ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ECONOMIE GENERALA

Influena religiei i poziiei sociale asupra comportamentul electoral -referat-

MUNTEANU IOANA GRUPA 1437 1

Studiul comportamentului electoral este unul dintre domeniile sociologiei cruia i-au fost dedicate numeroase cercetri i analize in ultimele decenii. Dreptul de a vota este un drept fundamental, iar ntregul edificiu al democraiei se bazeaz pe posibilitatea exercitrii acestui drept. n ncercarea de a stabilii care sunt factorii care influeneaz opiunea politic mai muli cercettori francezi au efectuat un ansamblu de studii, care s-au desfurat pe parcursul a zece ani, asupra electoratului francez. Analiza datelor culese cu acest prilej au condus la concluzia c exist o dependen strns intre apartenena la o anumit clas social, deinerea unui patrimoniu, religie i opiunea politic. Comportamentul electoral poate fi asociat, in termenii probabilistici, unui sistem organizat de reprezentri, atitudini i norme. Sistemul include in primul rnd percepia asupra universului politic dar nu se reduce numai la aceasta, cuprinznd un model de reprezentri ale cmpului social, al convingerilor i sentimentelor relative la ce nseamn legitimitatea i nelegitimitatea reprezentanilor alei. Guy Michelat i Michel Simon au elaborat dou modele ale acestui sistem simbolic. Primul este structurat in jurul religiei i pune accentul pe valorile familiei, cminului i muncii, patrimoniu simbolic i material fr de care individul nu i concepe existena. Acest sistem de valorizare i reprezentare este caracteristic in general celor care voteaz cu partidele de dreapta. Al doilea model este structurat in jurul clasei sociale, a antagonismelor i solidaritii in cadrul acesteia. Experiena realitilor sociale i economice i felul in care ele condiioneaz existena i soarta familiei sale i a celor care triesc in acelai mediu, reprezint referina cea mai utilizat. Acest ansamblu de semnificaii este adeseori asociat cu un vot acordat partidelor de stnga. Geneza acestor doua sisteme este diferit. Primul model este legat de rolul dominant pe care l-a avut timp de multe secole biserica catolic in rolul ei de organizatoare a societii. Al doilea este legat de istoria stngii politice i de sindicate i, pe termen lung, de micarea muncitoreasc nscut odat cu Revoluia francez. Oricare dintre cele dou sistemele nu devin ins factori socio-istorici reali dect in msura in care ele sunt primite i acceptate de ctre indivizi concrei. Codurile simbolice ale sistemele sunt transmise prin intermediul familiei, colii, bisericii sau altor organizaii, in timpul copilriei i adolescenei ceea ce explic intensitatea afectiv cu care sunt acceptate. Dar nu trebuie subestimat impactul pe care l pot avea condiiile de desfurare ale vieii adulte, raporturile succesive ale individului cu ceilali, factorii economici care ii caracterizeaz existena. De aici se poate concluziona c individul aparine mai multor grupuri in acelai timp i de aceea analiza trebuia s evalueze efectul combinat al acestei apartenene multiple. Pe de alt parte, apartenena la un grup este gradual. Persoana poate fi mai mult sau mai puin catolic sau poate aparine de mai mult sau mai puin timp unei anume clase sociale. Se poate face ipoteza c cu ct gradul de integrare intr-un grup este mai mare cu att crete participarea la sistemul de simboluri care caracterizeaz acel grup. Grupul este mai mult dect un agregat statistic, este un ansamblu real in care indivizii interacioneaz unii cu alii, triesc experiene asemntoare, primesc, modific i transmit elementele unei culturi specifice. In consecin determinarea poziiei unui individ in cadrul grupului prin intermediul unei scri de indicatori de apartenen este important pentru determinarea coordonatelor comportamentului individual. Apartenena la comunitatea religioas i influena acestui fapt asupra comportamentului electoral este o problem delicat innd cont de dificultatea practic a stabilirii intensitii sentimentului religios la nivel de individ. Universul religios francez a cunoscut in ultima jumtate de secol transformri semnificative. Apariia clerului de stnga, reducerea important a numrului practicanilor efectivi, mai ales in rndul tinerilor , apariia unor noi secte au determinat o modificare a rolului bisericii in societate i a legturii care exist intre nivelul de integrare religioas i opiunea politic. Dac considerm ca integrarea religioas nsemn in primul rnd participarea in mod regulat la slujbele religioase lucrurile nu s-au modificat in ultimul secol. Conform studiile efectuat 75% din cei declarai practicani regulai (cei care asist la majoritatea slujbelor religioase) voteaz pentru partidele de dreapta, iar dintre cei considerai practicani iregulari (care asist la

mai puin de jumtate din slujbelor religioase) se ndreapt in proporie de 54% spre aceleai partide. Considernd c acest criteriu nu este destul de semnificativ pentru a arta gradul de integrare religioas, innd cont schimbrile care au loc in ultimii ani, specialitii au cutat alte modaliti de stabilire a msurii in care un individ poate considerat religios sau nu. In cadrul unei cercetri desfurate cu ocazia alegerilor prezideniale din 1988, s-a ncercat stabilirea poziiei subiecilor fa de patru chestiuni fundamentale ale religiei. Intr-o prim etap, s-a construit o scar de baza unui ansamblu de credine semnificative pentru catolicism (credina in existena diavolului, raiului i iadului, sfintei treimi, judecii de apoi, prezena real a lui Isus in cadrul euharisiei ). 90% din cei plasai la nivelul cel mai nalt al scrii credinei sunt practicani cu regularitate(37%) sau iregulari(53%). La nivelul cel mai de jos al scrii se gsesc 1% practicani cu regularitate, 19% practicani iregulari, 26% nepracticani i 47% atei. Exist indubitabil a legtur puternic intre practica religioas i credinele fundamentale care stau la baza sentimentului religios, oricare ar fi biserica de care aparine: credina in existena in Dumnezeu i in viaa de dincolo de moarte. Proporia celor care susin c exist Dumnezeu este de 92% la catolicii practicani, 54% la catolicii nepracticani i 14% la cei fr religie. Procentul celor care cred in viaa de dup moarte trece de la 84% la 43% i respectiv 18%. Pentru a considera sentimentul religios independent de apartenena la o biserica i la obligaiile pe care aceasta le impune, a fost aleas o alt form de manifestare religioas: rugciunea, practic intim i de dimensiune experimental. In plus este o practic care implic credin in existena unei entiti supranaturale. Rugciunea apare i ea in strns corelaie cu practica dominical. Se roag zilnic 87% din practicanii regulai, 65% din cei care asist la slujb doar o dat sau de dou ori pe lun, 40% din cei care asist doar la marile srbtori, 12% din nepracticani i 2% din cei fr religie. Fiecare dintre aceti indicatori nu msoar dect o faet a fenomenului religios, dar sunt foarte legai intre ei i putem spune c fiecare dintre ei msoar nivelul de integrare religioas. Toate datele disponibile confirm validitatea indicatorului de practic religioas ca fiind pertinent in ceea privete nivelul de integrare religioas. Relaia dintre oricare dintre cei cinci indicatori religioi i opiunile electorale rmne aceiai (vezi tabelul nr.1). Votul acordat partidelor de stnga trece de la 62% la 26% pe msur ce parcurgem scara credinelor catolice. Cu ct credina in Dumnezeu este mai sigur cu att probabilitatea de a vota cu stnga este mai mic. Cei care se simt apropiai de stnga politic estimeaz in general c nu exist via dup moarte. Aceiai corelaie se regsete i intre frecvena rugciunilor i opiunea politic.

A. Pe o scar a credinei de la 0-ateu la 7 practicant frecvent, dumneavoastr cum v considerai? Opiune electoral de dreapta 0 1-4 5-7 19 27 51 B. Existena lui Dumnezeu vi se pare. Opiune electoral de dreapta Sigur 3 Opiune electoral de stnga 25 Opiune pentru comunist 3 electorala partidul Opiune electoral de stnga 62 48 26 Opiune pentru comunist 15 8 4 electorala partidul

Probabil Improbabila Exclus

18 18 13

43 62 59

5 6 20

C .Exist via dup moarte? Opiune electoral de dreapta Nu Da Nu stiu 13 40 22 Opiune electoral de stnga 58 25 37 Optiune pentru comunist 12 2 4 electorala partidul

D. Ct de des spunei o rugciune? Opiune electoral de dreapta 14 23 33 46 Opiune electoral de stnga 69 59 46 29

In fiecare zi Adesea Rareori Niciodat

Tabel nr.1 Intenii de vot in funcie de indicatorii credinei religioase

Analiza este dus mai departe prin studierea opiunii politice innd cont de cele dou caracteristici: integrarea religioas i deinerea unui patrimoniu. Rezultatele celor doi cercettori menionai mai sus sunt sintetizate in tabelul nr.2. Deinerea unei reedine private + + Dreapta Stnga Comunist 68 78 19 8 3 2 49 59 35 28 12 6 27 41 54 43 23 15 10 18 71 68 43 32 Deinerea de bunuri de raport 71 87 17 5 3 0 51 72 34 19 10 2 31 51 51 29 21 7 11 32 72 51 42 20 +

practicani regulai practicani neregulai non-practicani fr religie practicani regulai practicani neregulai non-practicani fr religie

Conform datelor culese, votul este asociat in toate cazurile cu nivelul de integrare religioas. Dac se declar fr religie, un individ fie c deine sau nu un matrimoniu, va vota cu stnga sau cu partidul comunist. In acelai timp, un catolic practicant fr patrimoniu va prefera partidele de dreapta. In acelai timp, oricare ar fi nivelul de integrare religioas , efectul de patrimoniu este verificat. Incidena asupra votului a stpnirii unei reedine, fr a lua in considerare substratul religios, este relativ modest dar nu neglijabil. Deinerea unor bunuri de raport influeneaz ins in mod evident votul, in timp ce variabila religioas este mai puin important. Aceiai concluzie se desprinde dintr-un alt studiu care cerceta cum este influenat votul de ctre deinerea de bunuri mobiliare sau imobiliare.

Al doilea model construit de Guy Michelat i Michel Simon pornete de la presupunerea c apartenena la o anume clas social determin orientarea electoral a individului. Transformrile sociale din ultimul timp: creterea mobilitii sociale i geografice, ridicarea nivelului de via, tendina de apropiere a practicilor culturale sub influena mijloacelor moderne de comunicare, par susceptibile s slbeasc legtura dintre clasa social i comportamentul politic. Studii de dat recent invalideaz ins aceast ipotez. Nonna Mayer pune in eviden persistena unui clivaj politico-ideologic major intre liber profesioniti i salariai: primii datorit statutului lor de independeni i-au organizat Unul dintre studiile referitoare la legtura intre apartenena la o clas social i opiunea electoral aparine lui Nonna Mayer. Aceasta a pus la punct un indicator care msoare apartenena la clasa muncitoare pe baza a zece caracteristici. Cu ct individul este mai integrat clasei sociale a muncitorilor cu att se diminueaz frecvena votului de dreapta i crete cea a votului de stnga (comunist, socialist sau radical de stnga ). Deinerea unui patrimoniu de ctre muncitori nu conduce la modificarea comportamentului electoral. Oricare ar fi indicatorul patrimonial luat in considerare (deinerea unei reedine sau de bunuri de raport), votul de dreapta este cu att mai puin probabil cu ct crete numrul atributelor muncitoreti luate in considerare (tabel nr.3). Se observ totui o modificare a preferinelor electorale pentru partidele de dreapta pentru cei care dein proprieti, mai ales in cazul deinerii de bunuri de raport. Cu toate c proprietatea influeneaz atitudinile ideologice, clivajul nu ii opune pe proprietari i non-proprietari, decizia electoral fiind influenat in principal de gradul de integrare in clasa social.

Nr de atribute 0 1 2 3 4-5

Deinerea unei reedine private + + + 45 59 33 28 10 7 31 48 52 39 23 10 25 41 59 43 29 18 19 37 64 51 39 25 12 25 75 55 43 23 Vot de Vot de partid dreapta stnga comunist

Deinerea de bunuri de raport + + 47 70 34 17 9 36 60 48 27 18 30 50 54 31 26 22 27 82 Vot stnga 59 de 35 Vot de dreapta

+ 3 7 6 25

partid comunist

Tabel nr.3 Opiunea electoral in funciei de numrul de atributele muncitoreti ale indivizilor i deinerea unui patrimoniu Orice individ se situeaz la intersecia unei reele de apartenene multiple, un individ aparinnd in acelai timp unei clase sociale i unei religii. Analiza poate fi desfurat lund in considerare ca variabile apartenena la clasa social i nivelul de integrare religioas. Cercetrile arat c probabilitatea unui vot de dreapta este cu att mai mare cu ct crete nivelul de integrare religioas i scade gradul de apartenen la clasa muncitoare(tabel nr.4). Variaiile nregistrate in funcie de variabilele religioase sunt mai importante dect cele in funcie de variabilele de clas. Astfel cei fr religie i cu un grad mic de integrare in rndul muncitorilor voteaz mai puin cu dreapta dect practicanii regulai foarte integrai printre muncitori. Aceleai concluzii se desprind i dac se adaug alte variabile cum ar fi : deinerea unui patrimoniu sau nivelul venitului. Fiecare dintre variabile influeneaz votul dar acesta variaz mai mult sub efectul cumulat al apartenenei la grupul catolic sau muncitoresc, dect sub efectul variabilelor economice.

Practic religioas Regulat Neregulat non-practicant Fr religie 0 79 66 42 15 1 69 49 34 9 2 67 42 26 14 +3 57 36 19 6

Numr de atribute muncitoreti 0 1 2 +3 0 10 19 18 31 1 21 35 42 42 2 34 49 57 66 9 64 70 70 81 27

1 2 11 18 38

2 6 16 24 47

+3 11 15 34 62

Tabel nr.4 Votul in funcie de nivelul de integrare religioas i gradul de apartenen la clasa muncitoare Concluziile studiilor efectuate in ultimii douzeci de ani in Frana verific incidena major asupra comportamentului electoral a integrrii religioase i apartenenei. Importana ideologic a dimensiunii patrimoniale nu este de neglijat. Datele studiilor confirm c patrimoniul asociat cu nsuirea ideologiei catolicismului asupra familiei, muncii, ordinii sociale i destinului uman, se traduce printr-un vot orientat spre dreapta eichierului politic. La cellalt pol, atunci cnd detaarea religioas i detaarea religioas puternic determin un vot de stnga. Patrimoniul deinut este revelator i generator de atitudine i ideologice i politice, problema proprietii fiind nc de important in stabilirea comportamentului politic al actorilor sociali. Opiunea politic este legat de dimensiunile subiective cele mai valorizate ale existenei personale dar ea opereaz in funciei de considerentele globale (principiile) tributare sistemelor de reprezentare a cror formare ncepe de la primele experiene de socializare. De aici i relativa autonomie a votului fa de variabilele economice (venit, patrimoniu) a cror importan subiectiv este in general recunoscut dar a cror rol este important in funcie de locul rol in sistemul interpretativ de ansamblu al fiecrei persoane. Astfel de studii nu ofer o explicaie complet asupra succesiunii complexe de procese care se finalizeaz prin vot dar ele nu ofer o perspectiv asupra influenei poziiei sociale asupra orientrii electoratului.

BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. Guy Michelat i Michel Simon - Comportament dimensiunii simbolice Jaques Capdevielle i Elizabeth Dupoirer Efectul patrimoniu Nonna Mayer Clas, poziie social i vot electoralimportana