Circuitul apei in natura

Circuitul apei n natur (denumit uneori si ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de circulatie continu a apei n cadrul hidrosferei Pmntului. Acest proces este pus n miscare de radiatia solar si de gravitatie. n cursul parcurgerii acestui circuit, apa isi schimb starea de agregare fiind succesiv n stare solid, lichid sau gazoas. Apa se misc dintr-un element component al circuitului n altul, de exemplu dintr-un ru ntr-un ocean, prin diferite procese fizice, dintre care cele mai nsemnate sunt evaporatia, transpiratia, infiltratia si scurgerea. Stiinele care se ocup cu studiul miscrii apei n cadrul acestui circuit sunt hidrologia si meteorologia. Procesele fizice : Nu se poate gsi un punct n care ncepe sau se termin ciclul natural al apei. Moleculele de ap se misc n mod continuu de la un compartiment sau rezervor al hidrosferei la altul, prin diferite procese fizice. n principiu, ciclul apei const din urmtoarele procese: Evaporarea este procesul prin care apa se transfer de la suprafata oceanelor si a altor corpuri de ap n atmosfer. Acest transfer implic o schimbare de stare de agregare a apei, din stare lichid n stare gazoas. Sursa de energie a acestui proces o constituie energia solar. Pe lng aceasta, apa se mai elimin n atmosfer prin transpiratia solului, plantelor si, n mult mai mic msur, cea a animalelor, numit evapotranspiratie. Aproximativ 90% din apa din atmosfer provine din evaporatie si numai 10% din evapotranspiratie. Advectia este procesul de transfer al unei proprietti atmosferice (cldur, frig, umiditate, vorticitate) prin miscarea orizontal a masei de aer. n cazul circuitului apei este vorba despre procesul de miscare a apei n stare solid, lichid sau gazoas prin atmosfer. Fr advectie, apa evaporat de pe suprafata oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde s produc precipitatii. Condensarea este procesul prin care vaporii de ap din aer se transform n picturi lichide de ap, formnd nori sau ceat. Precipitatiile sunt constituite din apa care s-a condensat n atmosfer si cade pe suprafata pmntului. Forma de precipitatii care apare cel mai frecvent este ploaia, alte forme fiind zpada, grindina, chiciura, lapovita si prelingerea de ap din ceat. Sublimarea este procesul prin care apa n stare solid (gheat sau zpad) se transform direct n vapori, fr a mai trece prin starea lichid. Interceptia prin foliaj este partea din precipitatii care este interceptat de frunzisul plantelor si care, n timp, se evapor fr a mai ajunge la suprafata solului. Cantitatea de ap interceptat depinde de durata ploii, de viteza vntului, de temperatur, de densitatea frunzisului si de alti factori mai putin nsemnati. Topirea este procesul prin care apa se misca la suprafata sau sub suprafata solului. Aceasta se poate clasifica, precum: Scurgerea de suprafata este scurgerea care are loc la suprafata solului, avand de obicei loc in straturi subtiri sau in suvoaie, acoperind cea mai mare parte a solului. Scurgerea in albii este procesul care are loc in albii, in care se aduna apa provenind din scurgerea de suprafata, formand paraie, rauri si desigur fluvii. Scurgerea subterana este scurgerea care are loc sub suprafata solului, fie prin stratele freatice, fie prin stratele acvifere de adancime. Iar apa din stratele subterane se reintoarce la suprafata fie prin izvoare, fie prin infiltratie in rauri, oceane sau altele. Infiltratia este procesul de ptrundere a apei de la suprafaa solului n interiorul solului, prin umplerea golurilor dintre particulele de sol. Capilaritatea este mecanismul care asicura miscarea verticala a apei subterane. In principal, apa se evapora la suprafata oceanelor, formand nori din care apa cade sub forma de precipitatii pe pamant si apoi se scurge inapoi in oceane. Moleculele de apa nu efectueaza in mod necesar miscarea in acesta ordine. Inainte de a se reintoarce i ocean, ea poate sa fi fost evaporata, condensata, precipitata si scursa de repetate ori sau poate sa fi urmat o cale mai scurta si sa fi fost precipitata in ocean, fara ca acesta sa mai parcurga celelalte componente ale ciclului.