UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU BUCURESTI FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE SI ADMINISTRATIVE ADMINISTRATIE PUBLICA

PROBLEMATICA PREZENT N FAMILIA CARENAT

STUDENTA: STOICA ELENA ANUL I. ID GRUPA. 2

CUPRINS

1. INTRODUCERE 2. PREZENTAREA CAZULUI.. 2.1. SCURT ISTORIC FAMILIAL SI SCOLAR .. 2.2. COMPORTAMENTUL LUI DUMITRU G 3. RECOMANDARI... 4. CONCLUZIE.. 5. BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Din cauza diferentelor culturale dintre state, devianta este o notiune relativa; normele si obiceiurile difera in functie de tara si de aceea avem de a face cu sisteme in care un anumit comportamnet este probat (incurajat), iar acelasi comportament poate fi interpretat in alta parte ca o incalcare a normei (deci pedepsit). Devianta inseamna abaterea de la normele sociale, acestea din urma fiind prescriptii ale actiunii sau repere ideale ale unui comportament1. Devianta implica orice conduita umana sau actiune sociala care sunt diferite fata de conduitele si actiunile celorlalti membri sau ai unui grup social sau ai unei anume societati. Din studiile realizate, s-a constatat ca situatia economica a familiilor in care copii sunt supusi unor dure tratamente fizice ar fi de vina. Saracia reprezinta cea mai grava problema la acest nivel, ajungandu-se la concluzia ca familiile care au venituri reduse nu pot asigura un trai bun copiilor lor. Aceste familii sarace sunt expuse la actele de violenta contra copiilor din cauza stresului economic,al dificultatilor materiale cu care se confrunta.2 De asemenea, s-a stabilit ca in familiile dezorganizate si cele cu numar mare de copii, rata cresterii abuzului impotriva minorilor este ridicata. Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal, colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii, ce poate fi fizica, materiala sau psihica. Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune, prin utilizarea fortei, constient sau inconstient, insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau.

1 2

Sorin M. Radulescu, Sociologia deviantei, , Ed Victor,1998, p.17 (2) Sorin M. Radulescu, Sociologia deviantei, , Ed Victor,1998, p.19

PREZENTAREA CAZULUI

Dumitru Gigel, elev clasa V, Scoala generala Ion Visoiu Chitila. Elevul prezinta slabe rezultate la invatatura, si este inferior fata de colegii lui care au note rezonabile spre bune sau chiar foarte bune. Nu arata respect fata de mama acestuia, prezinta dezinteres total fata de scoala, stari de nervozitate, agresivitate si uneori chiar si violenta.

Scurt istoric familial si scolar

Prin plecarea tatalui la munca in strainatate, si problemele grave pe care le are mama acestuia cu alcoolul, elevul Dumitru G. isi pierde respectul fata de mama si de cei din jur, avand un comportament agresiv si jignitor atat la scoala cat si acasa. Dezinteresul mamei fata de educatia acestuia si de performantele scolare, plus lipsa tatalui, au dus la stari de tulburare si deprimare, acesta neavand prieteni nici la scoala, nici acasa; Aceasta situatie ducand aproape la abandon scolar.

Comportamentul lui Dumitru G.

Cand trebuie sa raspund cu voce tare in clasa, mi-e teama ca vor rade ceilalti copii de mine daca voi gresi. Daca cineva ii zice ceva in pauza, imediat sare la bataie, devine violent. Starea sufleteasca a lui Dumitru G. este a unui taciturn, nevorbind cu nimeni decat atunci cand cineva i se adreseaza direct, chiar si atunci, raspunsurile sunt evazive, cu ochii in pamant ferind privirea directa catre invatatoare sau colegi. In cazul temelor individuale, nu reuseste sa le duca la bun sfarsit din cauza nelinistei, agitatiei si a nervozitati pe care o prezinta. Aceasta stare de fapt il face sa nu participe in recreatie cu ceilalti elevi la jocurile propuse de acestia, avand un comportament violent si ca atare este ocolit de toti elevii.

La prima vedere pare un baiat linistit, dar tacut, acasa cand mama lui, nu este sub influenta alcoolului si il pune sa faca cate ceva, si lui nu-i place acea sarcina, pur si simplu nu o face, fara nici un fel de explicatie iar mama acestuia nu ii atrage atentia si nici nu ii reproseaza nimic, il lasa in pace. Toate aceste trairi l-au dus si la starea de ai fi rusine sa raspunda in clasa, cu gandul ca ceilalti elevi vor rade de el indiferent daca raspunsul este corect sau gresit, daca totusi se intampla sa rada de el, in pauza acesta inceraca sa se razbune pe cei ce au ras prin vorbe jignitoare sau chiar bataii. Gigel acasa este altul, pentru ca gandul si sufletul este la tatal lui plecat in strainatate ne spune mama lui Dumitru G. Probleme ivite atat din neputinta mamei de a-l educa, dorul de tatal lui cat si lipsa unei personae masculine cu o oarecare autoritate l-au dus pe Dumitru G., in situatia de a refuza a mai merge la scoala pana nu vorbeste cu tatal lui,macar la doua-trei zile, acesta neputand vorbi atat de des cu el intrucat munca lui este destul de solicitanta. Comportamentul violent pe care il are, inclusiv limbajul vulgar atat acasa cat si la scoala, nu este sanctionat de mama in nici un fel, aceasta traind cu speranta ca prin intoarcerea sotului Dumitru Ionel va intelege ca ceea ce face nu este bine si ca se va schimba.

RECOMANDARI
Un interes marit al mamei fata de rezolvarea temelor scolare pe care pana acum nu le rezolva in totalitate, cat si petrecerea timpului liber impreuna cu Gigel., cooptandul la treburi gospodaresti adegvate varstei lui. Sa nu uitam de rezolvarea problemei mamei cu alcoolul, poate unul din motivele cele mai importante care l-au dus pe Gigel, in aceasta stare de nesiguranta si anxietate. La scoala, cooptarea lui in proiecte comune, orale si scrise, cat si extrascolare, ar trebui intesificata si atent supravegheata de cadrele didactice. Ajutarea lui Gigel de a depasi teama de a participa la ore, spunandu-si parerea in fata colegilor sai, printr-un sistem de sprijin si incurajare din partea invatatoarei. Mai putina exigenta din partea invatatoarei in materie de teme scrise si mai multa ajutor pentru rezolvarea acestora, poate chiar anumite meditatii dupa ore. Dupa ultima sedinta cu parinti la care au participat si elevi, Dumitru G., a acceptat sa-si asume unele responsabilitati, prima fiind grija buretelui si cretei necesale la ore, meditati cu doamna invatatoare pentru a scapa de fobia raspunsurilor gresite si rasul copiilor fata de el, lucru ce dadea nastere la un comportament foarte agresiv din partea acestuia. Se vor scadea treptat orele de meditatii in fuctie de progresele facute, dupa terminarea meditatiilor si indeplinirea regulata a sarcinilor primite, ceilalti elevii nu vor mai face diferenta intre Gigel si acestia, reusind poate, chiar, sa isi faca si cativa prieteni. O data pe saptamana vor avea loc sedinte de consiliere in cabinetul scolar si o data pe luna la aceste sedinte va fi invitata sa participle pentru binele ei si al fiului acesteia si mama lui Gigel.

CONCLUZIE

In ceea ce priveste societatea din ziua de astazi, se poate observa cu usurinta ca in interiorul acesteia, anumite fenomene capata amploare de la un an la altul. Printre acestea se numara si inadaptarea scolara, fenomen ce se intensifica din ce in ce mai mult. Copilul timpurilor moderne se pare ca traieste inconjurat de exemple de acest fel, iar puterea sa de reactie impotriva acestui fenomen este una destul de limitata in conditiile in care acesta nu are un fundament educational si spiritual solid. Conform unor definitii formulate in literatura de specialitate, a executa un studiu de caz consta in a sesiza si a intelege detaliat atat acele elemente din structura psihica a minorului care raman neschimbate pe parcursul intregii vieti, cat si cele supuse transformarilor in functie de numerosi factori. Studiul cazuistic urmarestee sa arate mai curand cum anumiti factori si conditii cu valoare etiologica determina aparitia unor acte delicvente, si in ce proporie. Importanta factorilor si circumstantelor este variabila de la caz la caz. Am ales acest caz deoarece sunt convinsa ca se poate preveni inadaptarea scolara a minorului, prin incercarea de a-l determina s-si faca prieteni si sa socializeze cu colegii de clasa, am avut ca scop sprijinirea si constientizarea familiei in ceea ce priveste rolul ei educativ in cresterea si educarea propriului copil cu referire la relatiile familiecopil, relatii ce trebuie bazate pe incredere si respect reciproc

Bibliografie

Nil Stratone Mirela C., Sociologie, Ed. Paralela 45, Piteti, 2006

Chelcea,Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice : Metode cantitative si calitative, Bucuresti, Editura Economica, 2001

Radulescu, M.Sorin, Sociologia violentei (intra)familiale.Victime si agresori in familie,Bucuresti, Ed. Luminalex, 2001