Glucidele- Metabolismul glucidic

Metabolismul este o insusire deosebita prin care organismele vii se deosebesc de lumea nevie. Aici intra toate procesele fizice si chimice care stau la baza transformarilor celulare. Procesul de trecere in celula a nutrientilor se numeste asimilatie (anabolism) iar procesele de dezintegrare se numeste dezasimilatie (catabolism). Metabolismul bazai este procesul metabolic in repaus fiziologic. La omul adult, valoarea medie a metabolismului este de 1300-1500 calorii/zi. Aceste valori cresc in sarcina, stari febrile etc. Exista: - un metabolism glucidic prin care alimentele sunt transformate in glucide. Forma circulanta in sange a glucidelor este glucoza care prin oxidare devine CO2 + H2O; - un metabolism lipidic, care circula prin limfa (80%) si sange (20%). Prin catabolizarea acizilor grasi devine CO2 + H2O + energie. Daca se catabolizeaza defectuos se acumuleaza peste limitele normale : corpi cetonici si colesterol. Metabolismul lipidic se afla sub control endocrinic si nervos; - un metabolism mineral care se refera la metabolismul elementelor si sarurilor minerale, in reglarea lui joaca rol important rinichii, unii hormoni si vitaminele (D); - metabolism proteic se refera la transformarile elementelor constitutive ale proteinelor (exemplu: aminoacizii). Catabolizarea aminoacizilor are loc in ficat si in fiecare celula. in ficat se formeaza ureea si corpii cetonici. Influenteaza: B5, B6> PP, acid folie. Glucidele sunt alcatuite din carbon, hidrogen si oxigen. Data fiind componenta lor, ele mai poarta denumirea de hidrati de carbon sau carbohidrati. Denumirea de glucide provine de la cuvntul grecesc glykus, ceea ce nseamna dulce, ntruct majoritatea elementelor din aceasta clasa au gust dulce. Glucidele intra n componenta celulelor, tesuturilor, fermentilor, unor hormoni, a factorilor de coagulare a sngelui. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza (zaharul), galactoza (glucidul din lapte), amidonul (glucidul din legume si cereale), celuloza si hemiceluloza (existente n vegetale), pectina, glicogenul (din muschi si ficat).

Glucidele constituie o sursa importanta de energie n organism. La arderea 1g de glucide se degaja 4 kcalorii. Procesul de degajare a energiei la arderea glucidelor se produce rapid, comparativ cu alte surse energetice ale organismului. De aceea glucoza si zaharoza se recomanda sportivilor la antrenamente si competitii. Glucidele sunt indispensabile la metabolismul proteic si lipidic. La oxidarea glucozei se formeaza o cantitate impunatoare de adenozin trifosfat (ATF). Energia din ATF este unica forma de energie consumata de organism pentru nfaptuirea diferitelor functii fiziologice. Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul nervos central. Glucoza este predecesorul principal al glicogenului (rezerva principala de glucide n organism). Glicogenul se depune n ficat si muschi. El joaca un rol important n reglarea nivelului de zahar din snge. Continutul total de glicogen n organism este de 500g (1/3 se localizeaza n ficat si 2/3 - n muschii scheletului). Daca glucidele nu patrund n organism cu hrana, atunci aceste rezerve se epuizeaza n timp de 12-18 ore. n asemenea cazuri se mareste procesul de oxidare a lipidelor (rezervele lor sunt mult mai mari ca ale glucidelor). Amidonul este sursa principala de glucide n ratia alimentara. El intra n componenta cerealelor, cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se descompune n dextroza, maltoza, glucoza. Ultima se absoarbe lent asigurnd continutul normal de glucoza din snge. Celuloza si hemiceluloza, numite fibre alimentare, nu se digera n organism, datorita consistentei fibroase pe care o au. Ele stimuleaza peristaltismul intestinului gros, favorizeaza evacuarea materiilor fecale, sporesc eliminarea prin intestin a colesterolului, substantelor toxice si a altor produse ale metabolismului, normalizeaza flora intestinala, contribuie la prevenirea aterosclerozei, colelitiazei, diabetului zaharat, obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului. Ratia alimentara trebuie sa contina 30-40g de celuloza, hemiceluloza si alte polizaharide ce intra n componenta produselor vegetale. Ele au o importanta deosebita la vrstnici si cei ce sufera de constipatii si se limiteaza n caz de procese inflamatorii si peristaltism marit al intestinului. Fibrele alimentare au actiune colagoga si se recomanda bolnavilor cu patologii hepatice si ale cailor biliare. Drept sursa de fibre alimentare pot servi tartele de gru (1530g zilnic), adaugate la bucate.

Pectina intra n componenta fructelor si legumelor. Ea are nsusiri cleioase, actiune curativa la tratarea unor boli ale organelor digestive, contribuie la normalizarea metabolismului colesterolului, microflorei intestinale, peristaltismului intestinal, se foloseste la tratarea si pentru profilaxia unor intoxicatii cu saruri minerale. Glucidele nu fac parte din numarul substantelor esentiale, ele putnd fi sintetizate n organism din aminoacizi si glicerina, totusi cantitatea minima de glucide n ratia alimentara trebuie sa fie de 50-60g zilnic. Insuficienta glucidelor provoaca dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici si intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor din tesuturi, folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei. Este daunator si surplusul de glucide: provoaca obezitate, infiltratia lipidica a ficatului. Consumul produselor alimentare bogate n amidon, al fructelor si legumelor cu continut nalt de glucide are unele prioritati fata de zahar, bomboane si alte dulciuri. Zaharul este un produs cu energie calorica nalta, lipsit de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale, substante pe care le contin produsele vegetale. Norma zilnica de glucide n ratia alimentara trebuie sa constituie 300-400g pentru maturi, inclusiv 50-100g de zaharuri usor asimilabile. Glucidele vor forma 50-65% din valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice. Persoanele care ndeplinesc munci fizice grele au nevoie de cantitati sporite de glucide. Astfel, ei pot consuma pna la 600-700g de glucide zilnic. Concluzie: -glucidele ajung in organism in urma digestiei sub forma de monozaharide (glucoza,galactoza,fructoza,manoza,xiloza etc. ) iar apoi ajung la ficat.Aici o parte se transforma in glicogen ca substanta de rezerva iar o alta parte ( doar glucoza ) trece in circulatia generala ,pentru folosul tesuturilor . Degradarea glucozei in organism are loc in doua faze : anaeroba si aeroba. Faza anaeroba are loc in lipsa oxigenului , glucoza este degradata pana la acid lactic ca produs final si cu eliberare de energie : C6H12O6 = 2CH3 CH(OH)COOH + energie Faza aeroba are loc in prezenta oxigenului si succede faza anaeroba .In aceasta faza 1/5 din acidul lactic format in prima faza se degradeaza pana la produsi finali (CO2,H2O),iar energia eliberata reface glucoza din cele 4/5 de acid lactic ramas .

Caracteristic este faptul ca ambele procese au loc lent insa pun in libertate intreaga cantitate de energie acumulata . De retinut ca in metabolismul lor glucidele in exces se transforma in grasimi si se depun in organsim ca atare .