Manastirea CARAIMAN Parintele Gherontie Puiu si Minunile Maicii Domnului La Busteni, Pe Valea Prahovei, in marginea padurilor de sub Caraiman,

traieste un pustic al carui renume a depasit de mult granitele de piatra ale Bucegilor. Este calugar si preot si, dupa cum singur marturiseste pana la aceasta venerabila varsta cati numara in prezent, i-a murit moartea de trei ori. Intr-o poiana de la poalele Caraimanului, el a inceput construirea unei manastiri de calugari si a unei biserici. Mai are putin si isi va desavarsi misiunea pentru care a fost ales. . . . . Manastirea cu un singur calugar Dincolo de "Jepi" - un parau repede curgator pe sub coasta Bucegilor - se afla un plai domol numit Palanca, inconjurat de brazi seculari. Cateva lespezi vechi de piatra brazdeaza poteca ingusta ce serpuieste prin padure, pana la o poiana invelita in iarba, de un verde stralucitor. Pelerinii descopera o gura de rai, in mijlocul careia se afla un brad retezat de furtuna, ce are forma neobisnuita a unui policandru urias. In varful sau este asezata o cruce alba, ce se aprinde la lasarea serii. Pe ramura din partea de rasarit a arborelui sunt prinse, in cateva copci, clopotul si toaca acestei manastiri in aer liber. Marginile poienii sunt imprejmuite cu pari de lemn si sarma. Locul portii mari este strajuit de doi busteni verticali, ciopliti cu migala. De jur-imprejurul bradului retezat, cuprinzandu-l ca intro imbratisare, este construit un " aghiazmatar ", un fel de capela din lemn, de forma circulara, unde se tin slujbe si unde credinciosii veniti aici din toata tara aprind lumanari si se roaga la icoana Maicii Domnului. Deasupra, pe varful Caraimanului, vegheaza crucea inaltata pe munte, la care se inchina toti pelerinii, inainte de a pasi in cuprinsul asezamantului. O vreme randuielile manastiresti s-au savarsit in Aghiazmatarul construit in jurul bradului cu sase brate dar era necesara o biserica. Intr-un timp destul de scurt s-a procedat la construirea unei biserici din lemn de dimensiuni mici care sa fie Paraclisul manastiriii si in

care sa se savarseasca cele Sapte Laude si Sfanta Liturghie. In toamna anului 2001 s-a terminat construirea Paraclisului cu Hramul ACOPARAMANTUL MAICII DOMNULUI si a unei cladiri care sa tina loc de Staretie. In ziua de duminica 21 octombrie 2001 s-a savarsit slujba de sfintire a Parclisului. Pre Sfintitul Sebastian Ilfoveanu, vicar al sfintei arhiepiscopii a Bucurestilor, insotit de preot consilier Aurel Nicolae si de P. C. Protoereu de Campina Costica Dumitru si de un numeros sobor de preoti a savarsit slujba de sfintire si Sfanta Liturghie, fiind prezenti peste 5000 de credinciosi veniti din apropiere sau din diferite colturi de tara. Dupa slujba de sfintire s-a savarsit si slujba de punere a pietrei de temelie la Biserica cea Mare cu Hramul Inaltarea Sfintei Cruci. In prima faza s-a procedat la turnarea fundatiilor si a subsolului bisericii, lucrare finalizata pana in toamna anului 2002. In anul 2003 cum a venit vremea calda lucrarile au continuat cu ridicarea zidurilor, turnarea stalpilor si a centurilor, turnarea cupolei si confectionarea turlelor din armaturi de fier precum si confectionarea acoperisului bisericii. Prima zapada a iernii 2003 a gasit biserica cea mare acoperita cu tabla de cupru. In anul 2004 s-a construit clopotnita - o lucrare foarte frumoasa dar si foarte pretentioasa in executie care v-a oferi posibilitatea celor 6 clopote ce vor fi instalate in ea sa vesteasca pe toata Valea Bustenilor si Zamorei momentele de rugaciune de la manastire. In anul 2005 au prins contur trapezele si chiliile manastirii.

Strajerul de sub Caraiman Azi, in Busteni, se scrie una dintre cele mai frumoase pagini de ortodoxie romaneasca, o data cu ridicarea Manastirii Caraiman, avand hramul Inaltarea

Sfintei Cruci. Pe tapsanul acesta binecuvantat din inima Bucegilor se inalta mandra o bisericuta din lemn, a carei turla ascutita saruta cerul. Ea seamana cu un deget indreptat catre crucea de pe Caraiman... Mai aproape de Dumnezeu La poalele Jepilor exista un deal numit Palanca, unde se ajunge in mai putin de 20 de minute din Busteni, pe o poteca ingusta, cu lespezi de piatra. Se spune ca aici, demult, si-a facut aparitia Sf. Fecioara, poruncind unui calugar sa-i ridice lacas. Chiar daca biserica cea mare inca nu-i gata, credinciosi din intreaga tara vin si se roaga pentru pentru sanatate si iertarea pacatelor. In mijlocul poienii creste un brad in forma de policandru cu 6 brate, in jurul caruia e construit agheazmatarul. In varful bradului se gaseste o cruce alba, ce se aprinde in fiecare seara. Acesta e locul unde parintele Gherontie Puiu spune ca a vazut-o pe Preacurata. In apropiere se afla aproape gata marea biserica a manastirii, unde mai multi muncitori trebaluiesc de zor. Intrarea e maiestuoasa, sub forma unei porti inalte, ai carei stalpi sunt sculptati cu migala. Parintele Gherontie Puiu, a carui menire e sa-i ridice Sfintei Maicute o manastire sub crucea de pe Caraiman, ne-a intampinat plin de caldura. E un om inalt si puternic. Intreaga lui fiinta exprima bunatate si sfintenie. Vorbeste bland, in grai moldovenesc, si ai senzatia, ascultandu-l, ca esti mai aproape de Dumnezeu. Ocrotit de Maica Domnului Intreaga viata a parintelui Gherontie, azi de 71 de ani, e un martiriu. Acest om s-a aflat permanent sub protectia Maicii Domnului si a ocolit moartea de 3 ori pana acum. A venit pe lume in 1933, la Todiresti, aproape de Iasi. Mama lui a decedat la spitalul din Ruginoasa, in timp ce

il aducea pe lume, iar tatal plecase de acasa, nu se stie din ce cauza. Crezandu-l mort si pe prunc, moasele l-au pus intr-un lighean si l-au aruncat pe malul garlei, printre gunoaie. Peste putin, s-a nimerit sa treaca pe acolo o taranca si, auzind copilul scancind, l-a luat in brate. Asa a ajuns micutul in casa familiei Puiu Petrache din Todiresti. N-a fost nici botezat, nici infiat, insa oamenii l-au ingrijit cu multa dragoste. Pe cand avea 7 ani, fiul cel mare al familiei, fratele sau vitreg, Ilie, a plecat pe front si nu s-a mai intors. Atunci a visat baiatul pentru prima data "o tanara cu chip de lumina, imbracata in straie manastiresti", care i-a spus domol: "Vei fi ocrotit! Fratele tau se va intoarce dupa un lung prizonierat". Copilul a pastrat taina. Dupa 12 ani de la plecare, fratele vitreg avea sa se intoarca acasa. Intre timp, parintii adoptivi murisera, iar ceilalti frati se risipisera prin lume. Ilie s-a odihnit putin dupa anii petrecuti in Siberia, apoi s-a apucat sa-si construiasca o casa. Si-a gasit o femeie cu care s-a casatorit si au devenit impreuna parintii adoptivi ai viitorului preot Gherontie. "Ne-au tuns barbile si pletele si ne-au zis sa vorbim cu tovarase!" Abia dupa majorat, Gheorghe Puiu, cum se numea la inceput, a primit Taina Botezului. Intr-o zi, parintele Paslaru, staretul Manastirii Neamt, cauta un ucenic. S-a oferit el. Asa a pasit tanarul Gheorghe pe calea calugariei, devenind Gherontie. A stat la Manastirea Neamt pana in 1959, fiind doar frate, intrucat comunistii nu mai lasau pe nimeni sa se calugareasca. Tot in acel an a venit ca un traznet decretul de evacuare a lacasurilor manastiresti. "Intr-o zi cenusie, au sosit

cateva masini cu militieni si ne-au luat pe sus, povesteste parintele. La plecare, staretul ne-a binecuvantat. Am fost purtati toata noaptea pe drumuri, iar in zorii zilei urmatoare am ajuns la Iasi, unde ne-au bagat in niste baraci, la o fabrica de tesaturi. Ne-au tuns barbile si pletele, ne-au dat straie muncitoresti si ne-au zis sa nu mai vorbim decat cu tovarase. Era un fel de lagar de munca, unde am stat vreo 3 saptamani. Intr-o noapte mi-am pus in gand sa fug". Pe drum, Gherontie s-a intalnit cu 2 militieni care l-au dus la arest, obligandu-l sa semneze proces verbal ca ar fi incercat sa-i ucida. Acuzat de tentativa de evadare si agresarea organelor de militie, e condamnat la 15 ani de munca silnica in lagarul de la Periprava. Ai lui il credeau mort Acolo oamenii erau schingiuiti, impuscati, iar unii se aruncau in Dunare, sa-si afle moartea. Intamplator, detinutul e dat pe mana unui brigadier-sef pe care il recunoaste ca fiind fost preot la Manastirea Cetatuia din Iasi. Acesta il ajuta sa evadeze, trimitandu-l la Tulcea pentru descarcarea unor slepuri. "In timp ce ma aflam pe o strada destul de populata, mi s-a parut c-o vad pe Maicuta Domnului pe trotuarul celalalt. I-am auzit glasul clar in ureche: Pleci chiar in clipa asta, traversezi strada si te urci in camion! Intr-adevar, o masina a oprit fara sa-i fac vreun semn. Unde sa te las? - m-a intrebat soferul. Pe drum! - i-am raspuns". Asa a ajuns Gherontie la Timisul de Sus. De acolo, a urcat pe platoul Bucegilor si, dupa 2 zile de mers, a descoperit o pestera bine ascunsa, intre Claia Mica si cea Mare. Aici avea sa

traiasca 10 ani. Si-a inchipuit un altar din piatra, unde slujea Sf. Liturghie. Se imbraca in zdrente de la ciobani, manca radacini sau fructe si vorbea numai cu jderii si cu ursii. Nopti intregi se ruga la crucea cea mare de pe Caraiman, jurandu-i Maicii Domnului ca, daca se va intoarce cu bine in lume, va construi o manastire cu hramul Inaltarea Sfintei Cruci. Dupa anii de sihastrie, in urma unei vedenii a Preacuratei, Gherontie coboara din munte si se duce pe jos, pana la Todiresti, la tatal sau adoptiv. Aici descopera ca familia, care il credea mort, ii facuse demult cele crestinesti, iar in cimitirul satului se gasea o cruce cu numele lui! "Matale esti un sfant" Dupa 1989, se intoarce la Neamt. Este recunoscut de noul staret al manastirii si se inscrie la Seminar. Necazurile continua insa. In anul 1995, tocmai cand spovedea o credincioasa, parintele Gherontie sufera un accident vascular cerebral si paralizeaza. Dupa 3 luni de suferinta, e trimis la sanatoriul din Sinaia, unde dr. Const. Dinu ii spune ca va avea nevoie de cativa ani buni pentru refacerea completa. In aceeasi noapte, Maica Domnului ii apare in gand, chiar acolo, in rezerva in care era internat: 'S-a uitat lung la mine si mi-a spus sa ma trezesc iute, ca nu sunt bolnav. Apoi sa caut un brad cu 6 ramuri, langa o apa curgatoare de unde se vede marea cruce la care m-am jurat. Acolo sa fac manastirea!". Preotul s-a ridicat brusc din pat, in timp ce 2 vecini de camera, care il stiau paralizat, se uitau la el incremeniti. A doua zi, medicul il privea la fel de uluit. Dupa aceea i-a zis: "Matale esti un sfant. Mergi si cautati locul de manastire!". Si parintele a plecat din spital pe picioarele lui. Semnul

Dupa ce s-a rugat la moastele Sfintei Parascheva de la Iasi, s-o induplece pe Maica Domnului sa-i arate locul unde sa construiasca, parintele s-a dus la primarul din Busteni, sa-i explice pasul. Acesta i-a spus ca are un teren pe plaiul Palanca. "Cand am ajuns aproape de bradul retezat, am vazut de 3 ori o stralucire puternica, asa ca de la o lampa de sudura. Am pus mana la ochi. Mi-am dat seama ca acela era semnul! Primarul n-a vazut nimic. Se gandea ca am luat-o razna. Dar eu nu sunt nebun! M-am intors a doua zi si, asezat pe o buturuga, priveam locul, imaginandu-mi cum va fi biserica imprejmuita de chilii. Atunci a aparut Maicuta Domnului inca o data. Era chiar pe ramura din partea de rasarit a bradului, unde am facut agheazmatarul. Imi facea semn cu mana, de parca ar fi vrut sa-mi arate ca manastirea trebuia sa imprejmuiasca chiar acel brad, ca o imbratisare". Cu un picior in Rai Zi de zi, tot mai numerosi sunt cei ce trec prin Palanca, sa se roage si sa lase cate un pomelnic. Femei care plang cu evlavie, copii curati la suflet, batrani bolnavi si singuri. Cand ajung sub crucea Caraimanului, sufletul lor se linisteste, durerile dispar si lumea parca e mai buna. Preotul spune ca de cate ori trimite pe cineva sa se roage sub brad, il insoteste cu gandul, iar daca acela e cu adevarat credincios, copacul se aureoleaza cu o lumina vazuta numai de Gherontie. "Vine lume din toata tara aici, din cele mai indepartate sate si orase. Daca eu vad ca au credinta, atunci stiu ca-i pot ajuta si ca nu ma rog zadarnic pentru ei. Unii dintre ei au castigat procese, sau insanatosit, s-au impacat inainte de divort, si-au regasit fratii si surorile. Multi au venit aici in carucior si, dupa doua saptamani, au coborat dealul pe picioarele lor".

Preotul este ajutat de inca 3 preoti tineri. El spune ca numai dupa ce va savarsi asezamantul religios va putea sa paraseasca aceasta lume, impacat ca si-a dus la bun sfarsit menirea. Astazi, in aerul proaspat ca o respiratie de inger, parintele Gherontie este cu un pas in Rai si cu unul in Busteni.

Gabriel MATEESCU Lumea credintei, anul II, nr. 2(7)

Trasee auto in Muntii Bucegi Sinaia - Dichiu - Cabana Zanoaga - Cabana Pestera (
: Aprilie 12, 2007, 04:07:12

A.Sinaia - Dichiu - Cabana Zanoaga - Cabana Pestera (sau Padina). Distanta: 31km. Diferenta de nivel: +785m. Din Sinaia centru (825m) urmam drumul national spre Bucuresti, pana la km 124+400, de unde se desface catre dreapta soseaua nationala spre Targoviste. Ne angajam pe acest drum ce se continua pe la poalele Plaiului Coltii lui Barbes, de-a lungul Vaii Izvorul Dorului, pana in km 106+150 (910m alt.). De aici soseaua incepe sa urce accentuat in serpentine pe flancul Muntelui Paduchiosu. La finele serpentinelor, la km 102+650 (1030m alt.) parasim drumul national, apucand la dreapta, pe drumul forestier. De la prima serpentina a acestuia, ne apar in fata muntii Vanturisu (stanga) si Coltii lui Barbes (dreapta). Dupa ce lasam in stanga drumul spre cariera de piatra, drumul nostru se angajeaza in urcus usor de-a coasta, serpuind pe flancul nordic al Muntelui Paduchiosu, pe deasupra Vaii Izvorasului (dreapta). Drumul prezinta aici cateva curbe periculoase, fara vizibilitate. Dupa circa 4km de la capatul drumului forestier traversam firul extrem sudic al Vaii Izvorasului (1320m) si trecem pe flancul estic al coamei Paduchiosului. Avand in fata Muntele Vanturisu drumul continua de-a coasta, apoi deseneaza 2 serpentine. La ultima cotitura brusca spre stanga iesim in padure in raristile de molid de sub golul alpin si nu departe, la o curba spre dreapta, ajungem in coama Paduchiosului, pe cumpana apelor dintre bazinul Vaii Prahova si cel al Vaii Ialomicioarei (1460m). Brusc ne apare in stanga adanca depresiune a Vaii Carpinisului si in fata Muntele Dichiu. Drumul continua in urcus de-a coasta pe flancul sudic al Muntelui Vanturisu, traverseaza primul fir de obarsie al Vaii Carpinisului, apoi cel de-al doilea, dupa

care ne conduce in culmea Dichiului, pe cumpana apelor dintre bazinul Ialomicioarei si cel al Ialomitei, in punctul de altitudine maxima al traseului (1630m, 18 km de la Sinaia). Tur de orizont: spre nord-nord-vest, Vf. Oboarele (1707m); spre nord-est, Vanturisu (1942m); spre sud, Vf. Dichiu Vechi (1585m); spre sud-sud-vest, Dichiu (1713m); spre vest-sud-vest, dincolo de Valea Ialomitei, Muntele Lespezi; spre vest, Muntele Zanoaga si putin mai la stanga, in ultimul plan, Muntele Leaota; spre vest-nord-vest, Lucacila. Ramificatie: la dreapta, spre Cabana Babele (12km) sau Cabana Piatra Arsa (9km). Vezi traseul auto B. Drumul nostru continua inainte, in coborare pe flancul Muntelui Dichiu, lasand in dreapta jos Valea Dichiului, si dupa cateva serpentine coborasul inceteaza in firul Vaii Dichiului, pe care o traversam si imediat ajungem pe malul Ialomitei. Nu departe mai jos, apele Ialomitei patrund in Cheile Zanoagei. De aici drumul se indreapta spre nord, pe malul stang al Ialomitei, trece pe langa Cabana Zanoaga (1400m), apoi traverseaza Ialomita si ajunge langa cantonul silvic din punctul Bolboci (24 km de la Sinaia, 1390m). Drumul urmeaza larga lunca a Ialomitei aflata intre coastele Muntelui Nucetu (dreapta) si Plaiul Mircea. Drumul traverseaza Ialomita, trece pe la poalele coastelor impadurite ale Muntelui Blana si intra in defileul stancos, Cheile Tatarului. La iesirea din chei, trecem din nou pe malul drept al Ialomitei si lasam in dreapta drumul forestier de pe Valea Blana, care traverseaza apa. Valea se deschide iarasi intre coastele muntilor Laptici (dreapta) si Tataru. Lasam in stanga pastravaria Izvorul Tatarului si traversand Ialomita, strabatem Cheile Coteanului. Dupa o noua trecere pe malul drept al apei, drumul, desenand o curba larga catre stanga, patrunde in larga asezatura a Padinei. In fata se deschide perspectiva intregului bazin superior al Ialomitei, cu larga caldare in amfiteatru a Vaii Obarsiei, iar la stanga si mai sus, devine vizibila Cabana Padina (29 km de la Sinaia). Spre Cabana Pestera (2 km) traversam imediat Ialomita si la bifurcatia urmatoare de drumuri, continuam spre stanga (celalalt drum forestier continua pe Valea Laptici) si traversam imediat Valea Laptici, trecand astfel pe Muntele Cocora. Urcand catre nord printr-o larga poiana, drumul ne conduce in dreptul asezarilor manastirii Pestera Ialomitei (stanga). Imediat iesim in Poiana Crucii iar de aici urmam la dreapta in urcus direct catre poiana unde se afla Cabana Pestera (1610m).