorative 2. Aceste sarcini constau în  activităţi individuale.1. Patent b.5. Tricot glat derivat b. Din categoria tricoturilor simple derivate avem : a. răspunsurile fiind centralizate pe monitorul profesorului. care va da la sfârşitul lecţiei punctajul fiecărui elev. Lincs c. Se realizează în laboratorul de informatică. şi ţinând cont că în capitolele precedente am făcut o sinteză a unui segment important din curriculumul de specialitate. Segment de legătură c.APLICAŢII Pentru o mai bună înţelegere a conţinutului prezentat până acum. Zona de tricot care se repetă c. reviste de specialitate Aplicaţia 2. Aplicaţiile prezentate în acest capitol pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de evaluare prevăzute in standarde. în A.L. Glat 7. Cu cifre romane b. De la stânga la dreapta 45 . Patent b. Partea superioară a ochiului 5.

Simultană a firelor de culori diferite c. Cu desene de legătură c. Elementul de bază a tricotului este: a. Lenjeria de corp face parte din grupa: a. Tricoturile vanisate se obţin prin alimentarea: a. Articole de îmbrăcăminte c. ca urmare a modificării evoluţiei firelor este un: a. Articole tehnice b. Raportul legăturii b. Succesivă a firelor de culori diferite b. Ochiuri normale realizate într-o singură etapă b. Din evoluţia paralelă a firelor cu caracteristici diferite c. Buclele de ac şi de platină b. Ochiul cu aspect faţă a tricotului din bătătură prezintă în prim plan : a. Tricotul din bătătură cu ochiuri duble face parte din categoria de tricoturi: a. Cu legături de bază b. Desenul c. Derivate 13. Tricotul care prezintă pe suprafaţă orificii. X b. Cu desene de culoare 17. Legătura derivată rezultă din: a. Flancurile care acoperă buclele de ac şi platină c. Articole medicale 46 . 0 15. Reprezentare simbolică c.9. Reprezentarea fidelă a evoluţiei firelor se realizează prin: a. Tricoturile lincs se realizează pe maşini dotate cu: a. Reprezentarea prin semne convenţionale pentru un ochi cu aspect spate este: a. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale se obţin numai în cazul legăturilor: a. Segmentele de legătură 19. Pentru un tricot patent succesiunea şirurilor de ochiuri cu aspect faţă sau spate determină: a. Ace cu cârlig 11. Legătura 18. Intercalată a firelor de culori diferite 10. Tricot glat derivat b. Reprezentare prin semne convenţionale 14. Bucla de platină c. Cu desene de culoare b. Reprezentare analitică b. ^ c. Tricot cu desene ajur 12. Ace cu limbă b. Tricot cu ochiuri duble c. Ace cu limbă cu două capete c. Ochiul 20. Bucla de ac b. Din combinarea a două sau mai multe legături de bază de acelaşi tip 16. Cu desene de legătură c.

5.1 Nr. Ei sunt solicitaţi să observe cu atenţie imaginile produselor şi să discute între ei cu privire la formele de tricot din care provin produsele. imagine de elevi  1.   2.5.   4.  47 . li se cere să prezinte schiţe proprii a unor produse vestimentare realizate din tricot. Denumirea formei din Schiţe cu produse identificate Forme de tricot crt. ca o cerinţă suplimentară.   3.5. Fişa de lucru 2. completează următoarea fişa de lucru 2. Pentru ai stimula . Elevii.Aplicaţia 2.1 cu denumirea formei din imagine şi cu schiţe ale produselor pe care le-au identificat în reviste.2 Elevilor li se pun la dispoziţie cataloage cu produse de îmbrăcăminte obţinute din tricot. grupaţi câte doi.

pentru completarea fişei de lucru 2. Timp de lucru 30 minute.5. 5. După expirarea timpului se schimbă lucrarea cu colegul de bancă care va face evaluarea lucrării.2 . Fişa de lucru 2. Metode de reprezentare b. Aplicaţia 2.5. Caracteristici Structuri de tricoturi (semne convenţionale.2 a.3 Se dă sarcină de lucru fiecărui elev în parte.  Notarea se va face în funcţie de modul de prezentare a desenelor şi schiţelor.5. secţiune) principale Patent normal   Glat normal   Glat cu ochiuri duble   48 .

Aplicaţia 2. Glat cu ochiuri reţinute  Glat cu ochiuri transferate   Patent cu desene de culoare   Pentru rezolvarea corectă a punctului a de la fiecare structură de tricot se acordă 10 puncte ( 5 puncte pentru metode de reprezentare cu semne convenţionale şi 5 puncte pentru reprezentarea în secţiune ). iar pentru rezolvarea corectă a punctului b se acordă 5 puncte.4. Din oficiu se acordă 10 puncte. Nerezolvarea corectă sau deloc a unui subpunct se notează cu 0 puncte. 49 .5.

elementul de structură şi B – reprezentarea lui grafică.Punct de legare d. 5 .Realizaţi o corelaţie între următoarele două coloane.Reprezentarea lui grafică a b 3 . care conţin A.Şir de ochiuri f. 7 .Tricotul 2 . Corelaţia poate fi făcută şi cu ajutorul calculatorului. . prin plasarea corectă a reprezentării grafice în dreptul elementului de structură corespunzător.Desenul combinat i. 50 h.Rând de ochiuri B . 6 .0chi cu aspect faţă e. 8 – ochi transferat g. A – Elementul de structură 1 .Ochi c. 9 .Legătura 4 .

Reprezentaţi prin celelalte metode.5.2. 51 . punctarea făcându-se după corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.5.5. corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare. 2.5.1.5.5.1 şi figura 2. Aplicaţia 2.2 Aplicaţia 2. Aplicaţia 2. Această activitate se va face pe perechi . Această temă se va da individual. fig.7. prin metodele învăţate. fiecare pereche fiind punctată în funcţie de : rapiditate. durata fiind de 20 minute.5. Reprezentaţi un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot melanj în structură glat şi un raport de cinci şiruri şi patru rînduri de tricot glat care să conţină două orificii ajur.5.6. 2. tricoturile reprezentate prin metoda structurală în figura 2.j. Fig.

la un tricot de urzeală se numeşte bucla de platină. Reprezentaţi prin toate metodele un raport de patru şiruri şi două rânduri de tricot glat cu aspect spate.Caracterizaţi transferul ochiurilor din figura 2. reprezentat în imaginile din fig. cu fir de bătătură şi urzeală depus în fiecare rând. Tricoturile din urzeală se formează prin buclarea simultană a unui sistem sau a mai multor sisteme de fire de urzeală.3 Aplicaţia 2.5. 5. Porţiunea de fir ce uneşte ochiul dintr-un rând cu ochiul din rândul precedent sau cu ochiul din rândul următor.2. Reprezentaţi prin metoda structurală un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot glat. Desenul de culoare se caracterizează prin ochiuri normale. 1. realizate din fire cu caracteristici diferite în principal de culori diferite. Bucla de ac este partea inferioară a ochiului 3.10 Numeşte tipul de tricot. cu fir de bătătură depus în fiecare rând. Aplicaţia 2.5 de mai jos.5.8 Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A . 8.5. Precizează elementele de caracterizare specifice: raport.3 .5. aspect spate . Tricotul glat derivat face parte din categoria tricoturilor cu legături cu desene. Aplicaţia 2.5. Tricoturile semiconturate se obţin prin îngustări în trepte şi lărgiri succesive. segment de legătură şi buclă de platină este ochi normal de tricot de bătătură. 9.5. Tricotul este un produs textil format din ochiuri. indicând rândurile şi şirurile din care şi unde au fost transferate ochiurile. destinaţie 52 . Fig. 6. Ochiurile înlănţuite pe verticală.5. 7. proprietăţi. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. Ochiul format din buclă de ac. formează rânduri de ochiuri. Tricoturile cu legături cu desene de culoare se realizează prin alimentarea succesivă sau simultană a firelor de culori diferite. 10. 2. 4. 2. dispus sub formă de şiruri şi rânduri. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat şi litera F .4 şi 2.9.

2. Fig.6. caracte rizează tricotul din punct de vedere al raportului. destinaţiei şi proprietăţilor .5 c.5.11 Folosind elementele din descrierea tricotului patent derivat şi reprezentările din figura 2. Fig.. 53 . b.5.5. Aplicaţia 2. 2.5.4 a.

5.6 Aplicaţia 2.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac.13 54 .5. Folosind reprezentarea structurală . descrie legătura. Raportul desenului de legătură în direcţia rândurilor de ochiuri este 6 şi în direcţia şirurilor de ochiuri este 5. Fig.5. 2.5. 2.12 În figura 2. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale .5.7 Aplicaţia 2.Fig.

5.9. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale . 2.5.În figura 2. numit şi semifang pe o fontură. iar pe verticală este 4 . Fig. pe un şir de ochiuri.5. 2. Raportul desenului pe orizontală este 5.9 Aplicaţia 2.5.8 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. prin toate metodele cunoscute. Fig.8 Aplicaţia 2. cu distribuţie uniformă. descrie legătura. tricotul din figura 2.5. de indice 1.14 Reprezintă pe caiet.15 Înlocuieşte spaţiile libere folosind cuvintele cheie potrivite: 55 .5. Folosind reprezentarea structurală .

5.11 prin metodele cunoscute.5. pe cealaltă parte. 1. este produs textil. Reprezentarea prin … (15)…………………. format din ochiuri dispuse sub formă de rânduri şi şiruri. 3. 7.16 Enumeră părţile componente ale ochiului.18 Reprezintă tricotul din figura 2. şi se poate exprima prin număr de … (7)…. 2. 2.13. .5. 6. 56 . Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu..10 Aplicaţia 2.5 17 Reprezintă tricotul din figura 2. Fig. este aceea zonă din tricot care se repetă şi se caracterizează prin lăţime şi înălţime. Tricoturile de bătătură cu legături de bază sunt: …………(12. …… (6)……. se numerotează …… (3)…… …… (4)……. Aplicaţia 2.. de ochiuri.…(1)…. număr de … (8)………. 8. Reprezintă. şi respectiv. cu aspect … (9)….5.10 prin metodele cunoscute. pe una din părţi. identifică-l şi caracterizează-l. pe caiet. … (5)……….5. Aplicaţia 2. identifică-l şi caracterizează-l. este aceea componentă a structurii tricotului care reprezintă un motiv geometric sau floral. 5.14 )…………………… 10. …… (2)…… este succesiunea ochiurilor pe direcţie transversală a tricotului De la stânga la dreapta pe direcţia rândurilor. respectiv poziţia spaţială a firului de structură 9.. 4 tipuri de ochiuri pe care le-ai reţinut. reprezintă cea mai mică unitate a structurii tricotului şi este obţinut prin buclarea firului. …… (11)……… este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor . constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului. 4. cu aspect … (10)…….

13 – a . 16 – b . 11 – c . 17 – a . metraj plan  2. 4 – c . metraj tubular  3. 10 – b . 7 – b . 15 – c . 20 – b . 19 – c .2 Nr. 2 – b . 8 – a . crt. 6 – c . panou semiconturat 57 .5. Forme de tricot Denumirea formei din imagine Schiţe cu produse identificate de elevi  1. În funcţie de modalitatea de evaluare. panou plan  4. Aplicaţia 2. 18 – b .REZOLVAREA APLICAŢIILOR Aplicaţia 2. 9 – b .5. profesorul va hotărî punctajul pentru fiecare răspuns corect. 12 – a .1 Răspunsurile corecte sunt următoarele: 1 – c. 14 – c. 5 – a . 3 – b .

5. Glat normal Glat cu ochiuri reţinute Structură la care buclele sunt dispuse în rânduri ulterioare celor în care au fost formate. Caracteristici principale Este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de faţă – spate pe ambele părţi ale tricotului. cu aspect de faţă pe una din părţi şi cu aspect de spate pe cealaltă parte. Şirurile de ochiuri pe faţă acoperă şirurile de ochiuri pe spate. Structuri de tricoturi Patent normal a.3. Se caracterizează prin alternanţa şirurilor de ochiuri pe faţă cu şirurile de ochiuri pe spate. Se rulează la margini. În spatele lor este dispus segmentul de flotare. Glat cu ochiuri duble Este format din ochiuri reţinute care au pe lângă bucla de ac una sau mai multe bucle netransformate în ochiuri. Evoluţia firului pe fiecare rând este identică.5. secţiune) b. Metode de reprezentare (semne convenţionale. Este format din ochiuri normale de tricot simplu. -  tricot conturat spaţial Aplicaţia 2. 58 .

între flancul stâng şi flancul drept. 3 – F . 2 – F . Aplicaţia 2. după transferarea incompletă a buclei de ac. Şirul se continuă cu o buclă de început. Patent cu desene de culoare Structură obţinută prin alimentarea succesivă a firelor de culori fără modificarea evoluţiei firelor. rândul II. 8–e. Este reprezentat un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin. 5–g.Tricot glat cu fir de căptuşeală Figura 2.5. 10 – F .9 a. 7–b.5. 6 – A . 9–f. Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1 – A .5. 4–a. 3–d. rândul II se dispun în spatele ochiurilor normale.5. rândul I şi din şirul 3. 5 – F . Aplicaţia 2. Aplicaţia 2. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură . sau din şirul 3. Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1–c. la dreapta. 2–i.5. 7 – F . 9 – A . patent 2:2 .5. Denumirea tricoturilor sunt: Figura 2. Aplicaţia 2. 4 – A . şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2.5.Glat cu ochiuri transferate Structură formată din ochiuri normale sau reţinute.5. 8 – A .4. rândul III ).7. iar pe verticală este 3.1 . Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. Aplicaţia 2. care după realizarea lor sunt trecute pe ochiurile vecine la stânga sau la dreapta. 6–h.8. b. glat.reprezentare structurală 59 . Raportul desenului pe orizontală este 4.2 – Tricot cu dungi transversale de culoare: a.

un şir de ochiuri cu aspect spate urmate de un şir de ochiuri cu aspect faţă.10 În figura 2. deşirabilitate redusă şi nu prezintă fenomenul de rulare la margini. cu lăţimea raportului b=3. Deoarece în urma transferului ochiului. de indice 1. acul respectiv s-a eliberat. Aplicaţia 2. Se caracterizează prin transferul complet al buclei de ac spre dreapta: din şirul 3.semifanf: în rândul I.5. h=4. Aplicaţia 2. lucrează în raportul 1:1.5. urmate de două şiruri de ochiuri cu aspect spate. Aplicaţia 2. aspect spate. la care două rânduri de ochiuri cu aspect faţă ( I. rând III. două cu aspect faţă.13 În figura 2. rând III. IV). caz în care se combină o legătură patent care formează două şiruri de ochiuri cu aspect faţă .8. În figura 2.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac . aspect faţă. rând V. h=1.5. În figura 2. aspect spate în şirul 3.5. şi din şirul 4. Aplicaţia 2. rând I. bucla de ac fiind suprapusă. aspect faţă în şirul 3. iar în fontura din spate . Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură şi urzeală – reprezentare structurală a. 60 . realizată în condiţii comparabile.6.5. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent.5. aspect faţă.5. Tot transfer complet al buclei de ac se face şi spre stânga: din şirul 5. iar al ochiurilor glat este 1. În şirul / şirurile vecine se va dispune atât ochiul care se transferă cât şi ochiul pe care se transferă. este prezentat un tricot glat cu ochiuri duble. Acele celor două fonturi lucrează şi ele într-un raport diferit: în fontura din faţă lucrează toate . celelalte cu aspect spate. avem un reprezentat un tricot patent de raport neregulat 2:1. după care raportul se repetă. şi din şirul 4 . înălţimea raportului legăturii fiind. II) sunt urmate de două rânduri cu aspect spate ( III. „plin”.5. aspect spate în şirul 6. Evoluţia firului se repetă pe direcţia şirurilor de ochiuri după patru rânduri.4.b.5 avem reprezentat un tricot lincs de raport 2:2. Numărul de ochiuri patent din raport este egal cu doi. b. cu o altă legătură patent. aspect spate . rând II. Raportul legăturii este format din 6 ochiuri. care formează invers. rând I.aspect faţă în şirul 4. Ca proprietăţi specifice putem enumera: forţa de tracţiune în lăţime este de două ori mai mare decât cea a tricotului patent. b=3. rând II. avem reprezentat un tricot interloc de raport 2:1. rând V.12 În figura 2.5. în rândul următor se formează o buclă de început care contribuie la crearea orificiului. Destinaţia tricoturilor interloc este foarte variată datorită structurii care este una din cele mai stabile din punct de vedere dimensional.11. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1.

15 – semne convenţionale . 9 – faţa .Aplicaţia 2. 13 – patent . 11 – legătură . Completarea definiţiilor se va face astfel: 1 – ochiul . 14 – lincs . 10 – spate . 8 – rânduri . 12 – glat . 3 – şirurile de ochiuri . 7 – şiruri . 6 – raport . 4 – tricotul . 5 – desen . 61 .5 15. 2 – rândul de ochiuri .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->