Formarea statului dac

Subiectul lecţiei:
sub conducerea lui
Burebista
1. Context internaţional
2. Premisele unificării geto – dacilor
3. Organizarea internă a statului lui Burebista
4. Campaniile militare ale regelui Burebista
5. Hotarele Daciei
6. Fărîmiţarea statului dac
7. Aprecieri istoriografice
 01. să definească noţiunile: belegines, unificare, regat.
 02. să determine premisele unificării geto – dacilor într-
un singur stat;
 03. să construiască axa cronologică cu referire la
campaniile militare duse de Burebista;
 04. să identifice factorii care au contribuit la unificarea
triburilor geto-dace
 05. să precizeze acţiunile de politică internă şi externă
prin care Burebista a creat şi consolidat primul stat dac,
 06. să argumenteze premisele unificării geto – dacilor
într-un singur stat; ;
 07 să analizeze politica internă promovată de regele
Burebista,
 08 să demonstreze la hartă hotarele Daciei în timpul
domniei regelui Burebista
82 î.Hr. - 79 î.Hr. - La Roma este instaurată Dictatura lui Sylla;

73 î.Hr. - 71 î.Hr. -- 73 – are loc răscoala lui Spartacus;

67 î.Hr. - 63 î.Hr. -- Campania lui Pompei în Orient. Este anexat

Ierusalimul;

58 î.Hr. - 50 î.Hr. -- Războiul cu galii

48 î.Hr. - 47 î.Hr. - Pompei este asasinat in Alexandria;

Biblioteca din Alexandria este incendiata;

Cleopatra este proclamata ca Regina Egiptului;

45 î.Hr. - 44 î.Hr. - La Roma este instaurată Dictatura lui Cezar

 Apariţia Unificarea
Formarea
geto-dacilor
uniunilor de formaţiunilor într-un
triburi prestatale singur stat
 Premisele unificării Subiective
geto - dacilor
Obiective
Externe
Interne

Economice:

Politice:

Sociale:

Etnice:

Concluzie:
 Subiective Activitatea desfăşurată de
Premisele unificării Burebista şi Deceneu
geto - dacilor
Obiective
Externe
Interne
Economice: Dezvoltarea forţelor de producţie, a metalurgiei
fierului, lărgirea relaţiilor de schimb – ceea ce a dus la cea
de-a III diviziune socială a muncii. Incursiunile celţilor
dinspre nord - vest
Politice: Democrația militară nu corespundea timpului. Se
cerea un nou mecanism pentru menținerea și creșterea
puterii aristocrației.
Sociale: Are loc ierarhizarea societății. Se accentuează tot
mai mult diferențierea socială: meșteșugarii și negustorii
încep să formeze categorii sociale separate.
Primejdia romană
Etnice: teritoriul comun, aceeași limbă vorbită, religie
comună, comunitatea provinienței culturii materiale și
spirituale ale geto / dacilor.

Concluzie:Statul dac se formează ca rezultat al evoluției societății geto–dacice

pe planul civilizației naturale și spirituale.
 Negustorii

Meşteşugarii

Agricultorii

Păstori
Pe plan administrativ - Crearea unui aparat de stat militaro - administrativ
cu o ierarhie bine determinată de la rege pînă la comandanţi de cetăţi.“
Din punct de vedere teritorial, producătorii liberi trăiau în obști sătești.

Pe plan juridic – a întrodus sistemul de legi Beligines – primul sistem de

legi de pe pămînturile noastre. Conform acestor legi, conducerea se afla în
mîinile regelui. Regele numea demnitarii, care controlau îndeplinirea
obligațiilor comunităților întrate în regat. Regele era ajutat de marii sfetnici.
Vice rege era sacerdotul Deceneu.
Pe plan economic – a înurajat comerţul şi meşteşugăritul, a bătut o
monedă proprie, a tăiat vița de vie.
 Pe plan social: Societatea geto-dacă era împărțită în următoarele categorii
sociale: pătura sacerdotală, aristocrația, producătorii liberi.
(În relațiile cu populațiile supuse)– Populațiile supuse au fost obligate:
1. să plătească tribut;
2. să pună la dispoziția regelui un anumit număr de ostași în caz de război;
3. de a nu duce o politică externă proprie și independentă.

Pe plan militar – 1. Scoate armatele de sub controlul conducătorilor de

triburi și le subordonează direct regelui;
2.Formează o armată foarte puternică şi bine organizată, care număra
200 000 de ostaşi;
3. Întărește capacitatea de apărare a statului prin ridicarea numeroaselor
așezări fortificate, cetăților, în deosebi celora din Munții Orăștiei cu capitala
la Sarmizegetusa .
Pe plan religios: Impune tuturor triburilor unificate o singură credință.
Sacerdot suprem este numit - Deceneu.

Concluzie:

• Statul geto – dac al lui Burebista era o monarhie

1. cu un pronunțat caracter militar;

• Societatea dacică nu a fost o societate de tip

2. clasic sclavagist, ci una tributală;

• Statul lui Burebista a purtat un caracter teocratic.

3.
A. – a. 60 î.e.n. - Războaiele lui Burebista cu celţii.

B. – 55 î.e.n. – cucerirea orașului Olbia de către Burebista

C. – anii 50 î.e.n. Cucerirea orașelor grecești din vestul Pontului de

către regele Burebista

”...stăpînitorul tuturor ținuturilor de dincolo

și dincoace de Dunăre”

Inscripția de la Dionisopolis (Balcic, Bulgaria)

 Cauză –efect:

Determinați legătura cauzală dintre reforma

militară a lui Burebista și politica externă
activă.
 Hotarele regatului Dacia în timpul domniei lui Burebista

Nord – Carpații Păduroși

Est- r. Bugul de
Vest - r. Tisa Sud

Sud – munții Balcani

Pașii:
1. Conturarea hotarelor,
2. Haşurarea teritoriului,
3. Aplicarea inscripţiilor (sublinierea
denumirii statului şi indicarea
capitalei),
4. Completarea legendei
 Denumirea – Dacia,
 Capitala – orașul Sarmizegetusa,
 Populația – geto - daci,
 Limba vorbită - geto – dacă,
 Religia – politeistă ,
 Forma de guvernamînt – monarhia,
 Regimul politic – autoritat.
Determinați cauzele fărîmițării statului geto –dac.
 ,,Cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din
Tracia şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor de
dincolo şi dincoace de Dunăre.,”
inscripţie greacă din a.48 î.Hr

VII, 3, 11. Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista s-a înălțat
atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât, în câțiva ani, a făurit un stat
puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut și de
romani. Căci trecând plin de îndrăzneală Dunărea și jefuind Tracia până la Macedonia și Iliria, a
pustiit pe celții care erau amestecați cu tracii și cu ilirii și a nimicit pe de-a întregul pe boii aflați
sub conducerea lui Critasiros și pe taurisci. Spre a ține în ascultare poporul, el și-a luat ajutor pe
Deceneu, un șarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învățând acolo unele semne de
prorocire, mulțumită cărora susținea că tălmăcește voința zeilor. Ba încă de un timp fusese socotit
și zeu, așa cum am arătat când am vorbit despre Zalmoxis. Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o
dădeau [geții], este și faptul că ei s-au lăsat înduplecați să taie vița de vie și să trăiască fără vin.
Cât despre Burebista, acesta a pierit din pricina unei răscoale, mai înainte ca romanii să apuce a
trimite o armată împotriva lui. Urmașii acestuia la domnie s-au dezbinat, fărămițând puterea în
mai multe părți. De curând, când împăratul August a trimis o armată împotriva lor, puterea era
împărțită în cinci state. Atunci, însă, stăpânirea se împărțise în patru. Astfel de împărțiri sunt
vremelnice și se schimbă când într-un fel, când într-altul. A existat și o altă împărțire a teritoriului
chiar din cele mai vechi timpuri: căci pe unii îi denumesc [autorii] daci, iar pe alții geți. Geții sunt
cei care se întind spre Pont și spre Răsărit, iar dacii cei care locuiesc în partea opusă, spre
Germania și spre izvoarele Istrului.”
Strabon, Geografia
Pasul I

Pasul II

Pasul
III

Pasul
IV
 Reflectie
Cine?

De ce? Ce fel ?

Unificarea politică a geto

- dacilor în sec I î.e.n.

Cum? Care?

Unde?
 Puterea omului începe cu vorba nerostită, ea este asemeni
seminţei care încolţeste, nici nu se vede când prinde suflare de
viaţă.
Lumina seminţei este cea care o ridică, pământul este cel ce-i dă
hrană, apa îi dă vigoarea, iar rabdarea o îmbracă cu
tărie.Priveşte râul şi ia aminte la învăţătura sa. La început este
doar un firicel de apă, dar creşte tot mai mare, căci vine de la ce
este mai mare şi lucrurile aşa trebuiesc împlinite, prin firea lor.
Asemenea este şi gândul cel bun şi drept rânduit, el îşi face loc
printre pietre şi stânci, nu ţine seama de nimic, îşi urmeaza
drumul şi nimic nu-i stă în cale. Apa cu apă se adună, iar
împreună puterea este şi mai mare.

Din legile geto-dacilor Belegines

1. Redactați un eseu cu tema:
”Regatul lui Burebista – structură politică a
antichității”,
2. Cauză –efect:
Determinați legătura cauzală dintre reforma militară
și politica externă activă dusă de Burebista.
2. Vizionați filmul ”Dacii”.

Ora viitoare:
Destrămarea statului dac și refacerea unității lui.
1.Hadrian Daicoviciu ,,Dacii”,
Editura Hyperion, 1991.
2. http://istorie-edu.ro/istoria-romanilor/ist_ro_012get2.html