Burebista_ARGUMENTE: 1.

a intemeiat statul dac---Unificarea ntr-un regat a triburilor geto-dace s-a realizat pe dou ci: pe cale panic, cnd efii daci de trib accept supunerea fa de Burebista de bun voie, i pe cale rzboinic, cnd se dorete pstrarea puterii tribale de ctre unii conductori locali (cetatea Tyras a fost ars din temelii). Desigur, creterea puterii militare a lui Burebista a determinat supunerea de bunvoie a multor uniuni tribale geto-dacice. 2.a dus lupte cu celtii---Pericolul cel mai apropiat de centrul statului (regatului) geto-dac al lui Burebista era reprezentat de celi care se extinseser i n Bazinul Panonic. n anul 60 .Hr. sau 59 .Hr., regele Daciei pornete din spaiul carpatic o campanie fulgertoare mpotriva boilor, tauriscilor, eraviscilor i anarilor, pe care-i distruge. Rezultatul a fost o masiv migraie a celilor spre vestul Europei. n teritoriile cucerite de Burebista, pe malul stng al Dunrii Mijlocii au aprut aezri geto-dace. n aceeai campanie geto-dac au fost zdrobii foarte probabil i scordiscii aezai mai la sud, la gura Tisei. Hotarele Daciei s-au extins astfel pn la confluena rului Morava cu Dunrea Mijlocie. 3.cucereste litorarlul marii Negre---Burebista hotrte apoi s supuna cetile de pe litoralul Pontului Euxin (Marea Neagr). n 55 .Hr. cucerete oraul grecesc Olbia de la gurile Bugului, apoi Tyras. Au urmat apoi Histria, Tomis, Mesembria. ntregul litoral pontic i teritoriul pn la munii Haemus (Balcani) se afla sub stpnirea lui Burebista. De aici, Burebista a organizat expediii pn n Macedonia i Iliria. Devine astfel "cel dinti i cel mai mare dintre regii din Tracia", cum l numete o inscripie greac contemporan. . 4. a fost in bun diplomat(relatii cu Roma)--- Burebista l-a trimis pe Acornion ca delegat cu o misiune pe lng Pompei. n schimbul ajutorului militar, Pompei recunotea vastele hotare ale Daciei. Acesta este ns nfrnt la Pharsalos i se refugiaz n Egipt, unde este ucis. Dup aceast victorie Cezar plnuia o campanie mpotriva Daciei. i concentrase n anul 44 .Hr. o mare armat pe malul de est al Mrii Adriaticei. Este ns asasinat n acelai an.

DECEBAL. Argumente: 1. a intarit statul dac, cu toate ca pe teritoriu era mai mic decit pe timpul lui burebista---Statul dac din timpul lui Decebal era mai puternic decat cel din timpul lui Burebista datorita progreselor economice realizate in acest timp. Asfel, cercetarile efectuate in muntii Orastiei indica un stadiu mai dezvoltat al atelierelor mestesugaresti. Din aceasta perioada dateaza un atelier care prelucrase 50 de tone de minereu de fier. 2.construieste capitala Sarmizegetuza---din aceasta perioada dateaza grandioasele constructii ale Sarmizegetusei cu sanctuare din andezit, cele mai bogate locuinte si cele mai multe unelte din fier. 3.ridica fortificatii----Decebal: completeaza sistemul de fortificatii din muntii Orastiei , mareste cetatea de la Piatra Rosie, construieste cetatea de pe Blidaru , reorganizeaza si inzestreaza armata cu masini de razboi (baliste, catapulte, berbeci ), introduce un sistem centralizat de administratie prin numirea in fiecare cetate a unui prefect care trebuia sa se ocupe de problemele administrative ale cetatii 4.intretine contatct strins cu civilizatia romana---Produsele italice ajung in Dacia ( vase din bronz, unelte din fier ); denarul roman devine moneda curenta si este imitat de daci. Influenta romana se manifesta si in plan cultural si spiritual dupa cum o dovedesc folosirea alfabetului latin

DECENEU Argumente: 1.a jucat un mare rol cultural si religios in instruirea spirituala a stratului ierarhic superior de sacerdoti si trabostesi daci====bservind inclinatia lor de al asculta in toate si inteligeta lor nativa,el i-a initiat in aproape toata filozofia, caci era maestru priceput in aceasta. El i-a invatat etica, dezvatindu-i de obiceiurile lor barbare, i-a instruit in fizica, facandu-i sa traiasca potrivit cu legile naturii, pe care gotii [getii] transcriindu-le le pastreaza pina azi [sec VI en] cu numele de belagines; i-a invatat logica, facandui-i superiori celorlalte popoare in ce priveste mintea; aratindu-le practica i-a indemnat sa-si traiasca viata in fapte bune; demonstrindu-le teoria, i-a invatat sa contemple cele 12 semne ale zodiacului iar prin ele mersul planetelor si toata astronomia, lamurindu-i cum creste si scade discul lunii si cu cit globul de foc al soarelui intrece masura rotunjimii pamintului si le-a expus sub ce nume si sub ce semne cele 345 de stele trec de la rasarit la apus, ca sa se apropie sau sa se departeze de polul ceresc. Vezi ce placere (este) ca niste oameni prea viteji sa se indeletnceasca cu doctrinele filosofice, cind mai aveau putin ragaz de razboaie. Putea sa-l vezi pe unul cercetind pozitia cerului, pe altul proprietatile ierburilor si ale arbustilor, pe acesta studiind cresterea si scaderea Lunii pe celalalt observind eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, Soarele vrind sa atinga regiunea orientala, este adus inapoi in regiunea occidentala Getul se linisteste de indata ce primeste explicatia acestor lucruri. Aceasta si multe altele, invatind Deceneu pe geti ,prin stiinta sa,a stralucit in mijlocul lor ca o adevarata minune ." (Getica;XI;6970) 2.a revigorat spiritualitatea geto-dacilor//////////// A inlaturat cultul bahic sau dyonisiac asociat cu cultura vitei de vie si cu orgii. El este cel dintii care s-a opus viguros patrunderii in Dacia a cultelor straine, vatamatoare pentru sanatatea spirituala si corporala a geto-dacilor. De aceea nu este intimplator si fara rezonante religioase profunde ca el a determinat autoritatea regala sa dispuna distrugerea vitei de vieplanta sacra a lui Dyonisossi ca toata preotimea dacica l-a sprijinit in acest act extraordinar. Ca mare preot si vicerege , apoi el insusi rege Deceneu, a dispus de dubla autoritate, morala (stirpind viciul betiei) 3. a infaptuit o profunda reforma sociala si religioasa a geto-dacilor\\\\\\\\\\ Aceasta reforma, celebra in lumea antica, a fost pusa in practica nu prin legi oficiale si seci ci prin rabdare si educatie. Deceneu a impus sobrietatea si cumpatarea, acea modestie a sufletului ale carei valente razbat din textul lui Platon. Deceneu a cerut poporului"ascultarea de porunci" ca efect al educatiei

prin dreptate. Getii fiind recunoscuti in antichitate ca fiind "cei mai drepti" dintre cei cu care se inrudeau, caracteristica desigur foarte veche. TRAIAN--1: A dus lupte cu geto-dacii\\\\\ Traian a rmas n istorie i pentru luptele sale. n 101, a lansat o expediie n regatul Dacia, aflat la nord de Dunre i l-a forat un an mai trziu pe regele Decebal s capituleze, dup ce Traian a asediat cu succes capitala Sarmizegetusa. Traian s-a ntors la Roma ncununat cu succes i a primit titlul de Dacicus Maximus. Totui, la scurt timp, Decebal a adus iari probleme Imperiului Roman, ncercnd s conving regatele vecine nord-dunrene s i se alture. Traian se hotrte s atace din nou, inginerii si construind un imens pod peste Dunre, i reuesc s cucereasc Dacia n 106, capitala dacilor, Sarmizegetusa fiind distrus. Decebal s-a sinucis, iar n locul capitalei distruse Traian a construii un nou ora, numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. A hotrt s colonizeze Dacia cu romani i a anexat-o ca provincie roman. 2. Traian a domnit i ca un mprat civil\\\\\ n acest timp a corespondat cu Pliniu pe tema cretinilor, spunndu-i n principiu c i va lsa n pace att timp ct nu-i vor practica religia n public. A construit cteva noi cldiri, monumente i drumuri n Italia i Iberia natal. Magnificul forum, ce adpostete i Columna lui Traian, care amndou au fost ridicate pentru a comemora victoriile din Dacia, se menin n Roma pn n zilele noastre, aa cum se menine i arcul de triumf din Mrida.

3. A lrgit hotarele Imperiului Roman\\\\\n 113 s-a mbarcat pentru ultima campanie, provocat fiind de decizia Pariei de a pune un rege pe
tronul Armeniei, un regat asupra cruia cele dou mari imperii au mprit hegemonia nc de pe timpul lui Nero. Traian a ajuns primul n Armenia, l-a detronat pe regele existent i a anexat regatul la Imperiul roman. Apoi i-a ndreptat atenia ctre sud, ctre Paria, cucerind Babilonul, Seleucia i n final Ctesiphon, capitala Ameniei, n 116. A continuat s mearg ctre sud, ctre Golful Persic, a declarat Mesopotamia drept nou provincie a imperiului, i s-a plns c e prea btrn pentru a-i clca pe urme lui Alexandru cel Mare.i totui nu s-a oprit aici. Mai trziu, n anul 116, a trecut munii Khuzestan din Persia i a cucerit marele ora Susa. L-a detronat pe regele Pariei Chrosoes i i-a urcat pe tron propria marionet, pe Parthamaspates. Imperiul roman nu va mai nainta niciodat att de mult spre est. Monumentul se afl n Forul lui Traian, n imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat n 113, basorelieful n form de spiral comemoreaz victoria lui Traian n campania sa de cucerire a Daciei. Columna are o nlime de aproximativ 30 de metri i conine 18 blocuri masive de marmur de Carrara, fiecare cntrind 40 de tone.

4. La ordinul lui a fost nlat Columna lui Traian\\\\\\\\ Iniial n vrful columnei se afla o statuie a lui Traian, ns ea a fost nlocuit n secolul XVI cu o statuie a Sfntului Petru.

IULIUS CEZAR
1. A fost un bun orator\\\\\\ Marele orator Cicero comenta: Exist cineva care are calitatea de a vorbi mai bun dect Cezar? intind ctre perfeciune n retoric, Cezar a plecat n 75 .Hr. pentru studii de filosofie i oratorie n Rodos, unde l-a avut dascl pe celebrul Apollonius Molo. 2. A nbuit rpscoala lui Spartacus\\\\\\ Revenirea lui Cezar la Roma a avut loc n toiul rscoalei sclavilor condui de fostul gladiator Spartacus. Senatul trimisese legiuni dup legiuni pentru nfrngerea revoltei, dar forele lui Spartacus au ieit nvingtoare de fiecare dat. n 72 .Hr., Adunrile romane l-au ales pe Cezar n funcia de tribun militar, aceasta fiind primul su pas n viaa politic. n anul 71 .Hr., Marcus Crassus a devenit coordonatorul aciunilor ntreprinse pentru zdrobirea rsculailor condui de Spartacus. Cezar a fost unul dintre puinii susintori ai lui Crassus n ncercarea de a restabili ordinea n stat. Senatul l-a desemnat pe Crassus pentru aceast cauz, iar Crassus a format ase legiuni noi, recrutndu-l i pe tnrul Cezar pentru a servi ca tribun cu atribuii de avocatur. Dup cteva nfrngeri, fora lui Crassus l-a nvins pe Spartacus n 71 .Hr.. n timpul petrecut mpreun, Cezar i Crassus s-au mprietenit, ceea ce a contribuit ulterior la carierele amndurora. ns triumful lui Cezar avea s se transforme curnd n dezastru.

\
3. Cucerete Galia ( teritoriul actual al Franei)\\\\\\\ La nceputul campaniei din anul 56 .Hr., Cezar considera c Galia nu era nc pregtit pentru ocupaia roman. Cezar i-a trimis generalii n fiecare col al Galiei, pentru a nbui orice rezisten n calea lor. Publius Crassus, fiul lui Marcus Crassus, a fost trimis n Aquitania cu dousprezece cohorte legionare, pentru a subjuga triburile de acolo. Cu ajutorul trupelor auxiliare galice, Crassus a adus cu rapiditate controlul roman pn n cea mai vestic poriune a Galiei. Decimus Brutus, tnrul viitor asasin al lui Cezar, a fost trimis n nord, ctre Britania de astzi, pentru a construi o flot printre venei. Veneii controlau cile navigabile cu o formidabil flot proprie, sprijinii ns i de celii britanici. Iniial vasele galice le-au depit pe cele romane, Brutus neputnd mpiedica operaiunile veneilor. Dar ingeniozitatea roman a intrat n aciune, i acetia au nceput s foloseasc crlige lansate de arcai pentru a cuceri vasele veneilor. n scurt timp, veneii au fost complet nvini, i ca multe triburi naintea lor, vndui ca sclavi. 4.Cucerete o parte din Germania i Britania\\\\\\\\\\\ Dup ce a petrecut primele luni ale anului 47 .Hr. n Egipt, Cezar merge ctre Orientul Mijlociu, unde l anihileaz pe regele Farnace al II-lea al Pontului n Btlia de la Zela; btlia sa a fost att de concret i complet nct a comemorat n cuvintele Veni, vidi, vici (Am venit, am vzut, am cucerit). Dup aceasta a pornit ctre Africa pentru a rezolva problema restului de suporteri senatoriali ai lui Ptolemeu. A ctigat cu rapiditate o victorie semnificativ la Thapsus n 46 .Hr. n faa forelor lui Metellus Scipio (care moare n btlie) i lui Cato cel Tnr (care se sinucide). Totui, fii lui Pompei, Gnaeus Pompeius i Sextus Pompeius, alturi de Titus Labienus, fostul nuniu propraetorian al lui Cezar (legatus propraetore) i al doilea n comand n Rzboiul

Galic, supravieuiesc btliilor din Spania. Cezar a pus sub urmrire i a nfrnt ultimele rmie ale opozanilor n Btlia de la Munda n martie 45 .Hr.. n tot acest timp, Cezar a fost ales pentru al treilea i al patrulea su mandat n poziia de consul n anii 46 .Hr. (alturi de Marcus Aemilius Lepidus) i 45 .Hr.

PERICLE
A susinut arta i cultura\\\\ A sprijinit inaltatrea sua refacerea celor mai faimoare constructii , unele dainuind pana in zilele noastre. Astfel amintim Partenonul, Teseionul, Odeonul, tempulu Atenei Nike (Victoria) si chiar statuia lui Zeus din Olimpia, opera vestitului Fidias, considerata una din cele sapte minuni ale lumii antice.Mai mult el incurajeaza dezvoltarea teatrului, a poeziei, filosofiei fiind inconjurat de nume celebre : Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan, Herodot, Socrate, daca ar fi sa-i amintim pe cei mai vestiti, ale caror oprere au strabatut veacurile. 1. A promovat democraia n Atena\\\\\\\ Membru, inca din tinerete, al partidului democrat s-a afirmat prin calitatile sale si astfel 25 de ani a fost ales strategul cetatii si a regiunii pe care aceasta o controla si apara.In aceasta perioada este infiintata Liga de la Delos care poate fi asemuita unui imperiu maritim, unei oaze de democratie. Si asta pentru ca puterea legislativa apartinea poporului care se reunea in sedinte, fiind reprezentata de un consiliu. Membrii consiliului erau alesi anual , in randul lor regasind oameni din toate paturile sociale inclusiv saraci. Criteriul de selectionare nu era averea ci dragostea pentru democratie si tara. Apoi se impunea ca cel a les sa aibe tatal atenian si sa fi implinit 18 ani .Pentru zilele in care participau la sedintele de consiliu toti membrii primeau diurna. 4. A fost un mare strateg militar\\\\ Imensa flota construita in aceasta perioada facea ca Atena sa devina un puternic centru comercial si o redutabila forta militara. Dar aceasta inforire a Atenei a starnit invidia celorlalte cetati , in special a Spartei. Si astfel in anul 431 i.e.n. izbucneste razboiul peloponeziac odata cu atacul spartanilor asupra cetatii Attica. Dupa 30 de ani de pace inteaga Grecie va fi impartita in doua tabere vrasmase. Luptele vor dura 27 de ani si vor distruge in parte tot ce se realizase anterior. Pericle da dovada unui mare strateg prin planurile de aparare pe care le-a elaborat adunand locuitorii satelor vecine atenei in cetate. Dar in al doilea an de razboi in Atena izbucneste o epidemie de ciuma care provoaca mari pierderi umane , insusi Pericle cazandu-i victima . Astfel se incheia domnia celui mai mare conducator al Atenei. In memoria lui contemporanii au numit aceasta perioada poca de aur a lui Pericle . 2.

HERODOT 1. Este considerat printele istoriei\\\\\\

Lucrarea sa Istorii este prima oper n care Herodot a indicat principalele direcii pe care trebuie s merg disciplina dat. Aceast oper nu este numai o istorie a rzboaielor, dar este o istorie universal A descris obiceiurile i religia geto-dacilor\\\\\\\ Iata n ce fel se socot ei nemuritori: credinta lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zamolxis, divinitatea ; pe care unii l cred acelasi cu Gebeleisis . Tot n al cincilea an arunca sortii, si ntotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sortul l trimit ca solie la Zamolxis, ncredintndu-i de fiecare data toate nevoile lor.Trimiterea solului se face astfel: ctiva dintre ei, asezndu-se la rnd, tin cu vrful n sus trei sulite, iar altii, apucndu-l de mini si de picioare pe cel trimis la Zamolxis, l leaga de cteva ori si apoi, facndu-i vnt, l arunca peste vrfurile sulitelor.Daca, n cadere, omul moare strapuns, ramn ncredintati ca zeul le este binevoitor; daca nu moare, atunci l nvinuiesc pe sol, hulindu-l ca este un om rau; dupa ce arunca vina pe el trimit dupa un altul. Tot ce au de cerut i spun solului ct mai e n viata. Cnd tuna si fulgera, tracii despre care este vorba trag cu sagetile n sus, spre cer, si si ameninta zeul, caci ei nu recunosc vreun alt zeu afara de al lor. 2.

3.

A cltorit mult \\\\\\\Cltorind, i-a creat un bogat fond de cunotine. A fcut, n timpul cltoriilor, nu numai observaii asupra realitilor din alte regiuni, dar i-a adus i contribuia , discutnd cu nvtorii localnici

ALEXANDRU MACEDON 1. Rzboinic- n tineree\\\\\\

Cnd moesii, triburi de traci ce triau n valea superioar a rului Strimon (astzi Struma, pe teritoriul actual al Bulgariei), se revolt, Alexandru decide s porneasc ntr-o expediie de pedepsire a rzvrtiilor. Aceasta a luat sfrit n anul 339 .Hr., prin cucerirea i distrugerea principalului ora al moesilor, prin vinderea ca sclavi a conductorilor barbari i prin instalarea unei garnizoane ntr-un post colonial numit Alexandria sau Alexandropolis (undeva ntre oraele Strake Dimitrov i Sofia din Bulgaria de astzi). Aceast expediie la transformat pe tnrul regent ntr-un rzboinic experimentat i un idol pentru oamenii si.

2. Cucerete Asia\\\ Alexandru s-a ndreptat mpreun cu contigentele cele mai sigure ale armatei sale spre Asia (335 .Hr.). n fruntea unei armate formate din 30.000 de pedetri i 5.000 de clrei, Alexandru a plecat din Amfipolis, Tracia, i a debarcat la Troia. n timpul iernii 334-333 .Hr. Alexandru a cucerit cetile Lycia, Pamfilia i Pisidia, n sudul Asiei Mici, ncredinnd guvernarea acestora prietenului su Nearchos. De aici Alexandru s-a ndreaptat spre interiorul regiunii i a ocupat capitala Frigiei - oraul Gordion, unde legenda spune c a desfcut cu o lovitur de sabie nodul care fixa jugul de carul regelui Gordios - "Nodul gordian"(conform legendei, cel care reuea acest lucru avea s stpneasc imperiul). Apoi Alexandru s-a ndreaptat spre est, spre munii Taurus, pe care i-a traversat cu uurin. 3. 4.
Construete oraul Alexandria ( Egipt)\\\\

Ocupnd Memphisul, Alexandru este ntmpinat ca un eliberator de ctre egipteni, fiindc perii nu erau iubii n aceast parte a lumii. Dorind s rspndeasc elenismul pe valea Nilului, tnrul rege ntemeiaz n vestul deltei oraul Alexandria, primul cu acest nume, ce avea s devin noua capital a Egiptului, destinat unui viitor nfloritor. El reface sanctuarele i ncredineaz administraia Egiptului mai multor conductori civili i militari macedoneni.

CONSTANTIN CEL MARE

1onstruete noua capital a Imperiului \\\ Constantin a luat hotrrea de a restaura Byzantionul i de a face din el capitala imperiului. n noiembrie 324, a stabilit n mod oficial hotarele noului su ora, mutndu-le cu circa 4 km n afar i mrind cam de 4 ori suprafaa sa. Noul ora a devenit un centru al cretinismului, reedina unui patriarh, comparabil ca dimensiuni cu Roma, Alexandria sau Ierusalimul. "Noua Rom" a motenit instituiile politice ale vechii Rome, dar i tradiii culturale ale Rsritului grec.Construirea i popularea noului ora s-au desfurat foarte rapid. Noile ziduri au fost terminate n 412. La fel ca i Roma, oraul e construit pe 7 coline i mprit n 14 districte administrative. Exist i aici un Senat; membrii si aveau ns ranguri inferioare senatorilor din Roma, fiind numii clari (remarcabili) i nu clarissimi (deosebit de remarcabili). n perimetrul ocupat acum de Moscheea Sultanului Ahmet (Moscheea Albastra), Constantin a construit palatul imperial. Hipodromul a fost mrit la o capacitate de 50.000 de locuri. Constantin a nceput i construcia a doua mari biserici, Hagia Sophia (Sfnta nelepciune) i Hagia Eirene (Sfnta Pace).La 11 mai 330 are loc inaugurarea oficial a Constantinopolului ca noua capital a Imperiului Roman. Festivitile au durat 40 de zile i s-au desfurat pe hipodrom. Monedele btute n acel an anunau lumii evenimentul. 2. , Se consider divin\\\\\\ ncepnd cu anul 324, se observ pe monedele lui Constantin o noua imagine a chipului su. Privirea lui este acum ndreptat n sus i n deprtare; aceasta reflect pretenia lui nu la divinitate, ci la misiunea i inspiraia sa divin. De asemenea, el renun s mai poarte coroana de lauri i adopt diadema Prin botez, potrivit religiei cretine, lui Constantin cel Mare i s-au ters att pcatul originar, motenit de la protoprinii oamenilor, Adam i Eva, ct i celelalte pcate svrite pn la botez. 3prijin bierica cretin\\\ Pentru meritele deosebite pe care le-a avut n legalizarea, sprijinirea i organizarea[8] Bisericii cretine, Constantin cel Mare este venerat ca sfnt n Bisericile Ortodoxe, n Biserica Greco-Catolic[9], la data de 21 mai, odat cu Sfnta Elena, mama sa, precum i n Bisericile vechi orientale (necalcedoniene).

ALEXANDRU CEL BUN A dus o politica de pace\\\ Lunga sa domnie a corespuns, n general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a voievodului moldovean, care a meninut echilibrul ntre Ungaria i Polonia. Astfel, recunoscnd suzeranitatea lui Vladislav Jagello - a incheiat tratate de pace cu acesta in 1402, 1404, 1407, 1411 si 1415 fagaduindu-i acestuia sfat si ajutor impotriva oricarui dusman -, Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei n faa oricrei ncercri a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecnd prin Moldova, de gurile Dunarii, mai precis de cetile Chilia i Cetatea Alb. A fost un bun diplomat\\\\\\ Se poate spune despre politica extern a lui Alexandru cel Bun c a fost o politic defensiv. La fel ca i naintaii si Petru I, Roman I i tefan I, Alexandru cel Bun a fost vasal regelui polon Vladislav Jagello. n acest sens a ncheiat un tratat la 12 martie 1942 prin care l recunotea ca suzeran pe regele Poloniei. I-a adresat i personal omagiul de vasalitate la 1 august 1404 la Camenia, act care a fost rennoit de mai multe ori n anii 1407, 1411 i 1415. \. A promovat cultura\\\\\\\ A construit dou mnstiri importante, Mnstirea Bistria (Neam) unde este i nmormntat precum i Mnstirea Moldovia. A mai refcut sau a trimis danii mnstirilor Neam, Pobrata, Roman, Vnev. In 1424 a fcut un act de danie i la Muntele Athos la Mnstirea Zografos.[5] La Neam se dezvolt o important coal de caligrafi i miniaturiti sub ndrumarea lui Gavriil Uric, care n 1429 pe Tetraevangheliarul aflat la Biblioteca Bodleyana din Oxford, execut miniaturi considerate nemaipomenite opere de art i printre cele mai valoroase ale evului mediu. S-au mai fcut remarcai zugravii Dobre, Niculi i Stefan.Tot n aceast perioad prelatul Grigore amblac a realizat o carte de predici n slavon, prima de acest gen n Moldova

\ \

STEFAN CEL MARE

A aprat ara i biserica de turci\\\\\ Inca din primii ani ai domniei lui Stefan cel Mare primejdiile de la hotarele tarii erau amenintatoare. Dupa caderea Constantinopolului ostile turcesti se apropiau de malurile Dunarii, cautand sa deschida drum Semilunei catre largul Europei, ravnind spre orasele Italiei si ale Frantei, spre burgurile de pe Rin si spre zidurile Vienei. Prin pozitia sa geografica, Moldova se vedea confruntata inaintea oricarei alte tari europene cu primejdia otomana 14. In chip firesc, nu numai pamantul tarii era amenintat, dar si credinta noastra crestina, Sfanta Biserica a neamului. Binecuvantarea lui Dumnezeu s-a intrupat in chipul acestui voievod, plin de credinta si virtute, plin de barbatie si avand puterea de a-si imbarbata ostenii. El s-a dovedit crestin desavarsit 15, un mare domnitor si stralucit conducator de osti, nebiruit protector al dumnezeiescului asezamant care este Biserica neamului. Aparandu-si tara impotriva turcilor, luptand pentru neatarnarea Moldovei, el apara Biserica stramoseasca si insasi credinta ortodoxa 1. A ridicat mnstiri\\\\\\\"Patruzeci si patru de manastiri si biserici au ridicat in Moldova". Unii dintre vrednicii ierarhi ai Bisericii noastre 24 au subliniat faptul ca "rugaciunile inaltate catre Dumnezeu de catre slujitorii Altarului in aceste sfinte biserici, precum si sfanta jertfa ce sau adus in acel lung timp pentru sufletul fericitului lor ctitor, negresit i-au castigat iertarea pacatelor. In aceasta credinta a impodobit el pamantul tarii cu biserici si credinta lui l-a mantuit" Mai multe dintre bisericile i mnstirile construite n timpul domniei sale sunt astzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.

2.
3.

A avut diverse relaii cu ara Romneasc\\\\\