Indrumar de Laborator Elastic It Ate Si Rezistenta Materialelor

INDRUMAR
pentru

LUCRRI DE LABORATOR

la disciplina

ELASTICITATE I REZISTENA MATERIALELOR

( ) 699 . 0
L
iar 43 . 1
L L L
tg
L
cos
A L
sin
L
A
v
L
v
tg
f
f f f f f f
I
L
= =

= =

VALABIL PENTRU STUDENII DIN ANUL II MECANIC APLICAT

f
L
v

f
x
v
O

PREFA, CUPRINS I BIBLIOGRAFIE
Obiective
laborator
ERM
1. Determinri experimentale ale unor caracteristici mecanice i elastice ale unui material;
2. Tehnici de msurare a deformaiilor specifice liniare prin tensometrie electric rezistiv;
3. Exemple de verificare experimental a unor relaii teoretice stabilite la orele de curs.
Compe-
tene
specifice
1. Cognitive: cunoaterea i utilizarea noiunilor teoretice i practice ale disciplinei
2. Tehnice - profesionale: proiectarea i evaluarea activitilor practice specifice ERM
3. Atitudinal valorice: manifestarea unei atitudini pozitive fa de domeniul experimental
Coninutul
instruirii
i nr.de
ore la o
tem
Lucrri de laborator: 7X2=14 ore
1. PREZENTAREA LABORATORULUI, PROTECIA MUNCII, CARACTERISTICI
MECANICE LA TRACTIUNE ALE MATERIALELOR: baze teoretice, prezentarea i
descrierea epruvetei i mainii de ncercat la traciune, trasarea i interpretarea unei
caracteristici mecanice la traciune, calculul tensiunilor limit de proporionalitate i de curgere,
compararea rezultatelor obinute cu cele date n literatura tehnic 2 ore
2. CARACTERISTICI ELASTICE ALE OELULUI: definirea caracteristicilor elastice, baze
teoretice privind determinarea modulului de elasticitate transversal, prezentarea i descrierea
epruvetei i standului experimental, determinarea modulului de elasticitare transversal,
comparare cu valoarea indicat n literatura de specialitate 2 ore
3. MRIMI SECIONALE: definirea mrimilor secionale i baze teoretice de calcul al
acestora, determinarea mrimilor secionale pentru o seciune compus, verificarea
experimental a poziiei centrului de greutate, trasarea variaiei tensiunilor normale i
tangeniale pe nlimea seciunii la solicitarea de ncovoiere simpl, depistarea seciunilor
periculoase i zonelor cu tensiuni normale maxime la o bar ncovoiat 2 ore
4. MSURTORI TENSOMETRICE: baze teoretice privind convertirea deformaiei specifice
liniare n variaie de rezisten electric a unui filament ataat fibrei deformate, traductorul i
puntea tensometric, msurarea experimental a deformaiilor specifice liniare i a tensiunilor
corespunztoare, compararea rezultatului experimental cu cel dedus pe cale teoretic, n vederea
validrii modelului experimental propus n lucrarea de laborator 2 ore
5. SGEI DE NCOVOIERE LA BARE DREPTE SI CURBE: metode de calcul al
deformaiilor de ncovoiere, instalaii experimentale, determinarea sgeii pe cale experimental
i compararea ei cu valoarea dedus prin calcul, validarea prin experiment a metodelor de calcul
al deformaiilor 2 ore
6. FLAMBAJUL ELASTIC AL BARELOR ZVELTE SOLICITATE LA COMPRESIUNE:
definirea domeniului de flambaj la bare drepte solicitate la compresiune i a relaiilor de calcul
al forei critice, instalaia experimental, determinarea forei critice pe cale experimental i
compararea ei cu valoarea dedus prin calcul n vederea validrii prin experiment a metodelor
de calcul la flambajul barelor zvelte solicitate la compresiune. Lungimi de flambaj 2 ore
7. OBOSEALA MATERILELOR: Prezentare general a standului i metodei de trasare a
curbei Wohler i de determinare a tensiunii limit la oboseal la ncovoiere plan - 2 ore.
Strategii
didactice
la aplicaii
practice
1. Resurse procedurale: autoinstruirea pe baza unor suporturi de studiu elaborate pentru fiecare
lucrare, expunerea didactic, explicaia, lucrri practice frontale i de grup
2. Resurse materiale: standuri ale fiecrei lucrri de laborator, instrumente de msur adecvate:
subler, micrometru, comparator cu cadran, puni i traductoare tensometrice
Instrumente de evaluare formativ (pe parcurs): Verificare oral la fiecare lucrare i teste scrise
Instrumente de evaluare sumativ (final): Verificare oral prin sondaj i prezentarea referatelor
Standarde
curriculare de
performan
Standarde minime: Denumirea i scopul lucrrii de laborator, efectuarea experimentului
Standarde maxime: Parcurgerea coerent a tuturor etapelor lucrrii de laborator; participare
activ dezbaterea chestiunilor teoretice i practice, predarea tuturor referatelor de laborator.
Bibliografie
pentru
elaborarea
1. Notie de la curs i suporturi de studiu elaborate n cadrul laboratorului
2. Diaconescu, E., N., Rezistena materialelor, Partea I, cota II-26.477, 50 buc.
3. Neculau, A Cmpul universitar i actorii si
Bibliografie
minimal
1. Suporturi de studiu elaborate n cadrul laboratorului
2. *** Notie de la curs

FI COLECTIV
pentru instructajul de protecie a muncii i prezen la activitile de laborator ERM
Subsemnatul ., avnd funcia de , am procedat astzila instruirea unui nr.
destudeni din grupa.n probleme de protecie a muncii pentru lucrrile de laborator la disciplina
ERM. Prezentul instructaj este valabil pentru perioada semestrului.de lapn
la..Materialul predat cuprinde regulile de protecie a muncii si paz contra incendiilor elaborate
pentru activitile practice din laborator i afiate n ncinta laboratorului.

VERIFICAT INSTRUCTOR

TABEL NOMINAL
anex la fia colectiv de instructaj din2007
Am luat la cunotin de cele consemnate n fia colectiv de instructaj i de prezena obligatorie la laborator.
Nc L1 si PM 2 3 4 5 6 7 8 9 1
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

LABORATOR ERM. NR. 1.1: PREZENTAREA LABORATORULUI, PROTECTIA MUNCII,
CARACTERISTICI MECANICE I ELASTICE ALE MATERIALELOR
1. SCOPUL LUCRARII: Lucrarea de laborator are dou pri. Prima parte se refera la prezentarea
listei de lucrari, a standurilor experimentale aferente si a regulilor de protectie a muncii specifice laboratorului.
Partea a doua a lucrrii se ocup de studiul experimental al unor caracteristici mecanice i elastice ale otelului.
2. LISTA LUCRARILOR DE LABORATOR: Cuprinde urmatoarele 7 lucrari:
1. Prezentare lab., caracteristici mecanice i elastice 5..Sageti de incovoiere
2. Modulul de elasticitate transversal 6. Flambajul barelor drepte solicitate la compresiune
2. Marimi sectionale
4. Masuratori tensometrice
7. Standuri pentru incercari la oboseala, ncheierea
situaiei, recuperri
3. CARACTERISTICI MECANICE I ELASTICE ALE OTELULUI OL 37
3.1. BAZE TEORETICE: ntr-o succint clasificare a materialelor oelul OL37 este plasat astfel:
MATERIALE SOLIDE METALICE FEROASE OELURI OL37; OL50 etc.
Caracteristicile mecanice si elastice cautate se refera la tensiunile limita de curgere sau de rupere la
solicitarea simpla de tractiune (
c
si
r
), respectiv modulul de elasticitate longitudinal E. Pentru a le determina
se utilizeaz criteriul de rezistenta la tractiune =N/A, legea lui Hooke E=
p
/
p
si relatiile de definitie: =/
0
.
3.2 INSTALATIA EXPERIMENTALA Se compune din maina de ncercat la tractiune din dotarea
laboratorului i din epruvet. Pe maina de ncercat se traseaz caracteristica mecanic la traciune a epruvetei.
Schema epruvetei, caracteristica mecanic i valorile experimentale eseniale sunt redate n tabelul urmtor.
Epruveta i maina de ncercat Caracteristica experimental Valori eseniale

0
( )
L
k
j
L
lim
,
0 1
0
0.5
1
Deformatii adimensionale
F
o
r
t
a

a
d
i
m
e
n
s
i
o
n
a
l
a

Fore de curgere i de
proporionalitate F
c
=10KN i
F
p
=8KN
Lungimea initiala a epruvetei
0
=50
mm
Lungirea de proportionalitate
p
=0,05 mm
Diametrul initial al epruvetei d
0
=7
mm

3.3 VALORI EXPERIMENTALE ALE UNOR CARACTERISTICI MECANICE I ELASTICE
Aria sectiunii transversale
2
0
2
0
0
d 8 , 0
4
d
A
= .
Caracteristicile mecanice utilizate n ERM sunt:
Tensiunile limita de proportionalitate si de curgere:
( ) ( )
MPa 250 Pa 10 5 . 2
10 7 8 . 0
10 1
A
F
; MPa 200 Pa 10 2
10 7 8 . 0
10 8 . 0
A
F
8
2
3
4
0
c
c
8
2
3
4
0
p
p
= =

= = = =

= =

Lungirea specific longitudinal
3
0
p
p
10
50
05 . 0

= =

Caracteristicile elastice: modul de elasticitate longitudinal E, este:
Pa 10 2
10
10 2
E
11
3
8
p
p
=

4. CONCLUZII Caracteristicile mecanice i elastice ale materialelor se determin experimental si se dau
n literatura tehnic (tabele, grafice, diagrame etc). Pentru oeluri se indic o valoare uzual a modulului de
elasticitate longitudinal E=210 GPa. Valoarea de catalog a tensiunii de curgere pentru OL37 este
c
=240 MPa.

F
o
Ao,do

d
F

LABORATOR ERM. NR. 1.2: CALCUL NUMERIC AL CARACTERISTICILOR MECANICE

Matricile experimentala si utila. Coloanele matricilor reprezinta:
Nr. curent, Lungirea epruvetei in sutimi de mm, Forta de tractiune in kN
ORIGIN 1
m 4 n 7
EXP
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
0.7
1.4
2.4
3.4
5.2
7.5
10.5
11.7
12.4
12.9
13.0
13.0
EXP
3 < >
EXP
2 < >
M submatrix EXP m , n , 1 , 3 , ( )
M
4
5
6
7
20
25
30
35
3.4
5.2
7.5
10.5
=
Algoritm de calcul
L
exp
10
5
EXP
2 < >
.
F
exp
10
3
EXP
3 < >
.
L
util
10
5
M
2 < >
.
F
util
10
3
M
3 < >
.
a slope L
util
F
util
, b intercept L
util
F
util
,
Jocul din sistem si lungirile conventionale ale epruvetei: de proportionalitate si limita
j
b
a
L
p
max F
util
b
a
L
lim
max F
exp
b
a
Ecuatia dreptei de aproximare a experimentului
F L ( ) a L
.
b ( ) L j ( ) L
lim
L
. .
Graficile caracteristicilor mecanice: experimentale si prelucrate (de aproximare)
F
exp
F L ( )
L
exp
L ,
Dimensiunile epruvetei
L
0
40 10
3
.
d
0
5 10
3
.
A
0
d
0
2
4
Caracteristicile mecanice si elastice ale materialului epruvetei
Lungiri specifice de
proportionalitate si
limita (curgere, rupere)
p
L
p
j
L
0
p
5.561 10
3
=
lim
L
lim
j
L
0
lim
6.886 10
3
=
Tensiuni normale de
proportionalitate si
limita (curgere, rupere)
p
max F
util
A
0
p
5.348 10
8
=
lim
max F
exp
A
0
lim
6.621 10
8
=
Modul de elasticitate
longitudinala
E
p
E 9.616 10
10
=

LABORATOR ERM NR. 2: MODULUL DE ELASTICITATE TRANSVERSAL I LEGTURA
DINTRE CARACTERISTICILE ELASTICE ALE MATERIALELOR

1. SCOPUL LUCRARII: Lucrarea se ocupa de studiul experimental al unor caracteristici elastice ale
materialelor (oelurilor) si compararea rezultatelor obtinute cu cele prezentate in literatura de specialitate.
2. BAZE TEORETICE Caracteristicile elastice ale materialelor se refera modulele de elasticitate
longitudinal E, transversal G, volumic K si la coeficientul lui Poisson . Dintre cele 4 marimi numai doua sunt
independente, de ex. E si , iar
) 2 1 ( 3
E
K si
) 1 ( 2
E
G

=
+
= . In lucrare se va determina experimental numai
modulul de elasticitate transversal G pentru o epruveta din otel. Pentru a-l determina se utilizeaza relatiile
criteriilor de calcul la rigiditate la torsiune,
t
t
GI
M
= , unde este rotirea relativa a sectiunilor marginale ale
epruvetei de lungime si rigiditate GI
t
, solicitate la torsiune cu momentul M
t
. De aici se obtine
t
t
I
M
G
=

,
unde marimile din membrul drept al egalitatii se vor masura experimental pe un stand adecvat.
3. INSTALATIA EXPERIMENTALA Se compune dintr-un dispozitiv de solicitare la torsiune cu un
cuplu de forte gravitationale a unei epruvete cilindrice din otel si un mecanism de cuantificare a rotirii sectiunii
libere a epruvetei cu ajutorul unui comparator cu cadran. Schema constructiv functionala a standului si
dimensiunile elementelor necesare experimentului se dau in tabelul de mai jos.

Schema Denumiri Valori
F=mg
C-C D=2R
F=mg 2
d

1

1 Epruveta de dimens. d si
2 Disc de torsiune cu D=2R
C-C Comparator cu cadran
F=mg-forte gr. ale cuplului
Depl. circumf. a discului
Unghiul de rotire a
discului (sect. sup. a epruv.)
Raza discului de torsiune R=145 mmm
Diametrul discului de torsiune D=2R=290 mm
Masa unei greutati a cuplului de forte m=1 kg
Diametrul epruvetei d=12 mm
Lungimea epruvetei =200 mm
Deplasarea circumferentiala a discului de
torsiune se masoara in timpul experimentului
4 VALOAREA EXPERIMENTALA A LUI G. Se reia relatia
t
t
I
M
G
=

si se calculeaza cu datele de
pe stand toti factorii din membrul drept al egalitatii:
Unghiul de rasucire este suficient de mic ca sa se poata aproxima cu relatia
D
2
R

Momentul de torsiune M
t
=FD=mgD, unde g10 m/s
2
este acceleratia gravitationala
Momentul de inertie al sectiunii circulare a epruvetei este
4
4
t
d 1 . 0
32
d
I
=
Valoarea experimentala a deplasarii circumferentiale a discului, masurata cu comparatorul cu cadran este
=0,5 mm. Cu aceste precizari, relatia si valoarea experimentala a lui G este:

( )
( )
GPa 84 Pa 10 84 . 0
10 12 10 5 . 0 2 . 0
10 200 10 290 10 1
d 2 . 0
mgD
d 1 . 0
D
2
mgD
I
M
G
11
4
3 3
3
2
3
4
2
4
t
t
= =

=
=

Valoarea teoretic a lui G se obine din relaia de legatur E, G, . Cu valorile uzuale E=210 GPa, =0.3,
se obtine pentru G valoarea dat in literatura de specialitate: GPa 80 Pa 10 8 . 0
) 3 . 0 1 ( 2
10 1 , 2
) 1 ( 2
E
G
11
8
= =
+
=
+
=
5. CONCLUZII Cele doua valori, experimental G=0.84 GPa i de catalog G=0.8 GPa, sunt apropiate.
Caracteristicile elastice ale materialelor, ca si cele mecanice,. se determina experimental. Ele se dau n
literatura de specialitate (tabele, grafice etc). Pentru oeluri, caracteristicile elastice variaz ntre limite
apropiate. n mod uzual se consider E=210 GPa, =0.3, G=80 GPa si K=175 GPa.

LAB. ERM NR. 3 MARIMI SECTIONALE SI DISTRIBUTIA TENSIUNILOR LA INCOVOIERE

1. SCOPUL LUCRARII: Determinarea pe cale teoretic a mrimilor sectionale si a variatiei tensiunilor
normale si tangentiale la solicitarea de ncovoiere simpl a unei sectiuni plane compuse, cu simetrie geometric
(are o axa de simetrie) si verificarea pe cale experimentala a pozitiei centrului de greutate al sectiunii compuse.
2. BAZE TEORETICE Mrimile sectionale sunt aria, momentul static, pozitia centrului de greutate,
momente de inertie axiale n raport cu axele centrale Gz i Gy. Pentru determinarea pozitiei centrului de
greutate se utilizeaza teorema momentului static n raport cu un sistem de referinta OZY, arbitrar ales, astfel:
A
A y A y
y si
A
A z A z
z unde de A y A y S si A z A z S
2 2 1 1
G
2 2 1 1
G
N
1 i
N
1 i
i i G Z i i G Y
+ +
=
+ +
= = = = =

= =
,
unde A=A
1
+A
2
+, este aria sectiunii compuse, iar A
i
sunt ariile sectiunilor partiale componente, de forma
uzuala (circulara, dreptunghiulara), pozitive sau negative la sectiuni pline respectiv goale de substan.
n Rezistena Materialelor teorema lui Steiner se utilizeaz la calculul momentelor de inertie ale
sectiunilor partiale, uzuale, n raport cu axele centrale Gzy ale sectiunii compuse, astfel:
i G iG G iG propriu izy izy i
2
G iG propriu iy iy i
2
G iG propriu iz iz
A ) y y )( z z ( I I iar A ) z z ( I I si A ) y y ( I I + = + = + =
unde I
pr
este momentul de inertie central al sectiunilor uzuale.
Variatia tensiunilor normale este: y
I
M
z
= (Navier), iar a celor tangentiale
z
z
bI
TS
=
(Juravski)
3. INSTALAIA EXPERIMENTAL Se compune dintr-o sectiune compusa de tip T, la care se cere sa se
determine pozitia centrului de greutate G, de coordonate Z
G
si Y
G
. Pozitia calculata se va verifica experimental
pe sectiunea dat, materializat practic n laborator. Ulterior se vor calcula si momentele de inertie axiale n
raport cu axele centrale Gz si Gy, paralele cu laturile sectiunii tipT i tensiunile i . Schema de calcul se
obtine plasand figura in primul cadran al unui sistem de referinta arbitrar ales OZY, ca n tabelul de mai jos.
Schema Mrimi secionale (centre de mas, mom. de inerie)

1. Se plaseaza figura n primul cadran al OZY
2. Se divide fig. compus n fig. simple 1 si 2.
3. Se coteaz figurile: b=b
1
=3a, h=8a etc
4. Se pozitioneaz centrele de greutate G si G
1,2
5. Datorita simetriei geometrice rezulta Z
1,2
=Z
G
=1.5a
6. Se aplica ecuatia disponibila a momentului static
a 3
a 12
a 6 a 5 a 6 a
A
A Y A Y
Y
unde de , A Y A Y A Y S
2
2 2
2 2 1 1
G
2 2 1 1 G Z
=
+
=
+
=
+ = =

8. Se determina momentele de inertie centrale I
z,y
( ) ( )
( )
( )
4
z
4 2 2
3
z 2
4 2 2
3
z 1 z 2 z 1 z
4
3 3 3
2 2
3
1 1
y
a 68 I ; a 42 a 6 ) a 3 a 5 (
12
a 6 a
I
; a 26 a 6 ) a 3 a (
12
a 2 a 3
I ; I I I
a 5
12
a a 6
12
a 3 a 2
12
b h
12
b h
I
= = +
=
= +
= + =
=
= + =

4. REZULTATE EXPERIMENTALE Figura material, sprijinit n centrul de greutate G, este n echilibru.
5. DISTRIBUTIA TENSIUNILOR Tensiunea normal este liniar, nul n axa central z, cu extremele pe
contur, maxim la y=y
max
=5a, astfel
3
max
3 4
max
z
max z
max z
max
a 5
M 68
iar ,
5
a 68
a 5
a 68
y
I
W unde ,
W
M
= = = = =
Tensiunea tangenial
zy
are alura parabolic n trepte, nul pe fibrele extreme, cu un maxim local n
fibra central z, discontinu la salt de lime b a seciunii. Valorile eseniale se afl cu formula lui Juravski

G
G
1
Y
1
=a
Y
2
=5a
Z

O
2
1
G
2

h
1
=2a
b=b
1
=3a
Z
1,2
=Z
G
=1.5a
b
2
=a
h
2
=6a
Y
G
z
Y y
h=8a
T,M

max
=M/W
z max

LAB. ERM TEST DIN M S.+ DISTRIBUIA TENSIUNILOR LA INCOVOIERE SIMPL

Bilet Nr. 1
M.S.+Alura si val. part. pt. si
O sectiune tubulara patrata are
grosimea peretilor a=10 mm,
latimea identica cu naltimea
b=h=3a. Stiind ca T=6,6kN,
M=6,6kNm, se cere: Schema de
calcul=1 p, alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 2
O sectiune bitubulara patrata
are grosimea peretilor a=10 mm,
latimea b=5a si naltimea h=3a.
Stiind ca T=11kN, M=11kNm, se
cere: Schema de calcul=1 p,
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 3
O sectiune bitubulara patratica
are grosimea peretilor a=10 mm,
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 4
O sectiune tetratubulara patrata
are grosimea peretilor a=10
mm, latimea identica cu naltimea
b=h=5a. Stiind ca T=48kN,
M=48kNm, se cere: Schema de
calcul=1 p, alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 5
O sectiune tip U rotit are
Stiind ca T=4,45kN, M=4,45kNm,
se cere: Schema de calcul=1 p,
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 6
I.S.+Alura si val. part. pt. si
O sectiune tip U rotit are
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 7
O sectiune tip E rotit are
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 8
O sectiune tip E normal are
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 9
O sectiune tip E dublu are
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 10
O sectiune tip H normal are
grosimea peretilor a=10 mm si
latimea egala cu naltimea b=h=3a.
Stiind ca T=4,6kN, M=4,6kNm, se
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 11
O sectiune tip H dublu are
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 12
O sectiune tip cruce are
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 13
O sectiune tip I simplu are
grosimea peretilor a=10 mm si
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 14
O sectiune tip I dublu are
alura=2p, val.=2p

Bilet Nr. 15
O sectiune tip dublu I rotit are
alura=2p, val.=2p

LABORATOR ERM NR. 4/1 MSURTORI TENSOMETRICE

1. SCOPUL LUCRARII: Lucrarea i propune s msoare pe cale experimental, prin metoda tensometriei
electrice rezistive, deformaiile specifice liniare, =/, de pe fibrele extreme ale unei bare solicitate la
ncovoiere si s le compare cu cele calculate teoretic.
2. BAZE TEORETICE: Msurarea experimental a deformaiilor specifice liniare, pe cale mecanic, cere
depistarea suficient de precis a mrimii . Este practic imposibil. Rezolvarea problemei const n convertirea
mrimii mecanice, , ntr-o mrime electric de variaie de rezisten electrica, R, a unui filament aplicat pe
fibra ce se deformeaza la solicitarea de ncovoiere. Msurarea variaiei rezistenei electrice cu un ohmetru este
facil. Ramne s se afle relaia dintre R si =/. Demonstratia se face pornind de la relatia de calcul a
rezistentei electrice: R=/S, unde este rezistivitatea filamentului aplicat pe fibra, e lungimea filamentului
si S=V/ sectiunea transversal, egal cu raportul dintre volumul filamentului i lungimea sa. Deci R=
2
/V.
Deoarece rezistivitatea a materialului filamentului (de ex. constantan) nu variaza la solicitari mecanice,
diferentiala (variaia) rezistentei electrice R la variaia lungimii capt forma de mai jos:
( ) ( ) [ ] ( )
k
R
iar k 2 1 R 2 1 1 R R
V
V
V
v
V 2
V
R
V
2
2 2
2
= = + = = =

Lungirea specific a fibrei deformate este direct proporional cu variatia rezistenei electrice R filamentului.
Calculului teoretic al deformatiei specifice liniare porneste de la relatiile lui Hooke si Navier (criteriul de
calcul la incovoiere), astfel: =/E=M/EW
z
, detaliile fiind prezentate la capitolul Rezultate experimentale.
3. TRADUCTORUL TENSOMETRIC: Denumeste forma practic, comercial a filamentului aplicat pe bar
n seciunea studiat, cu un adeziv specializat, ca n tabelul urmator:

1. Filament de constant k (de exemplu constantan cu k=120 ohmi)
2. Folii protectoare din hrtie sau masa plastic
3. Terminale ngroate pentru conexiuni exterioare
4. PUNTEA WHEATSTONE: Reprezint un montaj de 4 traductoare tensometrice (sau semipunte cu numai 2
traductoare si 2 rezistente fixe) menit s elimine efectul temperaturii mediului si s creasc precizia msurrii.

R=traductoare cu rezistene R identice , U=tensiunea de alimentare a
montajului, V=voltmetru pentru a msura variaia de tensiune U produs de
variaiile de rezisten R=k, iar i si i
v
=intensitatea curentului prin R si V.
Eliminare efect termic-La rezistente egale ntre ele, fie cu R, fie R
T
=R+R
T

produs de variatiile de temperatura ambianta, voltmetrul rmne intact.
Precizie de msurare La ncovoiere se poate utiliza o semipunte, de ex. cea
din stnga. Dac traductorul de sus este aplicat pe fibra ce se ntinde, avnd
rezistena R
1
=R+R, iar cel inferior pe fibra comprimat, cu R
2
=R-R,
aplicnd legea lui Kirchoff n sens orar, iese o precizie dubl de citire, astfel:
U=i(R
1
-R
2
)+i
V
R
V
+i(R-R)-i
V
R
V
=2 i R. De unde R
cit
=U/i=2 R
5. PUNTEA TENSOMETRIC: Cuprinde motajul Wheatstone al traductoarelor i celelalte anexe (alimentare
cu tensiune, poteniometre, afiaj numeric sau digital etc) Puntea i traductoarele sunt ntr-o continua evoluie.
6. INSTALATIA EXPERIMENTAL: Se compune dintr-o bar ncastrat cu sarcin concentrat. Se cere
deformaia specific ntr-o sectiune aflata la distanta de punctul de aplicatie al fortei F, ca n figur.
F
F=mg forta gravitationala, m=2 kg si g10 m/s
2
acceleratia gravitationala
TT=traductoare tensometrice aplicate pe fibrele sup. si inf. ale barei
W
z
=modulul de rezistenta la ncovoiere al sectiunii drept. bh=246,2 mm
Materialul barei este oel cu E=210 GPa. Distanta =240 mm.
7. REZULTATE EXPERIMENTALE: Dup reglarea semipunii tensometrice cu dou traductoare active,
deformaia specific experimental se citete direct pe scala aparatului:
exp
=
cit
/2= 300/2=150 m/m.
Deformatia specifica teoretic:
teoretic
=/E=M/EW
z
, unde momentul sectional este M=F=mg, iar W
z
=bh
2
/6.
Se obine:
( )
m / m 150 m / m 10 15 . 0
10 2 . 6 10 24 10 1 . 2
24 . 0 10 2 6
Ebh
mg 6
3
2
3 3 11
2
teoretic
= =

= =

.
8. CONCLUZIE: Valorile lui sunt apropiate,
exp
=
teoretic
=150m/m., teoria se verific experimental.

R
V
U
U
i
i
V
W
z

h
b TT
1
3
2

LABORATOR ERM NR. 4/2: MONTAJE TENSOMETRICE
1. SCOPUL LUCRARII: In sens larg, scopul lucrarii este acela de a prezenta diferite forme de montaje
tensometrice pentru masurarea tensiunilor. In sens restrans, lucrarea isi propune, sa prezinte montajul adecvat
pentru masurare experimentala a tensiunile tangentiale, , la solicitarea de torsiune.
2. BAZE TEORETICE Prin tensometrie electrica rezistiva se masoara deformatiile specifice liniare =/.
Din teoria elasticitatii se cunoaste faptul ca, la solicitarea de torsiune, tensiunile tangentiale sunt egale cu
tensiunile normale principale , orientate dupa directii inclinate la /4. Dar, din legea lui Hooke, se stie ca
=E. In concluzie, masurand deformatiile specifice pe directii inclinate la /4 fata de axa barei rasucite, prin
tensometrie electrica rezistiva, se obtine tensiunea tangentiala =E. Montajul se poate executa in punte
completa sau in semipunte. In privinta calculului teoretic al tensiunii tangentiale la solicitarea de rasucire, se
porneste de la relatia criteriului de calcul la torsiune, astfel: =M
t
/W
t
, unde M
t
si W
t
sunt momentul si modulul
de rezistenta la torsiune. Detaliile de calcul sunt prezentate la paragraful Rezultate teoretice.
3. TRADUCTORUL TENSOMETRIC este aplicat pe bara cu un adeziv specializat, ca in tabelul urmator:

1. Filament de constant k (de regul constantan cu k=120 ohmi)
2. Folii protectoare din hirtie sau masa plastica
3. Terminale ngroate pentru conexiuni exterioare
4. Bar torsionat
4. INSTALATIA EXPERIMENTALA Se compune dintr-un dispozitiv de solicitare la torsiune cu un cuplu
de forte gravitationale a unei epruvete cilindrice din otel si un montaj tensometric in semipunte de cuantificare
experimentala a tensiunii tangentiale maxime din bara torsionata. Schema constructiv functionala a standului
si dimensiunile elementelor necesare experimentului se dau in tabelul de mai jos.
Schema Denumiri Valori
F=mg
D=2R
F=mg 2
d 3
X
1

1 Epruveta de dimens. d si
2 Disc de torsiune cu D=2R
3. Montaj tensometric
F=mg-forte gr. ale cuplului
Unghiul de rotire a
discului (sect. sup. a epruv.)
Raza discului de torsiune R=145 mmm
Diametrul discului de torsiune D=2R=290 mm
Masa unei greutati a cuplului de forte m=1 kg

5 VALOAREA TEORETICA A LUI . Se reia relatia
t
t
W
M
= si se calculeaza cu valorile luate de pe stand
toti factorii din membrul drept al egalitatii:
-Momentul de torsiune M
t
=FD=mgD, unde g10 m/s
2
este acceleratia gravitationala
-Modulul de rezistenta al sectiunii circulare a epruvetei este
3
3
t
d 2 . 0
16
d
W
=
( )
MPa 4 , 8 Pa 10 4 , 8
10 12 2 . 0
29 . 0 10 1
d 2 . 0
mgD
W
M
6
3
3
3
t
t
= =

= = =

6. REZULTATE EXPERIMENTALE Dupa reglarea puntii tensometrice, deformatia specifica experimentala
se citeste direct pe scala aparatului:
exp
=
cit
/2=90/2=45 m/m=0.45 10
-4
. Tensiunea tangentiala experimentala
se afla tinand seama de legea lui Hooke si proprietatea forfecarii pure =, astfel:
exp
=
45
=
exp
E=0.45 10
-4
2 10
11
=0.9 10
7
Pa=9 Mpa.
7. CONCLUZII Cele doua valori ale tensiunii tangentiale, experimentala
exp
=9 MPa si de teoretica =8,4
MPa, sunt apropiate. Montajul experimental efectuat este validat de calculul teoretic si se poate utiliza in
aplicatii practice.

1
3
2
4

LABORATOR ERM NR. 5/1: SAGETI LA BARE DE SECTIUNE CONSTANTA

1. SCOPUL LUCRARII: Lucrarea i propune s msoare pe cale experimental sageata la ncovoiere ntr-un
punct al fibrei medii deformate a unei bare rezemate, de sectiune dreptunghiular constant i s compare
rezultatul experimental cu cel dedus prin calcule teoretice.

2. BAZE TEORETICE Masurarea experimentala a sagetii la ncovoiere a barei se face direct cu comparatorul
cu cadran. Precizia de masurare este de 10 m, suficient de buna stiind ca sageata are marimea de ordinul
milimetrilor. Calculul teoretic a sagetii se face aplicand o metoda energetica. In ordinea urmatoare: teorema lui
Castigliano (generalizata si specific solicitarii ), metoda Mohr-Maxwell si regula lui Veresceaghin, relatiile de
calcul al deplasarii genaralizate =, v (inclinare sau sageata) arata astfel:

= =
=
z
Gi i
z z
EI
m
EI
dx m M
dx
F
M
EI
M
F
W
i i

, n care W este energia elastic nmagazinat n
bara deformat (solicitata), F=M,F este forta generalizata (F=M la determinarea inclinarii si F=F la sageata), M
si m momente sectionale efectiv si unitar, EI
z
reprezinta rigiditatea barei la solicitarea de incovoiere (E fiind
modulul de elasticitate al materialului si I
z
este momen\tul de inertie axial al sectiunilor transversale prin bara),
Gi i
m sunt aria diagramelor de moment efectiv respectiv momentul unitar masurat in dreptul centrelelor de
greutate al acestor arii fictive, x si dx abscisa sectiunii barei si elemenul de lungime de bara.
Detaliile de calcul sunt prezentate la cap. Rezultate experimentale.

3. INSTALATIA EXPERIMENTALA Se compune dintr-o bara, cu o consola, de sectiune dreptunghiulara
constanta, la care se cere sageata la mijlocul deschiderii dintre reazeme. Schema de calcul se da in tabel.

Date si notatii
-b=24 mm latimea sectiunii barei
-h=6 mm inaltimea sectiunii barei
-=400 mm deschiderea dintre reazeme
-c=100 mm lungimea consolei
F=mg=2.1*10=21 N forta gravit.
-M si m=mom. sectionale efectiv si unitar
-I
z
=bh
3
/12 momentul de inertie al
sectiunilor transversale a barei

4. REZULTATE EXPERIMENTALE Dupa reglarea comparatorului cu cadran, sageata experimentala se
citeste direct pe scala aparatului: v
exp
=0.2mm. Sageata teoretica se determina cu o metoda energetica, si anume
cu regula lui Veresceaghin, prin produse de diagrame de momente efectiv si unitar:
( )
( )
mm 2 . 0 m 10 2 . 0
10 2 . 6 10 25 10 1 . 2 4
4 . 0 1 . 0 10 1 . 2 3
h b E 4
mgc 3
h b E 16
mgc 12
EI 16
Fc
v
; 0 m ;
8
m
2
1
m ;
12
m
3
1
m ;
6
m
3
2
m
;
2
Fc
2
c M
;
4
Fc
2 2
M
;
8
Fc
2 2
M
2
1
: sunt m unitare momentele si r diagramelo ariile unde m m m m
EI
1
v
3
3
3 3 11
2
3
2
3
2
Z
2
teoretic
4 max 3 max 2 max 1
2
B
4
B
3
B
2 1
4 1 4 1 4 4 3 3 2 2 1 1
Z
teoretic
= =

= = =
= = = = = = =
= = = = = = =
+ + + =

5. CONCLUZIE Valorile sagetilor, masurat experimental si dedusa teoretic, v
exp
= 0.2 mm v
teoretic
= 0.2 mm,
sunt apropiate, deci teoria se verific experimental.

M

m
v

/2
F
M
B
=-Fc
m
max
=-/4
A B
C
1
2
3
4
c
F
0
=1

LABORATOR ERM. NR. 5/2: SGEI LA BARE DE SECIUNE VARIABIL IN TREPTE

1. SCOPUL LUCRARII: Lucrarea i propune sa msoare direct, cu comparatorul cu cadran, sgeata la
ncovoiere a unei bare rotunde, de seciune variabila n trepte, i s compare rezultatul experimental cu cel
dedus prin calcul teoretic.

2. BAZE TEORETICE Masurarea experimentala a sgeii la ncovoiere a barei se face direct cu comparatorul
cu cadran. Calculul teoretic a sagetii se face aplicand o metoda energetica asupra unei bare echivalente, astfel:
-este de seciune constant, egal cu seciunea tronsonului de arbore de referin (de obicei cel cu
lungimea cea mai mare);
-este solicitat la incovoiere cu un moment sectional echivalent, dat de relatia: M
e
=MI
z referinta
/I
z curent
, unde
M si M
e
sunt momentele sectionale efectiv si echivalent, I
z
este momen\tul de inertie axial al sectiunilor
transversale prin bara.

3. INSTALATIA EXPERIMENTALA Se compune dintr-o bara de sectiune circulara, variabila in trepte, la
care se cere sageata la mijlocul deschiderii dintre reazeme. Diametrele sunt D si d, lungimile tronsoanelor sunt
egale intre ele. Schema de calcul se da in tabelul urmator.

Date si notatii
-AC=tronson de referinta
-CB=tronson curent
-R, C=referinta si curent
-D=11,9 mm diam. trons. de referinta.
-d=10 mm diametrul tronsonului curent
-=400 mm deschiderea dintre reazeme
F=mg=2.1*10=21 N forta gravitationala
-M, M
ECH
si m=momente sectionale
efectiv, echivalent. si unitar
-I
R
=D
4
/64 si I
C
=d
4
/64 momente de
inertie ale sectiunilor transversale
- 2
10
9 , 11
d
D
I
I
4 4
C
R
= raportul mom
de inertie ale sect. celor doua tronsoane.

exp
=0.2mm.
Sageata teoretica se determina cu o metoda energetica, si anume cu regula lui Veresceaghin, prin produse de
diagrame de momente echivalent si unitar:
( )
( )
[ ] m 10 2 . 0 2 1
10 12 10 1 . 2 8 . 4
4 . 0 10 1 . 2
d
D
1
D E 96
mg 64
d
D
1
EI 96
F
v
6
m
3
2
m m ; F
d 16
D
F
I 16
I
2
M
2
1
; F
16
1
2
M
2
1
: sunt m unitare momentele si . echiv moment de r diagramelo ariile unde m m
EI
1
v
3
4
3 11
3
4
4
3
4
R Z
3
teoretic
max 2 1
2
4
4
2
C
R
C ECH C 2
2
R ECH R 1
2 , 1 2 , 1 2 2 1 1
R Z
teoretic
= +

(
(
'
=
(
(
'
+ =
= = = = = = = = = =
+ =

5. CONCLUZIE Valorile sgeilor, masurat experimental i dedus teoretic, v
exp
= 0.2 mm v
teoretic
= 0.2 mm,
sunt apropiate, deci teoria se verific experimental.
Constanta elastic n C este k
C
=F/v=2110
3
/0.2=105kN/m.

M

M
ECH

m
v

/2
F
M
C
=F/4
M
ECH R
=M
C
=F/4
M
ECH C
=M
C
I
R
/I
C

m
max
=/4
A B C

LABORATOR ERM. NR. 5/3: SAGETI LA BARE DE SECTIUNE UNIFORM VARIABILA

1. SCOPUL LUCRARII: Lucrarea i propune s msoare pe cale experimentala, cu ajutorul comparatorului
cu cadran, sageata la ncovoiere a capatului liber al unei bare ncastrate, de sectiune uniform variabila, si sa
compare rezultatul experimental cu cel dedus prin calcule teoretice.
2. BAZE TEORETICE Msurarea experimentala a sagetii la incovoiere a barei se face direct cu comparatorul
cu cadran. Precizia de masurare este de 10 m, suficient de buna stiind ca sageata are marimea de ordinul
milimetrilor. Calculul teoretic a sagetii se face aplicand o metoda energetica. In general, n ordinea urmatoare:
teorema lui Castigliano (generalizata si specific solicita--rii ), metoda Mohr-Maxwell si regula lui
Veresceaghin, relatiile de calcul al deplasarii genaralizate =, v (inclinare sau sageata) arata astfel:

= =
=
z
Gi i
z z
EI
m
EI
dx m M
dx
F
M
EI
M
F
W
i i

,

n care W este energia elastica inmagazinata in bara deformata (solicitata), F=M,F este forta generalizata (F=M
la determinarea inclinarii si F=F la sageata), M si m momente sectionale efectiv si unitar, EI
z
reprezinta
rigiditatea barei la solicitarea de incovoiere (E fiind modulul de elasticitate al materialului si I
z
este momen\tul
de inertie axial al sectiunilor transversale prin bara),
Gi i
m sunt aria diagramelor de moment efectiv respectiv
momentul unitar masurat in dreptul centrelelor de greutate al acestor arii fictive, x si dx abscisa sectiunii barei
si elemenul de lungime de bara.
Pentru cazul studiat, al barei cu sectiune uniform variabila, nu se poate aplica regula lui Veresceaghin. Se
adopta teorema MM, iar detaliile de calcul sunt prezentate la cap. Rezultate experimentale.
3. INSTALATIA EXPERIMENTALA Se compune dintr-o bara incastrata, de sectiune dreptunghiulara bh,
uniform variabila astfel: grosimea h=ct iar latimea b este uniform variabila, nula in capatul liber si maxima in
incastrare b=b
max
. Bara este solicitata cu sarcina concentrata gravitationala F=mg pe capatul liber. Se cere
sageata capatului liber (deplasarea punctului de aplicatie al fortei F). Schema de calcul este data in tabel.

F F
0
=1

v x

F=mg forta gravitationala, m=2,1 kg si g10 m/s
2

v sageata capatului liber
b
max
h=408 mm dimensiunile sectiunii transversale maxime din ncastrare
b
x
h= dimensiunile sectiunii transversale curente, de abscis x
E=210 GPa, modulul de elasticitate al materialului barei (otel)
=300 mm, lungimea barei

exp
=0.8 mm. Sageata teoretica se determina cu o metoda energetica, si anume
cu teorema MM, astfel:
( )
mm 79 . 0 m 10 79 . 0
10 8 10 40 10 1 . 2
3 . 0 10 1 . 2 6
h b E
3 mg 6
h b E 2
mg 12
EI 2
F
v
EI 2
F
x
EI
dx Fx
v si
12
h b
I unde ,
x
I
12
h b
I , x m , Fx M
oiere cov in la barei a rigiditate EI iar , unitar si efectiv momentele sunt m si M unde
EI
dx Mm
v
3
3
3 3 11
3
3
max
3
max
3
Z
3
teoretic
max z
3
max z
2
teoretic
3
max
max z max z
3
x
z
z
z
teoretic
= =

= = =
= = = = = = = =
=

5. CONCLUZIE Valorile sagetilor, masurat experimental si dedus teoretic, v
exp
= 0.8 mm v
teoretic
= 0.79
mm, sunt apropiate, deci teoria se verifica experimental.
6. OBSERVATIE Sageata barei de latime b
x
uniform variabila (v=F
3
/2EI
z
) este 1,5 ori mai mare fata de
aceea a barei de sectiune constanta (v=F
3
/3EI
z
).

h
b
max
b
x
b
max

LABORATOR ERM. NR. 5/4: MEDOD NUMERIC DE CALCUL AL SAGETII

1. SCOPUL LUCRARII: Lucrarea i propune s msoare pe cale experimentala, cu ajutorul comparatorului
cu cadran, sageata la ncovoiere a capatului liber al unei bare ncastrate si s compare rezultatul experimental cu
cel dedus pe cale teoretic, prin integrarea numeric a ecuaiei difereniale a fibrei medii deformate a barei.
2. BAZE TEORETICE Msurarea experimentala a sagetii la ncovoiere a barei se face direct cu comparatorul
cu cadran. Calculul teoretic al sgetii se face aplicand o metoda numeric de integrare a ecuaiei difereniale a
fibrei medii deformate:
z
2
2
EI
M
x
v
=
. Scris prin diferene finite are forma: 0

EI
M
x
v v 2 v
k
k
2
k 1 k 2 k
= +
+
+ +
.
Ecuaia de recuren a sgeii capt forma urmtoare:
2
k
k
k 1 k 2 k
x
EI
M
v v 2 v =
+ +

n care: x este incrementul deplasrii n lungul barei;
k=0,N este punctul curent, N nr. discreditrilor, x
k
abscisa seciunii barei cu originea n ncastrare;
v
k
, M
k
i I
k
sunt sgeata, momentul secional i momentul de inerie n seciunea de abscis x
k;

Condiiile la limit sunt date de valoarea nul a sgeii i nclinrii n ncastrare, adic n origine:
v
0
=0 (sgeata nul n origine) i v
1
=0 sau (v
1
-v
0
)/x=0 (nclinarea nul n origine)
3. INSTALATIA EXPERIMENTALA Se compune dintr-o bara incastrata, de sectiune dreptunghiulara bh,
uniform variabila astfel: grosimea h=ct iar latimea b este uniform variabila, nula in capatul liber si maxima in
incastrare B=b
max
. Bara este solicitata cu sarcina concentrata gravitationala F=mg pe capatul liber. Se cere
sageata capatului liber (deplasarea punctului de aplicatie al fortei F). Schema de calcul este data in tabel.

v F

x v
max

F=mg forta gravitationala, m=2,1 kg si g10 m/s
2

v sageata capatului liber
b
max
h=408 mm dimensiunile sectiunii transversale maxime din ncastrare
b
x
h= dimensiunile sectiunii transversale curente, de abscisa x
E=210 GPa, modulul de elasticitate al materialului barei (otel)
L=300 mm, lungimea barei

exp
=0.8 mm. Sageata teoretica se determina rezolvnd ecuaia de recuren
cu o metoda de calcul iterativ. Discreditarea dimensiunilor barei i a mrimilor secionale se face astfel:
Incrementul deplasrii, abscisa i limea curent a barei
= = =
L
x
1 B b si
N
k
L x ;
N
L
x
k
k k

Momentul de inerie al seciunii i momentul secional ( )
k k
3
k
k
x L F M si
12
h b
I = =
Variaia sgeii n lungul barei se arat n graficul urmtor:

5. CONCLUZIE Se constat c v
exp
=0.8 mm v
teoretic
= 0.78 mm.

L
h
b
max
b
x
B=b
max
7.831055 10
4
.
0
v
k
0.3 0 x
k
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3
0
5 10
4
0.001
Variatia sagetii in lungul barei

LABORATOR ERM. NR. 6/1: FORTA CRITICA DE FLAMBAJ ELASTIC

1. SCOPUL LUCRARII: In sens larg, scopul lucrrii este acela de a prezenta modul general de tratare a
compresiunii cu pericol de flambaj a barelor zvelte, tinnd seama de criteriul de calcul la stabilitate elastic. In
sens restrns, lucrarea i propune sa msoare pe cale experimental fora critica de flambaj la compresiune a
unei bare zvelte i s compare rezultatul experimental cu cel dedus prin calcul teoretic.
2. BAZE TEORETICE In funcie de domeniul de flambaj, definit prin coeficientul de zveltee sau subirime,
f
=
f
/i
min
, forta critica de flambaj la compresiune se afl cu una dintre urmtoarele trei formule, deduse teoretic:

pure ii compresiun domeniul daca A
plastic domeniul daca ) b a ( A
elastic domeniul daca
EI
F
1 lim
0 1
0
2
f
min
2
crt

< <

n care A, EI
min
i i
min
=I
min
/A sunt aria seciunii transversale, rigiditatea minim a barei la solicitarea de
ncovoiere i raza de giraie sau inerie a seciunii transversale (E fiind modulul de elasticitate al materialului
barei i I
min
este momentul de inerie axial minim al seciunii transversale prin bar),
f
lungimea de flambaj, iar
a, b,
0

1

lim
=
c, r
sunt constante de material. Pentru selectarea formulei de calcul teoretic al forei critice se
determin mai nti coeficientul de zveltee al barei, respectiv domeniul de flambaj.
3. INSTALATIA EXPERIMENTALA Se compune dintr-o bara zvelt, dublu articulat, solicitat la
compresiune cu ajutorul unui mecanism cu prghie, ca n figur. Utiliznd legea prghiilor, se poate afla
valoarea experimental a fortei ctitice de flambaj, astfel:

= = =
c
x
G F 0 Gx c F 0 M Din
exp exp A
, unde G=mg este o for gravitaional
cunoscut, al crei punct de aplicaie poate culisa n lungul prghiei. Schema de calcul este dat n tabel.

Date experimentale
G=mg este forta gravitationala, m=8.5 kg si g10 m/s
2

=400 mm lungimea initial a barei (epruvetei)
bh=402 mm dimensiunile sectiunii transversale a epruvetei
Materialul epruvetei: otel OL37, cu urmtoarele caracteristici:
E=210 GPa, modulul de elasticitate al materialului barei
0
=105 limita inferioara a domeniului elastic
1
=65 limita inferioara a domeniului plastic
a=304 MPa i b=1.12 MPa constantele domeniului plastic
c
=340 MPa limita de curgere
Valori experimentale: c=150 mm, braul forei critice F
exp
x=600 mm braul greutii G

4. REZULTATE EXPERIMENTALE Calculnd coeficientul de zveltee al barei, se afl domeniul de
flambaj i forta critic teoretic, astfel:

( )
N 333
3
10
4 . 0 12
10 2 10 40 10 * 2 10
12
Ebh EI
F
elastic domeniul 105 692
10 2
3 4 . 0 2
h
3 2
bh 12
bh
A
I
i
3
2
3
3 3 11
2
3 2
2
f
min
2
teoretic
0
3
3
min
min
f
= =
=
= > =

= = = = =

Din experiment, dup flambajul barei, se msoara distanta x si se determina valoarea experimentala a
fortei critice: F
exp
=Gx/c=mgx/c=8.5*10*0,6/0,15=340 N.
5. CONCLUZIE Valorile forelor critice sunt apropiate F
exp
= 340 N F
teoretic
=333 N. Teoria e verificat exp.

c
x
f
=, cazul II de flambaj
G=mg
m
A
Epruveta
Parghie

LABORATOR ERM. NR. 6/2: LUNGIMI DE FLAMBAJ

1. SCOPUL LUCRARII Lucrarea i propune s demonstreze pe cale experimental faptul c lungimile de
flambaj la solicitarea de compresiune a unei bare zvelte, deduse prin calcul teoretic, sunt validate de practic.
2. BAZE TEORETICE Lungimea de flambaj a barelor zvelte solicitate la compresiune reprezint lungimea
dintre dou puncte de inflexiune, succesive, ale barei flambate. Bara flambat este bara care i-a pierdut
stabilitatea elastic la solicitarea de compresiune cu o for de mrime egal sau mai mare dect cea a forei
critice. In practic exist patru cazuri de flambaj elastic. Drept urmare, n funcie de lungimea efectiv a barei
i de cazul de flambaj, lungimile de flambaj sunt date de una dintre urmtoarele patru formule, deduse teoretic:
incastrata dublu bara la
2
celalalt la articulata si capat un la incastrata bara la 699 . 0
articulata dublu bara la
celalalt la libera si capat un la incastrata bara la 2
f
=
n care
f
este lungimea de flambaj, iar reprezinta lungimea efectiva a barei.
Aceste relaii se deduc direct de pe sinusoida barei flambate, cu excepia cazului III de flambaj, ilustrat n
figura de mai jos. Aici relaia dintre lungimile de flambaj i total
f
i L se afl din expresia tangentei la axa
barei flambate, n stadiul iniial de pierdere a stabilitii elastice, cnd se poate aproxima cu maxim precizie c
L=L
NEDEFORMAT
. Exprimnd tangenta la curb att prin definiia sa de raport ntre catetele opus i alturat,
ct i prin aceea c este derivata sgeii v
x
n raport cu x se obine raportul dintre lungimile de flambaj i
efectiv, astfel:

v
x
=Asin(x/
f
)

( ) 699 . 0
L
iar 4303 . 1
L L L
tg
L
cos
A L
sin
L
A
dx
dv
L
v
tg
f
f f f f f f
L
L
L x
= =

= =
=

3. INSTALATIA EXPERIMENTALA Se compune din dou poriuni ale unei bare zvelte, ce flambeaza
simultan n domeniul elastic. Reglarea se face prin deplasarea unei culise intermediare, care simuleaz o
ncastrare mobil. Prima parte este dublu ncastrat i reprezint cazul IV de flambaj cu lungimile efectiv i de
flambaj date de relaia L=2
f
. A doua parte este ncastrat la un capt i articulat la cellalt, de lungime .
Schema instalatiei este dat n tabel.

F
cr
-forta critica
f
-lungimea de flambaj
L

- lungimea poriunii dublu ncastrate
-lungimea poriunii ncastrate la un capt
i articulate la cellalt capt

4. REZULTATE EXPERIMENTALE Pentru testare se acioneaz asupra culisei pn cnd, la solicitarea de
compresiune cu fora critic, flambeaz ambele portiuni de bar simultan. Msurnd pe stand lungimile

i L,
se constat c raportul
f
/=L/20,699
.5. CONCLUZIE ncercarea experimental arat c lungimea de flambaj pentru cazul III este validat practic.

f

L=2
f

F
crt
f

CULIS
f
L
v
L
f
x
v
O

LABORATOR ERM NR. 7: MASINI SI UTILAJE PENTRU INCERCARI LA OBOSEALA

1. SCOPUL LUCRARII: Lucrarea are caracter descriptiv. In sens larg, se prezinta o clasificare a masinilor si
utilajelor utilizate la trasarea experimentala a curbei Wler si determinarii tensiunii limita de rezistenta la
oboseala
R
, (=, tensiunea generalizata), la o o solicitare simpla si un coeficient de asimetrie R=
min
/
max

date. In sens restrans, in lucrare se prezinta si se clasifica masinile si utilajele din laborator, destinate pentru
trasarea experimentala a curbei Wler si determinarii tensiunii limita de rezistenta la oboseala
R
, la o solicitare
de incovoiere si un coeficient de asimetrie R=-1;0;+1. Cu alte cuvinte, se arata modul experimental de
determinare a tensiunilor normale limita
-1
,
0
si
+1
, la solicitarea de incovoiere alternant simetrica, pulsanta
si statica.

2. BAZE TEORETICE In privinta calculului teoretic al tensiunii normale la solicitarea de incovoiere, se
porneste de la relatia criteriului de calcul, astfel: =M/W
z
, unde M
z
si W
z
sunt momentul incovoietor maxim si
modulul de rezistenta la incovoiere.

3 INSTALATII EXPERIMENTALE Sunt destinate numai pentru solicitarea variabila la incovoiere. Se
clasifica dupa doua criterii: tipul incovoierii (rotativa si plana) si coeficientul de asimetrie (R=-1, incovoiere
alternant-simetrica si R=0, incovoiere pulsanta). Instalatiile experimentale se compune, deci, din masini de
incercat la oboseala de incovoiere, rotativa si plana si din epruvete. O incercare necesita minim 12 epruvete
identice, de tipul bara incastrata in menghina masinii de incercat si cu forta concentrata gravitationala F=mg pe
capatul liber. Epruveta si alura curbei Woler la incovoiere sunt redate in tabelul urmator.

Schema epruvetei Caracteristica mecanica Valori

max
+1

R

N

M =F momentul incovoietor variabil
W
z
=d
3
/32 modulul de rezistenta
+1
tensiunea limita la ciclul static R=+1
R
=
-1
,
0
tensiuni limita la oboseala
N=numarul ciclurilor de solicitare

4. VALORI EXPERIMENTALE ALE TENSIUNILOR LIMITA Limita de rezistenta la oboseala se afla
dupa un numar de minim 12 incercari, n care se diminueaz progresiv sarcina pn cnd numarul ciclurilor de
soliciotare N depaeste o valoare convenional de 10
7
cicluri, adica N>N
0
=10
7
cicluri de solicitare.

5. CONCLUZII Tensiunile limit de rezistenta la oboseal se determin experimental i se dau n literatura de
specialitate (tabele, grafice etc)
Pentru otelul OL37 se indica:
-1
=180 MPa, iar
0
=250 MPa

M

Wz,d

M

Indrumar de Laborator Elastic It Ate Si Rezistenta Materialelor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar de Laborator Elastic It Ate Si Rezistenta Materialelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INDRUMAR

. Scris prin diferene finite are forma: 0

S-ar putea să vă placă și