Prea, iubiti credinciosi si credincioase, Randuiala Bisericii Ortodoxe prevede si ne indeamna ca in aceasta sambata, numita si 'mosii de iarna', sa facem

pomenirea mortilor. Aceasta randuiala a Bisericii face parte din cultul mare al mortilor, al pomenirii si cinstirii celor care au adormit in nadejdea Invierii si a vietii celei de veci. Aceasta pomenire, asa cum s-a auzit din rugaciunile rostite, este facuta pentru toti cei adormiti in dreapta credinta, mosi si stramosi, parinti, frati si surori, maici, fii si fiice, toti cei dintr-o rudenie si intr-o semintie cu noi. Este o pomenire generala, atotcuprinzatoare. Ceea ce am savarsit astazi este bazat pe credinta exprimata in ultimul articol al Crezului sau al Simbolului de credinta, atunci cand rostim cu totii: 'Astept Invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie.'. Cinstirea si pomenirea celor dragi ai nostri care au trecut la Domnul si care asteapta impreuna cu noi a doua venire a Mantuitorului nostru Iisus Hristos este deosebit de importanta atat ca inteles, cat si ca folos. Prin pomenirea mortilor savarsim trei acte deosebit de semnificative si de folositoare. In primul rand, pomenirea mortilor este un act de credinta ortodoxa. Pomenirea mortilor se bazeaza pe credinta ca sufletul omului este nemuritor, chiar daca trupul sau, odata mort, se descompune si este trecator. Mantuitorul Iisus Hristos arata ca 'cel ce va crede in El, viu va fi, chiar daca va muri', adica va fi viu cu sufletul, chiar daca va muri cu trupul. Sufletele dreptilor stau inaintea lui Dumnezeu si se roaga Lui, acestia fiind sfintii canonizati de Biserica, cunoscuti si necunoscuti, iar acei care au adormit in nadejdea Invierii si a vietii celei de veci, a caror stare noi nu o cunoastem, decat Dumnezeu singur, au nevoie de rugaciunile Bisericii, mai ales daca au plecat din lumea aceasta fara o pregatire cu totul corespunzatoare. Prin rugaciunile pentru morti se iarta acele pacate pentru care cei adormiti in Domnul nu au mai avut timp ca sa arate pocainta prin fapte. Ei au aratat pocainta prin rugaciune si spovedanie, dar nu au mai avut timpul necesar ca prin fapte sa faca pocainta. Sfantul Ioan Gura-de-Aur spune ca 'cei care primesc pentru ei rugaciunile Bisericii simt o usurare a sufletului si o bucurie atunci cand Biserica se roaga pentru ei, mai ales atunci cand ei sunt pomeniti la Sfanta Liturghie, cand se savarseste Parastasul si se impart milostenii in numele lor'. Milostenia, ca expresie a iubirii fratesti,

1

In limba greaca. este trupul crestinului care nu se arde. De aceea. Mortii stiu atunci cand ii pomenim si simt cand ne rugam pentru ei si cand impartim pentru ei milostenii. ci au numit-o 'sicriu' sau 'chivot'. Iubirea aceasta fata de cei dragi ai nostri care au trecut la Domnul. care au trecut intru asteptarea Invierii. ci ii numim 'adormiti in Domnul': au adormit in Domnul in asteptarea Invierii. astfel. se inhumeaza si se pune cu fata spre Rasarit. Deja din terminologia noastra crestina legata de cei adormiti in Domnul se vede cat de 2 .este acoperitoare de multe pacate. adica 'orasul mortilor'. In al doilea rand. intr-un chivot se pastreaza ceva de scump. noi nu numim 'morti' pe mortii nostri. Cimitirul inseamna in limbaj crestin 'dormitorul sau locul de odihna' unde se afla mortii in asteptarea Invierii. 'sarcofag' inseamna 'mancator de trup' sau 'mancator de carne' pentru ca carnea trupului celui mort se topea. Crestinii nu au mai numit cutia 'sarcofag'. L-au iubit si au implinit poruncile iubirii fata de Dumnezeu si fata de semeni. asteptand Invierea mortilor si Imparatia cea vesnica a lui Dumnezeu pregatita oamenilor care au crezut in Iisus Hristos. Rugaciunea pentru cei morti arata ca noi ii iubim si dupa moarte pentru ca sufletul lor este nemuritor. Inainte. in timpul pagan. Inca din primele veacuri crestine. lucrul de mare pret. Aceasta iubire mai tare decat moartea este aratata in rugaciunea pentru mantuirea sufletului. se arata prin rugaciune si prin modul in care cinstim crucea de pe mormat si mormantul insusi. crestinii se deosebeau de pagani si prin modul in care cinsteau trupurile celor adormiti in Domnul. iubirea noastra atunci cand ne rugam pentru ei. Crestinismul a schimbat numele locului din 'necropola' in 'dormitor' unde se odihnesc cei adormiti in Domnul. Iubirea este mai tare decat moartea. Deci. si milosteniile pentru cei adormiti in Domnul ajuta mult celor care sunt pomeniti la slujba. se descompunea si disparea: o mancau viermii. iar atunci cand era facut din piatra se scria numele si cateva date despre cel mort. precum si in modul in care ingrijim mormintele. pentru ca ei simt de dincolo. pomenirea mortilor este un act de iubire. acest loc se numea 'necropola'. care inseamna o cutie in care se pastreaza ceva de mare pret. cutia in care era depus mortul se numea 'sarcofag'. prin sufletul lor. Mort cu adevarat este omul necredincios si despartit de Dumnezeu. lucru ce se vede tocmai prin rugaciune. De aceea. Inainte. un odor. iar acesta. intru asteptarea celei de a doua veniri a Mantuitorului nostru Iisus Hristos cand va judeca viii si mortii si a Carui Imparatie nu va avea sfarsit. 'sicriu' inseamna 'purtator al unui lucru de mare pret'.

aprindem lumanari. colacii si coliva se impart: prin aceasta se savarseste o fapta buna. Lumanarile pe care le punem pe morminte sunt lumanarile credintei ca sufletul este nemuritor si ca trupul va invia la cea de a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos. pentru ca impreuna sa asteptam Invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. ci si pentru trupul celui care a adormit in Domnul. ale iubirii si sperantei crestine. sunt semn al comuniunii in Biserica. Aceasta este nadejdea sau speranta crestina. dragoste si nadejde a lasat lumina in jur. trece viata fiecarui om.mare este pretuirea nu numai pentru sufletul. lumanarile se pun pe coliva si pe colac. prin credinta. al celor adormiti in Domnul. punem flori si ingrijim mormintele. luminile de pe colacei sau de pe coliva sunt luminile credintei. Lumanarea de pe mormant este ca o floare a iubirii noastre. ca la cea de a doua Sa venire El va invia pe toti mortii si ca El ne pregateste Imparatia cerurilor. a rugaciunilor noastre. sa nu fie ca paganii cei fara de nadejde sau fara de speranta. este un act de speranta. In al treilea rand. dar este si ca o lumanare a sperantei ca noi toti vom invia si ca ne vom reintalni in iubirea nemarginita si coplesitoare de lumina a lui Dumnezeu. dar nu conteaza atat de mult la o lumanare ceara si firul de bumbac. batranii si mortii arata gradul lui de credinta si civilizatie. cat si colacul. noi pomenim pe cei care au trecut la Domnul in nadejdea Invierii si a vietii celei de veci. ele semnifica viata omului care. cat lumina pe care aceasta lumanare a lasa in jur. asa cum se topeste o lumanare. Incetul cu incetul. De aceea. al comuniunii fratesti si al faptei bune. prin rugaciune si prin fapte bune. In simbolismul lor. Ingrijirea mormintelor este asadar un semn al iubirii noastre pentru cei care au trecut la Domnul si ne asteapta si pe noi sa trecem. Aceasta pretuire si a trupului se vede prin faptul ca mergem des la morminte. de nadejde. pentru ca atat coliva. actul de pomenire al mortilor. ci sa se mangaie cu credinta ca Hristos Domnul a biruit moartea. Dupa ce s-a terminat slujba Parastasului sau a slujbei de Pomenire a mortilor. ceea ce conteaza foarte mult este cata lumina am adunat in suflet in viata aceasta si cata lumina am raspandit in jurul nostru prin credinta in Hristos. a 3 . luminile de pe morminte sunt lumini ale sperantei. De aceea. Acest lucru este cultivator de civilizatie: modul in care un popor isi respecta copiii. trecand prin lumea aceasta. Sfantul Apostol Pavel indeamna pe crestini ca atunci cand petrec la mormant pe cineva care a trecut la Domnul sa nu se intristeze. o fapta a dragostei crestine. cei care au marturisit ca asteapt Invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie.

prin iubirea fata de Dumnezeu si fata de semeni devenim lumini in fata lui Dumnezeu. dar mai ales pentru ca necredinciosii sa vada aievea atotputernicia Sa. Imparatul cel fara de moarte. 40 de crestini au ales mai degraba sa moara intr-un lac inghetat decat sa accepte "un mic compromis" care i-ar fi despartit insa de dragostea lui Hristos. frati si surori. ca sa ne bucuram de bucuria sfintilor si de bucuria mantuirii. Cei 40 de mucenici erau soldati care au marturisit ca sunt crestini si din acest motiv au refuzat sa jertfeasca idolilor.Lumina lumii. de la Care vine toata darea cea buna si tot darul. ca in cele din urma sa fie scufundati intr-o apa aproape inghetata de langa cetate. la fel cei40 de mucenici au invins frigul si gheata lacului de langa Sevastia. Precum tinerii din Babilon au invins dogoarea cuptorului prin lucrarea lui Dumnezeu. El Care este Invierea si Viata. in vremea domniei imparatului Liciniu (307-323). pentru imbarbatarea martirilor. Sa rugam pe Hristos. In acea noapte de 8/9 martie a anului 320. pentru ca toate aceste rugaciuni se fac intru nadejdea mantuirii si a vietii celei de veci Sfintii 40 de Mucenici au patimit in localitatea Sevastia din Armenia. Sfantul Candid i-a raspuns tortionarului care il ameninta cu deposedarea onorurilor 4 . la porunca guvernatorului Agricola. pace si odihna. El Care a zis: 'Eu sunt Invierea si Viata. Parintele luminilor. Pentru marturisirea credintei in Hristos. toti cei dintr-o rudenie si intr-o semintie cu noi.'. Multe minuni a savarsit Dumnezeu odata cu moartea muceniceasca a alesilor Lui. maici. sufletelor celor pomeniti astazi: stramosi. sa daruiasca lumina si bucurie. primind in chip vazut cununile muceniciei. mosi. Cel ce crede in Mine nu va muri nicioadata.iubirii fratesti care este simbolizata de lumanarea arzand deasupra colivei. prin faptele bune adunam lumina in suflet. cei 40 de mucenici au fost supusi la multe chinuri. fii si fiice. Care S-a salasluit in inimile lor. parinti. Deci. Dar minunea cea mai mare este aceasta: ca pentru Dumnezeul nevazut. 40 de crestini au biruit moartea.

Nicolae. Filoctimon. si sunt pomeniti astazi. desi nu era amenintat in niciun fel. Teodul. vazand cununile care se coborau asupra capetelor celor 39 sfinti. Leontie. Locul sau a fost luat de un alt soldat crestin. lupta cea buna. ajungand sa creada ca mucenicii beneficiau de o lucrare vrajitoreasca. Meliton si Aglaie. ca simbol al biruintei mucenicesti. Valerie. intr-o dimineata de martie. Valent. tortionarii nu au putut intelege nimic. Renuntand la credinta in Hristos. Severian. si-a lepadat hainele si a intrat in apa inghetata. Teofil. Domnos. Flavie. Dumnezeul nostru". ca si atunci. tinuti fiind in viata de puterea Duhului Sfant. intr-o cetate mica din Armenia. Aghie. Ioan. împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfînt. cinstea şi închinăciunea. Aetie. Vivian. omorandu-i pe cei 40 de mucenici. a inteles ca imparatia cerurilor era aproape de el. Ecdit. dintre paznici. slugile diavolului si-au desavarsit "opera". Acachie. Sisinie. Cand tortionarii au venit dimineata sa vada "rezultatele" rautatii lor. In cele din urma. Ilie. Gaie. 5 . Gorgonie. Sacherdon.militare: "Nu doar onorurile militare. pomeniti fiind fara incetare in Imparatia lui Hristos. caci niciunul din cei 40 nu a murit peste noapte. Evnichie. Isihie. Candid. Cei 40 au savarsit astfel. Ilian. Atanasie. Lisimah. în vecii vecilor. Unul dintre mucenici nu a mai rezistat si a iesit din lac. Prisc. Hudion. Căruia I se cuvine slava. Sfinţii 40 de Mucenici ai lui Hristos au fost prinşi spre pătimire la 26 februarie şi şi-au dat sufletele în mîinile Domnului la 9 martie. fiecare dupa numele lui: Chirion. Eutihie. caci nicio onoare nu este mai inalta decat aceea de a fi ai lui Hristos Iisus. in locul mortii. Dar fiindca rautatea orbeste. Chiril. Claudie. Xantie. dar acolo a murit. Dometian. Amin. ci chiar si trupurile noastre poti sa ni le iei. Ieraclie. Smaragd. Iata ca acesta din urma. ei au vazut viata. împărăţind peste noi Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos. a fost dus intr-o baie calda. Alexandru.

6 .

7 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful