DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA TRICOTURILOR DEFINIREA TRICOTURILOR

Suprafeţele textile, din care fac parte şi tricoturile, au fost destinate, în principal, confecţionării articolelor de îmbrăcăminte, pentru a asigura funcţiile: de protecţie împotriva unor factori externi, de confort, de creare şi receptare a frumosului. Articolele de îmbrăcăminte, alături de cele decorative, de uz-casnic, constituie domeniul clasic, tradiţional de utilizare a suprafeţelor textile. Odată cu dezvoltarea ramurilor activităţii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli reduse, eforturi minime) şi din motive de funcţionalitate optimă (capacitatea unor sisteme fizice de a corespunde cât mai bine unor cerinţe), materialele textile şi-au găsit utilizare şi în mai multe alte sectoare, determinând domeniul tehnic, neconvenţional de utilizare. Astăzi, se poate afirma că materialele textile sunt folosite cu succes aproape în toate compartimentele activităţii umane: industrie, agricultură, armată, medicină, sport, timp liber etc. Acest lucru a fost posibil datorită diversităţii formelor lor de prezentare, a masei specifice reduse în comparaţie cu alte materiale, a posibilităţilor de dirijare a proprietăţilor. Zilnic, sunt găsite noi aplicaţii, textilele înlocuind materialele tradiţionale, costisitoare, greu de realizat din punct de vedere tehnic, depăşite moral. Pentru a atinge un raport satisfăcător preţ / producţie, sunt cercetate atât produsul textil, cât şi metodele de obţinere. Proiectarea produselor tricotate nu trebuie înţeleasă ca un sistem închis, ea trebuie să se desfăşoare în bata unor informaţii, ale căror surse sunt:  Societăţi comerciale care realizează produse similare  Piaţa – cerere, posibilităţi de desfacere  Literatura de specialitate  Furnizori de materii prime  Institute de cercetare cu realizări importante în domeniu  Firme constructoare de maşini – utilaje cu performanţe ridicate Se desprinde astfel ideea că activitatea de proiectare a produselor tricotate este o activitate complexă, care necesită vaste cunoştinţe de specialitate, de aceea ea trebuind să se desfăşoare în echipă şi să fie susţinută financiar. De aceea s-a pus mare accent în ultima perioadă pe produsele realizate din tricoturi. Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de şiruri şi rânduri. Tricotul se obţine pe cale mecanică, fie prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire alimentate în paralel (tricotarea pe direcţie transversală), caz în care se formează tricotul din bătătură, fie prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeală (tricotarea pe direcţie longitudinală), când se obţine tricotul din urzeală.

Tricot din bătătură

Tricot din urzeală

11

Aşadar, după modul de realizare, se deosebesc două tipuri de tricoturi: din bătătură şi din urzeală. În tabelul 2.1 se pun în evidenţă elementele esenţiale de distincţie. Tabelul 2.1. Caracteristici ale tricotului din bătătură şi din urzeală Caracteristica Număr de fire Direcţia de evoluţie Tipul buclării Tricot de bătătură Un fir sau mai multe alimentate în paralel Transversală Succesivă Tricot de urzeală Unul sau mai multe sisteme de fir de urzeală alimentate simultan Longitudinală Simultană

Iniţial, firele pot fi asimilate cu corpuri cilindrice drepte, care prin buclare sunt încovoiate succesiv, sau simultan, căpătând o dispunere specifică structurii de tricot din bătătură, respectiv de tricot de urzeală. Pentru a de consistenţă structurii, între elementele buclate se realizează „puncte de legare”, prin trecerea firului „peste” – „ sub”, într-o succesiune specifică legăturii. În cazul tricoturilor, în evoluţia firului se identifică un element de bază, care are caracter de repetabilitate şi este indivizibil, denumit ochi de tricot. Ochiul de tricot are forme diferite în funcţie de tipul tricotului şi se obţine prin procedee manuale sau mecanice, care conţin mai multe faze de formare, într-o anumită succesiune. Noţiunile ce caracterizează un tricot, prezentate din punct de vedere structural, determină o subordonare a acestora, de la simplu la complex, aşa cum rezultă din schema de mai jos. Fir (fire) → Ochiuri → Legătură tip ochi → Structură → legătură desen raport Tricot materie primă formă structură parametri de structură

Tricotul, analizat din punct de vedere fizic, se caracterizează prin: materie primă, formă (obţinută prin tricotare), structură şi parametri de structură. Aceste elemente evidenţiază în ansamblu anumite proprietăţi, strict corelate cu destinaţia dată produsului tricotat.

2.1.2. CLASIFICAREA TRICOTURILOR
Tricoturile, proiectate şi realizate pentru anumite destinaţii, pot fi caracterizate în legătură cu materia primă, formă (obţinută prin ticotare), structura şi parametrii de structură, precum şi în legătură cu proprietăţile conferite de acestea la un loc. Aşadar tricoturile se pot grupa după:  Destinaţie  Materie primă  Formă  Structură  Proprietăţi specifice În continuare se prezintă o schemă de clasificare a tricoturilor după aceste criterii, mai puţin după proprietăţi specifice. Pentru formarea unei imagini de ansamblu, grupele şi sub grupele de tricoturi, care rezultă în urma ierarhizării, sunt însoţite şi de exemple.

12

Clasificarea tricoturilor
Nr. crt 1. Criterii de clasificare După destinaţie Grupe Articole de îmbrăcăminte Subgrupe În funcţie de utilizare În funcţie de vârsta şi sexul utilizatorului În funcţie de sezon Articole decorative şi de uz casnic Articole tehnice şi medicinale Pentru industrie Detalii Îmbrăcăminte exterioară, lenjerie, ciorapi, mănuşi, băşti, fesuri, fulare, blănuri ecologice, auxiliare Nou-născuţi, preşcolari, copii (6-14 ani), adolescenţi, femei, bărbaţi, universale Primăvară, vară, toamnă, iarnă Perdele, draperii, cuverturi, covoare, stofe de mobilă, lenjerie de pat, prosoape Construcţii civile şi industriale, construcţii de automobile, electronică şi comunicaţii, chimie şi petrochimie, minerit, geotehnică, prelucrarea lemnului, metalurgie, siderurgie, alimentară

Pentru agricultură Pentru armată Pentru medicină Pentru activitate sportivă 2. După materia primă Naturale chimice sintetice Vegetale Animale Artificiale - proteice Heterocatenare Carbocatenare Minerale, metalice 3. După formă Metraj Panouri tricotate în lanţ Plan, tubular Plane Tubulare Piese de formă plană şi tubulară, conturate, tricotate bucată cu bucată Tricotate integral 4. După structură Din bătătură (simple) Cu conturare plană Cu conturare spaţială Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături cu desene Din urzeală Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături de desene Tricoturi realizate cu două sau mai multe sisteme de fire, cu desene de culoare, cu evoluţii în două şiruri cu ochiuri reţinute, cu ochiuri duble, cu fire suplimentare Glat, patent, lincs Glat derivat, patent derivat, lincs derivat De culoare, de legătură, combinate Lănţişor, tricot, atlas În funcţie de productivitatea maşini şi necesarul de tricot De lăţime constantă, de lăţime constantă fără ochiuri de margine, semiconturate, conturate Simple, conturate spaţial Bumbac, in, cânepă Lână, mătase Celulozice, viscozice, cupro Poliamidă, poliester, poliuretan Polivinilice, poliacrilonitrilice, policlorvinilice, polietilenă, polipropilenă

13

Diferite exemple de tricoturi

Îmbrăcăminte exterioară

Perdele din tricot din urzeală

Băşti şi fulare

Cagule

Mănuşi

Şosete

14

Articole de lenjerie din tricot

Diferite modele de ciorapi

Dantele

Plase pentru ţânţari

15

Plase camunflaj Hamac Lenjerie de pat şi cuverturi Plase de pescuit Înlocuitor de vas de sânge Tricot conturat spaţial 16 .

Metraj plan Metraj tubular Panou plan Panou conturat plan Tricot conturat spaţial Tricot glat Tricot patent Tricot lincs Tricot cu desene combinate 17 .

2. Ochi Cea mai mică unitate a structurii tricotului. Aplicaţiile vor fi prezentate în subcapitolul 2. Prin aceste aplicaţii se poate realiza şi o verificare imediată a noilor cunoştinţe dobândite de elevi prin folosirea sistemului AEL . cu caracter de repetabilitate care se obţine prin buclarea firului Succesiunea ochiurilor pe direcţia longitudinal a tricotului . în ordinea formării (de exemplu. Prezentarea sub formă tabelară a elementelor de structură este gândită astfel. în zona “capului” ochiului 1 2 3 5. 3) 3. Şir de ochiuri 4. III ) Zona în care două porţiuni de fir vin în contact.II. crt. Punct de legare 6. pentru a constituii punctul de plecare în realizarea unor aplicaţii pe calculator care se pot folosi în predare şi evaluare.se numerotează în direcţia şirurilor. rândurile I. se numerotează de la stânga la dreapta. contribuind la consolidarea elementelor structurii. 1. Ochi normal de tricot de bătătură 18 . Rând de ochiuri Succesiunea ochiurilor pe direcţia transversală a tricotului. în zona “piciorului ochiului” şi două în partea superioară. în direcţia rândurilor ( de exemplu. În continuare vor fi definite şi illustrate prin exemple aceste elemente specifice . flancuri şi buclă de platină. Pentru formarea unui ochi normal. rezultă din trecerea “peste” şi “sub” a porţiunilor de fir care se leagă Ochiul format din buclă de ac.ELEMENTE DE STRUCTURĂ A TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ Domeniul structurii tricoturilor prezintă noţiuni specific care trebuiesc definite şi nuanţate pentru a putea uşura înţelegerea problematicii. Elementul de structură Tricotul Definirea elementului de structură Produs textil format din ochiuri dispuse sub formă de şiruri şi rânduri Reprezentarea grafică Nr. două în partea inferioară. 2. cu realizarea unor unghiuri mari de înfăşurare.5. şirurile 1. se realizează patru puncte de legare.

) în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. etc. 9. respective poziţia spaţială a firului de structură 8. Bucla de ac Bucla de platină 10. în principal de culori diferite 19 .7. Ochi cu aspect spate 13. 12. se poate obţiune prin diferite tehnici. acoperind flancurile Este dată de modul de dispunere a elementelor componente ( exemplu: ochiuri normale.porţiunea de fir 3-4 ) Este ochiul care prezintă în prim plan flancurile. respective segmentele de legătură Este ochiul care prezintă în prim plan buclele de ac şi de platină. 0chi cu aspect faţă Este reprezentată de pertea superioară a ochiului (porţiunea de fir 2-3) Este partea inferioară a ochiului. ochiuri reţinute. este determinată de legătură şi de desen Aceea componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic (geometric. ochiuri duble. Legătura Este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor. flancul drept.). Flancuri 11. respective segmntele de legătură. realizate din fire cu caracteristici diferite. acoperind buclele de ac şi de platină. Structura tricotului 14. Desenul de culoare Se caracterizează prin ochiuri normale. liber etc. floral. Desen 15. care uneşte corpurile a două ochiuri din şiruri vecine ( porţiunea de fir 4-5 ) Porţiunile de fir care fac legătura între bucla de ac şi buclele de platină (flancul stâng-porţiunea de fir 1-2 .

toate ochiurile sunt de fire de aceeaşi culoare 17. respective. Desenul de legătură Presupune modificarea evoluţiei specifică ochiurilor normale sau introducerea firelor suplimentare. 19. dimensiunile raportului ( lăţimea şi înălţimea) se pot exprima în număr de şiruri (b) şi . Desenul combinat Este realizat prin îmbinarea elementelor caracteristice celor două tipuri de desene 18. Raport Acea zonă din tricot care are caracter de repetabilitate . Structuri fără desene Structuri cu legături de bază sau derivate la care toate ochiurile sunt normale . în număr de rânduri de ochiuri (h) sau în milimetri. realizate din fire cu aceleaşi caracteristicii Se realizează cu legături de bază sau derivate. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri din fire cu caracteristici diferite sau/şi evoluţii modificate. Raportul de legătură Este dat de numărul de şiruri de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă evoluţia Este dat de numărul de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă desenul 20.16. Structuri cu desene 20 . Raportul desenului 21. inclusive fire suplimentare 22.

2. Structuri modulate Sunt structurile în cuprinsul cărora se identifică subrapoarte. fire suplimentare ) avem o reprezentare grafică a structurii tricotului. Pentru a uşura executarea reprezentării structurale teoretice se poate folosi foaia cu pătrăţele sau hârtia marcată cu semicercuri desenate echidistant şi care reprezintă buclele de ac ale tricotului ( fig . b. conform STAS 8257 – 79. iar buclele de ac şi de platină se consideră semicercuri. În cazul dispunerii teoretice. Această metodă permite reprezentarea structurii tricotului în două variante de dispunere: teoretică şi reală.2. Printr-o reprezentare grafică trebuie să scoatem în evidenţă:  Evoluţia firului /firelor  Desenul şi raportul desenului  Unele indicaţii tehnologice Pentru reprezentarea grafică a tricoturilor se folosesc mai multe metode care pe plan mondial au diferite arii de utilizare.3. c) flancurile se consideră segmente de dreaptă. Prin transpunerea pe desen a poziţiei firului şi a formei elementelor componente ( ochiuri normale.1 a. În ţara noastră . 2. caracterizate printr-o unitate din punct de vedere structural Metode de reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură Structura tricoturulor este dată de modul de dispunere a elementelor constituente în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. poziţia sa în cadrul raportului.3. b. 21 . se utilizează pentru tricoturile din bătătură următoarele metode:  Reprezentarea structurală. elemente cu evoluţii modificate. ) a. Elementele ochiului se trasează în funcţie de legătura şi aspectul tricotului.23. (analitică )  Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri  Reprezentarea prin semne convenţionale  Reprezentarea aspectului desenului Reprezentare structurală reproduce fidel evoluţia firului / firelor din tricot. care se constituie în module.(fig.

2 Hârtia marcată cu semicercuri În cazul dispunerii reale. Fig.1 Reprezentarea structurală a dispunerii teoretice – variante Fig. oferind cele mai multe informaţii despre sructura tricotului. ci şi cea a ochiurilor. ocupă mai mult spaţiu. Prin folosirea programului se pot evidenţia: deplasarea pe verticală a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblică a buclelor de platină.2.3.c. 2.3 Reprezentarea structurală a dispunerii reale 22 . b.3. sugerând dispunerea lor în stare liberă. această reprezentare se poate realiza cu ajutorul calculatorului .3 a şi b ) se urmăreşte nu numai reprezentarea poziţiei firului.(fig.3.3. dar este cea mai completă. Faţă de situaţia teoretică. inclinare şi / sau rotire a corpurilor ochiurilor). a. firul buclat are o anumită grosime şi nu este reprezentat printr-o linie. folosind programul Autocad . 2. 2. Fig. Este mai laborioasă .

b. Întâlnim şi la această metodă două variante: o Vederea de sus a evoluţiei firului pe ace. 2. 2.5 Fig.3.3. împreună cu buclele ochiurilor vechi (fig.5 ) o O modalitate simplificată şi mai rapidă în raport cu prima şi utilizată în mod curent la noi în ţară ( fig.2. reprezentare pe calculator Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri constă în transpunerea pe hârtie a poziţiei firului ( firelor ) faţă de ace. având câştig de cauză prima variantă ca o metodă mai riguroasă. Metoda este considerată simbolică deoarece nu este reprezentată o secţiune tehnică a rândului de ochiuri.3. raportul în care lucrează acele.3.3.1 sunt definite şi reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de structură ale tricoturilor din bătătură. dintre care cea mai utilizată la noi în ţară are la bază semnele: X – pentru ochiul cu aspect faţă O – pentru ochiul cu aspect spate În tabelul 2. Tabel 2.2.6 ) dar care are ca principal dezavantaj că sugerează o încrucişare a ochiurilor.).6 Reprezentarea prin semne convenţionale constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului. Reprezentare pe hârtie.a. Fig. Metoda reprezintă avantajul că oferă informaţii şi despre modul de realizare a tricotului – număr de fonturi. Metoda cunoaţte mai multe variante. în rândul respectiv de ochiuri .4 Hîrtii pentru reprezentarea tricoturilor – cu puncte în rânduri paralele şi intercalate Fig. pentru fiecare element component propunându-se câte un simbol.3. poziţia relativă a acelor. ceea ce nu este în conformitate cu realitatea. 2.3.3.4.1 Tipuri de Reprezentare structurală Semne convenţionale Semne ochiuri şi convenţionaleale elemente ale secţiunii ochiurilor Faţă Spate Faţă Spate Faţă Spate tricoturilor din bătătură 23 . Punctele de pe hârtie sunt echidistante şi reprezintă acele şi sunt plasate în rânduri paralele sau intercalate în funcţie de aşezarea lor în fontură (fig2.

Ochi normal Ochi vanisat Buclă de început sau buclă netransforma tă în ochi Ochi dublu de indice 1 Ochi dublu de indice 2 Ochi reţinut de indice 1 Ochi reţinut de indice 2 Flotare Ochi reţinut cu flotare cu punct de legare şi flotare 24 .

Ochi dublu de indice 1 cu flotare Ochiuri transferate Buclă de platină transferată pe buclă de ac Bucle de platine reţinute şi transferate succesiv pe bucla de ac Ochi pluş Bucle de ac semitransfera -te 25 .

se poate considera oricare din această faţă dacă se pot folosi în confecţionare ambele feţe. pensetă. După ce s-a stabilit că mostra prezentată este un tricot din bătătură.Buclă de platină transferată pe buclă de ac în acelaşi rând Bucle de platină reţinute şi transferate succesiv pe buclă de ac Reprezentarea aspectului desenului constă în indicarea pe hârtie a dispunerii culorilor în raportul desenului. se recomandă ca acesta să fie reprezentat în întregime prin una din metode. REALIZAREA REPREZENTĂRI GRAFICE DUPĂ O MOSTRĂ DE TRICOT DATĂ Pentru a reuşi o reprezentare grafică corectă după o mostră de tricot dată – în cadrul orelor de laborator tehnologic trebuie să realizăm decompoziţia tricotului prin parcurgerea progresivă a mai multor etape cu scopul de a determina. Se ştie că faţa tricotului produs pe maşini cu o singură fontură prezintă coastele ochiurilor sub aspectul unui V trunchiat. adică dacă tricotul este din bătătură sau urzeală.dacă raportul are dimensiuni mari. respectiv în cazul tricoturilor cu aspect de faţă sau cu aspect de spate pe ambele părţi.  determinarea feţei tricotului. pe cât posibil.  determinarea evoluţiei firelor  transpunerea structurii tricotului pe hârtia de decompoziţie  determinarea elementelor componente ale legăturii În determinarea tipului de tricot. În cazul în care tricotul prezintă faţă şi dos. microscop stereoscopic. iar prin celelalte numai o zonă din raport. se trece la determinarea părţii din faţă a tricotului. sub raportul legăturii. se poate trage concluzia că este vorba de un tricot de bătătură. ace de decompoziţie. în cazul tricoturilor fine. Următoarea etapă este stabilirea numărului de fonturi. iar structura lui este netedă şi compusă pe o parte din ochiuri pe faţă şi pe cealaltă parte din ochiuri pe dos. toate elementele care intră în structura unui tricot. Hârtia folosită este cu pătrăţele iar spaţiul cuprins între două linii orizontale reprezintă un rînd de ochiuri care apare pe faţa tricotului iar spaţiul dintre ele două linii verticale reprezintă un şir de ochiuri pe faţă. aceasta trebuie însoţită şi de o altă reprezentare grafică. În cazul maşinilor cu două fonturi sau lincs . rame pentru întins tricotul  Determinarea principalelor caracteristici ale tricotului  tipul de tricot. cea mai rapidă. în cazul în care tricotul se deşiră uşor. Această operaţie se face tot prin simpla observare cu ochiul liber sau folosind lupa. 26 . pe baza cunoaşterii caracteristicilor legăturilor. Aceste etape sunt:  Alegerea instrumentelor de lucru cum ar fi – lupă textilă. Pentru a avea mai multe informaţii despre structura tricotului. şi sub aspectul înlănţuirii firelor. se face prin simplă observare. Analizând mostra respectivă sub raportul deşirării.  stabilirea numărului de fonturi. materiei prime şi caracteristicilor tehnice. foarfece.

pe orizontală şi pe verticală. Pentru uşurinţă. care reprezintă numărul de ace peste care se deplasează fontura respectivă. respectiv (:) în locul acelor scoase din funcţiune. Pornind de la ultimul rând care se repetă.) În cazul când tricotul analizat este produs pe maşini cu două fonturi. Din analiza evoluţiei firelor. vor fi decalate între ele cu jumătate de pas de ac. în toată porţiunea de tricot deşirată. fie prin reprezentare schematică. care înlesneşte determinarea raportului legăturii respective pe cele două sensuri. La fiecare rând care se deşiră se notează pe hârtia de decompoziţie evoluţia firului şi lucrul fiecărui ac în parte. În realizarea reprezentării se va ţine cont de culoarea firelor. pentru a putea stabili cu suficientă precizie evoluţia firului. se poate trece cu uşurinţă la determinarea elementelor componente ale legăturii de tricot. În cazul în care acul este în funcţiune. De asemenea se va indica prin săgeată sensul deplasării fonturii. firul de alimentare înconjură punctul corespunzător acului. în vederea reprezentării mostrei de tricot dată prin una sau prin toate metodele cunoscute. Mai întâi se va vedea în care rând de ochiuri evoluţia firelor pe ace se repeta identic ca în primul rând de ochiuri deşirat. Această prezentare 27 . sau trece în afara punctelor sau a semnelor X . iar acele care nu sunt în funcţiune prin puncte (. în cazul în care acul nu lucrează un timp sau respectiv. deci poziţia ochiurilor şi a buclelor înaintea deplasării.. Pentru a reprezenta evoluţia firului deşirat şi lucrul fiecărui ac. Când mostra de tricot prezintă acelaşi aspect pe faţă şi pe dos.aceasta constituie un indiciu sigur că tricotul este realizat pe maşini de tricotat cu o singură fontură. reprezentând acele celor două fonturi. acestea notându-se pe hârtia de decompoziţie cu creioane colorate conform nuanţelor utilizate la executarea tricotului. iar dacă ochiurile prezintă aspect de dos pe ambele părţă. Firul se reprezintă sub forma unei linii continui. După trecerea în revistă a etapelor de reprezentare grafică corectă a unei mostre de tricot dată spre analiză. este complet scos din funcţiune. înseamnă că este un tricot lincs. deci formează ochi. raportul pe orizontală şi raportul pe verticală. elementele raportului de suprafaţă al legăturii. Urmărind evoluţia firului în cadrul legăturii. Această operaţie trebuie efectuată cu mare atenţie şi se face prin deşirarea mostrei de tricot şi notarea precisă a poziţiei firului.. pe hârtia de decompoziţie se notează acele în funcţiune prin X. deci deplasare laterală. mostra reprezintă un tricot patent sau interloc. În cazul desenelor de culoare se recomandă folosirea creioanelor colorate pentru indicarea diverselor nuanţe sau culori de fir permiţând stabilirea raportului de desen. Punctele celor două rânduri. evoluţia firelor şi lucrul acelor necesită două figuri . voi face o prezentare a principalelor tipuri de legături a tricoturilor din bătătură . fie prin reprezentare analitică. În acest fel. După determinarea evoluţiei firelor în tricot şi transpunerea legăturii pe hârtie de decompoziţie. Prima figură va reprezenta lucrul acelor pe firul care precede deplasarea laterală a fonturii. Deşirarea se va face până la epuizarea unui raport şi chiar peste acesta. linia continuă care reprezintă firul va ocoli acul fără să-l înconjoare. se determină raportul legăturii respective. ci numai o simplă buclă. în cazul tricotului cu aspect de faţă pe ambele părţi şi se vor găsi faţă în faţă. pe hârtia de decompoziţie se vor folosi două rânduri de puncte. Mărimea deplasării laterale a fonturii se va indica printr-o cifră. deoarece deşirarea se face pe o porţiune cel puţin egală cu un raport. se va transpune pe hârtie legătura de tricot respectivă. având astfel o privire de ansamblu asupra tricotului. deasupra liniei de puncte care reprezintă fontura respectivă. iar a doua figură va indica efectul produs de deplasare pe ochiurile şi buclele celor două fonturi. În cazul în care ochiurile au aspect de faţă pe ambele părţi. În cazul în care pe ac firul nu formează ochi. Determinarea evoluţiei firelor în tricot este operaţia cea mai complicată şi de cea mai mare importanţă. sunt precizate. se va marca în culoare de contrast pe linia unui şir de ochiuri. Evoluţia firelor determinată prin deşirare se va nota pe hârtia de decompoziţie prin anumite semne convenţionale. se consideră că tricotul este realizat pe maşini cu două fonturi. analizând modul cum se repetă evoluţia firului atât pe orizontală cât şi pe verticală. În cazul când mostra de tricot analizată prezintă ochiuri înclinate. se poate trece la transpunerea structurii mostrei respective pe hârtie de decompoziţie. în cazul tricotului lincs.

aspect faţă şi aspect spate Aspect spate Fig. 2. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DE BAZĂ Tricoturile cu legături de bază sunt formate din ochiuri normale. 2. iar buclele de platină. Se utilizează pentru articole de lenjerie. a.4. este reprezentat un tricot patent 1:1. reprezentarea secţiunii rândului.4. buclele de ac şi de platină apar în primplan. specifice legăturii. buclele de ac acoperă flancurile ochiurilor din rândul următor. pe direcţia rândului dar şi a şirului cât şi rularea la margini. la care evoluţia firului delimitează un raport individual. Succesiunea şirurilor de ochi cu aspect faţă sau de spate determină raportul legăturii: 1:1.1. În figura 2. c. sunt prezentate cele trei variante de reprezentare ale tricoturilor glat. Evoluţia se repetă după un ochi pe direcţia rândurilor şi şirurilor . În figura 2. specifice tuturor tricoturilor: foarte bună elasticitate. b. Raportul legăturii este 1. 3:3. Un şir de ochiuri pe faţă ( şirurile 1. îmbrăcăminte exterioară. în cadrul orelor de laborator tehnologic a modulelor de specialitate. Tricotul patent este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi ale produsului.3. reprezentarea structurală.4. Fig. Pe faţa tricotului flancurile de ochiuri sunt continue şi acoperă buclele de ac ale ochiurilor din rândul precedent.1. Se caracterizează prin alternarea şirurilor pe faţă cu şirurile de ochiuri pe dos. cu aspect dos. pe cealaltă parte.1.4. este 28 . 2. dar şi caracteristici negative: deşirabilitate ridicată. foarte accentuată. În figura 2. se prezintă aspectul real al tricotului. Pe spate. Reprezentarea tricotului glat. reprezentarea convenţională Tricotul glat are caracteristicile pozitive. 2:2.4. care vor fi reprezentate grafic.1. extensibilitate.2. Aspectul real al tricotului glat Aspect faţă Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. Elementele ochiului au anumite poziţii.3.2. 2. 3 ). etc. 2:1.4. care influenţează negativ procesul tehnologic de prelucrare. cu aspect faţă pe una din părţi.permeabilitate la aer. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu.va constitui baza de plecare în analiza diferitelor mostre de tricot . pe cele din rândul precedent. etc.4. 1:2.4. 2.4.2.

extensibilitate. 29 .4. III ) este urmat de un rând de ochiuri pe spate (II. 3 vor avea aspect spate. raportul pe orizontală fiind. 4. b. b. 2. Fig. îmbrăcăminte exterioară. un rând de ochiuri pe faţă ( I. c. se prezintă un tricot lincs raport 1:1.1. Fig. 4). după două şiruri. în acest caz. Datorită poziţiei buclei de platină şirurile de ochiuri pe faţă acoperă. celălalt cu aspect spate. Tricot patent raport 1:1 a. Evoluţia firului se repetă în direcţia rândurilor de ochiuri.2. IV ). tocmai din cauza tendinţei de acoperire a şirurilor de ochiuri pe dos de către şirurile de ochiuri pe faţă. b. 2:2. În figura 2. permeabilitate la aer. alternanţă care determină raportul legăturii lincs. se mulează foarte bine pe corp.6.aspect real a.3. reprezentarea secţiuni rândului. şirurile de ochiuri pe dos. c. reprezentarea convenţională a. deşirabilitate ridicată.5. iar şirurile 2.4. celălalt cu aspect spate. Evoluţia firului se repetă în direcţia şirurilor de ochiuri după două rânduri. tricot patent 2:2 . dar şi pe cele negative: foarte bună elasticitate. unul cu aspect faţă. 2. Are aceleaşi caracteristici pozitive specifice tricotului glat. parţial sau total. se prezintă tricotul aspect real. de unde şi denumirea de „ tricot cu aspect faţă” pe ambele părţi. de aceea. raportul legăturii pe verticală fiind 2. cu menţiunea că şirurile 1. 2. unul cu aspect faţă. Tricot patent . tricot patent 1:1 . Pe cealaltă parte tricotul va prezenta acelaşi aspect.5. Se utilizează. b. reprezentarea structurală. aspect faţă.4. foarte mult pentru articole de lenjerie. Flancurile a. În figura 2. Se caracterizează prin alternanţa rândurilor de ochiuri pe faţă cu rândurile de ochiuri pe spate. raport 1:1. Tricotul lincs este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi. Tricotul patent este un produs foarte elastic.4. Este considerat tricotul la care consumul de fir este ridicat. bentiţe.4.4.urmat de un şir de ochiuri pe dos ( şirurile 2.

c. reprezentarea convenţională Tricoturile cu legătură lincs. 2. rândurile de ochiuri pe faţă sunt mai puţin vizibile.4. astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. În figura 2. iar flancurile ochiurilor cu aspect spate se vor înclina în sens contrar. Fig.ochiurilor cu aspect faţă se vor înclina într-un sens.4. iar şirurile vecine aparţin celeilalte legături. de diferite rapoarte. lungimea tricotului realizat fiind aparent mică. la care buclele de ac şi de platină apar în prim-plan. sunt utilizate la confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară.4.2. are influenţe pozitive asupra gradului de umplere a produsului. 30 .1 Tricoturile cu legătură glat derivat rezultă din combinarea a două sau mai multor legături glat. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DERIVATE Legăturile derivate sunt acele legături constituite din două sau mai multe legături de bază dispuse astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. reprezentare structurală. 2.7. de unde şi denumirea de tricot cu aspect spate pe ambele părţi. 2. Din această cauză. un şir de ochiuri aparţine unei legături. reprezentarea secţiunii. în tricotul lincs în stare liberă. Tendinţa de acoperire a rândurilor cu ochiri pe faţă de către rândurile cu ochiuri pe spate. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raport 1:1. mănuşi.2.4.6. fiind acoperite de rândurile de ochiuri pe spate. Tricot lincs raport 1:1 a. b. este reprezentat un tricot cu legătura glat derivat din două legături glat. dar consumul de fire este mai mare. ciorapi.

2. astfel încât între şi în spatele şirurilor de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături constituente. Raportul legăturii interloc 1:1 în direcţia rândurilor de ochiuri este 4. 2. 4 etc. 3. în completarea rândului. . 2. raportul fiind de 1. Întrucât firul nu evoluează pentru formarea ochiurilor în fiecare şir. În figura 2. cealaltă legătură patent formează ochiuri în şirurile 1.4. 5 etc.2. 4. b. un rând complet de ochiuri al legăturii derivate se formează în două etape: de unde rezultă şi deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor B/2 Tricotul glat derivat se utilizează în special pentru articole de lenjerie. 31 . este reprezentat un tricot cu legătura interloc formată din două legături patent. apoi. La fiecare legătură constituentă. de pe aceeaşi parte a tricotului aparţine celeilalte legături patent. într-o primă etapă formează ochiuri o legătură patent de raport 1:1 ( un ochi aspect faţă.4.4. 3. 2. etc. pe verticală evoluţia se repetă după un rând complet de ochiuri ale legăturii derivate. cealaltă legătură patent.2. iar în direcţia şirurilor de ochiuri. etc.4. Tricoturile cu legătură patent derivat (interloc) rezultă din combinarea a două sau mai multor legături patent.Fig. raportul legăturii pe orizontală fiind 2. reprezentare structurală. De aici rezultă deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor.7. B/2. un ochi aspect spate ). O legătură patent formează şirurile 1. 3. evoluţia se repetă după u ochi. cealaltă legătură glat constituentă formează ochiuri în şirurile 2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri O legătură glat formează şirurile 1. 1.8.6. Un şir de ochiuri aparţine unei legături patent.. iar şirul vecin. Pentru formarea unui rând complet al legăturii derivate. Tricot cu legătura glat derivat a. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raportul 1:1.

prin folosirea unor fire de culori diferite.a. urmate de alte două rânduri culoarea n ) şi b = 1.9 b se prezintă o legătură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare.4.4. Dimensiunile raportului sunt h = 4 ( două rânduri culoare r. 32 . Dimensiunile raportului sunt h = 5 ( două rânduri culoarea r urmate de un rând de culoare n şi alte două rânduri culoarea z ) şi b = 2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. a se prezintă o legătură glat cu dungi transversale.4.1. pentru femei.Fig.3.4.4. a. 2.3. Înălţimea raportului este determinată de numărul de culori utilizate.1 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE CULOARE Tricoturi cu desene de culoare sunt obţinute din legături de bază sau derivate. În figura 2.alimentate succesiv. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE Tricoturile ce desene cuprind ochiuri formate di fire de culori diferite (desene de culoare ). b. 2. Tricot cu legătura patent derivat reprezentare structurală. Se pot obţine dungi longitudinale.9.8.reprezentarea prin semne convenţionale Tricoturile interloc sunt destinate confecţionării articolelor de lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară. ochiuri cu evoluţie modificată ( desene de legătură ) sau combinaţii ale acestora ( desene combinate ). 2.4. transversale sau combinaţii precum şi tricoturi melanj sau vanisate. 2. Tricoturile cu dungi transversale de culoare rezultă prin utilizarea firelor de culori diferite. În figura 2.3. de numărul de rânduri produs din firele de diferite culori şi de înălţimea ochiului. bărbaţi şi copii. Se identifică un raport al desenului cu dimensiunile: h – înălţimea raportului şi b – lăţimea raportului desenului. Lăţimea raportului desenului este determinată de numărul de şiruri de ochiuri din raportul legăturii şi pasul ochiurilor.

4. 33 . ochiurile de culoare x se formează în fiecare rând la o legătură glat. determinat de numărul legăturilor constituente. iar în direcţia rândurilor de ochiuri după două şiruri de pe aceeaşi parte a tricotului. etc.b.9.4.1. deoarece în faţa şirurilor cu aspect spate sunt plasate şirurile de ochiuri cu aspect faţă. ) Desenul de culoare se repetă pe direcţia şirurilor de ochiri după un rând complet.10.4. determinat de raportul pe direcţia şirurilor de ochiuri al legăturii glat derivat şi b=2. Legătură patent 2:2 2. În figura 2. cealaltă legătură patent constituentă formează ochiuri din culoarea n. Dimensiunile raportului desenului sunt: h =1. etc.10. tricotul va prezenta şiruri de ochiuri de culoarea r (şirurile 2. în completarea rândurilor legăturii derivate. Înălţimea h a raportului desenului este determinată de raportul pe verticală al legăturii derivate şi înălţimea rândului de ochiuri. În figura 2. 3.3. Tricoturi cu dungi transversale de culoare a. Desenul apare ca urmare a realizării fiecărei legături constituente din fire de culori diferite Lăţimea b a raportului desenului este determinată de numărul legăturilor constituente din fire de culori diferite şi pasul ochiurilor. cealaltă legătură constituentă formează ochiuri din culoarea xx. Legătură glat .Fig. a se prezintă o legătură glat derivat. ochiurile unei legături patent se formează din culoarea r. 2. b se prezintă o legătură interloc.) în alternanţă cu şirurile de culoare n ( şirurile 1. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc.4. 4.

1. Firul de vanisare. fără modificarea evoluţiei firului. Desenul de culoare nu are raport. II. b=6.c. Se caracterizează prin aceea că în structura legăturii de bază sau derivate evoluează împreună. b se prezintă o legătură interloc raport 2:2.Fig. III şi din culoarea n. în rândurile I. tricotul va avea un aspect foarte plăcut datorită luciului firelor de mătase şi higroscopicitate bună datorită firelor de bumbac. în rândurile II. 4. O legătură glat formează ochiuri de culoarea r la fiecare rând ( şirurile 2.11. doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. ân rândurile IV. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare. Legătura glat b.12. 2. v. Dimensiunile raportului desenului sunt: înălţimea h. Fig. formată din două legături glat. f. IV. O legătură patent formează ochiuri de culoarea r. dimensiunile raportului sunt h =5. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare. etc. cealaltă legătură patent formează ochiuri din culoarea n. 4.11.II şi di culoare n. În figura 2.d. Tricoturile vanisate se pot obţine din fire de natură şi fineţe diferite. V. VI. iar firul de fond. Legătura interloc 2. apare în prim-plan pe faţa tricotului. două sau mai multe fire de culori diferite. VII. De exemplu.evoluează două fire. în rândurile IV.4. La tricoturile melanj firele nu-şi păstrează poziţia.3. de numărul de rânduri de ochiuri realizate din fiecare culoare şi de înălţimea ochiurilor şi lăţimea b. determinată de numărul legăturilor constituente şi pasul ochiurilor.10. firul de fond din bumbac şi firul de vanisare din mătase artificială. V. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare a. VII.4. În acest caz. Legătura glat b. în funcţie de avantajele căutate.4. V. 34 . 2. Legătura interloc 2. în rândurile III.1. III şi din culoarea r. În figura 2.). pe partea de spate. firul de fond şi firul de vanisare. cealaltă legătură glat formează ochiuri din culoarea r în rândurile I. VI.4.4. apărând întâmplător pe faţa tricotului. În structura tricoturilor vanisate figura 2.4.11. Tricoturile melanj sau vanisate se obţin prin alimentarea simultană a firelor de culori diferite. Dimensiunile raportului sunt h=7. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite. b=2. tricoturi cu dungi transversale şi longitudinale de culoare a.a se prezintă o legătură glat derivat.3. determinată de numărul de culori diferite alimentate succesiv.

3. II. Fig.12.2. spre stânga. Tricot vanisat 2. rândul I şi din şirul 3. iar buclele de ac ale ochiurilor din 4. Tricoturile cu desene ajur sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate care prezintă pe suprafaţă orificii.a. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu buclă de început. Se caracterizează printr-un aspect deosebit. că după transferarea completă a buclei de ac.  transferarea buclei de platină a unui ochi dintr-un rând pe bucla sau buclele ochiului. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. b. În figura 2. rândul II se dispun în spatele 35 . 4.13. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a. o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. la dreapta.2. 2.Fig. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE LEGĂTURĂ 2. respectiv ochiurilor. Ca urmare a introducerii unui ac în lucru. V ).13.5 ( rândurile IV.4. cu raportul pe orizontală şi verticală de 6. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2.4. datorită orificiilor generate pe suprafaţa tricotului. 5 ( rânduri III.3.14 este reprezentat de un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin. Se observă. din acelaşi rând sau rânduri ce urmează să fie tricotate. din reprezentarea structurală.4.3.4. este prezentat un tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin. reprezentare structurală. Principalele modificări de evoluţii întâlnite sunt:  transferarea completă sau incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin. I ) sunt transferate pe buclele de ac ale ochiurilor vecine. spre dreapta. Bucla de ac transferată se dispune în spatele buclei pe care se transferă.4.  buclele de început de şir. 2. ca urmare a modificării evoluţiei firelor. Buclele de ac ale ochiurilor din şirurilor 3.

Raportul desenului de legătură este format dintr-un ochi patent. cu ochiuri reţinute de indice 3 etc. flancurile ochiului se dispun pe înălţimea a două rânduri de ochiuri normale. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. după indicele de reţinere şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului.4. VI. după transferarea incompletă a buclei de ac. 6 ( rândurile II. cu distribuţie uniformă. reprezentarea prin semne convenţionale 2. buclele de ac ale ochiurilor reţinute evoluează în rândurile II. Se realizează din fire de aceeaşi culoare. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2. cu aspect faţă.b. După acest criteriu tricoturile pot fi: cu ochiuri reţinute de indice 1. tricoturile cu ochiuri reţinute pot fi: cu distribuţie uniformă în masa tricotului sau cu distribuţie neuniformă în cadrul unui raport sau în masa tricotului. un ochi glat şi u ochi reţinut. La tricoturile patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1. Tricoturile cu ochiuri reţinute se caracterizează print-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. Fig. 2. iar pe verticală este 3. Ochiurile din şirurile 2.IV. sau din şirul 3.2. rândul II. cu ochiuri reţinute de indice 2. Raportul desenului pe orizontală este 4. în aceeaşi structură se pot întâlni şi ochiuri reţinute de diferiţi indici. 5. IV ) sunt ochiuri glat.4. În industrie este cunoscut sub denumirea de tricot semitubular. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a. b.4. între flancul stâng şi flancul drept. 4. 36 . Şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. rândul III ). în structura lor se întâlnesc evoluţii normale şi evoluţii modificate ale firelor.14. dar şi datorită flotărilor de fir. Acestea se clasifică. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.15. din figura 2. 3. Bucla de ac şi de platină ale ochiului reţinut sunt caracteristice ochiului patent. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect.ochiurilor normale. Indicele de reţinere exprimă numărul de rânduri de ochiuri după care evoluează bucla de ac a unui ochi format într-un rând determinat. şirurile 1. reprezentare structurală. sunt formate din ochiuri reţinute de indice 1. conform unui desen.3. După caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. Tricoturile cu ochiuri reţinute sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate în cuprinsul cărora se întâlnesc ochiuri ale căror bucle de ac nu evoluează la nivelul rândului în care s-au produs.

)  numărul de şiruri de ochiuri în care evoluează elementele netransformate în ochiuri ( de un şir. reprezentare structurală. de indice1. în toată masa tricotului se vor identifica numai ochiuri duble de indice 1. 2. numit fang. pe o fontură. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. 37 . numit şi semifang pe o fontură. după care evoluţia se repetă atât pe orizontală cât şi pe verticală. În rândul I. pe un şir de ochiuri.4. care evoluează cu bucla de ac ( indice 1. de indice 1 – semifang a. reprezentarea prin semne convenţionale 2.Fig. Datorită acestui mod de realizare. 2. două etc. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.16.3. Tricot glat cu ochiuri duble. 3 etc. cu distribuţie uniformă.4. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1 şi a unei bucle netransformate în ochi.15. în rândul II se formează o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac al ochiului reţinut din rândul precedent şi un ochi reţinut de indice 1.17 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble de indice 1. b. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. neuniformă etc. )  caracterul distribuţiei ochiurilor duble în masa tricoturilor – cu distribuţie uniformă. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri ce evoluează lângă buclele de ac ale ochiurilor reţinute. a. În rândul I. pe un şir de ochiuri.4. b. reprezentare structurală.4. Se pot clasifica după:  indicele ochiului dublu. 2. Tricoturi cu legături duble sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate.16 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. după care raportul se repetă. f Fig. În figura 2. Tricotul patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 a. b. c.2.c. determinat de numărul de elemente netransformate în ochiuri.4. cu distribuţie uniformă pe suprafaţa tricotului.

reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. Tricotul patent 1:1. reprezentare structurală. 2. 2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi două ochiuri duble.Se caracterizează printr-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. c. b. Tricot patent cu ochiuri duble – semifang a. b. Fig. de indice 1 – fang a. ceea ce conduce la desimi pe verticală egale pe ambele părţi a tricotului. b. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi unul dublu. 3. 5 şi un şir de ochiuri duble. semifang. 4. Fig. numite semifang şi fang. Tricot glat cu ochiuri duble. 6. La tricotul fang. un tricot în cuprinsul căruia se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri care se dispun paralel cu bucla de ac a ochiului reţinut.4.17. reprezentarea prin semne convenţionale 38 .18.4. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. 2.18 se prezintă tricotul patent cu ochiuri duble. cu ochiuri duble de indice 1. figura … toate ochiurile sunt duble. a.4. reprezentare structurală. 1. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. prezintă o alternanţă de un şir de ochiuri normale.

tricoturi cu fire de căptuşeală. desfibrate etc.4.20 se prezintă un tricot patent 1:1 cu fire de 39 . b. reţinute sau ochiuri duble ce nu se dispun paralel cu direcţia şirurilor de ochiuri. Tricoturile cu ochiuri încrucişate sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. dar şi caracteristici negative: deşirabilitatea. Tricoturile cu fire de bătătură se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire care nu formează ochiuri. tricoturi pluş etc. specifice tricoturilor: foarte bună elasticitate. Raportul de legătură pe orizontală este 2. patent cu ochiuri reţinute şi încrucişate. Fig. Ochiurile cu aspect faţă din rândurile I şi II sunt deplasate spre dreapta.2. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri normale. tricoturile cu fire suplimentare sunt tricoturi cu legătură de bază derivate. şi pe verticală 6. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. Cel mai frecvent sunt utilizate tricoturile patent de diferite rapoarte cu ochiuri încrucişate.e. cum ar fi segmente de fire de bătătură sau fire ce evoluează normal în corpul ochiului şi buclele de platină foarte mari pot fi scămoşat. în structura cărora se găsesc şi elemente netipice pentru tricoturi.4. În figura 2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. extensibilitate. În figura 2.4. permeabilitate la aer etc.3. contracţia etc. Din această grupă fac parte tricoturi cu fire de bătătură. astfel că ochiurile cu aspect faţă sunt deplasate spre stânga în rândurile IV şi V. peste cele ale ochiurilor cu aspect spate.19 este reprezentat un tricot patent 1:1 cu ochiuri încrucişate prin deplasare – cu desene obţinute prin deplasare.2.4. orientate în direcţia rândurilor. 2.4.3. tăiat. până revine la poziţia iniţială.Tricotul patent cu ochiuri duble face parte din categoria tricoturilor cu desene de legătură. După realizarea ochiurilor din rândul III fontura din faţă se deplasează spre stânga cu un pas de ac.18. Păstrează toate caracteristicile pozitive. reprezentarea prin semne convenţionale 2. patent cu ochiuri duble şi încrucişate. deci caracteristica lui de bază este dată de aspectul frumos pe care îl conferă produsului. Flancurile ochiurilor transferate la dreapta şi la stânga vor apărea continue. 2.d. reprezentare structurală.

Pe spatele tricotului firul de căptuşeală evoluează în paralel cu bucla de ac a ochiului din şirul 2. 2. precum şi pentru mărirea compactităţii tricoturilor. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri Tricoturile cu fire de căptuşeală se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire suplimentare ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. Raportul de ancorare a firului de căptuşeală este1:3. în special în zona punctelor de legare. Tricoturile cu fire de căptuşeală prezintă o bună capacitate termică ceea ce le face utile în confecţionarea treningurilor. În figura 2. 4. firul de bătătură b este depus în fiecare rând între şirurile de ochiuri cu aspect de spate. tricoturile cu fire de bătătură se folosesc pentru bordurile ciorapilor precum şi la unele articole de corsetărie sau medicinale. într-un raport dat. Tricot glat cu fir de căptuşeală 40 . se realizează tricoturi vanisate cu fire de căptuşeală. unde firele de bătătură sunt din cauciuc. după care urmează trei şiruri fără puncte de legare. ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. realizând puncte de legare cu buclele de platină vecine. intr-un şir se realizează puncte de legare. firele de căptuşeală au fineţe mică. este exemplificat modul de realizare a punctelor de legare dintre firul de căptuşeală. Firele de căptuşeală sunt uşor vizibile pe partea de faţă. lenjeriei de corp etc.4. f a unui tricot glat. într-un raport dat. acoperite cu fire textile sau din fire elastomere. 2.bătătură. Întrucât aceste tricoturi. c şi buclele de platină ale ochiurilor de fond. apoi flotează în şirurile 3. se produc tricoturi cu fire de căptuşeală şi de vanisare cu fire de căptuşeală. reprezentare structurală.21. 5. Se pot realiza tricoturi cu unu şi chiar trei fire de căptuşeală într-un rând.4. În general.4. Fig.18.21. b. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. pe partea din spate sunt supuse unui proces de scămoşare. Fig. Pentru a reduce complet posibilitatea apariţiei pe faţă a firelor de căptuşeală. frecvent.

4 25 )  Prin aplicare (figura 2.26 )  Prin brodare ( figura 2. deoarece la nivelul învăţământului postuniversitar se pune mai mult accentul pe reprezentarea 41 . la tricoturile pluş cu desene. se pot delimita următoarele tipuri de desene:  intarsia ( figura 2.4. Tricoturile cu desene combinate se produc frecvent cu legăturile glat. ochiuri transferate. Oricare combinaţie între subclasele desenelor de culoare ( evoluţii succesive sau simultane a firelor cu caracteristici diferite ) şi subclasele desenelor de legătură ( ochiuri reţinute.4 .4. şi firul de pluş.4. o voi face doar prin exemplificare cu ajutorul imaginilor. fire suplimentare ) poate să conducă la obţinerea desenelor combinate.4. b.3. forma şi dimensiunile desenelor fiind dependente de posibilităţile tehnologice ale maşinilor pe care se realizează. La tricotul simplu toate ochiurile vor prezenta bucle pluş.28 ) O trecere în revistă a tuturor acestor structuri. prin caracteristicile lor corespund definiţiei: prezintă desen de culoare şi modificări de evoluţii. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. pe spatele tricotului.4. reprezentarea prin semne convenţionale 2. Fig.23 )  Wickel (figura 2. figura 2.27 )  Jacard ( figura 2. ochiuri duble. În figură este reprezentat un tricot pluş simplu cu structura glat.22 se caracterizează prin prezenţa în structură a unor fire ce evoluează normal în corpul ochiului. reprezentare structurală.24 )  Vanisate prin flotare ( figura 2. ( desen de culoare) şi evoluţii modificate ale unor elemente de structură. (desen de legătură ). În funcţie de caracteristicile de structură. pe faţa tricotului.22 Tricot pluş a. patent. lincs cu desene lincs şi interloc.3 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE COMBINATE Tricoturile cu desene combinate se caracterizează prin ochiuri realizate din fire cu caracteristici diferite.Tricoturile pluş. formând însă bucle de platină mari. Tricoturile pluş pot fi simple sau cu desene. ochiuri încrucişate.4. numite pluş. Se remarcă evoluţia a două fire: firul de fond.4. 2. buclele pluş se dispun pe suprafaţa tricotului conform unui desen. În grupa tricoturilor cu desene combinate sunt incluse şi structuri care.

4. Structură glat . în zona buclelor de platină b. 2. Totuşi . Puncte de legare între firele de culori diferite. în funcţie de nivelul clasei. Bucle de ancorare pe ace care realizează ochiuri din cealaltă culoare . bucle formate de unul din fire a. a tricoturilor cu desene combinate care să facă o aprofundare a materiei de specialitate.4. b. 2. Au şi avantajul că se pot deşiră şi se recunoaşte mai uşor . un număr diferit de ochiuri vecine conform unui desen 42 .24 Tricoturi cu evoluţie Wickel a. Fig. Structură glat cu ochiuri duble şi evoluţie Wickel într-un singur şir b.23 Tricoturi intarsia a. se pot desfăşura ore de laborator tehnologic cu reprezentări virtuale pe calculator sau practice. Fig.tricoturilor din bătătură cu desene de culoare şi cu desene de legătură care sunt mai uşor de reprezentat şi de recunoscut de către elevi. firul Wickel formează din două în două rânduri. realizarea unei reprezentări grafice după o mostră de tricot dată neridicând probleme deosebite pentru elevi.

Fig. 2.26 Tricot vanisat cu desen prin aplicare Fig.27 Tricoturi vanisate cu desene prin brodare 43 . 2.4. 2.4.4.25 Tricot vanisat prin flotare Fig.

b. aspect spate 44 .28 Jacard în trei culori – reprezentare reală pe calculator a. 2. Fig. b.4. aspect faţă.a.

răspunsurile fiind centralizate pe monitorul profesorului. căutarea de informaţii. propun spre rezolvare activităţi şi exerciţii care urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională. Partea superioară a ochiului 5.5. în perechi. Draperiile fac parte din grupa articolelor : a. Evoluţia identică a firului pe fiecare rând caracterizează legătura: a. Segment de legătură c. Interloc c. Patent b.E. Partea inferioară a ochiului b. Se realizează în laboratorul de informatică. Modul de înlănţuire a ochiurilor b. Care element nu aparţine unui ochi simplu: a. Componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic 6. în A.1. De sus în jos c. în grup  activităţi interactive  rezolvarea de exerciţii. Rândurile se numerotează: a. Aplicaţiile prezentate în acest capitol pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de evaluare prevăzute in standarde. Evoluţia firului este definită de : a. Aceste sarcini constau în  activităţi individuale. Tricot cu ochiuri reţinute c. Buclă de platină b. care va da la sfârşitul lecţiei punctajul fiecărui elev. Zona de tricot care se repetă c.APLICAŢII Pentru o mai bună înţelegere a conţinutului prezentat până acum. Bucla de ac este reprezentată de : a. Patent b. Tricot glat derivat b. De la stânga la dreapta 45 . Din grupa tricoturilor cu desene de legătură fac parte: a. Medicale c. reviste de specialitate Aplicaţia 2.L. Porţiunea care uneşte două ochiuri din rânduri diferite c. Tricoturi cu desene ajur 8. Cu cifre romane b. . Răspundeţi la următoare întrebări bifând răspunsul corect: 1. Decorative 2. Din categoria tricoturilor simple derivate avem : a. Lincs c. Tehnice b. Tricot lincs 3. Glat 7. Flancuri 4. şi ţinând cont că în capitolele precedente am făcut o sinteză a unui segment important din curriculumul de specialitate. folosind diferite surse – manuale.

Reprezentarea fidelă a evoluţiei firelor se realizează prin: a. X b. Segmentele de legătură 19. Cu desene de culoare 17. Din combinarea a două sau mai multe legături de bază de acelaşi tip 16. Cu desene de culoare b. Ochiuri normale realizate într-o singură etapă b. Bucla de platină c. Tricotul din bătătură cu ochiuri duble face parte din categoria de tricoturi: a. Elementul de bază a tricotului este: a. 0 15. Ochiul cu aspect faţă a tricotului din bătătură prezintă în prim plan : a. Articole de îmbrăcăminte c. Legătura 18. Legătura derivată rezultă din: a. Raportul legăturii b. Ace cu limbă cu două capete c. Pentru un tricot patent succesiunea şirurilor de ochiuri cu aspect faţă sau spate determină: a. ^ c. Tricot glat derivat b. Tricoturile lincs se realizează pe maşini dotate cu: a. Tricoturile vanisate se obţin prin alimentarea: a. ca urmare a modificării evoluţiei firelor este un: a. Derivate 13. Reprezentare analitică b. Ace cu cârlig 11. Succesivă a firelor de culori diferite b. Cu desene de legătură c. Articole medicale 46 . Buclele de ac şi de platină b. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale se obţin numai în cazul legăturilor: a. Tricotul care prezintă pe suprafaţă orificii. Intercalată a firelor de culori diferite 10. Tricot cu desene ajur 12. Tricot cu ochiuri duble c. Cu desene de legătură c. Bucla de ac b. Flancurile care acoperă buclele de ac şi platină c. Cu legături de bază b. Ochiul 20. Ace cu limbă b. Din evoluţia paralelă a firelor cu caracteristici diferite c. Simultană a firelor de culori diferite c.9. Lenjeria de corp face parte din grupa: a. Articole tehnice b. Reprezentarea prin semne convenţionale pentru un ochi cu aspect spate este: a. Reprezentare simbolică c. Reprezentare prin semne convenţionale 14. Desenul c.

5. Pentru ai stimula .  47 . Elevii. ca o cerinţă suplimentară. completează următoarea fişa de lucru 2.1 Nr.2 Elevilor li se pun la dispoziţie cataloage cu produse de îmbrăcăminte obţinute din tricot.   3.   4. Denumirea formei din Schiţe cu produse identificate Forme de tricot crt. Fişa de lucru 2. Ei sunt solicitaţi să observe cu atenţie imaginile produselor şi să discute între ei cu privire la formele de tricot din care provin produsele.   2.Aplicaţia 2.1 cu denumirea formei din imagine şi cu schiţe ale produselor pe care le-au identificat în reviste.5. li se cere să prezinte schiţe proprii a unor produse vestimentare realizate din tricot. grupaţi câte doi.5. imagine de elevi  1.

 Notarea se va face în funcţie de modul de prezentare a desenelor şi schiţelor. Fişa de lucru 2. Caracteristici Structuri de tricoturi (semne convenţionale.5.5. Aplicaţia 2.3 Se dă sarcină de lucru fiecărui elev în parte.2 . După expirarea timpului se schimbă lucrarea cu colegul de bancă care va face evaluarea lucrării. Timp de lucru 30 minute. 5.5. secţiune) principale Patent normal   Glat normal   Glat cu ochiuri duble   48 . Metode de reprezentare b. pentru completarea fişei de lucru 2.2 a.

Nerezolvarea corectă sau deloc a unui subpunct se notează cu 0 puncte. Glat cu ochiuri reţinute  Glat cu ochiuri transferate   Patent cu desene de culoare   Pentru rezolvarea corectă a punctului a de la fiecare structură de tricot se acordă 10 puncte ( 5 puncte pentru metode de reprezentare cu semne convenţionale şi 5 puncte pentru reprezentarea în secţiune ). 49 . Din oficiu se acordă 10 puncte.4.5. iar pentru rezolvarea corectă a punctului b se acordă 5 puncte. Aplicaţia 2.

care conţin A. Corelaţia poate fi făcută şi cu ajutorul calculatorului.Ochi c. A – Elementul de structură 1 .Rând de ochiuri B .0chi cu aspect faţă e. 6 . 50 h. 5 .Desenul combinat i. prin plasarea corectă a reprezentării grafice în dreptul elementului de structură corespunzător.Tricotul 2 .Realizaţi o corelaţie între următoarele două coloane. .Şir de ochiuri f.Reprezentarea lui grafică a b 3 .elementul de structură şi B – reprezentarea lui grafică. 9 .Punct de legare d.Legătura 4 . 7 . 8 – ochi transferat g.

Fig. corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare. Această temă se va da individual.5.1 şi figura 2.5.7.1. Aplicaţia 2. Reprezentaţi prin celelalte metode. fiecare pereche fiind punctată în funcţie de : rapiditate. 2. durata fiind de 20 minute. prin metodele învăţate.6.j.5. fig.2. tricoturile reprezentate prin metoda structurală în figura 2.5. punctarea făcându-se după corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare. Această activitate se va face pe perechi .5. Aplicaţia 2. 2.2 Aplicaţia 2. Reprezentaţi un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot melanj în structură glat şi un raport de cinci şiruri şi patru rînduri de tricot glat care să conţină două orificii ajur.5.5.5. 51 .

5. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat şi litera F . Tricotul glat derivat face parte din categoria tricoturilor cu legături cu desene. cu fir de bătătură depus în fiecare rând. aspect spate . 10.5. 1. Tricotul este un produs textil format din ochiuri. 4.4 şi 2.3 . 2.2. Aplicaţia 2.5. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. formează rânduri de ochiuri. 8. Tricoturile cu legături cu desene de culoare se realizează prin alimentarea succesivă sau simultană a firelor de culori diferite. 9. Desenul de culoare se caracterizează prin ochiuri normale.5 de mai jos. Porţiunea de fir ce uneşte ochiul dintr-un rând cu ochiul din rândul precedent sau cu ochiul din rândul următor.Caracterizaţi transferul ochiurilor din figura 2. 2. Tricoturile din urzeală se formează prin buclarea simultană a unui sistem sau a mai multor sisteme de fire de urzeală. Precizează elementele de caracterizare specifice: raport. Ochiul format din buclă de ac. destinaţie 52 . Ochiurile înlănţuite pe verticală. Reprezentaţi prin toate metodele un raport de patru şiruri şi două rânduri de tricot glat cu aspect spate. indicând rândurile şi şirurile din care şi unde au fost transferate ochiurile.5.5. 6. realizate din fire cu caracteristici diferite în principal de culori diferite. proprietăţi. la un tricot de urzeală se numeşte bucla de platină.5. 5. dispus sub formă de şiruri şi rânduri. Tricoturile semiconturate se obţin prin îngustări în trepte şi lărgiri succesive. reprezentat în imaginile din fig.3 Aplicaţia 2. Aplicaţia 2. segment de legătură şi buclă de platină este ochi normal de tricot de bătătură. Reprezentaţi prin metoda structurală un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot glat.5.9. cu fir de bătătură şi urzeală depus în fiecare rând.10 Numeşte tipul de tricot. Bucla de ac este partea inferioară a ochiului 3. Fig.8 Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A . 7.

destinaţiei şi proprietăţilor .11 Folosind elementele din descrierea tricotului patent derivat şi reprezentările din figura 2.6. Aplicaţia 2.5. b. Fig.. 53 .5. 2.5. 2.4 a.5.5 c. caracte rizează tricotul din punct de vedere al raportului. Fig.

Folosind reprezentarea structurală . reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale .5.5.12 În figura 2. Fig.13 54 .5. 2.5.7 Aplicaţia 2.5. 2.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac.6 Aplicaţia 2. descrie legătura. Raportul desenului de legătură în direcţia rândurilor de ochiuri este 6 şi în direcţia şirurilor de ochiuri este 5.Fig.

5. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale .15 Înlocuieşte spaţiile libere folosind cuvintele cheie potrivite: 55 . iar pe verticală este 4 . tricotul din figura 2. cu distribuţie uniformă. 2.5.În figura 2. numit şi semifang pe o fontură.5.14 Reprezintă pe caiet. Fig. Fig.8 Aplicaţia 2.5.9 Aplicaţia 2.5.5.8 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. Folosind reprezentarea structurală .9. pe un şir de ochiuri. prin toate metodele cunoscute. descrie legătura. 2. de indice 1. Raportul desenului pe orizontală este 5.

18 Reprezintă tricotul din figura 2. cu aspect … (9)….. 4. Aplicaţia 2. 6. este produs textil. 5..5.. 3.5. este aceea componentă a structurii tricotului care reprezintă un motiv geometric sau floral. …… (2)…… este succesiunea ochiurilor pe direcţie transversală a tricotului De la stânga la dreapta pe direcţia rândurilor. este aceea zonă din tricot care se repetă şi se caracterizează prin lăţime şi înălţime. număr de … (8)……….11 prin metodele cunoscute.5.16 Enumeră părţile componente ale ochiului. de ochiuri. identifică-l şi caracterizează-l. pe caiet. respectiv poziţia spaţială a firului de structură 9. …… (6)……. şi se poate exprima prin număr de … (7)….5. reprezintă cea mai mică unitate a structurii tricotului şi este obţinut prin buclarea firului. 8. … (5)………. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu. Tricoturile de bătătură cu legături de bază sunt: …………(12. pe una din părţi. Fig. 1. 7. Aplicaţia 2. 2. identifică-l şi caracterizează-l. Reprezintă.10 Aplicaţia 2. se numerotează …… (3)…… …… (4)……. şi respectiv.5 17 Reprezintă tricotul din figura 2.14 )…………………… 10. constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului. 2. format din ochiuri dispuse sub formă de rânduri şi şiruri. cu aspect … (10)……. 4 tipuri de ochiuri pe care le-ai reţinut.…(1)…. 56 . pe cealaltă parte.5.10 prin metodele cunoscute.13. Reprezentarea prin … (15)…………………. …… (11)……… este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor . .

metraj tubular  3.2 Nr. crt. 7 – b . 6 – c . 16 – b . Aplicaţia 2. 11 – c .REZOLVAREA APLICAŢIILOR Aplicaţia 2. metraj plan  2. panou semiconturat 57 .1 Răspunsurile corecte sunt următoarele: 1 – c.5. 5 – a . Forme de tricot Denumirea formei din imagine Schiţe cu produse identificate de elevi  1. 15 – c . 2 – b . În funcţie de modalitatea de evaluare. 17 – a . 9 – b . 20 – b . 3 – b . 4 – c . 14 – c. 12 – a . 10 – b . 13 – a . 19 – c . profesorul va hotărî punctajul pentru fiecare răspuns corect.5. 18 – b . 8 – a . panou plan  4.

Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. secţiune) b. Glat normal Glat cu ochiuri reţinute Structură la care buclele sunt dispuse în rânduri ulterioare celor în care au fost formate. Şirurile de ochiuri pe faţă acoperă şirurile de ochiuri pe spate. Glat cu ochiuri duble Este format din ochiuri reţinute care au pe lângă bucla de ac una sau mai multe bucle netransformate în ochiuri. Este format din ochiuri normale de tricot simplu. cu aspect de faţă pe una din părţi şi cu aspect de spate pe cealaltă parte.5. 58 . -  tricot conturat spaţial Aplicaţia 2. Caracteristici principale Este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de faţă – spate pe ambele părţi ale tricotului.5. Structuri de tricoturi Patent normal a. În spatele lor este dispus segmentul de flotare.3. Metode de reprezentare (semne convenţionale. Se rulează la margini. Se caracterizează prin alternanţa şirurilor de ochiuri pe faţă cu şirurile de ochiuri pe spate.

2 – F . 4 – A . Aplicaţia 2. 10 – F . 9–f. rândul III ). 7 – F . patent 2:2 . Denumirea tricoturilor sunt: Figura 2.5.8.5. Patent cu desene de culoare Structură obţinută prin alimentarea succesivă a firelor de culori fără modificarea evoluţiei firelor. 6–h.5. glat.5. 8–e. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2.Glat cu ochiuri transferate Structură formată din ochiuri normale sau reţinute. Şirul se continuă cu o buclă de început. 7–b. 4–a.4. Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1–c.reprezentare structurală 59 . Aplicaţia 2. rândul II se dispun în spatele ochiurilor normale.5. care după realizarea lor sunt trecute pe ochiurile vecine la stânga sau la dreapta. 9 – A . Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. după transferarea incompletă a buclei de ac.5. 3–d. Aplicaţia 2. la dreapta.5. 5–g. Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1 – A .9 a. 6 – A . 8 – A . rândul II. 2–i. între flancul stâng şi flancul drept. Raportul desenului pe orizontală este 4.1 .Tricot glat cu fir de căptuşeală Figura 2.7. rândul I şi din şirul 3. Aplicaţia 2. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. Aplicaţia 2. 3 – F . Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură . Este reprezentat un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin. iar pe verticală este 3. b. 5 – F . sau din şirul 3.2 – Tricot cu dungi transversale de culoare: a.5.

urmate de două şiruri de ochiuri cu aspect spate.5. care formează invers. de indice 1. Aplicaţia 2.5. după care raportul se repetă. rând III. la care două rânduri de ochiuri cu aspect faţă ( I.6. II) sunt urmate de două rânduri cu aspect spate ( III. două cu aspect faţă. rând II.11. În figura 2. aspect faţă în şirul 3. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură şi urzeală – reprezentare structurală a. rând III. Acele celor două fonturi lucrează şi ele într-un raport diferit: în fontura din faţă lucrează toate . aspect spate în şirul 6.8. deşirabilitate redusă şi nu prezintă fenomenul de rulare la margini. şi din şirul 4. şi din şirul 4 .4. b=3. aspect spate . cu o altă legătură patent.5. aspect faţă. Evoluţia firului se repetă pe direcţia şirurilor de ochiuri după patru rânduri. realizată în condiţii comparabile.5 avem reprezentat un tricot lincs de raport 2:2. rând II. cu lăţimea raportului b=3.10 În figura 2. iar în fontura din spate .5.12 În figura 2. iar al ochiurilor glat este 1. IV). Destinaţia tricoturilor interloc este foarte variată datorită structurii care este una din cele mai stabile din punct de vedere dimensional. avem reprezentat un tricot interloc de raport 2:1. acul respectiv s-a eliberat. b. celelalte cu aspect spate. Aplicaţia 2. rând I. în rândul următor se formează o buclă de început care contribuie la crearea orificiului. Aplicaţia 2. Aplicaţia 2. În şirul / şirurile vecine se va dispune atât ochiul care se transferă cât şi ochiul pe care se transferă.b.5. lucrează în raportul 1:1. Tot transfer complet al buclei de ac se face şi spre stânga: din şirul 5. înălţimea raportului legăturii fiind. aspect spate. caz în care se combină o legătură patent care formează două şiruri de ochiuri cu aspect faţă . este prezentat un tricot glat cu ochiuri duble. un şir de ochiuri cu aspect spate urmate de un şir de ochiuri cu aspect faţă. h=1. Se caracterizează prin transferul complet al buclei de ac spre dreapta: din şirul 3. Deoarece în urma transferului ochiului. Ca proprietăţi specifice putem enumera: forţa de tracţiune în lăţime este de două ori mai mare decât cea a tricotului patent.5. aspect spate în şirul 3. avem un reprezentat un tricot patent de raport neregulat 2:1.5.13 În figura 2.5. bucla de ac fiind suprapusă. 60 . Numărul de ochiuri patent din raport este egal cu doi. rând V.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac . aspect faţă.5. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1.semifanf: în rândul I. h=4. Raportul legăturii este format din 6 ochiuri. „plin”. rând V. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent. rând I.aspect faţă în şirul 4. În figura 2.

4 – tricotul . 9 – faţa . 3 – şirurile de ochiuri . 7 – şiruri . 5 – desen . 15 – semne convenţionale . 8 – rânduri . Completarea definiţiilor se va face astfel: 1 – ochiul .5 15. 6 – raport . 61 .Aplicaţia 2. 12 – glat . 11 – legătură . 10 – spate . 14 – lincs . 2 – rândul de ochiuri . 13 – patent .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful