DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA TRICOTURILOR DEFINIREA TRICOTURILOR

Suprafeţele textile, din care fac parte şi tricoturile, au fost destinate, în principal, confecţionării articolelor de îmbrăcăminte, pentru a asigura funcţiile: de protecţie împotriva unor factori externi, de confort, de creare şi receptare a frumosului. Articolele de îmbrăcăminte, alături de cele decorative, de uz-casnic, constituie domeniul clasic, tradiţional de utilizare a suprafeţelor textile. Odată cu dezvoltarea ramurilor activităţii umane, din considerente de ordin economic (cheltuieli reduse, eforturi minime) şi din motive de funcţionalitate optimă (capacitatea unor sisteme fizice de a corespunde cât mai bine unor cerinţe), materialele textile şi-au găsit utilizare şi în mai multe alte sectoare, determinând domeniul tehnic, neconvenţional de utilizare. Astăzi, se poate afirma că materialele textile sunt folosite cu succes aproape în toate compartimentele activităţii umane: industrie, agricultură, armată, medicină, sport, timp liber etc. Acest lucru a fost posibil datorită diversităţii formelor lor de prezentare, a masei specifice reduse în comparaţie cu alte materiale, a posibilităţilor de dirijare a proprietăţilor. Zilnic, sunt găsite noi aplicaţii, textilele înlocuind materialele tradiţionale, costisitoare, greu de realizat din punct de vedere tehnic, depăşite moral. Pentru a atinge un raport satisfăcător preţ / producţie, sunt cercetate atât produsul textil, cât şi metodele de obţinere. Proiectarea produselor tricotate nu trebuie înţeleasă ca un sistem închis, ea trebuie să se desfăşoare în bata unor informaţii, ale căror surse sunt:  Societăţi comerciale care realizează produse similare  Piaţa – cerere, posibilităţi de desfacere  Literatura de specialitate  Furnizori de materii prime  Institute de cercetare cu realizări importante în domeniu  Firme constructoare de maşini – utilaje cu performanţe ridicate Se desprinde astfel ideea că activitatea de proiectare a produselor tricotate este o activitate complexă, care necesită vaste cunoştinţe de specialitate, de aceea ea trebuind să se desfăşoare în echipă şi să fie susţinută financiar. De aceea s-a pus mare accent în ultima perioadă pe produsele realizate din tricoturi. Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate între ele, dispuse sub formă de şiruri şi rânduri. Tricotul se obţine pe cale mecanică, fie prin buclarea succesivă a unuia sau mai multor fire alimentate în paralel (tricotarea pe direcţie transversală), caz în care se formează tricotul din bătătură, fie prin buclarea simultană a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeală (tricotarea pe direcţie longitudinală), când se obţine tricotul din urzeală.

Tricot din bătătură

Tricot din urzeală

11

Aşadar, după modul de realizare, se deosebesc două tipuri de tricoturi: din bătătură şi din urzeală. În tabelul 2.1 se pun în evidenţă elementele esenţiale de distincţie. Tabelul 2.1. Caracteristici ale tricotului din bătătură şi din urzeală Caracteristica Număr de fire Direcţia de evoluţie Tipul buclării Tricot de bătătură Un fir sau mai multe alimentate în paralel Transversală Succesivă Tricot de urzeală Unul sau mai multe sisteme de fir de urzeală alimentate simultan Longitudinală Simultană

Iniţial, firele pot fi asimilate cu corpuri cilindrice drepte, care prin buclare sunt încovoiate succesiv, sau simultan, căpătând o dispunere specifică structurii de tricot din bătătură, respectiv de tricot de urzeală. Pentru a de consistenţă structurii, între elementele buclate se realizează „puncte de legare”, prin trecerea firului „peste” – „ sub”, într-o succesiune specifică legăturii. În cazul tricoturilor, în evoluţia firului se identifică un element de bază, care are caracter de repetabilitate şi este indivizibil, denumit ochi de tricot. Ochiul de tricot are forme diferite în funcţie de tipul tricotului şi se obţine prin procedee manuale sau mecanice, care conţin mai multe faze de formare, într-o anumită succesiune. Noţiunile ce caracterizează un tricot, prezentate din punct de vedere structural, determină o subordonare a acestora, de la simplu la complex, aşa cum rezultă din schema de mai jos. Fir (fire) → Ochiuri → Legătură tip ochi → Structură → legătură desen raport Tricot materie primă formă structură parametri de structură

Tricotul, analizat din punct de vedere fizic, se caracterizează prin: materie primă, formă (obţinută prin tricotare), structură şi parametri de structură. Aceste elemente evidenţiază în ansamblu anumite proprietăţi, strict corelate cu destinaţia dată produsului tricotat.

2.1.2. CLASIFICAREA TRICOTURILOR
Tricoturile, proiectate şi realizate pentru anumite destinaţii, pot fi caracterizate în legătură cu materia primă, formă (obţinută prin ticotare), structura şi parametrii de structură, precum şi în legătură cu proprietăţile conferite de acestea la un loc. Aşadar tricoturile se pot grupa după:  Destinaţie  Materie primă  Formă  Structură  Proprietăţi specifice În continuare se prezintă o schemă de clasificare a tricoturilor după aceste criterii, mai puţin după proprietăţi specifice. Pentru formarea unei imagini de ansamblu, grupele şi sub grupele de tricoturi, care rezultă în urma ierarhizării, sunt însoţite şi de exemple.

12

Clasificarea tricoturilor
Nr. crt 1. Criterii de clasificare După destinaţie Grupe Articole de îmbrăcăminte Subgrupe În funcţie de utilizare În funcţie de vârsta şi sexul utilizatorului În funcţie de sezon Articole decorative şi de uz casnic Articole tehnice şi medicinale Pentru industrie Detalii Îmbrăcăminte exterioară, lenjerie, ciorapi, mănuşi, băşti, fesuri, fulare, blănuri ecologice, auxiliare Nou-născuţi, preşcolari, copii (6-14 ani), adolescenţi, femei, bărbaţi, universale Primăvară, vară, toamnă, iarnă Perdele, draperii, cuverturi, covoare, stofe de mobilă, lenjerie de pat, prosoape Construcţii civile şi industriale, construcţii de automobile, electronică şi comunicaţii, chimie şi petrochimie, minerit, geotehnică, prelucrarea lemnului, metalurgie, siderurgie, alimentară

Pentru agricultură Pentru armată Pentru medicină Pentru activitate sportivă 2. După materia primă Naturale chimice sintetice Vegetale Animale Artificiale - proteice Heterocatenare Carbocatenare Minerale, metalice 3. După formă Metraj Panouri tricotate în lanţ Plan, tubular Plane Tubulare Piese de formă plană şi tubulară, conturate, tricotate bucată cu bucată Tricotate integral 4. După structură Din bătătură (simple) Cu conturare plană Cu conturare spaţială Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături cu desene Din urzeală Cu legături de bază Cu legături derivate Cu legături de desene Tricoturi realizate cu două sau mai multe sisteme de fire, cu desene de culoare, cu evoluţii în două şiruri cu ochiuri reţinute, cu ochiuri duble, cu fire suplimentare Glat, patent, lincs Glat derivat, patent derivat, lincs derivat De culoare, de legătură, combinate Lănţişor, tricot, atlas În funcţie de productivitatea maşini şi necesarul de tricot De lăţime constantă, de lăţime constantă fără ochiuri de margine, semiconturate, conturate Simple, conturate spaţial Bumbac, in, cânepă Lână, mătase Celulozice, viscozice, cupro Poliamidă, poliester, poliuretan Polivinilice, poliacrilonitrilice, policlorvinilice, polietilenă, polipropilenă

13

Diferite exemple de tricoturi

Îmbrăcăminte exterioară

Perdele din tricot din urzeală

Băşti şi fulare

Cagule

Mănuşi

Şosete

14

Articole de lenjerie din tricot

Diferite modele de ciorapi

Dantele

Plase pentru ţânţari

15

Plase camunflaj Hamac Lenjerie de pat şi cuverturi Plase de pescuit Înlocuitor de vas de sânge Tricot conturat spaţial 16 .

Metraj plan Metraj tubular Panou plan Panou conturat plan Tricot conturat spaţial Tricot glat Tricot patent Tricot lincs Tricot cu desene combinate 17 .

Elementul de structură Tricotul Definirea elementului de structură Produs textil format din ochiuri dispuse sub formă de şiruri şi rânduri Reprezentarea grafică Nr. în zona “capului” ochiului 1 2 3 5. flancuri şi buclă de platină. Prin aceste aplicaţii se poate realiza şi o verificare imediată a noilor cunoştinţe dobândite de elevi prin folosirea sistemului AEL .5. 1. Aplicaţiile vor fi prezentate în subcapitolul 2. rândurile I. 3) 3.2. Şir de ochiuri 4.II. în zona “piciorului ochiului” şi două în partea superioară. în direcţia rândurilor ( de exemplu. Prezentarea sub formă tabelară a elementelor de structură este gândită astfel. 2. cu caracter de repetabilitate care se obţine prin buclarea firului Succesiunea ochiurilor pe direcţia longitudinal a tricotului . În continuare vor fi definite şi illustrate prin exemple aceste elemente specifice . rezultă din trecerea “peste” şi “sub” a porţiunilor de fir care se leagă Ochiul format din buclă de ac. Ochi Cea mai mică unitate a structurii tricotului. Ochi normal de tricot de bătătură 18 . pentru a constituii punctul de plecare în realizarea unor aplicaţii pe calculator care se pot folosi în predare şi evaluare. în ordinea formării (de exemplu. şirurile 1. două în partea inferioară. contribuind la consolidarea elementelor structurii. se realizează patru puncte de legare. III ) Zona în care două porţiuni de fir vin în contact. Pentru formarea unui ochi normal. crt. cu realizarea unor unghiuri mari de înfăşurare. Punct de legare 6.se numerotează în direcţia şirurilor. Rând de ochiuri Succesiunea ochiurilor pe direcţia transversală a tricotului. se numerotează de la stânga la dreapta.ELEMENTE DE STRUCTURĂ A TRICOTURILOR DIN BĂTĂTURĂ Domeniul structurii tricoturilor prezintă noţiuni specific care trebuiesc definite şi nuanţate pentru a putea uşura înţelegerea problematicii.

acoperind buclele de ac şi de platină.).porţiunea de fir 3-4 ) Este ochiul care prezintă în prim plan flancurile. etc. acoperind flancurile Este dată de modul de dispunere a elementelor componente ( exemplu: ochiuri normale. respective segmentele de legătură Este ochiul care prezintă în prim plan buclele de ac şi de platină. în principal de culori diferite 19 . 0chi cu aspect faţă Este reprezentată de pertea superioară a ochiului (porţiunea de fir 2-3) Este partea inferioară a ochiului. Desenul de culoare Se caracterizează prin ochiuri normale. Ochi cu aspect spate 13. care uneşte corpurile a două ochiuri din şiruri vecine ( porţiunea de fir 4-5 ) Porţiunile de fir care fac legătura între bucla de ac şi buclele de platină (flancul stâng-porţiunea de fir 1-2 . 12. ) în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. Structura tricotului 14. se poate obţiune prin diferite tehnici. ochiuri duble.7. Legătura Este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor. Desen 15. respective poziţia spaţială a firului de structură 8. 9. respective segmntele de legătură. floral. Bucla de ac Bucla de platină 10. este determinată de legătură şi de desen Aceea componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic (geometric. ochiuri reţinute. flancul drept. realizate din fire cu caracteristici diferite. liber etc. Flancuri 11.

Structuri cu desene 20 . în număr de rânduri de ochiuri (h) sau în milimetri. Raport Acea zonă din tricot care are caracter de repetabilitate . Raportul desenului 21. inclusive fire suplimentare 22. Structuri fără desene Structuri cu legături de bază sau derivate la care toate ochiurile sunt normale . dimensiunile raportului ( lăţimea şi înălţimea) se pot exprima în număr de şiruri (b) şi .16. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri din fire cu caracteristici diferite sau/şi evoluţii modificate. respective. Raportul de legătură Este dat de numărul de şiruri de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă evoluţia Este dat de numărul de şiruri şi rânduri de ochiuri după care se repetă desenul 20. 19. realizate din fire cu aceleaşi caracteristicii Se realizează cu legături de bază sau derivate. Desenul combinat Este realizat prin îmbinarea elementelor caracteristice celor două tipuri de desene 18. Desenul de legătură Presupune modificarea evoluţiei specifică ochiurilor normale sau introducerea firelor suplimentare. toate ochiurile sunt de fire de aceeaşi culoare 17.

2. se utilizează pentru tricoturile din bătătură următoarele metode:  Reprezentarea structurală.(fig. c) flancurile se consideră segmente de dreaptă. Această metodă permite reprezentarea structurii tricotului în două variante de dispunere: teoretică şi reală. 21 . fire suplimentare ) avem o reprezentare grafică a structurii tricotului. care se constituie în module. iar buclele de ac şi de platină se consideră semicercuri. conform STAS 8257 – 79. Printr-o reprezentare grafică trebuie să scoatem în evidenţă:  Evoluţia firului /firelor  Desenul şi raportul desenului  Unele indicaţii tehnologice Pentru reprezentarea grafică a tricoturilor se folosesc mai multe metode care pe plan mondial au diferite arii de utilizare. b. elemente cu evoluţii modificate. Structuri modulate Sunt structurile în cuprinsul cărora se identifică subrapoarte. 2. În cazul dispunerii teoretice.3.23.1 a. poziţia sa în cadrul raportului. Prin transpunerea pe desen a poziţiei firului şi a formei elementelor componente ( ochiuri normale. (analitică )  Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri  Reprezentarea prin semne convenţionale  Reprezentarea aspectului desenului Reprezentare structurală reproduce fidel evoluţia firului / firelor din tricot.2. b. ) a.3. Elementele ochiului se trasează în funcţie de legătura şi aspectul tricotului. În ţara noastră . caracterizate printr-o unitate din punct de vedere structural Metode de reprezentare grafică a tricoturilor din bătătură Structura tricoturulor este dată de modul de dispunere a elementelor constituente în cadrul sistemului tehnic pe care îl reprezintă tricotul. Pentru a uşura executarea reprezentării structurale teoretice se poate folosi foaia cu pătrăţele sau hârtia marcată cu semicercuri desenate echidistant şi care reprezintă buclele de ac ale tricotului ( fig .

3 Reprezentarea structurală a dispunerii reale 22 . oferind cele mai multe informaţii despre sructura tricotului.2 Hârtia marcată cu semicercuri În cazul dispunerii reale.3. Este mai laborioasă . Prin folosirea programului se pot evidenţia: deplasarea pe verticală a corpurilor ochiurilor cu dispunerea oblică a buclelor de platină. 2.3. 2. inclinare şi / sau rotire a corpurilor ochiurilor).(fig. ocupă mai mult spaţiu. firul buclat are o anumită grosime şi nu este reprezentat printr-o linie. Faţă de situaţia teoretică. b.3 a şi b ) se urmăreşte nu numai reprezentarea poziţiei firului. folosind programul Autocad .2.1 Reprezentarea structurală a dispunerii teoretice – variante Fig. Fig. dar este cea mai completă. a. 2.c.3.3. sugerând dispunerea lor în stare liberă. această reprezentare se poate realiza cu ajutorul calculatorului . Fig. ci şi cea a ochiurilor.

Metoda este considerată simbolică deoarece nu este reprezentată o secţiune tehnică a rândului de ochiuri.5 ) o O modalitate simplificată şi mai rapidă în raport cu prima şi utilizată în mod curent la noi în ţară ( fig.4. b.3. Întâlnim şi la această metodă două variante: o Vederea de sus a evoluţiei firului pe ace.1 Tipuri de Reprezentare structurală Semne convenţionale Semne ochiuri şi convenţionaleale elemente ale secţiunii ochiurilor Faţă Spate Faţă Spate Faţă Spate tricoturilor din bătătură 23 . împreună cu buclele ochiurilor vechi (fig. având câştig de cauză prima variantă ca o metodă mai riguroasă. pentru fiecare element component propunându-se câte un simbol.).3. Tabel 2. reprezentare pe calculator Reprezentarea simbolică a secţiunii rândurilor de ochiuri constă în transpunerea pe hârtie a poziţiei firului ( firelor ) faţă de ace. 2. Fig.2. 2.5 Fig.3.2. Punctele de pe hârtie sunt echidistante şi reprezintă acele şi sunt plasate în rânduri paralele sau intercalate în funcţie de aşezarea lor în fontură (fig2. raportul în care lucrează acele. 2. ceea ce nu este în conformitate cu realitatea.3. poziţia relativă a acelor.6 ) dar care are ca principal dezavantaj că sugerează o încrucişare a ochiurilor. Metoda cunoaţte mai multe variante.3.3.a. Reprezentare pe hârtie.3. Metoda reprezintă avantajul că oferă informaţii şi despre modul de realizare a tricotului – număr de fonturi.3. dintre care cea mai utilizată la noi în ţară are la bază semnele: X – pentru ochiul cu aspect faţă O – pentru ochiul cu aspect spate În tabelul 2.6 Reprezentarea prin semne convenţionale constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului.1 sunt definite şi reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de structură ale tricoturilor din bătătură.4 Hîrtii pentru reprezentarea tricoturilor – cu puncte în rânduri paralele şi intercalate Fig. în rândul respectiv de ochiuri .

Ochi normal Ochi vanisat Buclă de început sau buclă netransforma tă în ochi Ochi dublu de indice 1 Ochi dublu de indice 2 Ochi reţinut de indice 1 Ochi reţinut de indice 2 Flotare Ochi reţinut cu flotare cu punct de legare şi flotare 24 .

Ochi dublu de indice 1 cu flotare Ochiuri transferate Buclă de platină transferată pe buclă de ac Bucle de platine reţinute şi transferate succesiv pe bucla de ac Ochi pluş Bucle de ac semitransfera -te 25 .

sub raportul legăturii. se poate considera oricare din această faţă dacă se pot folosi în confecţionare ambele feţe. ace de decompoziţie.  determinarea evoluţiei firelor  transpunerea structurii tricotului pe hârtia de decompoziţie  determinarea elementelor componente ale legăturii În determinarea tipului de tricot. pensetă. se face prin simplă observare. Analizând mostra respectivă sub raportul deşirării. microscop stereoscopic.Buclă de platină transferată pe buclă de ac în acelaşi rând Bucle de platină reţinute şi transferate succesiv pe buclă de ac Reprezentarea aspectului desenului constă în indicarea pe hârtie a dispunerii culorilor în raportul desenului. iar structura lui este netedă şi compusă pe o parte din ochiuri pe faţă şi pe cealaltă parte din ochiuri pe dos. şi sub aspectul înlănţuirii firelor. Această operaţie se face tot prin simpla observare cu ochiul liber sau folosind lupa. se poate trage concluzia că este vorba de un tricot de bătătură. După ce s-a stabilit că mostra prezentată este un tricot din bătătură. REALIZAREA REPREZENTĂRI GRAFICE DUPĂ O MOSTRĂ DE TRICOT DATĂ Pentru a reuşi o reprezentare grafică corectă după o mostră de tricot dată – în cadrul orelor de laborator tehnologic trebuie să realizăm decompoziţia tricotului prin parcurgerea progresivă a mai multor etape cu scopul de a determina. respectiv în cazul tricoturilor cu aspect de faţă sau cu aspect de spate pe ambele părţi. se trece la determinarea părţii din faţă a tricotului. materiei prime şi caracteristicilor tehnice. foarfece. În cazul maşinilor cu două fonturi sau lincs .  stabilirea numărului de fonturi.dacă raportul are dimensiuni mari.  determinarea feţei tricotului. se recomandă ca acesta să fie reprezentat în întregime prin una din metode. toate elementele care intră în structura unui tricot. Se ştie că faţa tricotului produs pe maşini cu o singură fontură prezintă coastele ochiurilor sub aspectul unui V trunchiat. pe cât posibil. aceasta trebuie însoţită şi de o altă reprezentare grafică. în cazul tricoturilor fine. În cazul în care tricotul prezintă faţă şi dos. Aceste etape sunt:  Alegerea instrumentelor de lucru cum ar fi – lupă textilă. iar prin celelalte numai o zonă din raport. Hârtia folosită este cu pătrăţele iar spaţiul cuprins între două linii orizontale reprezintă un rînd de ochiuri care apare pe faţa tricotului iar spaţiul dintre ele două linii verticale reprezintă un şir de ochiuri pe faţă. Următoarea etapă este stabilirea numărului de fonturi. rame pentru întins tricotul  Determinarea principalelor caracteristici ale tricotului  tipul de tricot. adică dacă tricotul este din bătătură sau urzeală. 26 . Pentru a avea mai multe informaţii despre structura tricotului. pe baza cunoaşterii caracteristicilor legăturilor. cea mai rapidă. în cazul în care tricotul se deşiră uşor.

evoluţia firelor şi lucrul acelor necesită două figuri . La fiecare rând care se deşiră se notează pe hârtia de decompoziţie evoluţia firului şi lucrul fiecărui ac în parte. După determinarea evoluţiei firelor în tricot şi transpunerea legăturii pe hârtie de decompoziţie. reprezentând acele celor două fonturi. Pornind de la ultimul rând care se repetă. voi face o prezentare a principalelor tipuri de legături a tricoturilor din bătătură . pentru a putea stabili cu suficientă precizie evoluţia firului. deoarece deşirarea se face pe o porţiune cel puţin egală cu un raport. În cazul în care pe ac firul nu formează ochi. După trecerea în revistă a etapelor de reprezentare grafică corectă a unei mostre de tricot dată spre analiză. deci formează ochi. Această operaţie trebuie efectuată cu mare atenţie şi se face prin deşirarea mostrei de tricot şi notarea precisă a poziţiei firului. având astfel o privire de ansamblu asupra tricotului. Punctele celor două rânduri.aceasta constituie un indiciu sigur că tricotul este realizat pe maşini de tricotat cu o singură fontură. În acest fel. este complet scos din funcţiune. În cazul când mostra de tricot analizată prezintă ochiuri înclinate. se va transpune pe hârtie legătura de tricot respectivă. respectiv (:) în locul acelor scoase din funcţiune. sunt precizate. elementele raportului de suprafaţă al legăturii. Mărimea deplasării laterale a fonturii se va indica printr-o cifră. În cazul în care acul este în funcţiune. raportul pe orizontală şi raportul pe verticală. în cazul tricotului cu aspect de faţă pe ambele părţi şi se vor găsi faţă în faţă. fie prin reprezentare schematică. Urmărind evoluţia firului în cadrul legăturii. se va marca în culoare de contrast pe linia unui şir de ochiuri. Pentru a reprezenta evoluţia firului deşirat şi lucrul fiecărui ac. Prima figură va reprezenta lucrul acelor pe firul care precede deplasarea laterală a fonturii. în cazul în care acul nu lucrează un timp sau respectiv. înseamnă că este un tricot lincs. deci poziţia ochiurilor şi a buclelor înaintea deplasării.. deasupra liniei de puncte care reprezintă fontura respectivă. Această prezentare 27 . Mai întâi se va vedea în care rând de ochiuri evoluţia firelor pe ace se repeta identic ca în primul rând de ochiuri deşirat. De asemenea se va indica prin săgeată sensul deplasării fonturii. în vederea reprezentării mostrei de tricot dată prin una sau prin toate metodele cunoscute. Firul se reprezintă sub forma unei linii continui. care reprezintă numărul de ace peste care se deplasează fontura respectivă. iar acele care nu sunt în funcţiune prin puncte (. se consideră că tricotul este realizat pe maşini cu două fonturi. sau trece în afara punctelor sau a semnelor X . pe hârtia de decompoziţie se vor folosi două rânduri de puncte. care înlesneşte determinarea raportului legăturii respective pe cele două sensuri. mostra reprezintă un tricot patent sau interloc. iar dacă ochiurile prezintă aspect de dos pe ambele părţă. fie prin reprezentare analitică. iar a doua figură va indica efectul produs de deplasare pe ochiurile şi buclele celor două fonturi.. pe orizontală şi pe verticală. firul de alimentare înconjură punctul corespunzător acului. se poate trece la transpunerea structurii mostrei respective pe hârtie de decompoziţie. Din analiza evoluţiei firelor. Pentru uşurinţă. În cazul în care ochiurile au aspect de faţă pe ambele părţi. se determină raportul legăturii respective. Când mostra de tricot prezintă acelaşi aspect pe faţă şi pe dos. Deşirarea se va face până la epuizarea unui raport şi chiar peste acesta. În cazul desenelor de culoare se recomandă folosirea creioanelor colorate pentru indicarea diverselor nuanţe sau culori de fir permiţând stabilirea raportului de desen. în toată porţiunea de tricot deşirată. ci numai o simplă buclă. vor fi decalate între ele cu jumătate de pas de ac. în cazul tricotului lincs. linia continuă care reprezintă firul va ocoli acul fără să-l înconjoare. acestea notându-se pe hârtia de decompoziţie cu creioane colorate conform nuanţelor utilizate la executarea tricotului. pe hârtia de decompoziţie se notează acele în funcţiune prin X.) În cazul când tricotul analizat este produs pe maşini cu două fonturi. analizând modul cum se repetă evoluţia firului atât pe orizontală cât şi pe verticală. deci deplasare laterală. În realizarea reprezentării se va ţine cont de culoarea firelor. Evoluţia firelor determinată prin deşirare se va nota pe hârtia de decompoziţie prin anumite semne convenţionale. se poate trece cu uşurinţă la determinarea elementelor componente ale legăturii de tricot. Determinarea evoluţiei firelor în tricot este operaţia cea mai complicată şi de cea mai mare importanţă.

2. etc. pe direcţia rândului dar şi a şirului cât şi rularea la margini. Pe faţa tricotului flancurile de ochiuri sunt continue şi acoperă buclele de ac ale ochiurilor din rândul precedent. Elementele ochiului au anumite poziţii. este 28 . Se utilizează pentru articole de lenjerie. În figura 2. 2:2. cu aspect dos. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu. este reprezentat un tricot patent 1:1. Se caracterizează prin alternarea şirurilor pe faţă cu şirurile de ochiuri pe dos.4. specifice tuturor tricoturilor: foarte bună elasticitate. 3 ).1. reprezentarea secţiunii rândului. 2. 2.4.4. pe cealaltă parte. 2. îmbrăcăminte exterioară. cu aspect faţă pe una din părţi.1. 1:2. reprezentarea structurală.4. 3:3. foarte accentuată. aspect faţă şi aspect spate Aspect spate Fig.4. a. În figura 2.1. sunt prezentate cele trei variante de reprezentare ale tricoturilor glat.2. buclele de ac şi de platină apar în primplan.1. iar buclele de platină.2.va constitui baza de plecare în analiza diferitelor mostre de tricot . la care evoluţia firului delimitează un raport individual. dar şi caracteristici negative: deşirabilitate ridicată. pe cele din rândul precedent. c. Succesiunea şirurilor de ochi cu aspect faţă sau de spate determină raportul legăturii: 1:1.4. Tricotul patent este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi ale produsului. buclele de ac acoperă flancurile ochiurilor din rândul următor.3. 2. Pe spate.4. care influenţează negativ procesul tehnologic de prelucrare. Aspectul real al tricotului glat Aspect faţă Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. se prezintă aspectul real al tricotului. În figura 2. specifice legăturii.3.4. Fig. în cadrul orelor de laborator tehnologic a modulelor de specialitate. b.permeabilitate la aer. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DE BAZĂ Tricoturile cu legături de bază sunt formate din ochiuri normale. care vor fi reprezentate grafic. extensibilitate. Reprezentarea tricotului glat.4. Raportul legăturii este 1. reprezentarea convenţională Tricotul glat are caracteristicile pozitive. etc. 2. Un şir de ochiuri pe faţă ( şirurile 1. Evoluţia se repetă după un ochi pe direcţia rândurilor şi şirurilor . 2:1.

4. celălalt cu aspect spate. Tricotul patent este un produs foarte elastic. 2:2. deşirabilitate ridicată. bentiţe.urmat de un şir de ochiuri pe dos ( şirurile 2. 2. unul cu aspect faţă. 4). Fig. un rând de ochiuri pe faţă ( I. 2.3. unul cu aspect faţă. reprezentarea convenţională a. raportul legăturii pe verticală fiind 2. Fig. tricot patent 1:1 . permeabilitate la aer.4. tricot patent 2:2 . Pe cealaltă parte tricotul va prezenta acelaşi aspect. de aceea.aspect real a. în acest caz. c. c. reprezentarea structurală. b. raportul pe orizontală fiind. În figura 2. Se utilizează. tocmai din cauza tendinţei de acoperire a şirurilor de ochiuri pe dos de către şirurile de ochiuri pe faţă. Evoluţia firului se repetă în direcţia rândurilor de ochiuri. celălalt cu aspect spate. 4. după două şiruri. raport 1:1. 29 .6.4. alternanţă care determină raportul legăturii lincs.5.2. foarte mult pentru articole de lenjerie.5. Evoluţia firului se repetă în direcţia şirurilor de ochiuri după două rânduri. În figura 2. reprezentarea secţiuni rândului. se prezintă tricotul aspect real. 2. 3 vor avea aspect spate.4. Tricotul lincs este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect faţă şi spate pe ambele părţi. aspect faţă.4. Este considerat tricotul la care consumul de fir este ridicat. se prezintă un tricot lincs raport 1:1. III ) este urmat de un rând de ochiuri pe spate (II. Tricot patent . îmbrăcăminte exterioară. şirurile de ochiuri pe dos.1. dar şi pe cele negative: foarte bună elasticitate. b. Are aceleaşi caracteristici pozitive specifice tricotului glat. Tricot patent raport 1:1 a. se mulează foarte bine pe corp. de unde şi denumirea de „ tricot cu aspect faţă” pe ambele părţi. b. Se caracterizează prin alternanţa rândurilor de ochiuri pe faţă cu rândurile de ochiuri pe spate. iar şirurile 2. Datorită poziţiei buclei de platină şirurile de ochiuri pe faţă acoperă. Flancurile a. b. parţial sau total. IV ).4. extensibilitate. cu menţiunea că şirurile 1.

este reprezentat un tricot cu legătura glat derivat din două legături glat.ochiurilor cu aspect faţă se vor înclina într-un sens. iar şirurile vecine aparţin celeilalte legături. reprezentare structurală. de unde şi denumirea de tricot cu aspect spate pe ambele părţi. ciorapi. 2. 2. 2. c.7. reprezentarea convenţională Tricoturile cu legătură lincs. mănuşi. Tendinţa de acoperire a rândurilor cu ochiri pe faţă de către rândurile cu ochiuri pe spate. iar flancurile ochiurilor cu aspect spate se vor înclina în sens contrar.4. În figura 2. lungimea tricotului realizat fiind aparent mică. dar consumul de fire este mai mare. Tricot lincs raport 1:1 a. la care buclele de ac şi de platină apar în prim-plan. fiind acoperite de rândurile de ochiuri pe spate.6. are influenţe pozitive asupra gradului de umplere a produsului. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raport 1:1. b. astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. Fig. sunt utilizate la confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte exterioară.4.4.2. rândurile de ochiuri pe faţă sunt mai puţin vizibile.4.1 Tricoturile cu legătură glat derivat rezultă din combinarea a două sau mai multor legături glat. de diferite rapoarte. Din această cauză. reprezentarea secţiunii. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU LEGĂTURI DERIVATE Legăturile derivate sunt acele legături constituite din două sau mai multe legături de bază dispuse astfel încât între şirurile de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături. 30 . un şir de ochiuri aparţine unei legături. în tricotul lincs în stare liberă.2.

raportul fiind de 1. este reprezentat un tricot cu legătura interloc formată din două legături patent. cu dispunerea şirurilor de ochiuri în raportul 1:1. 2.4. etc. 5 etc. de pe aceeaşi parte a tricotului aparţine celeilalte legături patent. pe verticală evoluţia se repetă după un rând complet de ochiuri ale legăturii derivate. într-o primă etapă formează ochiuri o legătură patent de raport 1:1 ( un ochi aspect faţă. 1. 3.4. Pentru formarea unui rând complet al legăturii derivate. De aici rezultă deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor. un ochi aspect spate ). astfel încât între şi în spatele şirurilor de ochiuri ale unei legături să se distingă şirurile de ochiuri ale celeilalte legături constituente. cealaltă legătură patent. iar în direcţia şirurilor de ochiuri. etc.. reprezentare structurală. evoluţia se repetă după u ochi. apoi. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri O legătură glat formează şirurile 1. . iar şirul vecin. Raportul legăturii interloc 1:1 în direcţia rândurilor de ochiuri este 4. cealaltă legătură glat constituentă formează ochiuri în şirurile 2. 3. 2. 2. 3. 4. O legătură patent formează şirurile 1.Fig. La fiecare legătură constituentă.2.4. Întrucât firul nu evoluează pentru formarea ochiurilor în fiecare şir. În figura 2. Un şir de ochiuri aparţine unei legături patent. 2. Tricot cu legătura glat derivat a. cealaltă legătură patent formează ochiuri în şirurile 1. B/2.2. raportul legăturii pe orizontală fiind 2.7. b.8. Tricoturile cu legătură patent derivat (interloc) rezultă din combinarea a două sau mai multor legături patent. 4 etc. în completarea rândului.6. 31 . un rând complet de ochiuri al legăturii derivate se formează în două etape: de unde rezultă şi deplasarea pe verticală a şirurilor de ochiuri cu jumătate din înălţimea ochiurilor B/2 Tricotul glat derivat se utilizează în special pentru articole de lenjerie.4.

alimentate succesiv. În figura 2. Se identifică un raport al desenului cu dimensiunile: h – înălţimea raportului şi b – lăţimea raportului desenului.4. 2.9.4. Tricot cu legătura patent derivat reprezentare structurală. bărbaţi şi copii.3. 2.1.3. 2. Dimensiunile raportului sunt h = 4 ( două rânduri culoare r. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. transversale sau combinaţii precum şi tricoturi melanj sau vanisate. Se pot obţine dungi longitudinale. Înălţimea raportului este determinată de numărul de culori utilizate.3. În figura 2.4. 2. b. prin folosirea unor fire de culori diferite.Fig. a se prezintă o legătură glat cu dungi transversale. a. de numărul de rânduri produs din firele de diferite culori şi de înălţimea ochiului.reprezentarea prin semne convenţionale Tricoturile interloc sunt destinate confecţionării articolelor de lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară. Tricoturile cu dungi transversale de culoare rezultă prin utilizarea firelor de culori diferite. Dimensiunile raportului sunt h = 5 ( două rânduri culoarea r urmate de un rând de culoare n şi alte două rânduri culoarea z ) şi b = 2.a. 32 . ochiuri cu evoluţie modificată ( desene de legătură ) sau combinaţii ale acestora ( desene combinate ).4. pentru femei.4. Lăţimea raportului desenului este determinată de numărul de şiruri de ochiuri din raportul legăturii şi pasul ochiurilor.1 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE CULOARE Tricoturi cu desene de culoare sunt obţinute din legături de bază sau derivate. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE Tricoturile ce desene cuprind ochiuri formate di fire de culori diferite (desene de culoare ).9 b se prezintă o legătură patent 2 : 2 cu dungi transversale de culoare. urmate de alte două rânduri culoarea n ) şi b = 1.4.8.

9. etc.4. deoarece în faţa şirurilor cu aspect spate sunt plasate şirurile de ochiuri cu aspect faţă. 33 . ochiurile de culoare x se formează în fiecare rând la o legătură glat. cealaltă legătură patent constituentă formează ochiuri din culoarea n. 3.) în alternanţă cu şirurile de culoare n ( şirurile 1. ochiurile unei legături patent se formează din culoarea r. 4.10. Tricoturi cu dungi transversale de culoare a.Fig.3. În figura 2. ) Desenul de culoare se repetă pe direcţia şirurilor de ochiri după un rând complet. tricotul va prezenta şiruri de ochiuri de culoarea r (şirurile 2. a se prezintă o legătură glat derivat.10. Legătură patent 2:2 2. determinat de numărul legăturilor constituente. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. iar în direcţia rândurilor de ochiuri după două şiruri de pe aceeaşi parte a tricotului. 2.1. Înălţimea h a raportului desenului este determinată de raportul pe verticală al legăturii derivate şi înălţimea rândului de ochiuri.4.4. etc. Dimensiunile raportului desenului sunt: h =1. În figura 2.4. cealaltă legătură constituentă formează ochiuri din culoarea xx.b. în completarea rândurilor legăturii derivate. determinat de raportul pe direcţia şirurilor de ochiuri al legăturii glat derivat şi b=2. Legătură glat . Desenul apare ca urmare a realizării fiecărei legături constituente din fire de culori diferite Lăţimea b a raportului desenului este determinată de numărul legăturilor constituente din fire de culori diferite şi pasul ochiurilor. b se prezintă o legătură interloc.

4. 34 .II şi di culoare n. ân rândurile IV.11. b=6. în funcţie de avantajele căutate. Legătura interloc 2.4.10. VII. tricotul va avea un aspect foarte plăcut datorită luciului firelor de mătase şi higroscopicitate bună datorită firelor de bumbac. III şi din culoarea r.c. în rândurile II.11. Dimensiunile raportului desenului sunt: înălţimea h. II.a se prezintă o legătură glat derivat. cealaltă legătură patent formează ochiuri din culoarea n. de numărul de rânduri de ochiuri realizate din fiecare culoare şi de înălţimea ochiurilor şi lăţimea b. firul de fond din bumbac şi firul de vanisare din mătase artificială. în rândurile IV. De exemplu. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale de culoare se realizează prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite. V. V.4. determinată de numărul de culori diferite alimentate succesiv.). Fig.1. Dimensiunile raportului sunt h=7. iar firul de fond.4. 2. VI. Legătura interloc 2. f. 4. III şi din culoarea n.3. în rândurile III.12. în rândurile I. Legătura glat b.evoluează două fire. v. VI. două sau mai multe fire de culori diferite. Se caracterizează prin aceea că în structura legăturii de bază sau derivate evoluează împreună. În figura 2. b se prezintă o legătură interloc raport 2:2. b=2. 4. determinată de numărul legăturilor constituente şi pasul ochiurilor. O legătură patent formează ochiuri de culoarea r. În figura 2. doar pentru structurile derivate: glat derivat şi interloc. apare în prim-plan pe faţa tricotului. pe partea de spate.11. tricoturi cu dungi transversale şi longitudinale de culoare a. Firul de vanisare. Legătura glat b. Tricoturile melanj sau vanisate se obţin prin alimentarea simultană a firelor de culori diferite. Tricoturile cu dungi longitudinale de culoare a. dimensiunile raportului sunt h =5. În structura tricoturilor vanisate figura 2.4.4. IV. etc. V.Fig.1. Desenul de culoare nu are raport. firul de fond şi firul de vanisare. 2. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare.3. apărând întâmplător pe faţa tricotului. În acest caz. O legătură glat formează ochiuri de culoarea r la fiecare rând ( şirurile 2. cu dungi transversale şi longitudinale de culoare. fără modificarea evoluţiei firului. VII.d. formată din două legături glat. La tricoturile melanj firele nu-şi păstrează poziţia. cealaltă legătură glat formează ochiuri din culoarea r în rândurile I. Tricoturile vanisate se pot obţine din fire de natură şi fineţe diferite.

spre dreapta.13. 2.  transferarea buclei de platină a unui ochi dintr-un rând pe bucla sau buclele ochiului. din acelaşi rând sau rânduri ce urmează să fie tricotate. cu raportul pe orizontală şi verticală de 6.4. respectiv ochiurilor. I ) sunt transferate pe buclele de ac ale ochiurilor vecine.3. Fig. V ). Tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a. este prezentat un tricot glat ajur obţinut prin transferarea completă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin. Se caracterizează printr-un aspect deosebit.4. Tricot vanisat 2. la dreapta.3. Se observă. rândul I şi din şirul 3. ca urmare a modificării evoluţiei firelor. Principalele modificări de evoluţii întâlnite sunt:  transferarea completă sau incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a unui ochi dintr-un şir vecin.14 este reprezentat de un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin.12. datorită orificiilor generate pe suprafaţa tricotului.2. Tricoturile cu desene ajur sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate care prezintă pe suprafaţă orificii. b. o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c.4.4.Fig. Bucla de ac transferată se dispune în spatele buclei pe care se transferă. iar buclele de ac ale ochiurilor din 4.5 ( rândurile IV. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu buclă de început. În figura 2. rândul II se dispun în spatele 35 . spre stânga. reprezentare structurală. 4. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. că după transferarea completă a buclei de ac.a. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. din reprezentarea structurală. II.  buclele de început de şir.3.4.2. TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE DE LEGĂTURĂ 2. 2. 5 ( rânduri III.13. Buclele de ac ale ochiurilor din şirurilor 3. Ca urmare a introducerii unui ac în lucru.

iar pe verticală este 3. Tricoturile cu ochiuri reţinute se caracterizează print-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. Şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. 3. Bucla de ac şi de platină ale ochiului reţinut sunt caracteristice ochiului patent. un ochi glat şi u ochi reţinut. cu distribuţie uniformă. Tricot glat ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a. în structura lor se întâlnesc evoluţii normale şi evoluţii modificate ale firelor. Fig.4.IV. IV ) sunt ochiuri glat. reprezentare structurală. după transferarea incompletă a buclei de ac. În industrie este cunoscut sub denumirea de tricot semitubular.4. tricoturile cu ochiuri reţinute pot fi: cu distribuţie uniformă în masa tricotului sau cu distribuţie neuniformă în cadrul unui raport sau în masa tricotului. sunt formate din ochiuri reţinute de indice 1. sau din şirul 3.3. după indicele de reţinere şi după caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului. şirurile 1. buclele de ac ale ochiurilor reţinute evoluează în rândurile II. conform unui desen. Raportul desenului de legătură este format dintr-un ochi patent. rândul II. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. reprezentarea prin semne convenţionale 2. Se realizează din fire de aceeaşi culoare. 5. din figura 2. 2. Indicele de reţinere exprimă numărul de rânduri de ochiuri după care evoluează bucla de ac a unui ochi format într-un rând determinat. flancurile ochiului se dispun pe înălţimea a două rânduri de ochiuri normale. 6 ( rândurile II. dar şi datorită flotărilor de fir.ochiurilor normale. cu ochiuri reţinute de indice 2. Tricoturile cu ochiuri reţinute sunt tricoturi cu legături de bază sau derivate în cuprinsul cărora se întâlnesc ochiuri ale căror bucle de ac nu evoluează la nivelul rândului în care s-au produs.4. b. în aceeaşi structură se pot întâlni şi ochiuri reţinute de diferiţi indici. 4. şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2. VI. După acest criteriu tricoturile pot fi: cu ochiuri reţinute de indice 1. Ochiurile din şirurile 2. Acestea se clasifică.b. La tricoturile patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor. cu aspect faţă. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. Raportul desenului pe orizontală este 4. rândul III ).14. între flancul stâng şi flancul drept.15. După caracterul distribuţiei ochiurilor reţinute în masa tricotului.2. cu ochiuri reţinute de indice 3 etc. 36 .

Tricoturi cu legături duble sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. de indice 1 – semifang a. după care raportul se repetă. c.16. În figura 2. b. neuniformă etc.4. cu distribuţie uniformă pe suprafaţa tricotului. pe un şir de ochiuri. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1 şi a unei bucle netransformate în ochi.16 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. determinat de numărul de elemente netransformate în ochiuri.2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. )  caracterul distribuţiei ochiurilor duble în masa tricoturilor – cu distribuţie uniformă. după care evoluţia se repetă atât pe orizontală cât şi pe verticală. În rândul I. a. 37 . 2. f Fig.4. numit şi semifang pe o fontură. pe o fontură. Datorită acestui mod de realizare. b.Fig. reprezentare structurală. reprezentarea prin semne convenţionale 2. Tricotul patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 a.3.c.17 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble de indice 1. numit fang. Se pot clasifica după:  indicele ochiului dublu. cu distribuţie uniformă.4. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. )  numărul de şiruri de ochiuri în care evoluează elementele netransformate în ochiuri ( de un şir. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri ce evoluează lângă buclele de ac ale ochiurilor reţinute. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent. 2. două etc. de indice1. 2. 3 etc. În rândul I. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1. reprezentare structurală.4. în toată masa tricotului se vor identifica numai ochiuri duble de indice 1.15. Tricot glat cu ochiuri duble.4. pe un şir de ochiuri. în rândul II se formează o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac al ochiului reţinut din rândul precedent şi un ochi reţinut de indice 1. care evoluează cu bucla de ac ( indice 1. b.

2. a. Fig. reprezentarea prin semne convenţionale În figura 2. reprezentarea prin semne convenţionale 38 .18 se prezintă tricotul patent cu ochiuri duble.4. 6. 2.17. Tricot patent cu ochiuri duble – semifang a. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi două ochiuri duble. cu ochiuri duble de indice 1. La tricotul fang. figura … toate ochiurile sunt duble. Fig. c. reprezentare structurală. numite semifang şi fang. de indice 1 – fang a. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. 3. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. 5 şi un şir de ochiuri duble.Se caracterizează printr-o elasticitate ridicată şi o excelentă permeabilitate a aerului. b. semifang. 4. 1. reprezentare structurală. b. ceea ce conduce la desimi pe verticală egale pe ambele părţi a tricotului. Tricotul patent 1:1. un tricot în cuprinsul căruia se identifică ochiuri reţinute şi bucle netransformate în ochiuri care se dispun paralel cu bucla de ac a ochiului reţinut.18.4. b. prezintă o alternanţă de un şir de ochiuri normale. 2. Raportul desenului de legătură este 4:2 ochiuri normale şi unul dublu. datorită orificiilor generate de lungimea firului pe flancurile ochiurilor.4. Tricot glat cu ochiuri duble.

2. tricoturile cu fire suplimentare sunt tricoturi cu legătură de bază derivate. patent cu ochiuri duble şi încrucişate. 2.2.e. reprezentarea prin semne convenţionale 2. Ochiurile cu aspect faţă din rândurile I şi II sunt deplasate spre dreapta. deci caracteristica lui de bază este dată de aspectul frumos pe care îl conferă produsului.4.3. orientate în direcţia rândurilor. Flancurile ochiurilor transferate la dreapta şi la stânga vor apărea continue. până revine la poziţia iniţială. Din această grupă fac parte tricoturi cu fire de bătătură. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. dar şi caracteristici negative: deşirabilitatea. tăiat. cum ar fi segmente de fire de bătătură sau fire ce evoluează normal în corpul ochiului şi buclele de platină foarte mari pot fi scămoşat.Tricotul patent cu ochiuri duble face parte din categoria tricoturilor cu desene de legătură. Tricoturile cu fire de bătătură se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire care nu formează ochiuri. peste cele ale ochiurilor cu aspect spate. În figura 2. şi pe verticală 6. Păstrează toate caracteristicile pozitive.19 este reprezentat un tricot patent 1:1 cu ochiuri încrucişate prin deplasare – cu desene obţinute prin deplasare. Fig.4.4. Raportul de legătură pe orizontală este 2. desfibrate etc.18. Tricoturile cu ochiuri încrucişate sunt tricoturi cu legătură de bază sau derivate. tricoturi cu fire de căptuşeală. extensibilitate. contracţia etc. În figura 2. în cuprinsul cărora se identifică ochiuri normale. în structura cărora se găsesc şi elemente netipice pentru tricoturi. astfel că ochiurile cu aspect faţă sunt deplasate spre stânga în rândurile IV şi V. b. După realizarea ochiurilor din rândul III fontura din faţă se deplasează spre stânga cu un pas de ac. tricoturi pluş etc.4.20 se prezintă un tricot patent 1:1 cu fire de 39 . patent cu ochiuri reţinute şi încrucişate. specifice tricoturilor: foarte bună elasticitate. reprezentare structurală. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. reţinute sau ochiuri duble ce nu se dispun paralel cu direcţia şirurilor de ochiuri. permeabilitate la aer etc.3.4.d.2. Cel mai frecvent sunt utilizate tricoturile patent de diferite rapoarte cu ochiuri încrucişate.

21. în special în zona punctelor de legare. apoi flotează în şirurile 3. Pe spatele tricotului firul de căptuşeală evoluează în paralel cu bucla de ac a ochiului din şirul 2. Firele de căptuşeală sunt uşor vizibile pe partea de faţă. tricoturile cu fire de bătătură se folosesc pentru bordurile ciorapilor precum şi la unele articole de corsetărie sau medicinale. 2. Tricot glat cu fir de căptuşeală 40 . 2. ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor.4.4. Pentru a reduce complet posibilitatea apariţiei pe faţă a firelor de căptuşeală. f a unui tricot glat. intr-un şir se realizează puncte de legare. frecvent. Tricoturile cu fire de căptuşeală prezintă o bună capacitate termică ceea ce le face utile în confecţionarea treningurilor. În general. firele de căptuşeală au fineţe mică. după care urmează trei şiruri fără puncte de legare. Fig.18.21. 4. În figura 2. reprezentare structurală. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri Tricoturile cu fire de căptuşeală se caracterizează prin prezenţa în masa tricotului a unor fire suplimentare ce apar pe spatele tricotului şi formează puncte de legare cu buclele de platină ale ochiurilor. precum şi pentru mărirea compactităţii tricoturilor. Fig.bătătură.4. c şi buclele de platină ale ochiurilor de fond. lenjeriei de corp etc. pe partea din spate sunt supuse unui proces de scămoşare. Tricot patent 1:1 cu desene obţinute prin deplasare a. 5. b. se realizează tricoturi vanisate cu fire de căptuşeală. se produc tricoturi cu fire de căptuşeală şi de vanisare cu fire de căptuşeală. unde firele de bătătură sunt din cauciuc. acoperite cu fire textile sau din fire elastomere. realizând puncte de legare cu buclele de platină vecine. Raportul de ancorare a firului de căptuşeală este1:3. este exemplificat modul de realizare a punctelor de legare dintre firul de căptuşeală. într-un raport dat. Întrucât aceste tricoturi. Se pot realiza tricoturi cu unu şi chiar trei fire de căptuşeală într-un rând. firul de bătătură b este depus în fiecare rând între şirurile de ochiuri cu aspect de spate. într-un raport dat.

ochiuri duble.4. ( desen de culoare) şi evoluţii modificate ale unor elemente de structură. şi firul de pluş. numite pluş.4.27 )  Jacard ( figura 2.24 )  Vanisate prin flotare ( figura 2. (desen de legătură ).4 25 )  Prin aplicare (figura 2. pe faţa tricotului. la tricoturile pluş cu desene. forma şi dimensiunile desenelor fiind dependente de posibilităţile tehnologice ale maşinilor pe care se realizează.4.28 ) O trecere în revistă a tuturor acestor structuri.Tricoturile pluş. Se remarcă evoluţia a două fire: firul de fond. fire suplimentare ) poate să conducă la obţinerea desenelor combinate. reprezentarea prin semne convenţionale 2. ochiuri încrucişate.3 TRICOTURI DIN BĂTĂTURĂ CU DESENE COMBINATE Tricoturile cu desene combinate se caracterizează prin ochiuri realizate din fire cu caracteristici diferite. formând însă bucle de platină mari. lincs cu desene lincs şi interloc. se pot delimita următoarele tipuri de desene:  intarsia ( figura 2. pe spatele tricotului.4. reprezentarea secţiunii rândurilor de ochiuri c. prin caracteristicile lor corespund definiţiei: prezintă desen de culoare şi modificări de evoluţii. figura 2. În funcţie de caracteristicile de structură.3.22 se caracterizează prin prezenţa în structură a unor fire ce evoluează normal în corpul ochiului.26 )  Prin brodare ( figura 2. Oricare combinaţie între subclasele desenelor de culoare ( evoluţii succesive sau simultane a firelor cu caracteristici diferite ) şi subclasele desenelor de legătură ( ochiuri reţinute. În figură este reprezentat un tricot pluş simplu cu structura glat. reprezentare structurală. Tricoturile pluş pot fi simple sau cu desene. 2. ochiuri transferate. buclele pluş se dispun pe suprafaţa tricotului conform unui desen. Fig.4. În grupa tricoturilor cu desene combinate sunt incluse şi structuri care. Tricoturile cu desene combinate se produc frecvent cu legăturile glat.23 )  Wickel (figura 2.22 Tricot pluş a. deoarece la nivelul învăţământului postuniversitar se pune mai mult accentul pe reprezentarea 41 . b. La tricotul simplu toate ochiurile vor prezenta bucle pluş. o voi face doar prin exemplificare cu ajutorul imaginilor. patent.4.4.4 .

Fig. Totuşi . Bucle de ancorare pe ace care realizează ochiuri din cealaltă culoare . firul Wickel formează din două în două rânduri. Fig. realizarea unei reprezentări grafice după o mostră de tricot dată neridicând probleme deosebite pentru elevi. Structură glat cu ochiuri duble şi evoluţie Wickel într-un singur şir b. bucle formate de unul din fire a. un număr diferit de ochiuri vecine conform unui desen 42 . Puncte de legare între firele de culori diferite.4. Au şi avantajul că se pot deşiră şi se recunoaşte mai uşor . în zona buclelor de platină b.tricoturilor din bătătură cu desene de culoare şi cu desene de legătură care sunt mai uşor de reprezentat şi de recunoscut de către elevi.4. Structură glat . se pot desfăşura ore de laborator tehnologic cu reprezentări virtuale pe calculator sau practice. în funcţie de nivelul clasei.24 Tricoturi cu evoluţie Wickel a. 2.23 Tricoturi intarsia a. 2. a tricoturilor cu desene combinate care să facă o aprofundare a materiei de specialitate. b.

2. 2.25 Tricot vanisat prin flotare Fig.27 Tricoturi vanisate cu desene prin brodare 43 .4.Fig.4.26 Tricot vanisat cu desen prin aplicare Fig. 2.4.

aspect faţă.a. Fig.28 Jacard în trei culori – reprezentare reală pe calculator a. 2. b.4. aspect spate 44 . b.

Evoluţia firului este definită de : a. Segment de legătură c. Bucla de ac este reprezentată de : a. Din categoria tricoturilor simple derivate avem : a. Se realizează în laboratorul de informatică. în grup  activităţi interactive  rezolvarea de exerciţii. folosind diferite surse – manuale. în perechi. Componentă a structurii care reprezintă un motiv artistic 6. Partea inferioară a ochiului b. Evoluţia identică a firului pe fiecare rând caracterizează legătura: a. reviste de specialitate Aplicaţia 2. . Interloc c. Tricot cu ochiuri reţinute c. Porţiunea care uneşte două ochiuri din rânduri diferite c. Răspundeţi la următoare întrebări bifând răspunsul corect: 1. Zona de tricot care se repetă c. Tricot lincs 3. De la stânga la dreapta 45 . Rândurile se numerotează: a. De sus în jos c. răspunsurile fiind centralizate pe monitorul profesorului. Modul de înlănţuire a ochiurilor b. Aplicaţiile prezentate în acest capitol pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de competenţă prin probele de evaluare prevăzute in standarde. Din grupa tricoturilor cu desene de legătură fac parte: a. în A. Medicale c. Draperiile fac parte din grupa articolelor : a. Lincs c. Tricoturi cu desene ajur 8.L. Patent b. propun spre rezolvare activităţi şi exerciţii care urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională. Care element nu aparţine unui ochi simplu: a. căutarea de informaţii.E. Tricot glat derivat b. Glat 7. care va da la sfârşitul lecţiei punctajul fiecărui elev. Flancuri 4. Decorative 2. Partea superioară a ochiului 5. Cu cifre romane b. şi ţinând cont că în capitolele precedente am făcut o sinteză a unui segment important din curriculumul de specialitate.5. Tehnice b.1.APLICAŢII Pentru o mai bună înţelegere a conţinutului prezentat până acum. Aceste sarcini constau în  activităţi individuale. Patent b. Buclă de platină b.

Ace cu limbă b. Simultană a firelor de culori diferite c. Din evoluţia paralelă a firelor cu caracteristici diferite c. Ace cu limbă cu două capete c. Articole tehnice b. 0 15. Cu legături de bază b. Tricoturile lincs se realizează pe maşini dotate cu: a. Pentru un tricot patent succesiunea şirurilor de ochiuri cu aspect faţă sau spate determină: a. Cu desene de culoare b. Buclele de ac şi de platină b. Tricoturile vanisate se obţin prin alimentarea: a. Articole medicale 46 . Ace cu cârlig 11. Tricot cu ochiuri duble c. Reprezentare prin semne convenţionale 14. Segmentele de legătură 19. Tricot cu desene ajur 12. Tricotul care prezintă pe suprafaţă orificii. Reprezentarea prin semne convenţionale pentru un ochi cu aspect spate este: a. Intercalată a firelor de culori diferite 10. Derivate 13. Bucla de platină c. Legătura derivată rezultă din: a. Lenjeria de corp face parte din grupa: a. Raportul legăturii b. Legătura 18. Reprezentare analitică b. Cu desene de culoare 17. Bucla de ac b.9. Tricotul din bătătură cu ochiuri duble face parte din categoria de tricoturi: a. Desenul c. Ochiuri normale realizate într-o singură etapă b. Elementul de bază a tricotului este: a. X b. Cu desene de legătură c. Ochiul cu aspect faţă a tricotului din bătătură prezintă în prim plan : a. Din combinarea a două sau mai multe legături de bază de acelaşi tip 16. Articole de îmbrăcăminte c. Reprezentarea fidelă a evoluţiei firelor se realizează prin: a. Cu desene de legătură c. Succesivă a firelor de culori diferite b. ca urmare a modificării evoluţiei firelor este un: a. Flancurile care acoperă buclele de ac şi platină c. ^ c. Reprezentare simbolică c. Tricoturile cu dungi transversale şi longitudinale se obţin numai în cazul legăturilor: a. Ochiul 20. Tricot glat derivat b.

5. li se cere să prezinte schiţe proprii a unor produse vestimentare realizate din tricot.   2.Aplicaţia 2.1 cu denumirea formei din imagine şi cu schiţe ale produselor pe care le-au identificat în reviste. grupaţi câte doi. Fişa de lucru 2.2 Elevilor li se pun la dispoziţie cataloage cu produse de îmbrăcăminte obţinute din tricot. Pentru ai stimula .5. Denumirea formei din Schiţe cu produse identificate Forme de tricot crt.1 Nr. imagine de elevi  1.5.  47 . Ei sunt solicitaţi să observe cu atenţie imaginile produselor şi să discute între ei cu privire la formele de tricot din care provin produsele.   4. Elevii. ca o cerinţă suplimentară. completează următoarea fişa de lucru 2.   3.

Metode de reprezentare b. Caracteristici Structuri de tricoturi (semne convenţionale.2 . Aplicaţia 2. 5. După expirarea timpului se schimbă lucrarea cu colegul de bancă care va face evaluarea lucrării.5. Timp de lucru 30 minute. Fişa de lucru 2. secţiune) principale Patent normal   Glat normal   Glat cu ochiuri duble   48 .5.3 Se dă sarcină de lucru fiecărui elev în parte. pentru completarea fişei de lucru 2.  Notarea se va face în funcţie de modul de prezentare a desenelor şi schiţelor.2 a.5.

49 .5. Aplicaţia 2. iar pentru rezolvarea corectă a punctului b se acordă 5 puncte. Nerezolvarea corectă sau deloc a unui subpunct se notează cu 0 puncte.4. Glat cu ochiuri reţinute  Glat cu ochiuri transferate   Patent cu desene de culoare   Pentru rezolvarea corectă a punctului a de la fiecare structură de tricot se acordă 10 puncte ( 5 puncte pentru metode de reprezentare cu semne convenţionale şi 5 puncte pentru reprezentarea în secţiune ). Din oficiu se acordă 10 puncte.

elementul de structură şi B – reprezentarea lui grafică.Ochi c.Legătura 4 . 50 h.0chi cu aspect faţă e.Rând de ochiuri B . A – Elementul de structură 1 .Realizaţi o corelaţie între următoarele două coloane. 7 .Desenul combinat i. Corelaţia poate fi făcută şi cu ajutorul calculatorului. 6 . 8 – ochi transferat g. prin plasarea corectă a reprezentării grafice în dreptul elementului de structură corespunzător. 5 .Punct de legare d. care conţin A.Şir de ochiuri f.Reprezentarea lui grafică a b 3 . .Tricotul 2 . 9 .

Această activitate se va face pe perechi .5.1. Reprezentaţi prin celelalte metode. 2.2. fiecare pereche fiind punctată în funcţie de : rapiditate. fig.5. Aplicaţia 2. prin metodele învăţate. durata fiind de 20 minute.2 Aplicaţia 2. 2. Aplicaţia 2.5.5.7.j. Această temă se va da individual.5. tricoturile reprezentate prin metoda structurală în figura 2. punctarea făcându-se după corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.5. 51 . Reprezentaţi un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot melanj în structură glat şi un raport de cinci şiruri şi patru rînduri de tricot glat care să conţină două orificii ajur.1 şi figura 2.5. corectitudinea reprezentării şi modul grafic de realizare.5. Fig.6.

1. Reprezentaţi prin toate metodele un raport de patru şiruri şi două rânduri de tricot glat cu aspect spate.5. formează rânduri de ochiuri. 9. aspect spate . Tricotul este un produs textil format din ochiuri.Caracterizaţi transferul ochiurilor din figura 2.5 de mai jos.5. realizate din fire cu caracteristici diferite în principal de culori diferite. dacă apreciaţi că răspunsul este fals. Precizează elementele de caracterizare specifice: raport.3 . Tricoturile semiconturate se obţin prin îngustări în trepte şi lărgiri succesive.8 Transcrieţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A . Fig. 4. indicând rândurile şi şirurile din care şi unde au fost transferate ochiurile. Tricotul glat derivat face parte din categoria tricoturilor cu legături cu desene. cu fir de bătătură şi urzeală depus în fiecare rând.3 Aplicaţia 2. destinaţie 52 . dispus sub formă de şiruri şi rânduri. cu fir de bătătură depus în fiecare rând. Ochiurile înlănţuite pe verticală. Aplicaţia 2. reprezentat în imaginile din fig.5. proprietăţi. la un tricot de urzeală se numeşte bucla de platină. Tricoturile din urzeală se formează prin buclarea simultană a unui sistem sau a mai multor sisteme de fire de urzeală.5. Desenul de culoare se caracterizează prin ochiuri normale.2. Ochiul format din buclă de ac. 7. Reprezentaţi prin metoda structurală un raport de trei şiruri şi două rânduri de tricot glat. 6. segment de legătură şi buclă de platină este ochi normal de tricot de bătătură. Tricoturile cu legături cu desene de culoare se realizează prin alimentarea succesivă sau simultană a firelor de culori diferite.9. Bucla de ac este partea inferioară a ochiului 3. 5. 2. 2. dacă apreciaţi că răspunsul este adevărat şi litera F .10 Numeşte tipul de tricot. 10.5. Porţiunea de fir ce uneşte ochiul dintr-un rând cu ochiul din rândul precedent sau cu ochiul din rândul următor. 8.5. Aplicaţia 2.4 şi 2.5.

destinaţiei şi proprietăţilor .. 2.5 c.5. Aplicaţia 2. caracte rizează tricotul din punct de vedere al raportului. 2. b. Fig.11 Folosind elementele din descrierea tricotului patent derivat şi reprezentările din figura 2. Fig.5.6.4 a. 53 .5.5.

Folosind reprezentarea structurală .12 În figura 2.5.Fig. descrie legătura. 2. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale .5. Raportul desenului de legătură în direcţia rândurilor de ochiuri este 6 şi în direcţia şirurilor de ochiuri este 5.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac. Fig.6 Aplicaţia 2.13 54 .7 Aplicaţia 2.5.5.5. 2.

În figura 2. iar pe verticală este 4 . numit şi semifang pe o fontură. prin toate metodele cunoscute. descrie legătura.8 se prezintă un tricot glat cu ochiuri duble. tricotul din figura 2.9. 2. pe un şir de ochiuri. de indice 1. Folosind reprezentarea structurală .5. Raportul desenului pe orizontală este 5.9 Aplicaţia 2. reprezentarea secţiunii rândurilor şi reprezentarea prin semne convenţionale .15 Înlocuieşte spaţiile libere folosind cuvintele cheie potrivite: 55 . 2.5. Fig. cu distribuţie uniformă.5. Fig.5.5.5.14 Reprezintă pe caiet.8 Aplicaţia 2.

Fig. …… (6)……. 7.10 prin metodele cunoscute.18 Reprezintă tricotul din figura 2.5..…(1)…. constă în reprezentarea prin anumite semne a structurii tricotului. 1. Reprezintă. … (5)………. 2. respectiv poziţia spaţială a firului de structură 9. pe una din părţi. identifică-l şi caracterizează-l. 2. Aplicaţia 2. 8. cu aspect … (9)…. reprezintă cea mai mică unitate a structurii tricotului şi este obţinut prin buclarea firului.16 Enumeră părţile componente ale ochiului. identifică-l şi caracterizează-l..14 )…………………… 10. pe cealaltă parte. 4.5. şi respectiv. Aplicaţia 2.5. format din ochiuri dispuse sub formă de rânduri şi şiruri.13.. este aceea componentă a structurii tricotului care reprezintă un motiv geometric sau floral. şi se poate exprima prin număr de … (7)…. 6. Tricoturile de bătătură cu legături de bază sunt: …………(12. …… (2)…… este succesiunea ochiurilor pe direcţie transversală a tricotului De la stânga la dreapta pe direcţia rândurilor. număr de … (8)………. de ochiuri. . este aceea zonă din tricot care se repetă şi se caracterizează prin lăţime şi înălţime.5. pe caiet.10 Aplicaţia 2. este produs textil.5. 3. Tricotul glat este format din ochiuri normale de tricot simplu. 56 . se numerotează …… (3)…… …… (4)……. Reprezentarea prin … (15)………………….11 prin metodele cunoscute. 5. …… (11)……… este definită de modul de înlănţuire a ochiurilor . 4 tipuri de ochiuri pe care le-ai reţinut.5 17 Reprezintă tricotul din figura 2. cu aspect … (10)…….

Forme de tricot Denumirea formei din imagine Schiţe cu produse identificate de elevi  1. metraj tubular  3. 4 – c . 17 – a . 16 – b . panou semiconturat 57 . metraj plan  2. 19 – c . Aplicaţia 2.5. panou plan  4. 2 – b . 13 – a .1 Răspunsurile corecte sunt următoarele: 1 – c. 18 – b . 5 – a . profesorul va hotărî punctajul pentru fiecare răspuns corect.REZOLVAREA APLICAŢIILOR Aplicaţia 2. 3 – b . crt. 12 – a . 9 – b . 15 – c . 7 – b . 11 – c .5. În funcţie de modalitatea de evaluare. 20 – b . 6 – c . 8 – a .2 Nr. 10 – b . 14 – c.

5.3. Se caracterizează prin alternanţa şirurilor de ochiuri pe faţă cu şirurile de ochiuri pe spate. Este format din ochiuri normale de tricot simplu. În spatele lor este dispus segmentul de flotare. Structuri de tricoturi Patent normal a. Evoluţia firului pe fiecare rând este identică. cu aspect de faţă pe una din părţi şi cu aspect de spate pe cealaltă parte. secţiune) b. Metode de reprezentare (semne convenţionale. 58 . Se rulează la margini. Caracteristici principale Este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de faţă – spate pe ambele părţi ale tricotului. Glat cu ochiuri duble Este format din ochiuri reţinute care au pe lângă bucla de ac una sau mai multe bucle netransformate în ochiuri.5. -  tricot conturat spaţial Aplicaţia 2. Glat normal Glat cu ochiuri reţinute Structură la care buclele sunt dispuse în rânduri ulterioare celor în care au fost formate. Şirurile de ochiuri pe faţă acoperă şirurile de ochiuri pe spate.

Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1–c. sau din şirul 3. 6–h. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură .5. Buclele de ac sunt transferate incomplet şi flancurile drepte ale ochiurilor din şirul 2. 6 – A . b. Denumirea tricoturilor sunt: Figura 2. Aplicaţia 2.2 – Tricot cu dungi transversale de culoare: a.5.Glat cu ochiuri transferate Structură formată din ochiuri normale sau reţinute. Este reprezentat un tricot glat cu desen ajur obţinut prin transferarea incompletă a buclei de ac a unui ochi dintr-un şir pe bucla de ac a ochiului vecin.7.5. Aplicaţia 2. 4 – A . şirul de ochiuri continuă în rândul următor cu un ochi normal ( ochiul din şirul 2. patent 2:2 .1 . 8 – A . 2–i. care după realizarea lor sunt trecute pe ochiurile vecine la stânga sau la dreapta. 8–e.8. 5 – F . Aplicaţia 2. Rezolvarea aplicaţiei este următoarea: 1 – A . 7–b. la dreapta. 9–f.5.reprezentare structurală 59 . 3–d.4. Aplicaţia 2. rândul III ). 10 – F . rândul II se dispun în spatele ochiurilor normale. iar pe verticală este 3. 5–g. Patent cu desene de culoare Structură obţinută prin alimentarea succesivă a firelor de culori fără modificarea evoluţiei firelor. 9 – A . Aplicaţia 2. 3 – F . între flancul stâng şi flancul drept.5.5. Orificiul apare la ochiul cu bucla de ac transferată incomplect. Raportul desenului pe orizontală este 4. 2 – F .9 a.Tricot glat cu fir de căptuşeală Figura 2. rândul I şi din şirul 3. rândul II. după transferarea incompletă a buclei de ac.5. Şirul se continuă cu o buclă de început. 4–a. 7 – F . glat.5.

10 În figura 2. În şirul / şirurile vecine se va dispune atât ochiul care se transferă cât şi ochiul pe care se transferă. bucla de ac fiind suprapusă. aspect faţă în şirul 3. Tot transfer complet al buclei de ac se face şi spre stânga: din şirul 5.5.6.11.5.5. rând III. b. în rândul următor se formează o buclă de început care contribuie la crearea orificiului. şi din şirul 4 . lucrează în raportul 1:1.5. IV).5. şi din şirul 4.5 avem reprezentat un tricot lincs de raport 2:2. rând II.aspect faţă în şirul 4.7 este prezentat un tricot patent 1:1 cu desen obţinut prin transferarea completă a buclei de ac . înălţimea raportului legăturii fiind. care formează invers. rând III. avem un reprezentat un tricot patent de raport neregulat 2:1. două cu aspect faţă. h=1.5. cu lăţimea raportului b=3. rând I. În rândul II se formează un ochi normal şi o buclă netransformată în ochi ce se dispune lângă bucla de ac a ochiului reţinut din rândul precedent. realizată în condiţii comparabile. aspect faţă. Aplicaţia 2. iar în fontura din spate . iar al ochiurilor glat este 1. Acele celor două fonturi lucrează şi ele într-un raport diferit: în fontura din faţă lucrează toate . aspect spate.5. II) sunt urmate de două rânduri cu aspect spate ( III. „plin”. aspect spate în şirul 3. b=3. rând II. Evoluţia firului se repetă pe direcţia şirurilor de ochiuri după patru rânduri. Numărul de ochiuri patent din raport este egal cu doi. h=4. rând V. aspect faţă. aspect spate .semifanf: în rândul I. Aplicaţia 2. avem reprezentat un tricot interloc de raport 2:1. aspect spate în şirul 6. de indice 1. deşirabilitate redusă şi nu prezintă fenomenul de rulare la margini. Se caracterizează prin transferul complet al buclei de ac spre dreapta: din şirul 3. 60 . rând V. la care două rânduri de ochiuri cu aspect faţă ( I. În figura 2. În figura 2. este prezentat un tricot glat cu ochiuri duble. rând I.5. Aplicaţia 2.5. Aplicaţia 2. după care raportul se repetă. un şir de ochiuri cu aspect spate urmate de un şir de ochiuri cu aspect faţă.13 În figura 2. Tricot glat cu aspect spate cu fire de bătătură şi urzeală – reprezentare structurală a. firul evoluează pentru formarea unui ochi normal şi un ochi reţinut de indice 1.4. acul respectiv s-a eliberat. Ca proprietăţi specifice putem enumera: forţa de tracţiune în lăţime este de două ori mai mare decât cea a tricotului patent. cu o altă legătură patent. Raportul legăturii este format din 6 ochiuri.b.8. Destinaţia tricoturilor interloc este foarte variată datorită structurii care este una din cele mai stabile din punct de vedere dimensional. caz în care se combină o legătură patent care formează două şiruri de ochiuri cu aspect faţă . celelalte cu aspect spate. Deoarece în urma transferului ochiului.12 În figura 2. urmate de două şiruri de ochiuri cu aspect spate.

4 – tricotul . Completarea definiţiilor se va face astfel: 1 – ochiul . 5 – desen . 6 – raport . 15 – semne convenţionale . 14 – lincs . 8 – rânduri . 12 – glat . 10 – spate . 11 – legătură .Aplicaţia 2. 3 – şirurile de ochiuri . 7 – şiruri . 13 – patent .5 15. 9 – faţa . 61 . 2 – rândul de ochiuri .