Moduri de expunere

Naraiunea
Este un mod de expunere propriu genului epic. Capata formele speciilor ce tin de genul epic: -povestire -schita -nuvela -roman -reportaj -memorial. Este un mod de expunere cu preponderenta verbal. Faptele, intamplarile sunt prezentate in structura cronologica (adica asa cum s-au desfasurat, in succesiunea lor. Intamplarile,faptele,evenimentele pot fi prezentate pe secvente. In naratiune : -actiunea este elementul predominant -personajele iau parte la actiune. Felurile naratiunii: 1. naraiunea la persoana I (naratorul este participant la aciune) 2. naraiunea la persoana a III-a (naratorul se afl deasupra faptelor, tie totul i i povestete cititorului) 3. naraiunea impersonal (naratorul se ascunde n spatele personajelor i le las s acioneze singure). Exemple de naraiune: ...O dat, ntr-o zi apstoare cu zpueal, edeau vreo zece, unsprezece copii pe pietrele de piatr ateptnd-o pe Momo, plecat pentru scurt vreme pentru a mai colinda prin mprejurimi, dup cum obinuia uneori. Pe cer se iveau nori mari, negri. Probabil c n curnd urma s izbucneasc o furtun. (Momo - Michael Ende) ...Madam Popescu mai srut o dat dulce pe maioraul, l scuip, s nu-l deoache, i-l las jos. El a pus sabia n teac, salut militrete i merge ntr-un col al salonului unde, pe dou mese, pe canapea, pe foteluri i pe jos, stau grmdite fel de fel de jucrii. Dintre toate, maiorul alege o trmbi i o tob. Atrn toba de gt, suie pe un superb cal

vnt rotat, pune trmbia la gur i, legnndu-se clare, ncepe s bat toba cu o mn i s sufle-n trmbi. (Vizit... - I.L. Caragiale)

Descrierea
Descrierea este un mod de expunere prin care se prezint trsturile caracteristice ale unui col din natur, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc. Tipuri de descrieri: 1. Descrierea literar poetic (subiectiv) caracteristicile unui col din natur, ale unui inut, ale unor fenomene, anotimpuri, obiecte, persoane. 2. Descrierea obiectiv (tiinific) ofer informaii precise, exacte cititorului fra a apela la imagini artistice sau la figuri de stil. 3. Descrierea tehnic ofer date precise folosind termeni specifici anumitor domenii ale tehnicii (descrierea unui motor, a modurilor de funcionare) 4. Descrierea publicitar ofer informaii precise i atractive unui posibil cumprtor: reclama, anunul publicitar)

Caracteristicile descrierii sunt:

frecvena substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect. prezena imaginilor artistice i a figurilor de stil sunt prezentate trsturile caracteristice ale unui obiect, ale unui col din natur etc. prezentarea imaginilor poate fi sistematica si nesistematica sistematica: adica din planul departat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stanga sau invers; de sus in jos sau invers. prezenta cadrului temporal si spatial: ex.un decor interior, un peisaj, un anotimp etc. atmosfera generala poate fi de liniste, freamat, veselie etc.

Rolul descrierii intr-un text este de a situa actiunea si personajele, de a exprima in mod sugestiv atmosfera in care se desfasoara intamplarile si ajuta pe cititor sa-si imagineze cum arata locurile si oamenii. Ea se bazeaza pe substantive, adjective si adverbe. Descrierea mod de expunere care sta la baza operelor lirice, dar poate fi intalnita si in operele epice, unde se impleteste cu naratiunea si dialogul.

Exemple de descrieri: ...Erau unele mari ct un stadion de fotbal i altele mai mici unde nu ncpeau dect cteva sute de spectatori. Erau unele fastuoase mpodobite cu coloane i statui i altele simple, fr nici o ornamentaie. Aceste amfiteatre nu aveau acoperiuri, totul se petrecea sub cerul liber. (Momo - Michael Ende) ...Vesela, verde cmpie acu-i trist, vestezit; Lunca, btut de brum, acum pare ruginit; (Sfrit de toamn - Vasile Alecsandri).

Dialogul
Este modul de expunere care reproduc in mod direct cuvintele personajelor. Prin folosirea dialogului, povestitorul isi lasa personajele sa se descrie singure, prin modul lor de a vorbi. Dialogul sta la baza operelor dramatice, dar poate fi intalnit si in operele epice, mai ales in schite, si chiar in operele lirice, in asa-numitele poezii lirice dialogate.Se poate vorbi si de un dialog interior, de replici pe care un personaj le schimba cu el insusi. Participantii la dialog Locutor = cel care emite enuntul,cel care vorbeste. Interlocutor = cel care recepteaza enuntul. Destinatar = cel caruia ii este adresat enuntul. Rolul dialogului este de a inviora,a dinamiza actiunea

1. 2. 3.

Dialogul asigura operei: - dinamism - oralitate - autenticitate Dialogul este un mijloc de caracterizare a personajelor, prin intermediul limbajului acestora. Exemple de dialoguri: ... Aa, spuse unul dintre brbai, prin urmare i place aici? Da, rspunse Momo. i vrei s rmi aici? Da, cu plcere. Nu eti ateptat nicieri?

 Nu. Vreau s spun, nu trebuie s te ntorci acas? Aici snt acas, rspunse repede Momo. (Momo - Michael Ende) ... Dar ntrerup eu pentru cine ai poruncit cafea, madam. Popescu? Pentru dumneata. Da de ce v mai suprai? Da ce suprare! (Vizita... - I.L. Caragiale)

Monologul
Este vorbirea unui singur personaj.Este specific operelor lirice, in care ia forma confesiunii (in poezia intima si de idei) sau a descrierii (in poezia descriptiva pastel).Putem vorbi si de un monolog interior, cand un personaj vorbeste in gand si de un monolog teatral, cand un personaj vorbeste singur, pe scena, in fata spectatorilor. Monologul ca discurs poate fi : narativ expozitiv argumentativ monolog propriu zis monolog interior aparteu discurs retoric