1.

CRITERII DE CLASIFICARE I PARTICULARITI ALE FORMELOR DE TURISM

Turism intern- rezidenii unei ri care cltoresc n propria ar.

Turism internaional- vizitarea unei ri date de ctre nerezideni

prin totalul cheltuielilor pentru consum turistic in cazul turismului intern i prin totalitatea cheltuielilor valutare in cazul turismului internaional. Acest indicator poate fi detaliat in incasarea medie pe zi-turist sau incasarea medie pe o camera, pe un pat sau un loc la o masa. Turismul internaional se concentreaza in Europa 50%, America 20%, Asia de Est 15%, Africa 3%, Orientul Mijlociu 2% i Asia de Sud mai puin de 1%. Principalele ari emiatoare de turism sunt Germania, SUA, Frana, Canada, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia, Japonia, Elveia. Ca ari receptoare de turiti: Frana, Spania, SUA, Italia,China, Ungaria, Mexic, Polonia i Austria. 3. MOTIVAIA TURISTIC I CATEGORIILE DE TURITI Consumatorul de produse turistice este o fiinta umana, iar comportamentul lui este rezultatul unor comunicatii de natura speciala dintre el si mediul inconjurator. Pentru a intelege deci comportamentul consumatorului de produse turistice va trebuii sa tinem seama de natura sa umana, sa intelegem si sa cunoastem psihicul uman si functiile lui. Intelegerea mecanismului de transformare a stimulilor in reactii, respectiv in motivatie si comportament (decizii), reprezinta elementul fundamental al intelegerii mecanismului pietei turistice insasi. Acest lucru apare foarte clar daca privim piata turistica drept o insumare globala a comportamentelor de cumparare ale membrilor unei colectivitati demografice delimitata spatial si temporal. Deciziile de cumparare a produselor turistice nu sunt in fapt altceva decat concretizarea cerintelor de consum turistic ale membrilor acelei colectivitati, cerinte exprimand motivatiile individuale ale acestora. Iar motivatiile turistice sunt la randul lor, legate de stimulii interiori ai individului, precum si de incitatiile mediului inconjurator. Din multitudinea de nevoi carora omul trebuie sa le faca fata, cea de turist este de ordin superior manifestanduse evident numai dupa ce au fost deja acoperite nevoile de pe treptele inferioare ale piramidei lui Maslow. La baza activitatii de deplasare de la locul de resedinta spre alte locuri stau o serie de motivatii. Motivatia turistica cuprinde, in esenta, trebuinte, impulsuri, intensitati, valente si tendinte specifice avand carcter personal, influentate de o multime de factori dintre care nu lipsesc aspecte ale mediului, atitudinile fata de acestea si fata de propria persoana, scopul constient ca raspuns pragmatic la trebuinte. In cercetarea stiintifica turistica, diferitele neveluri ale piramidei motivatiilor umane propuse de A. Maslow (1970) se regasesc astfel: a) motivatia sociala (de adeziune, de apartenenta la grup, comunitate culturala) se identifica in nevoia omului de a cauta grupul de excursionisti, de a se integra in acest grup. b) motivatia cognitiva: se identifica cu nevoia de cunoastere a traditiilor, obiceiurilor, mestesugurilor, istoriei culturii altor centre de civilizatie. c) motivatia de concordanta intre cunostere, simtire si actiune : contribuie la integrarea personalitatii si se regaseste in actiunile turistice cu caracter coparticipativ in nevoia de a gasi locuri linistite in mijlocul naturii. d) motivatia de repaos si de reconfortare ca principala motivatie turistica este satisfacuta printr-un complex de conditii si de mijloace in afara resedintei indivizilor. e) motivatia estetica: exprima tendinta omului spre frumos, spre arta, cultura si civilizatie, spre peisaj indit. Motivatia turistica se regaseste in unul din urmatoarele scopuri: destindere, divertisment, dezvoltare, si niciodata nu este pura. In literatura de specialitate au aparut si alte forme de manifestare a motivatie turistice: motivatia de evadare din mediul cotidian care, de obicei este un mediu stresant, obositor motivatia de recuperare ca necesitate biologica motivatia etnica oportunitatea de intoarcere la radacini, de intarire a legaturilor familiale motivatia ludica dorinta de intoarcere in copilarie motivatia de oportunitatea obtinerii sau pastrarii a prestigiului pentru alinierea la standardul de viata care asigura un anumit prestigiu social motivatia legata de oportunitatea de autoregasire, necesitatea spirituale a individului care doreste sa se apropie de natura, de o anumita cultura (de exemplu: oferta de turism rural) motivatia de activare onirica: foarte mult timp turismul a reprezentat un vis pentru multi consumatori de turism. Astazi, turismul intra tot mai mult in sfera serviciilor necesare devenind "un bun de larg consum" motivatia educationala motivatia de shopping Motivatii: motivatia SOCIALA se identifica in nevoia omului de a se integra intr-un grup. motivatia COGNITIVA se identifica in nevoia de a cunoaste traditii, obiceiuri, mestesuguri, istorie, civilizatie. motivatia DE CONCORDANTA INTRE CUNOASTERE, SIMTIRE SI ACTIUNE contribuie la integrarea personalitatii, se regaseste in actiuni turistice cu caracter comparticipativ. motivatia DE REPAUS SI RECONFORTARE este satisfacuta printr-un complex de conditii si mijloace, in afara resedintei permanente. motivatia ESTETICA exprima tendinta spre frumos, spre arta, cultura si civilizatie, spre peisaje inedite.

Turism internaional emitent - rezidenii unei ri date care vizitea alte ri

I.

Dupa locul de provenienta a turistilor exista: 1.Turism national. emitator (pasiv, de trimitere) = import de turism 2.Turism international receptor (activ, de primire) = export de turism Dupa gradul de mobilitate al turismului se practica: 1.Turism de sejur: rezidential (stationarea in zona mai mult de 1 luna) de durata medie (cand stationarea este mai mica de 30 zile) scurt (1-3 zile) 2.Turism itinerant presupune o miscare permanenta. 3.Turismul de tranzit este motivat de necesitatea cunoasterii unei tari. Dupa momentul i modul de angajare a prestaiilor turistice, exista: turism organizat (contractual); turism neorganizat; turism semiorganizat. Dupa modul manifestarii cererii sau dupa sezonalitate: turismul de vara; turismul de iarna; turismul ocazional (de circumstana). Dupa motivaia care genereaza calatoria se practica: turismul de odihna i recreere; turismul de agrement; turismul balnear; turismul sportiv; turismul de reuniuni; turismul de afaceri; turismul tiinific; turismul cultural. Dupa caracteristicile social-economice ale cererii: turismul particular; turismul social; turismul de masa. Dupa varsta participanilor: turism pentru tineret; turism pentru aduli; turism pentru varsta a III-a. Dupa perioada cand se desfaoara: turism de week-end (itinerant); turism de vacana. Dupa mijlocul de transport folosit: drumeia; turism rutier; turism naval; turism aerian. Dupa categoria economic: Comercial este asigurat prin plata nsui turistului Social cheltuielile sunt asigurate parial sau total de stat

II.

III.

IV.

V.

VI.

VII.

VIII.

IX.

X.

FACTORII CE INFLUNEAZ CIRCULAIA TURISTIC Circulaia turistica include totalitatea tranzaciilor comerciale cu servicii i marfuri care premerg, insoesc i decurg din calatoriile turistice. Metodologia de masurare statistica a activitaii de turism stabilete modul de organizare a cuantificarii circulaiei turistice prin 4 categorii de unitai de observare: Punctele de frontiera; Unitaile cu activitate de cazare; Ageniile de turism; Bugetele de familie. Prin intermediul acestor unitai de observare este cuantificat obiectul observarii statistice, adica traficul de turiti i excursionoti, activitatea de cazare, modul de participare a populaiei la turismul organizat sau individual. Se mai cuantifica numarul turitilor, consumul turismului, se mai stabilesc zonele emiatoare de turiti, veniturile obinute din activitai secundare. Cuantificarea turismului internaional cu ajutorul urmatorilor indicatori: numarul de turiti straini intrai intr-o ara, detaliai pe ari de proveniena i pe mijloace de transport utilizate; numarul de turiti autohtoni plecai in strainatate; numarul de zile-turist, detaliat pe ari de proveniena, forme de turism i forme de cazare; incasari valutare din turismul internaional; incasari valutare rezultate din vanzarile de marfuri directe; plaile in valuta pentru plecarile in strainatate i pentru aciunile promoionale organizate pe piaa externa. Turismul intern cuprinde: numarul de turiti la odihna, tratament, participani la excursii interne; numarul de inoptari pe forme de cazare; incasarile din turismul intern. Circulaia turistica se masoara in vederea stabilirii eficienei economice a activitailor turistice, a unei societai comerciale, a unei zone sau ari, cu ajutorul urmatorilor indicatori fizici: numarul de turiti care poate fi inregistrat sub forma sosirilor i plecarilor; numarul de zile-turist obinut ca produs intre numarul de turiti i durata activitaii turistice exprimata in zile; numarul mediu de turiti care exprima circulaia turistica medie intr-o perioada i se calculeaza prin raportarea numarului total de zile-turist la numarul de zile luat in calcul. numarul de innoptari; durata medie a sejurului calculata ca raport intre numarul total de zile-turist i numarul total de turiti; calitatea ofertei turistice; motivaiile care stau la baza deplasarii turistice; nivelul veniturilor alocate activitaii turistice. Densitatea circulaiei turistice se calculeaza ca raport intre numarul turitilor ce viziteaza o zona sau numarul total de zile-turist i numarul populaiei autohtone receptoare. Dimensiunea circulaiei turistice reflecta atractivitatea teritoriului vizitat de turist. Intensitaile circulaiei turistice sau preferina relativa a turitilor se obine ca raport intre numarul total al turitilor dintr-o zona A, care se deplaseaza spre zona B i populaia rezidenta a arii A. Indicatorii valorici ai circulaiei turistice cuantifica efectul consumului turistic i efortul depus in vederea organizarii fenomenului turistic. Efectul se masoara prin volumul vanzarilor in cazul turismului intern i volumul incasarilor valutare in cazul exportului, iar efortul se cuantifica

2.

Categorii de turisti Vizitatorii pot fi clasificati astfel: a) vizitatori internationali: turisti excursionisti (vizitatori de o zi) b) vizitatori interni: turisti excursionisti (vizitatori de o zi) Termenul vizitator international desemneaza orice persoana care se deplaseaza ntr-o tara, alta dect aceea n care ea si are rezidenta obisnuita, pentru o perioada mai mica de 12 luni si al carei motiv principal al vizitei este altul dect acela de a exercita o activitate remunerata n tara vizitata. Vizitatorii internationali includ: Turistii care reprezinta vizitatorii care petrec cel putin o noapte ntr-o structura turistica de gazduire colectiva sau privata n tara vizitata; Excursionistii (vizitatorii de o zi) reprezinta vizitatorii care nu petrec nici o noapte ntr-o structura turistica de gazduire colectiva sau privata n tara vizitata. Termenul vizitator intern desemneaza orice persoana care se deplaseaza, pentru o perioada mai mica de 12 luni, ntr-un loc situat n tara sa de resedinta, dar altul dect acela care corespunde mediului obisnuit al sau si al carei motiv principal al vizitei este altul dect acela de a exercita o activitate remunerata n locul vizitat. Prin vizitator intern de o zi (excursionist intern) se intelege un vizitator intern care nu petrece nici o noapte ntr-o structura turistica colectiva sau privata, n locul vizitat. O persoana este rezidenta ntr-o tara, daca: a) persoana a locuit n tara respectiva cea mai mare parte a anului scurs (12 luni) 4. persoana a locuit n acea tara o perioada de timp mai mica de 12 luni, dar are intentia sa se rentoarca n cele 12 luni care urmeaza pentru a trai acolo.

4. ETAPELE EVOLUIEI TURISMULUI PE PLAN MONDIAL Evolutia, att a turismului, ct si a turismului international se caracterizeaza, la nivel mondial, printr-o tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul international are, n aceasta situatie, cea mai importanta crestere datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoaste alte civilizatii, obiceiuri dar si datorita progresului tehnic nregistrat n domeniul transporturilor, progres care permite calatorii mai rapide si mai confortabile pe distante din ce n ce mai lungi. Evolutia turismului international se poate aprecia prin actiunea a doi indicatori: sosirile/plecarile de turisti si ncasarile/cheltuielile din turismul international. Din informatiile prezente se poate observa o crestere accentuata a turismului international n anii '60 si '70, urmata de o ncetinire a ritmului de crestere. Indicatorul ncasari" prezinta o crestere mult mai accentuata, care se datoreaza si fenomenului inflationist, pe lnga ceilalti factori de influenta (cresterea numarului de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielilor ocazionate de activitatea turistica, a distantei de deplasare). Previziunile WTO se refera la o ncetinire a ritmului de crestere att a sosirilor, ct si a ncasarilor. Sunt luate n considerare ritmuri medii anuale de crestere situate n jur de 4% (echivalentul unei dublari la un interval de 18 ani) pentru ambii indicatori de masurare a circulatiei turistice internationale. WTO considera ca n anul 2020 numarul de sosiri din turismul international va ajunge la 1,56 mld. Din acest numar, 1,2 mld vor reprezenta calatoriile n tarile nvecinate (regionale) si 0.4 mld vor fi calatorii pe distante lungi (inter-regionale). Se poate observa cresterea sustinuta a zonei Asia-Pacific care, n perioada 2010-2020 si va dubla numarul de sosiri internationale si va devansa n ceea ce priveste cota de piata continentul american. Cea mai mare rata de crestere anuala o are zona Orientului Apropiat, aceasta dublndu-si numarul de sosiri internationale n acelasi interval. Repartizarea sosirilor internationale pe regiuni geografice confirma pozitia de lider a Europei (717 milioane), urmata de Asia de Est si Pacific (397 milioane) si de continentul american (282 milioane). Urmeaza Africa, Orientul Apropiat si sudul Asiei. Calatoriile pe distante lungi vor avea o tendinta de crestere mai accentuata (5.4%/an) dect calatoriile pe distante scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a calatoriilor pe distante scurte n anul 1995, se va ajunge n 2020 ca acestea sa detina aproape 76% din piata turismului international. In privinta ncasarilor din turismul international se apreciaza atingerea sumei de 2000 mld USD n anul 2020. Astfel se apreciaza ca se vor cheltui ~ 5 mld USD n fiecare zi n ntreaga lume. Pna n anul 2020, numarul turistilor, la nivel mondial, va ajunge la 1,6 miliarde, mai mult dect dublu fata de evidentele existente la nivelul anului 2005, aproximativ 700 milioane. Vicepresedintele Comisiei Europene, Gunter Verheugen, responsabil de politicile ntreprinderilor si industriei, a declarat: Sectorul european al turismului se afla n plina expansiune. Politica noastra vizeaza, n principal, ameliorarea si competitivitatea sectorului european al turismului, precum si crearea a noi locuri de munca, sustinnd dezvoltarea durabila a sectorului", n turism lucreaza circa sapte milioane de persoane n doua milioane de unitati turistice - hoteluri, restaurante, baruri, agentii de turism. Contributia la Produsul Intern Brut n UE este de 5%. Din sectoarele conexe, cum ar fi transportul, alte sectoare dezvoltate pe orizontala, contributia la PIB ajunge pna la 11%, si mai mult de 20 de milioane de locuri de munca. La Forumul european de turism, gazduit de Malta, au fost abordate teme, cum ar fi: dezvoltarea n domeniul turismului, ameliorarea reglementarilor cu un mai mare accent pe directiva servicii", legatura dintre competitivitate si pregatirea profesionala. Comisia Europeana a lansat prima editie a forumului n anul 2002. Referitor la piata europeana din care face parte si Romnia, WTO identifica urmatoarele tendinte macroeconomice care se vor manifesta n viitorul apropiat: Se previzioneaza ca sosirile internationale de turisti sa atinga 1,56 miliarde n 2020 cu o crestere medie anuala de 4,1%. Se estimeaza ca vor creste calatoriile pe distante lungi (de la 18% la 24% n 2020) n detrimentul calatoriilor inter-regionale. Pna n 2020 Europa Centrala si de Est va atrage mai multi turisti dect tarile din Europa de Vest. Sosirile internationale de turisti n Europa vor ajunge la 717 milioane n 2020, cu o crestere anuala de 3%, sub media mondiala de 4,1% fapt care va diminua cota de piata a Europei. Franta va ramne cea mai importanta tara receptoare de turisti din Europa (pna n 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turisti internationali). Cele 10 tari balcanice vor ajunge sa primeasca n 2020 pna la 79 milioane turisti, 92% dintre ei fiind atrasi de Grecia, Bulgaria, Romnia si Croatia. Acest lucru se datoreaza unei cresteri anuale de 4,6% n perioada 1995-2020. Pna n 2020, 346 milioane de turisti vor vizita zona Mediteranei (reprezentnd 22% din totalul mondial al sosirilor). Pe lnga aceste previziuni de natura pur economica sunt necesare si anumite previziuni de natura social-psihologica pentru a putea ntelege nevoile / dorintele noilor turisti si a veni n ntmpinarea lor cu produse si servicii care sa satisfaca ntocmai asteptarile acestora. OMT identifica tendintele care se vor manifesta, n acest sens, pe piata europeana: Turismul este promovat de catre guverne mai mult pentru profiturile economice obtinute dect pentru beneficiile sociale si mbunatatirea calitatii vietii. Cresterea concurentei ntre destinatiile de vacanta si alte forme de petrecere a timpului liber. Cresterea importantei Internetului ca mijloc de promovare si vnzare. Parcurile de distractii tematice vor deveni din ce n ce mai populare prin oferirea unei game largi de atractii si facilitati ntr-o zona relativ compacta. Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat cresterea numarului de calatorii intraregionale. Cresterea rapida a numarului de low cost airlines" va avea ca efect cresterea calatoriilor intraregionale. Consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin nghitirea" operatorilor de dimensiuni medii lasnd marii operatori si micii operatori specializati sa deserveasca piata. In societatile vestice se manifesta o tendinta de crestere a numarului persoanelor n vrsta, a ratei divorturilor, a familiilor monoparentale si a casatoriilor la vrste mai naintate si a respectului fata de natura. Cultura reprezinta o componenta a calatoriei la peste 60% dintre turistii europeni. Aceste previziuni, att cele de natura economica, ct si cele psiho - sociologice sunt necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunzatoare evolutiei si cerintelor pietei. Aceasta este o abordare la nivel macro-economic care va trebui aprofundata prin analize pe termen scurt ale pietei.

PRODUSUL TURISTIC I ELEMENTELE SALE COMPONENTE Aplicaiile practice ale marketingului turistic (care presupune anumite particularizri) au determinat desprinderea acestuia din marketingul general i constituirea lui ca o ramur de sine stttoare. La acest lucru au contribuit o serie de caracteristici care privesc: natura cererii de servicii turistice, natura ofertei, natura produsului turistic i a preurilor aferente, particularitile aciunilor promoionale din turism, particularitile distribuiei etc. Definiia produsului turistic Conceptul de produs turistic se refer la un ansamblu de bunuri materiale i servicii capabile s satisfac nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecrii i momentul sosirii in locul de plecare. Bunurile materiale ale produsului turistic Bunurile materiale la care se face referire sunt concretizate in: patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale etc., care formeaz cadrul fizic de baz i care vor manifesta o atracie pentru turiti; anumite elemente de infrastructur sau echipamente care, dei nu genereaz motivaia sau cererea de turism, contribuie in mod hotrator la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sli de sport, de spectacol, de conferine etc.); unele faciliti de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule i ci de comunicaii) alese de turiti pentru a ajunge la obiectivele dorite. Produsul turistic nu este definit prin elementele sale materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestaiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul - ci serviciul de transport, nu hotelul ci cazarea, nu plaja ci agrementul pe care il ofer). Serviciile care dau coninut produsului turistic denumite servicii turistice se constituie intr-un ansamblu de cel puin patru tipuri de baz, total diferite ca natur, cum ar fi: servicii de transport, de cazare, de alimentaie i de agrement. Dintre toate serviciile care dau coninut produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement, in lipsa cruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.

5.

In afara serviciilor amintite numite servicii de baz produsul turistic se distribuie prin viu grai sau cu ajutorul hrilor, pliantelor, ghidurilor, brourilor etc. Serviciile de intermediere, de genul rezervrilor de locuri in mijloace de transport, in hoteluri i restaurante, la manifestrile cultural artistice i sportive etc., inchirierilor (de mijloace de transport, de schiuri sau de alte mijloace de practicare a diverselor sporturi i jocuri), asigurrilor pe timpul cltoriilor etc. sunt, de asemenea, componente ale produsului turistic. Alte servicii cu caracter special cum sunt cele de secretariat (in timpul congreselor), de traduceri (in timpul sejurului in strintate), de supraveghere a copiilor etc. pot fi gsite in componena multor oferte turistice. Serviciile cuprinse in produsul turistic Oferta de servicii ine cont de categoriile comportamentale ale clientelei turistice, acestea aprand sub forma: servicii aferente unor preocupri pasive, manifestate, de regul, in spaiile de cazare: lectura, urmrirea programelor RADIO-TV, somnul, igiena; servicii aferente unor preocupri semipasive, cum ar fi cele oferite in restaurante, baruri, sli de tratamente etc.; servicii aferente unor preocupri semiactive: vizionri de spectacole sau de manifestri sportive, vizite la muzeu sau expoziii, promenada; servicii aferente unor preocupri active cum ar fi: sportul, excursiile i drumeiile, vantoarea sau pescuitul etc In funcie de numrul serviciilor pe care le integreaz, produsele turistice pot fi: integrale (constituite din toate genurile de servicii de baz i auxiliare), compuse (din a cror coresponden lipsesc unele servicii de baz de exemplu, transportul in cazul turitilor care cltoresc cu propriile autoturisme) sau simple (care presupun prestarea unui singur serviciu). inand seama de mai multe criterii de clasificare (durata sejurului, modul in care se deruleaz, numrul persoanelor) putem identifica urmtoarele tipuri de produse turistice: Produse forfetare care inglobeaz in structura lor toate tipurile de produse menionate (informare, rezervare, transport, cazare, mas, agrement) i care contribuie la satisfacerea nevoii de turism a unei persoane sau colectiviti, oferindu-i-se acesteia ca un produs finit; Produs tip staiune, care se prezint pe pia ca un centru de sejur (baza sportiv i de agrement, staiune balnear, centru de conferine); Produse tip eveniment (sportiv, cultural, recreativ) caracterizate printr-un risc, relativ ridicat, datorat caracterului efemer i concurenei acerbe. Produse turistice forfetare cuprind formulele totul inclus i, din ce in ce mai mult, formulele mixte (combinate), in care este furnizat doar o parte a produselor turistice. A. Formula totul inclus (all-inclusive, tout-compris) Cuprinde voiajele forfetare tradiionale incluzand transportul dusintors, transferurile, cazarea Tipuri de produse turisticei masa dar i sejururile in sistem pensiune complet, circuitele organizate i croazierele. B. Formulele mixte (combinate) Formulele combinate sunt forme de voiaj care asociaz transportul anumitor servicii. Este cazul formulei Fly and Drive cuprinzand transportul cu avionul i inchirierea unei maini sau formula Fly and Hotel (avion + hotel) cuprinzand transportul cu avionul i cazarea in hoteluri de categorie superioar, formul care poate fi utilizat in diferite staiuni turistice. Sunt propuse i formulele originale. De exemplu, produsele turistice asociate practicrii unui sport, turistul cultural, sejururi de tratament (cu servicii de medicin preventiv sau curativ i medicin termal), cltorii stimulent (incentive tours), turismul de afaceri i altele.

functie de pregatirea turistilor si pot fi de asistenta si supraveghere (in cazul celor experimentati) sau de initiere (pentru incepatori). Servicii avand caracter special sunt determinate in majoritatea lor de natura particulara a turismului si se asociaza unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Ca urmare, ele se prezinta intr0o structura diversa, printre cele mai importante numarandu-se: Servicii traditionale proprii turismului (ghid, animator) Servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vanatoare, de festivaluri, targurisi expozitii); Servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietatea turistilor; Servicii de asigurare a securitatii turistului si de salvare in caz de pericol. Servicii de cura si tratament balneo-medical sunt prestatii suplimentare in situatiile in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune (motivat de odihna, cura helio-marina, schi) cu efectuarea unor tratamente simple (gimanstica, kinetoterapie, aerosoli, cure de ape minerale), avand caracter preventiv. De asemenea, serviciile de asistenta medicale, prilejuite de astfel de situatii, fac parte din aceasta categorie. Serviciile financiare se refera la cele de asigurare a turistului, acoperind o gama larga de situatii, da la starea de sanatate la pierderea banilors sau bagajelor, precum si la diverse tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si facilitati (reduceri de tarife, servicii pe baza de abonament, credite, etc.). In categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse si alte prestatii precum: comercializarea produselor in sistem duty free, pastrarea obiectelor de valoare, efectuarea diverselor comisioane. Diferena dintre cele dou categorii de servicii este aceea c in cazul celor de baz se constat o delimitare in timp, iar modificrile ce pot aprea se refer numai la volumul i structura componentelor, pe cand la cele suplimentare nu se cunosc limite, ele diversificandu-se continuu, la aceasta contribuind schimbrile care au loc la nivelul gusturilor i preferinelor turitilor. In condiiile in care serviciile turistice de baz sunt realizate i consumate la un nivel calitativ ridicat, serviciile suplimentare pot juca rolul determinant in asigurarea forei de atracie a unei staiuni sau destinaii, acestea putand contribui intr-o foarte mare msur la realizarea renumelui, la formarea mrcii unui produs turistic.

itinerante n circuit de sejur consumate n acelai loc

Categoriilor de produse turistice pentru care marketingul se aplic n mod diferit: Entiti geografice: reprezentate printr-o entitate sau un ansamblu geografic continent, tara, regiune turistica a unei tari, ora etc. Produse la cheie (forfetare) sunt produse turistice complet integrate care cuprind transport, cazare, agrement etc. la un pre determinat Produsele turistice tip staiune centre de sejur integrate sau nu care se prezint ca staiuni balneare, montane,, termale, sate de vacanta Produse turistice tip eveniment care iau forma evenimentelor sportive, culturale, recreative etc. Produse turistice particulare concepute si vndute in legtura cu o serie de activiti : practicarea unor sporturi, organizarea de cursuri, seminarii, conferine. Jocuri etc

9.

TIPURI DE PACHETE TURISTICE

Pachetul de servicii se compune din servicii materiale (cazare, mas, transport etc.) i servicii imateriale (informaii, consultan turistic etc.). Pachetul turistic cuprinde potenialul natural i antropic al destinaiei (obiective turistice), factori generali ai existenei umane (cultura, arta, tradiii etc.), infrastructura (transporturi, telecomunicaii ofertanii de servicii de cazare, alimentaie, agrement, la care se adaug distribuitorii de pachete i programe turistice. Pachetul turistic reprezint un ntreg set de servicii necesare cltoriei vndut la un pre forfetar (global). Componentele pachetului turistic: Transportul ctre destinaie Cazare Mas (BB, HB, FB) Transferuri de la aeroport / gar / port Asigurri de cltorie Rent a car Sightseeing tours (tururi de ora, excursii, trguri, expoziii) ITS (inclusive tours) AITS (air our) Condiiile necesare pentru a se constitui un pachet turistic: 1. pachetul s fie vndut la pre forfetar 2. s fie perisabil 3. s includ minim o noapte de cazare 4. s includ minim 2 componente dintre cele amintite Tipuri de pachete turistice: Clasice: vacane pe litoral, munte etc. Specifice: destinate anumitor segmente de pia vacane de tratament (SPA + uri), vacane la schi Speciale: programe tematice de vntoare i pescuit, evenimente

8.

CLASIFICAREA PRODUSULUI TURISTIC

6.

SERVICII TURISTICE DE BAZ

Diferena dintre cele dou categorii de servicii este aceea c in cazul celor de baz se constat o delimitare in timp, iar modificrile ce pot aprea se refer numai la volumul i structura componentelor, pe cand la cele suplimentare nu se cunosc limite, ele diversificandu-se continuu, la aceasta contribuind schimbrile care au loc la nivelul gusturilor i preferinelor turitilor. In condiiile in care serviciile turistice de baz sunt realizate i consumate la un nivel calitativ ridicat, serviciile suplimentare pot juca rolul determinant in asigurarea forei de atracie a unei staiuni sau destinaii, acestea putand contribui intr-o foarte mare msur la realizarea renumelui, la formarea mrcii unui produs turistic. In categoria serviciilor de baza sunt incluse acelea la care turistul nu poate renunta (transport, gazduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihna, hrana).

Definiia produsului turistic Conceptul de produs turistic se refer la un ansamblu de bunuri materiale i servicii capabile s satisfac nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecrii i momentul sosirii in locul de plecare. In funcie de numrul serviciilor pe care le integreaz, produsele turistice pot fi integrale (constituite din toate genurile de servicii de baz i auxiliare), compuse (din a cror coresponden lipsesc unele servicii de baz de exemplu, transportul in cazul turitilor care cltoresc cu propriile autoturisme) sau simple (care presupun prestarea unui singur serviciu). inand seama de mai multe criterii de clasificare (durata sejurului, modul in care se deruleaz, numrul persoanelor) putem identifica urmtoarele tipuri de produse turistice: Produse forfetare care inglobeaz in structura lor toate tipurile de produse menionate (informare, rezervare, transport, cazare, mas, agrement) i care contribuie la satisfacerea nevoii de turism a unei persoane sau colectiviti, oferindu-i-se acesteia ca un produs finit; Produs tip staiune, care se prezint pe pia ca un centru de sejur (baza sportiv i de agrement, staiune balnear, centru de conferine); Produse tip eveniment (sportiv, cultural, recreativ) caracterizate printr-un risc, relativ ridicat, datorat caracterului efemer i concurenei acerbe. Produse turistice forfetare cuprind formulele totul inclus i, din ce in ce mai mult, formulele mixte (combinate), in care este furnizat doar o parte a produselor turistice. A. Formula totul inclus (all-inclusive, tout-compris) Cuprinde voiajele forfetare tradiionale incluzand transportul dusintors, transferurile, cazarea i masa dar i sejururile in sistem pensiune complet, circuitele organizate i croazierele. Sejurul in sistem pensiune complet cuprinde, pe lang transportul dus-intors, transfe-rurile, cazarea i masa. Este o formul tradiional propus prin hotelurile din staiunile turistice, dar i formula modern a cluburilor de turism care adaug la serviciile tradiionale oferite i programe de agrement i posibilitatea practicrii unor sporturi Circuitele ofer, in general, o combinaie de excursii sau vizite in grup sau individual i cazare in sistem pensiune complet, demi-pensiune sau micdejun. Mijloacele de transport utilizate pentru aceste tipuri de circuite sunt autocarul, avionul sau, mai rar, trenul. Croazierele reprezint un produs turistic forfetar de tipul totul inclus care completeaz declinul traficului maritim de pasageri. Numrul navelor de croazier era 200 in 1994, cele mai cutate dou regimuri fiind zona insulelor Caraibe i Marea Mediteran. Aceste dou zone sunt de altfel complementare, in funcie de anotimp. B. Formulele mixte (combinate) Formulele combinate sunt forme de voiaj care asociaz transportul anumitor servicii. Este cazul formulei Fly and Drive cuprinzand transportul cu avionul i inchirierea unei maini sau formula Fly and Hotel (avion + hotel) cuprinzand transportul cu avionul i cazarea in hoteluri de categorie superioar, formul care poate fi utilizat in diferite staiuni turistice. Sunt propuse i formulele originale. De exemplu, produsele turistice asociate practicrii unui sport, turistul cultural, sejururi de tratament (cu servicii de medicin preventiv sau curativ i medicin termal), cltorii stimulent (incentive tours), turismul de afaceri i altele. I. CLASIFICAREA PRODUSELOR TURISTICE dup numrul de servicii pe care le integreaz integrale (megaproduse) constituite din toate genurile de servicii de baz i auxiliare compuse din componena lor lipsesc unele servicii de baz ex. transportul, alimentaia asigurate pe cont propriu simple presupune prestarea unui singur produs dup durata ofertei durabile nevoia de turism i posibilitatea acoperirii acesteia se pstreaz o anumit perioad de timp nondurabile (ocazionale) durata ofertei este redus dup motivaia care le genereaz: de ordin istoric de ordin cultural de ordin sportiv de ordin familial dup durata sejurului de sejur (cu durata mai mare de o zi) o scurt pn la 3 zile o mediu 12-15 zile o lung peste 30 zile itinerant (de o zi dup distana pe care se deplaseaz turitii: pe distan mic n aceeai regiune cu reedin pe distan medie n aceeai ar pe distan mare alte ri/continente dup perioada din an n care se desfoar de sezon : iarn:decembrie februarie, var iulie-august extrasezon ocazionale dup numrul de persoane crora le sunt adresate: individuale de familie de grup dup modul n care se deruleaz

Criterii: n funcie de destinaie: pachete turistice pentru litoral, munte, delt etc. n funcie de motivaia cltorilor: pachete de agrement, culturale, odihn, balneare n funcie de clientel: pachete turistice pentru tineri, pensionari, oameni de afaceri etc. n funcie de preponderena n oferta tour operatorului: pachete turistice de sezon (sea, sand sun), pachete de iarn, staiuni montane; circuite; croaziere n funcie de numrul de zile: short pachage (2 5 zile); medium (7 14 zile) ; long (14 21 zile); extra long Modaliti de clasificare a pachetelor turistice cele mai uzuale ntlnite n oferta i brourile ageniilor:

In ordinea derularii lor serviciile de baza incep cu organizarea si realizarea transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriuzis, oferit in timpul calatoriei, iar in cazul deplasarii cu mijloace proprii servicii de intretinere si repararea acestora.

Serviciile de cazare (gazduire) se refera la crearea conditiilor pentru odihna turistilor. Ele presupun existenta unuor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, casute) si dotarile necesare asigurarii confortului; ele privesc deasemenea, activitatile determinate de intretinerea si buna functionare a spatiilor de cazare. Serviciile de alimentatie (de restauratie) se inscriu, deasemenea, in categoria prestatiilor de baza si au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Ele se dezvolta in relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea. In realizarea efectiva a acestor servicii trebui avuta in vedere adaptarea lor fiecarui moment al calatoriei, specificului formelor de turism si particularitatilor segmentelor de turisti.

Pe regiuni turistice Europa USA Canada Caraibe Central America Asia Mexico South America South Pacific

7.

SERVICII DE INTERMEDIERE II.

III. IV.

Serviciile de intermediere sunt costituite de cele de rezervare de locuri (in unitati hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestri culturalartistice, sportive) si cele de inchiriere a unor obiective de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru distractie aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, jocuri, etc.); tot in aceasta grupa unii autori include si reparatiile, serviciile de comision si altele. Din categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit au cunoscut in ultima vreme cel de rezervare, prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare computerizata.( CRS Computer Rezervation Sistems) si mai recent a GDS Global Distribution Sistems) care permit informarea, rezervare si achizitionarea rapida a locului. De mare interes, se bucura serviciile de inchiriere a automobilelor (rent a car), mai ales in conditiile dezvoltarii unor retele internationale de centre de inchiriere si conectarii la CRS. Servicii cultural-artistice sunt gandite din perspectiva rolului recreativ distractiv si educativ al turismului. Ele au menirea de asigura ocuparea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Dintre acesteaa pot fi evidentiate ca fiind mai importante: Participarea la diferite spectacole sau evenimente Vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expozitii Vizitarea unor obiective istorice cuklturale stiintifice,etc. O mentiune distincta se imppune in legatura cu organizarea programelor (excursiilor) tematice, care au capatat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate. Acestea au unrol formativ-educativ deosebit, mai ales cand se adreseaza elevilor si studentilor, completand in mod fericit cunostintele teoretice. Organizarea acestora trebuie facuta cu grija astfel incat, sa nu fie afectata motivataia principala a vacaantei (tratament balnear, cura helio-marina, schi) Servicii sportive vin in completarea formelor consacrate ale agrementului si se subsumeaza eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor conditii necesare unei odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se diferentiaza in

n funcie de topul preferinelor n materie de pachete de vacan All inclusive packages Holidaz packages Ski packages Romantic packages Adventure packages Spa packages Escortex tour packages Fishing packages Luxury packages Golf packages Theme Park packages

n funcie de nr de participani, pachetele turistice se adreseaz Grupurilor Turiti individuali

V. VI. VII. VIII.

n funcie de modul de concepere Custom designed packages: sunt pachete realizate pe baza cerinelor exprese ale clineilor, care dores s cltoreasc independent n funcie de propriile opiuni pentru destinaie, program. Acest tip intr n categoria tailor made packages i se adreseaz clienilor FIT (foreig independent tourist) Pre packaged tours: (transport, cazare, alte servici concepute de touroperator n baza contractelor contongente n avans i vndute ca pachete pre starurite n aceast categorie intr (pre pock tour):

Independent tours: turiti cltoresc independent de grup, dei pentru touroperatori ei fac parte dintr-un grup charter (servicii back to back) Escorted tours: grupuri nsoite de ghid pe tot parcursul cltoriei (circuitului) Hosted tours: turitii cltoresc independent, dar beneficiaz de asisten turistic n localitatea de destinaie, fr a exista un program comun de grup Elementele decisive de decizie ale clienilor ntre pachetele turistice: Pre Atractivitatea turistic Atractivitatea programului Serviciile incluse i calitatea lor Reputaia tour operatorului Experiena anterioar a clientului Compania aerian / de croazier / de transport Tipul avionului / navei / autocarului Orarul de transport, escale, ora plecrii / sosirii Aeroportul / portul de plecare / locul de imbarcare Zile de operare Popularitatea internetului a condus la apariia vnzrii de servicii turistice on line, precum i la explozia de tour operatori virtuali (Expedia, Octopus, American Express)

10.

PARTICULARITILE I STRUCTURA PIEEI TURISTICE

Coninutul pieei turistice Cererea turistic Consumul turistic Oferta turistic Producia turistic Piaa turistic: Internaional Naional: Activ piee de unde provin pentru rile receptoare turitii; Pasiv piee spre care se ndreapt turitii, pentru rile emitoare. Extinderea pieei turistice: calea extensiv creterea numrului de turiti prin transformarea nonconsumatorilor relativi n consumatori efectivi; calea intensiv alocarea unui timp mai mare consumului turistic i sporirea cantitilor consumate. Elemente constitutive ale pieei turistice Ofertanii turistici propriu-zii i distribuitori Cererea de produse turistice Intermediarii turoperatori, agenii detaliiste, instituii financiar-bancare i de marketing Concurenii Prescriptorii Legislaia n domeniul turismului Canalele de distribuie a produselor turistice Mijloacele de comunicare Mijloacele de transport Segmentarea pieei turistice Piaa turistic pia fragmentat Criterii de segmentare: sociologice: vrst, sex, origine, religie, profesie, venit, poz. social, stare civil, nivel cultural de comportament turistic: tipul i destinaia, motivul-scopul, dependena de destinaie, gradul de fidelitate pt. o destinaie, durata sejurului, structura cheltuielilor, forma de turism, modalitatea de finanare etc. Segmentare funcie de motivaiile, caracteristicile socio-profesionale ale turitilor i tipurile lor de comportament: Turistul sedentar Turistul sedentar-mobil Turistul itinerant Turistul nomad Segmentarea pieei turistice Funcie de stilul de via: turitii organizai; turitii economi; turitii familiali; turitii sociali; turitii nencreztori; turitii intelectuali; turitii n cutarea unui statut; turitii sportivi; turitii pasionai de istorie; turitii culturali; turitii ecologiti; turitii nocturni. Segmentarea pieei unei uniti de cazare (dup G.Peroni Marketing turistico, Franco Angeli, Italia, 1994) Segment de Profesioniti pia Cltorii de afaceri Congrese Vacane Localnici

Cererea pentru turism se formeaz sub influena unei multitudini de factori msurabili (venituri, preuri, rata inflaiei, rata dobanzii etc.) i factori calitativi, comportamentali (preferine, motivaii, influena grupurilor). Raporturile care se stabilesc intre cererea pentru turism i cererea pentru bunuri de consum i servicii se modific in funcie de elementele intertemporale i comportamentale ale indivizilor. Reprezentarea grafic a acestora pune in eviden o serie de curbe de indiferen, care exprim decizia final a turitilor in alegerea anumitor destinaii turistice. Aceste destinaii pot fi substituibile sau/i complementare in funcie de mrimea bugetului de venituri i cheltuieli alocat pentru turism, influenat sau nu de imprumuturi i de preferinele populaiei mai mult pentru turism decat pentru cumprarea de bunuri i servicii. Formarea cererii turistice Importana relativ i absolut a turismului in bugetul de venituri i cheltuieli al populaiei a crescut spectaculos, avand consecine nu numai asupra nivelului de satisfacie al turitilor inii, dar i pentru rezidenii rilor vizitate de ei. Numrul mare de turiti i mrimea efortului lor financiar au efecte considerabile asupra venitului, ocuprii forei de munc, venitului bugetar al balanei de pli, mediului i culturii zonelor de destinaie. Scderea cererii poate da natere la scderea standardului de via i creterea omajului, in timp ce creterea cererii poate determina ocuparea forei de munc performant, creterea veniturilor i reducerea inflaiei. In plus, firmele de turism sunt confruntate cu oscilaii ale venitului i profitului, precum i cu instabilitatea legislaiei privind impozitul pe venit i cheltuieli. Astfel, cererea turistic influeneaz toate sectoarele unei economii persoanele fizice i familiile, sectorul privat i sectorul public. Cererea turistic influeneaz cererea total pentru bunuri i servicii Nivelul i efectul cererii turistice asupra economiei influeneaz puternic procesul de luare a deciziei in turism. Variabilele cantitative i calitative ale cererii Analiza teoretic a acestui capitol se va baza pe variabilele care pot fi msurate din punct de vedere cantitativ, in principal cererea efectiv pentru turism, definit ca fiind suma pe care consumatorii sunt hotrai i capabili s o cheltuiasc i nu cererea potenial pe care acetia i-ar exprima-o, dac ar avea resurse financiare. Aceasta nu inseamn c variabilele calitative nemsurabile nu sunt importante. Intr-adevr, cercetarea in domeniul psihologiei economice ia in considerare numeroase variabile cognitive i recunoate rolul economic al ateptrilor in formarea cererii turistice. Variabilele msurabile, totui, sunt considerate ca fiind preponderente. Decizia pentru produsul turistic Prima parte a capitolului va examina teoria economic care explic cererea turistic. Mai intai va fi explicat relaia intre fora de munc, venit, cererea pentru bunuri de consum i timpul nepltit. Aceast relaie va explica cererea unei persoane pentru bunuri de consum i servicii incluzand turismul. Procesul decizional referitor la turism se concretizeaz in cumprarea de bunuri i servicii simultan, consecutiv sau complementar cu cumprarea diferitelor produse turistice, incluzand i cazurile in care un produs turistic completeaz sau substituie alte produse. Apoi vor fi explicate efectele schimbrilor de venit i preuri asupra cererii turistice in corelaie cu timpul liber cheltuit.

Cererea si oferta turistica se gasesc n relatii de cauzalitate, att oferta, ct si cererea putndu-se situa una fata de cealalta pe pozitie de factor determinant de evolutie sau pe pozitie de rezultanta a acestei evolutii. Din aceasta cauza, particularitatile produsului turistic imprima si ofertei turistice anumite particularitati specifice, adaptate ca volum, structura si ca diversitate directionate spre satisfacerea cererii de consum a clientelei participante la diferite forme de turism, cu luarea n considerare a factorilor care stimuleaza sau limiteaza circulatia turistica. Oferta turistica se caracterizeaza printr-un ansamblu de bunuri si servicii, a caror materializare este o functie a capacitatilor receptoare. Deoarece capacitatile de primire limiteaza oferta turistica n spatiu, aceasta se caracterizeaza printr-o rigiditate relativa n comparatie cu elasticitatea cererii turistice. Oferta turistica are si anumite limite de ordin temporal, putnd avea caracter permanent sau sezonier, n functie de conditiile minime pe care le ntrunesc resursele naturale pentru a putea fi acceptate de turisti ntr-o anumita perioada din an. Interesul pentru consumatia turistica nu este ceva nnascut: el apare n contextul factorilor de influentare a cererii turistice la locul de origine a turistilor potentiali. Aceste conditii, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict individualizate) ale fiecarui consumator de servicii turistice, provoaca interesul turistic, cu alte cuvinte - motivatiile turistice. Analiza interdependentei diferitilor factori motivationali care stimuleaza sau frneaza circulatia turistica permite adaptarea mai operativa a ofertei turistice la nevoile de consum ale populatiei pentru serviciile turistice. Particularitile ofertei turistice sunt: Rigiditatea se refer la imposibilitatea stocrii, imobilitatea i lipsa de adaptabilitate la variaiile sezoniere. Complexitatea ofertei turistice se refer la structur, elementele componente referindu-se atraciilor turistice i la elementele funcionale Substituirea se refer la utilizarea ofertei n alte scopuri (congrese, afaceri) dect cel sezonier Determinanii ofertei turistice sunt:
\

Preul pieei Costul consumului de produse turistice Cererea de consum Numrul si dimensiunile ofertelor turistice

14.

FAZELE CICLULUI DE VIATA A PRODUSULUI TURISTIC Ciclul de viat al produselor turistice

Ciclul de via este timpul scurs ntre momentul apariiei lui i pn n momentul dispariiei acestuia de pe pia 12. SEZONALITATEA CERERII SI CONSUMULUI TURISTIC I. Fazele ciclului de via: Faza de lansare este momentul aducerii produsului turistic pe piaa, adic naterea lui ; este prin definiie nou att pentru firm ct i pentru clientel este puin cunoscut induce o rat a eecului i riscului foarte ridicat este nai slab concurat presupune aciuni promo28.05.2013nale de amploare nregistreaz un volum al vnzrilor foarte sczut II. Faza de cretere apare in momentul cnd produsul turistic este cunoscut de o bun parte din consumatorii poteniali i este solicitat pe pia ; devine din ce n ce mai cunoscut i mai atrgtor este supus unor perfecionri succesive nregistreaz niveluri din ce n ce mai nalte n ceea ce privete volumul vnzrilor nu produce reacii puternice din partea concurenei III. Faza de maturitate se manifest atunci cnd produsul turistic a fost acceptat pe pia de majoritatea utilizatorilor i cumprtorilor poteniali ; cel mai nalt grad de acceptare fiind cunoscut att de consumatori ct i de concuren impune unele perfecionri pentru meninerea pe pia implic cel mai nalt grad de manifestare a concurenei IV. Faza de declin apare n mod inevitabil mai devreme sau mai trziu din cauze ca: apariia pe pia a unor produse noi mai bune/mai ieftine reducerea cererii sub influena diverilor factori schimbarea gusturilor consumatorilor saturarea nevoii In aceast faz: produsul turistic atinge un avansat grad de uzur moral concurena atinge intensitatea maxim

Cererea turistic este format din ansamblul persoanelor care i manifest dorina de a se deplasa periodic sau temporar n afara reedinei proprii din alte motive dect prestarea unor activiti remunerate la locul de destinaie. Consumul turistic este format din ansamblul nevoilor , dorinelor i necesitilor de ordin turistic ale populaiei , manifestate la destinaia turistic. Sezonalitatea cererii turistice Cererea turistic poate trece printr-o varietate de stri: cerere negativ manifestarea unei adversiti fata de produsele oferite pe pia cerere absent lipsa informaiilor despre produsul turistic respectiv sau preuri mult prea mari pentru consumatori cerere latent dorina de cumprare exist, dar produsului turistic nu este pe msura preteniilor turitilor cerere efectiv care poate mbrca urmtoarele forme: cerere n dezvoltare necesit un marketing de penetrare cerere deplin necesit un marketing de ntreinere cerere n declin necesit un marketing care sa o revigoreze cerere neregulat necesit un marketing sincronizat care s pun ct de ct de acord oferta cu cererea turistic cerere excesiv trebuie s se gseasc soluii de descurajare selectiv a consumatorilor de turism cerere indezirabil care contravine unor intere ale firmei sau clientelei turistice

15.

FACTORII DE INFLUIENTA ASUPRA FORMARII PRETURILOR IN TURISM

Principala Calitatea servirii Servicii inovative motivaie de consum

Recreere Economii

Pre

Preul este numai unul dintre mijloacele prin care se poate influenta cererea si, ca atare, volumul vanzarilor din turism; Flexibilitatea n fixarea preturilor este, de regula, foarte importanta. Politica de pret poate fi definita ca o decizie sau o serie de decizii, luate de catre conducerea firmei, bazate pe analiza prealabila a costurilor si a situatiei de piata (intensitatea cererii, dimensiunea pietei, nivelul de preturi, competitie) si avand ca scop de a se realiza un anumit obiectiv sau un set de obiective (un anumit volum de vanzari, un anumit profit, o anumita incasare) in cadrul unui plan general de actiune. I. Factori de influenta a preturilor Caracteristicile consumatorului; Obiectivele generale ale firmei; Imaginea si pozitionarea firmei pe piata; Volumul cererii; Costurile actuale si costurile potentiale; Concurenta; Canalele de distributie; Servicii suplimentare si facilitati; Consecventa in raport cu elementele mix-ului de marketing.

Caracteristici Peste 30 de ani, putere 25-40 de ani, putere de Variabile 25-50 de ani, putere 20-40 de de ani, demografice de cumprare ridicat cumprare medie spre cumprare medie secretare, ridicat manageri

CONINUTUL I PARTICULARITILE OFERTEI TURISTICE Caracterizare conceptuala Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice Provenien Strini Strini Locali/strini Locali/strini Locali care pot motiva vizitarea lor. Practic, oferta turistica a unei tari (zone, statiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. Comportame Utilizare intens a Utilizare intens a Utilizare Utilizare ocazional Utilizare medie Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistica se nt serviciilor serviciilor ocazional mparte n primara, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale si secundara, incluznd ansamblul resurselor create de mna omului (valori istorice, Stil de via Conservatori Inovatori Clas medie n ascensiune social Orientai spre pre arhitecturale, culturale, folclorice etc.). Ansamblul ofertei primare si secundare constituie oferta turistica potentiala a unui teritoriu, care va deveni oferta reala (efectiva) numai n masura n care va ntruni o serie de caracteristici pentru stimularea consumului turistic, Servicii Calitate ridicat Servicii n camer Bar/spltorie Coffe, shop Rapiditatea respectiv atunci cnd se vor dezvolta conditiile necesare de primirea turistilor si de serviciilor petrecere a sejurului lor n ambianta caracteristica a resurselor primare si secundare, ca rezultat al dezvoltarii bazei materiale a turismului si a infrastructurii sale tehnice. % pia 20% 25% 35% 10% 10% Oferta primara nu are valoare intrinseca: ea se distinge de oferta turistica secundara (produsa de mna omului) prin faptul ca resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natura, att n spatiu, ct si n timp. % cifr de 5% 40% 30% 5% 20% Oferta turistica primara si secundara constituie deci "materia afaceri prima" pentru industria turismului, care se va modela n diferite produse turistice numai printr-un consum efectiv de munca vie, nglobata n prestatiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic. n literatura de specialitate se regasesc si sub numele de resurse turistice antropice. Aceasta "materie prima", desi abundenta n aparenta, devine din ce n ce mai limitata, ceea ce ngusteaza "spatiul turistic" si deci posibilitatea folosirii unui teritoriu n scopuri preponderent sau exclusiv turistice. n acest context, se impune o identificare realista a resurselor turistice corespunznd motivatiilor efective, ca si evaluarea corecta a posibilitatilor de a transforma resursele potentiale si resursele 11. FORMAREA CERERII TURISTICE utilizabile n scopuri turistice.

13.

II.

Factorii controlabili ai pretului Costul propriu-zis al produsului, sub care un producator nu poate sa vanda produse; Costul de vanzare si distributie; Costul marketingului; Costul aferent mentinerii calitatii produsului si a imaginii; Comunicatiile de produs.

III.

Factorii independenti ai pretului Nivelul de pret existent pe piata;

Situatia ofertei si a cererii pe piata; Situatia competitiei.

comportamentul personalului de vanzare, promovarea prin organizaiile de turism din intreprinderi i firme.

16.

STRATEGII DE FORMARE A PRETULUI IN TURISM Politica de pre

18.

MODALITI DE PROMOVARE A PRODUSULUI TURISTIC

Preul este expresia bneasc a valorii sau utilitii mrfurilor iar tariful expresia bneasc a valorii unui serviciu. Formele de prezentare a preului sunt: tarif, tax, onorariu, salariu, comision, mit, impozit, dobnd, chirie, cotizaie Tarif preul propriu-zis al serviciilor de turism. Tax preul dobndirii unui drept sau unui serviciu special. Onorariu expresia monetar a valorii altor servicii ca de ex. asisten juridic sau medical acordat turitilor. Salariu - preul forei de munc ocupate n turism Comision folosit pentru a indica preul serviciilor de intermediere. Cotizaie - preul serviciilor furnizate de o organizaie n schimbul creia se dobndesc dreptul i avantajele de a face parte din ea. Chirie preul pltit pentru a beneficia de un drept de folosin. Dobnd preul unui credit. Impozit preul unui privilegiu. Mit preul nduplecrii unei persoane pentru a-i facilita clientului ceva.

Strategii i politici de pre n turism I. Strategii n funcie de raportul cerere-ofert: Strategia smntnirii Strategia penetrrii Strategia supravieuirii Strategiilor de pre n funcie de potenialul economic al consumatorului strategia de pia a turistului de lux destul de ngust, format din clieni cu venituri ridicate, dificil de satisfcut se solicit produse turistice sofisticate strategia de pia a turistului de mas format din clieni cu venituri moderate/modeste, destul de numeroi pretind produse turistice mai puin elaborate i la preuri sczute acceptarea unor preuri ridicate este dificil, lent, greu de remarcat de la un an la altul strategia de pia a turistului de mijloc ntrunete turiti cu venituri medii clienii sunt mai uor de satisfcut tendin de parvenire i copiere a categoriilor turitilor de lux Strategiilor de pre n funcie de concuren : strategia tarifului ridicat practicate n turismul de lux strategia tarifelor pauale (forfetare) de tip totul inclus strategia tarifului sczut : tarif de lansare strategia tarifelor difereniate n funcie de sezon , amplasare, ciclul de via al produselor.

II. 1.

2.

3.

III.

Modalitile principale de promovare a produselor turistice de ctre ageniile de turism sunt: Editarea de materiale publicitare; Realizarea de campanii publicitare. Indiferent de strategia aleas pentru atingerea obiectivelor sale, orice realizator de produse turistice trebuie s-i realizeze comercializarea produselor sale prin una dintre cele dou modaliti menionate. III. Editarea de materiale publicitare Produsele turistice sunt comercializate in principal prin intermediul cataloagelor i brourilor. Dup ce faza negocierii cu diferii prestatori de servicii s-a terminat, tour-operatorii editeaz i difuzeaz gratuit brouri care prezint diferitele produse turistice pe care le propun publicului. Broura turistic este definit drept materialul de prezentare editat intr-un mare numr de exemplare i difuzat prin reeaua de sucursale i de agenii de turism. Argumentele comerciale utilizate in brourile turistice sunt: Fotografia in culori care s suscite interesul pentru voiaj; Preul de referin, vizand s atrag atenia turistului; uneori aceast tehnic se folosete doar pentru perioade restranse, din extrasezon; Calitatea grafic deosebit de bun; Amplasarea in pagin a imaginilor, astfel incat s atrag atenia. IV. Realizarea de campanii publicitare In domeniul turismului, exist un anumit paralelism intre aciunile de comercializare i cele de promovare: ambele fac apel la aceleai tehnici. Astfel, promovarea implic o informare a publicului prin pres i radio, iar comercializarea presupune o informare specializat (profesionist) prin relaii cu publicul i publicitate in presa specializat. Paralelismul se oprete aici, comercializrii adugandu-i-se alte noi etape: negocierea cu angrositii (tour-operatorii, centralele de rezervri etc.), in amonte, iar in aval realizarea cataloagelor, distribuirea lor detailitilor, stimularea lor, publicitatea produselor turistice, vanzarea ctre public Publicitatea cuprinde un complex de activiti de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea i locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, in scopul stimulrii vanzrilor. Rolul socio-economic al activitii de promovare este evident, informarea turitilor despre produsele oferite spre vanzare, despre serviciile asociate lor fiind tot mai necesar datorit creterii fr precedent a nevoilor pentru turism i eficientizrii capacitilor de producie i a timpului de munc al personalului de vanzare. De asemenea, prin aciunile de informare agenia de turism convinge i chiar educ consumatorii in ceea ce privete necesitatea practicrii turismului. Particularitile produsului turistic determin utilizarea unor mijloace specifice de promovare care se impart in dou categorii: Mijloace de promovare care atrag turistul ctre firm . Rolul acestora este de a asigura o informare cit mai exact i cat mai complet asupra produsului turistic, pentru a genera dorina de cumprare. Dintre aceste mijloace amintim: reclama, publicitatea gratuit, organizarea de intalniri, concursuri, expoziii; Mijloace de promovare care stimuleaz revenirea (fidelizarea) turitilor. Rolul acestora este de a confirma in totalitate informaiile difuzate prin cataloage, brouri, reviste, anunuri, filme publicitare, informaii care trebuie s se concretizeze in vanzri. In aceast categorie intr promovarea la locul vanzrii, comportamentul personalului de vanzare, promovarea prin organizaiile de turism din intreprinderi i firme.

transport; receptivitate (i cele auxiliare anexe); asisten turistic local (primire i acces). Acordul intre agenia de turism i furnizorul de servicii cuprinde: natura i categoriile serviciilor prestate; condiiile i tarifele la care vor fi prestate serviciile; clauze minore; durata acordului. Odat incheiat contractul, toate informaiile referitoare la clauze i tarife sunt prezentate in pliante i prospecte, care sunt tiprite in atatea exemplare cate birouri urmeaz s le utilizeze. Furnizorii de servicii secundare (corespondenii) Dou agenii de turism sunt in raport de coresponden cand una dintre ele furnizeaz propriile prestaii clienilor celeilalte sau vinde in zona sa jurisdicional, in virtutea unui acord scris intre pri, servicii complexe produse de cealalt agenie. Se poate, deci, defini corespondent acea agenie de turism care asist clientela altei agenii de turism sau vinde servicii organizate de aceasta.

21.

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE SERVICII TURISTICE Comportamentul consumatorului de turism Factori care influenteaza comportamentul turistilor

Comportamentul turistului este determinat de o multitudine de variabile de natura psihologica, sociala, si culturala, pe care i-am grupat, asa cum fac majoritatea manualelor de marketing, in trei clase mari: factori personali, factori sociali si factori situationali sau conjuncturali. Lista acestor factori este prezentata in tabelul de mai jos. Factori personali Factori sociali Factori situationali Nevoile si motivatiile Familia Ambianta fizica Perceptiile Clasa sociala Ambianta sociala Atitudinile Liderii de opinie Timpul Personalitatea turistului Starea de spirit Imaginea despre sine Stilul de viata Ciclul de viata familiala Tabelul 8.1 Factorii de influenta asupra comportamentului consumatorului Factorii personali - acestia sunt cunoscuti si sub denumirea de factori psihologici sau de variabile explicative individuale si tin nemijlocit de fiinta consumatorului de servicii turistice. Ii vom trece in revista in ordinea din tabel. Nevoile si motivatiile. Exista doua tipuri de motivatii ale unui individ: motivatii constiente (pe care individul le recunoaste si le poate exprima) motivatii inconstiente (care pot fi identificate prin tehnici psihologice de investigare, cum ar fi tehnicile proiective sau interviurile in profunzime). Cea mai cunoscuta teorie privitoare la motivatiile umane este cea a lui Abraham Maslow, care a realizat o clasificare a nevoilor pe 5 trepte (teoria este cunoscuta sub numele de piramida lui Maslow). Cele 5 categorii de nevoi sunt: nevoi fiziologice (primare), nevoi de securitate, nevoi sociale, nevoi de respect (statut si prestigiu) si nevoi de autorealizare (autoimplinire). Trecerea pe o treapta superioara a piramidei are loc numai dupa ce toate nevoile de pe treptele inferioare au fost satisfacute. Aceste categorii de nevoi pot fi usor identificate si la consumatorul de servicii turistice. Pentru a satisface nevoile de pe prima treapta a piramidei lui Maslow, orice destinatie turistica ar trebui sa ofere in mod obligatoriu cateva dotari minimale: adapost (cazare), posibilitati de alimentatie, apa curenta, canalizare, electricitate.

19.

CANALE DE DISTRIBUTIE A PRODUSULUI IN TURISM

Tipuri de canale de distribuie i caracteristicile acestora Canal de distribuie - lanul de ntreprinderi turistice independente prin care produsul turistic ajunge , prin vnzare cumprare la ultimul cumprtor: turistul Principalele tipuri de canale de distribuie, n funcie de numrul intermediarilor, sunt: Canal scurt asigur vnzarea produsului turistic direct consumatorilor; Canal mediu canalul de distribuie care apeleaz la touroperatori care, dup constituirea produsului turistic, l vnd direct publicului este denumit intervin touroperatorii care, dup constituirea produsului turistic, l vnd direct publicului; Canal lung folosete touroperatorii care nsereaz produsul n catalogul de produse turistice vndute publicului prin reeaua de agenii de turism detailiste. Tipologia canalelor de distribuie: n funcie de aria geografic acoperit: canale regionale - opereaz pe o arie restrns canale naionale - desfoar aciuni n limitele granielor unei ri canale internaionale activeaz pe teritoriul mai multor ri II. n funcie de specializarea pe care o au, pot viza: oameni de afaceri tineret persoane de vrsta a treia oameni de tiin III. n raport cu structura lor: canale deschise tuturor categoriilor de revnztori canale restrictive : accesibile numai agenilor acreditai canale integrate vnd n exclusivitate produse turistice proprii canale mixte care vnd att singure ct i prin intermediari propriile servicii turistice Organizarea canalelor de distribuie Sisteme de distribuie cel mai frecvent utilizate n turism: I.

O destinatie unde nu exista aceste dotari va fi evitata de marea majoritate a turistilor. (Este adevarat ca exista o anumita categorie de turisti pentru care lipsa facilitatilor enumerate mai sus nu reprezinta o problema: ei stau foarte bine la cort si mananca din proviziile aduse de acasa, dar este vorba totusi de o categorie redusa numeric.) Pentru unii turisti (in special cei de conditie mai modesta), existenta dotarilor de baza este in general suficienta pentru a-i determina sa viziteze respectiva destinatie. Acesti turisti sunt animati in special de motivatii fizice (dorinta de odihna, de relaxare sau dorinta de a face sport). O data ce satisfacerea nevoilor de baza este asigurata, apare in mod firesc preocuparea turistilor pentru protectie si siguranta la locul de petrecere a vacantei (treapta a doua a piramidei). Facilitatile legate de aceasta nevoie sunt: paza de la hotel, serviciile publice de paza (politie, gardieni publici), parcarile supravegheate, iluminarea strazilor pe timp de noapte, pompierii, serviciile medicale de urgenta, posibilitatea de a pastra banii si valorile in seifuri etc. Existenta tuturor acestor servicii este absolut obligatorie pentru orice destinatie sau prestatar turistic cu pretentii. Foarte multe persoane merg in vacanta nu numai pentru a se relaxa si a vizita obiective turistice, ci si cu dorinta de a face noi cunostinte, de a realiza contacte sociale, de a evada din rutina vietii de zi cu zi. Acest tip de motivatii poarta numele de motivatii interpersonale si corespund nevoilor sociale de pe treapta a treia a piramidei lui Maslow. Turistii pentru care nevoile sociale sunt importante vor calatori in grup si vor incerca sa-si faca prieteni printre localnici sau printre ceilalti vizitatori aflati la destinatia respectiva. Nevoile de pe treptele a patra si a cincea a piramidei sunt caracteristice in special persoanelor cu o situatie economica foarte buna si/sau cu un nivel de educatie ridicat. Dorinta de a dobandi prestigiu si de a-si demonstra statutul social il va determina pe un individ sa zboare cu avionul la clasa business, sa plece intr-o croaziera pe Mediterana sau sa-si petreaca vacanta in Insulele Canare. Motivatiile care tin de statut si de prestigiu sunt principalul factor motor pe aceasta treapta. Pe ultima treapta a piramidei (nevoia de autorealizare), intra in joc motivatiile culturale (desi sunt in continuare prezente si cele legate de statut). Un turist animat de un astfel de tip de motivatii se va mandri cu faptul ca a vizitat Muzeul Luvru sau Palatul Dogilor din Venetia, ori cu faptul ca a participat la Festivalul de la Bayreuth sau la Targul de Carte din Bucuresti. O alta teorie cu privire la motivatii ii apartine lui Frederick Herzberg, care a impartit factorii motivatori in doua categorii: factori care genereaza satisfactie si factori ai caror lipsa genereaza insatisfactie. De exemplu, daca la un hotel lipseste apa calda, acesta ar putea fi un motiv de insatisfactie pentru multi clienti; pe de alta parte, simpla existenta a apei calde nu este de regula suficienta pentru a-i satisface pe clienti. Potrivit acestei teorii, pentru a asigura satisfactia turistilor, un operator sau un prestatar trebuie sa faca doua lucruri: in primul rand sa se asigure ca a eliminat toti factorii de insatisfactie, iar in al doilea rand sa creeze factori de satisfactie, deoarece acestia din urma reprezinta principalul motiv pentru care clientii aleg unul sau altul dintre produsele si serviciile turistice. Un studiu realizat in anul 1997 de specialistii de la Universitatea din Otago, Noua Zeelanda, cu privire la principalele motivatii ale turistilor din aceasta tara, a identificat sase categorii de turisti (vezi tabelul 8.2).

17.

MODALITI DE PROMOVARE A PRODUSULUI TURISTIC

Modalitile principale de promovare a produselor turistice de ctre ageniile de turism sunt: Editarea de materiale publicitare; Realizarea de campanii publicitare. Indiferent de strategia aleas pentru atingerea obiectivelor sale, orice realizator de produse turistice trebuie s-i realizeze comercializarea produselor sale prin una dintre cele dou modaliti menionate. I. Editarea de materiale publicitare Produsele turistice sunt comercializate in principal prin intermediul cataloagelor i brourilor. Dup ce faza negocierii cu diferii prestatori de servicii s-a terminat, tour-operatorii editeaz i difuzeaz gratuit brouri care prezint diferitele produse turistice pe care le propun publicului. Broura turistic este definit drept materialul de prezentare editat intr-un mare numr de exemplare i difuzat prin reeaua de sucursale i de agenii de turism. Argumentele comerciale utilizate in brourile turistice sunt: Fotografia in culori care s suscite interesul pentru voiaj; Preul de referin, vizand s atrag atenia turistului; uneori aceast tehnic se folosete doar pentru perioade restranse, din extrasezon; Calitatea grafic deosebit de bun; Amplasarea in pagin a imaginilor, astfel incat s atrag atenia. II. Realizarea de campanii publicitare In domeniul turismului, exist un anumit paralelism intre aciunile de comercializare i cele de promovare: ambele fac apel la aceleai tehnici. Astfel, promovarea implic o informare a publicului prin pres i radio, iar comercializarea presupune o informare specializat (profesionist) prin relaii cu publicul i publicitate in presa specializat. Paralelismul se oprete aici, comercializrii adugandu-i-se alte noi etape: negocierea cu angrositii (tour-operatorii, centralele de rezervri etc.), in amonte, iar in aval realizarea cataloagelor, distribuirea lor detailitilor, stimularea lor, publicitatea produselor turistice, vanzarea ctre public Publicitatea cuprinde un complex de activiti de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea i locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, in scopul stimulrii vanzrilor. Rolul socio-economic al activitii de promovare este evident, informarea turitilor despre produsele oferite spre vanzare, despre serviciile asociate lor fiind tot mai necesar datorit creterii fr precedent a nevoilor pentru turism i eficientizrii capacitilor de producie i a timpului de munc al personalului de vanzare. De asemenea, prin aciunile de informare agenia de turism convinge i chiar educ consumatorii in ceea ce privete necesitatea practicrii turismului. Particularitile produsului turistic determin utilizarea unor mijloace specifice de promovare care se impart in dou categorii: Mijloace de promovare care atrag turistul ctre firm . Rolul acestora este de a asigura o informare cit mai exact i cat mai complet asupra produsului turistic, pentru a genera dorina de cumprare. Dintre aceste mijloace amintim: reclama, publicitatea gratuit, organizarea de intalniri, concursuri, expoziii; Mijloace de promovare care stimuleaz revenirea (fidelizarea) turitilor. Rolul acestora este de a confirma in totalitate informaiile difuzate prin cataloage, brouri, reviste, anunuri, filme publicitare, informaii care trebuie s se concretizeze in vanzri. In aceast categorie intr promovarea la locul vanzrii,

distribuia direct se realizeaz n mod direct ctre clieni distribuia indirect prin intermediul touroperatorilor i ageniilor de turism

20. furnizori:

FURNIZORII DE SERVICII TURISTICE

O agenie mare de turism intr in relaii cu dou categorii de Furnizorii de servicii primare sunt furnizorii serviciilor de:

Ai = N ij I j
i =1

Categoria Pasionatii de activitati in aer liber (13.0%) Pasionatii de sport (20.7%)

Principalii factori motivatori Cuplu fara copii Aventura, experiente provocatoare, natura salbatica Participarea si/sau asistenta la evenimente sportive Distractie, cumparaturi, familiaritate, siguranta Invatare, dobandirea de noi cunostinte, contactul cu alte culturi si civilizatii Vizitarea rudelor si prietenilor cu ocazia unor evenimente deosebite ale familiei Existenta facilitatilor de joaca pentru copii, odihna, relaxare, revizitarea locurilor favorite Cuplu tanar cu copii sub 6 ani Cuplu tanar cu copii scolari Cuplu matur cu copii la liceu sau facultate Cuplu matur fara copii

Cautatorii de distractie (14.0%)

Pasionatii de cultura (16.8%)

Pensionar casatorit sau singur Tabelul 8.2 Influenta ciclului de viata familiala asupra consumului turistic Clasa sociala. Tabelul urmator arata care sunt principalele diferente dintre turisti in functie de clasa sociala din care fac parte. Turist apartinand unei clase superioare Dedica o parte insemnata din timpul sau calatoriilor si turismului Calatoreste cel mai adesea din placere sau din motive de afaceri Calatoreste in general singur sau cu familia Calatoreste aproape in exclusivitate cu vehicule de lux proprietate personala (automobil, iaht, elicopter) sau cu avionul Dispune de case de vacanta particulare sau apeleaza la serviciile hotelurilor de lux Solicita o mare varietate de servicii auxiliare pe parcursul calatoriei Turist apartinand unei clase medii sau inferioare Dedica turismului o parte redusa din timpul sau Calatoreste de multe ori fortat de probleme familiale sau de sanatate Calatoreste deseori in grup, pentru a beneficia de reduceri de tarife Calatoreste cu mijloace de transport in comun (tren, autocar)

experiente noi Ia cel mai adesea vacante scurte, din cauza restrictiilor de timp Cauta destinatii potrivite pentru petrecerea vacantei in familie; copiii au mare influenta asupra parintilor La fel ca in etapa anterioara; in plus, copiii cauta tot mai mult independenta Copii isi petrec adesea vacantele in alte locuri decat parintii Dispus sa ia vacante mai lungi, cu activitati variate (timpul nu mai reprezinta o problema) Prefera vacantele pasive

Evenimente familiale (20.7%)

Vacante in familie (14.4%)

Tabelul 8.2 Principalii factori motivatori ai turistilor din Noua Zeelanda

Perceptiile. In general, perceptia asupra unui obiectiv sau destinatii turistice este data de interactiunea intre stimulii specifici obiectivului (forme, colorit, ambianta sonora) si factorii care tin de personalitatea clientului. Asadar, doi turisti pot percepe in mod diferit una si aceeasi destinatie turistica. Mai mult, un individ nu realizeaza aproape niciodata o perceptie completa, obiectiva, a realitatii, deoarece numarul de stimuli pe care ii poate percepe si capacitatea de memorare a acestora sunt limitate. Un alt aspect important cu privire la perceptii se refera la stabilitatea si durabilitatea acestora: odata ce o persoana are o anumita perceptie asupra unui obiect (de exemplu, hotelul X este murdar sau statiunea Y este prea zgomotoasa), aceasta perceptie este foarte dificil de schimbat. De asemenea, perceptiile sunt de multe ori alterate de o serie de prejudecati (si ele foarte greu de inlaturat): individul nu vede toate aspectele realitatii, ci numai ceea ce vrea el sa vada. Atitudinile. Atitudinea este predispozitia unei persoane de a raspunde intr-o maniera favorabila sau nefavorabila la o oferta turistica. Ea are in final implicatii foarte puternice asupra pozitiei pe piata a produselor turistice. Atitudinea presupune trei aspecte: un aspect cognitiv (cat de bine cunoaste clientul statiunea Baile Tusnad, de exemplu); un aspect afectiv (cat de mult ii place aceasta statiune); un aspect comportamental, care decurge din celelalte doua si care ne indica tendinta sau dispozitia clientului de merge in concediu la Baile Tusnad. Cea mai utilizata metoda de evaluare a atitudinilor turistilor este cea propusa de Fishbein si Rosenberg. Fiecare produs turistic analizat (poate fi vorba de o destinatie, un prestatar turistic, un produs forfetar, un serviciu etc.) este descris printr-un set de caracteristici (maxim 20-25), utilizandu-se in general studii de tip focus grup. Ulterior, cu ajutorul unor anchete de piata, fiecarei caracteristici i se atribuie un coeficient de importanta (acesti coeficienti sunt subunitari, iar suma lor este egala cu 1). Apoi in cursul unei alte anchete, se cere respondentilor sa atribuie o nota fiecarui produs, la fiecare caracteristica in parte. Atitudinea clientilor fata de fiecare produs se masoara cu ajutorul formulei: unde Ai este atitudinea pietei fata de produsul sau serviciul turistic i, Nij nota acordata produsului i la caracteristica j iar Ij coeficientul de importanta al caracteristicii j.

Solicita cazare si masa de calitate relativ modesta Apeleaza rar la serviciile auxiliare propuse la fata locului

Practicienii romani motiveaz neutilizarea termenului voiaj prin aceea c se creeaz riscul confuziei cu ageniile de voiaj S.N.C.F.R. De fapt, in condiiile prezentate, nu exist o deosebire de esen intre obiectul de activitate al unei agenii de turism, care vinde i bilete la mijloacele de transport, i cel al unei agenii de voiaj S.N.C.F.R., atata doar c in primul caz se vor vinde i produse turistice (sejururi, circuite cuprinzand pachete de servicii). La randul su, S.N.C.F.R. poate monta astfel de produse, pe care s le vand prin ageniile sau sucursalele proprii. Societatea analog din Frana (denumit S.N.C.F.) realizeaz i astfel de activiti. Refuzul identificrii cu agenia de voiaj ii poate avea originea i intr-o inelegere limitat a fenomenului social-economic pe care il reprezint turismul. Cu cateva excepii, turismul include totalitatea deplasrilor in afara localitii de reedin i crora nu le corespunde acordarea unei remuneraii la locul de destinaie. Deci, turismul se traduce i prin vizite la rude i prieteni, edere in locuine secundare, deplasri in interes de afaceri (delegaii) sau la cumprturi, plecri in concediu pe cont propriu etc. In astfel de cazuri, biletele de transport se procur printr-o agenie C.F.R. Diferena intre aceste situaii i cele aferente produselor turistice prefabricate nu este una de fond, ci privete doar modalitatea de satisfacere a nevoilor specifice (cazare, alimentaie etc.), fie in cadrul unor formule non-comerciale (care nu genereaz un raport nemijlocit marf-bani), fie prin comanda i achitarea pe loc a serviciilor prestate in cadrul unor uniti specializate, fie in contextul unui pachet de servicii achiziionat cu anticipaie. In nici un caz, o formul i, implicit transportul aferent, nu este mai turistic decat alta, ci doar presupune un grad diferit de concepere i organizare. Pentru a conchide, prin agenie de voiaj trebuie s se ineleag o intreprindere comercial avand ca scop: asigurarea tuturor prestrilor de servicii privind transporturile, cazrile in hoteluri, moteluri etc sau aciunile turistice de orice fel; organizarea de cltorii individuale sau colective, la pre forfetar, cu un program fie stabilit de agenie, fie la libera alegere a clientului. Agenia de voiaj poate s exercite numai o parte din aceste activiti3. De asemenea, orice persoan care ofer voiaje cu titlu lucrativ trebuie s aparin personalului unei agenii acreditate sau s acioneze in calitate de corespondent al unei agenii, sub responsabilitatea acesteia. Tipologia ageniilor de turism

Calatoreste foarte des in strainatate

Calatoreste cel mai adesea pe distante mici, in interiorul tarii sau regiunii in care locuieste

Tabelul 8.3 Influenta clasei sociale asupra comportamentului Liderii de opinie sunt persoane care exercita o influenta puternica asupra grupului din care fac parte. Un lider de opinie ii poate apropia sau indeparta pe membrii grupului de un produs sau o marca, prin atitudinea pe care le-o imprima fata de aceasta. Liderul ar putea fi stimulat intr-un fel sau altul sa achizitioneze un serviciu (de exemplu, i se ofera un tarif preferential la hotel sau o excursie gratuita), urmand apoi ca el sa transmita grupului informatii pozitive despre firma turistica, convingandu-i astfel si pe altii sa apeleze la oferta sa. Factorii situationali sau conjuncturali In aceasta categorie de factori se inscriu: Ambianta fizica. Este vorba aici atat de ambianta de la locul unde clientul cumpara produsul (iluminat, temperatura, colorit, ambianta sonora etc.) cat si de cea care defineste produsul turistic (climatul, starea vremii, posibilitatile de acces, frumusetea si varietatea peisajului, atmosfera de la localurile de agrement etc.). Ambianta de la agentia de turism influenteaza intr-o masura mai mare sau mai mica decizia de cumparare, iar de ambianta de pe parcursul calatoriei depinde satisfactia sau insatisfactia turistului. Ambianta situationala. Comportamentul turistului depinde in foarte mare masura de circumstanta in care se afla si de persoanele care sunt de fata in momentul luarii deciziei de cumparare sau pe parcursul sejurului sau voiajului. De exemplu, un barbat tata de familie se va comporta intr-un fel atunci cand se afla in vacanta cu sotia si copiii si in alt fel atunci cand calatoreste intr-un grup de prieteni; o persoana se va comporta intr-un fel atunci cand viziteaza un muzeu de arta si in alt fel atunci cand viziteaza un parc de distractii; pe timpul unei calatorii in grup, un turist se va comporta altfel decat atunci cand calatoreste singur; atunci cand ia masa la un restaurant de lux, o persoana se va comporta probabil altfel decat atunci cand se afla intr-o berarie, si asa mai departe. Timpul. Factorul timp isi face simtita influenta in special in trei situatii. Mai intai, este vorba de timpul pe care il are la dispozitie turistul pentru adoptarea deciziei de cumparare. Cu cat acest timp este mai mare, cu atat potentialul turist va acorda o atentie mai mare detaliilor. In Europa Occidentala planificarea vacantei principale a anului incepe de multe ori cu cinci-sase luni inaintea plecarii. In al doilea rand, este vorba de durata sejurului sau voiajului. Daca acesta este mare, si exigentele turistului privind confortul vor fi mai mari. In sfarsit, timpul disponibil intre momentul achizitiei si momentul platii poate influenta decizia de cumparare; aceasta este in general mai usoara atunci cand turistul are posibilitatea de a face un credit (mai ales in cazul sejururilor foarte scumpe). Starea de spirit sau dispozitia psihica a turistului dintr-un anumit moment este un alt factor conjunctural care afecteaza comportamentul. Un client obosit sau prost dispus este mult mai greu de multumit decat unul aflat intr-o dispozitie psihica buna. Persoanele care iau contact direct cu clientii (de exemplu, receptionerul de la hotel sau insotitorul grupului de turisti) ar trebui sa aiba priceperea de a sesiza starea de spirit a fiecaruia si de a actiona in mod corespunzator.

Personalitatea turistului. Personalitatea este formata din ansamblul caracteristicilor, credintelor, convingerilor, obiceiurilor care definesc o persoana si o deosebesc de celelalte. Una din cele mai cunoscute tipologii ale turistilor in functie de personalitate este cea creata de Plog in anul 1987. Plog a descris urmatoarele opt segmente de turisti: aventurosii, carora le place sa exploreze mereu noi locuri, noi activitati; iubitorii de placere cauta luxul si confortul in orice calatorie; impasibilii iau deciziile repede, fara planificare; increzatorii, care sunt interesati in experiente unice si neobisnuite; planificatorii, care pregatesc calatoria in detaliu cu mult timp inainte de a pleca; masculinii, care cauta in permanenta activitatile in aer liber; intelectualii, interesati de istorie si cultura; socialii, cei care cauta sa se apropie de oameni in timpul calatoriei. Imaginea despre sine este strans legata de personalitate si se refera nu atat la trasaturile reale ale unui individ, cat la perceptia pe care el doreste sa o transmita altora. De exemplu, o persoana care doreste sa para bogata (chiar daca in realitate lucrurile nu este tocmai asa) va cheltui bani multi pe servicii de lux, mai ales atunci cand este in prezenta altora, iar un individ care doreste sa para sportiv va profita de orice moment propice pentru a demonstra altora conditia sa fizica. Stilul de viata este un sistem de descriere a unui individ plecand de la centrele sale de interes, de la ideile, opiniile si actiunile sale, respectiv de la modelele de consum pe care le adopta. Cel mai cunoscut model de descriere a stilurilor de viata este cel codificat AIO (atitudini, interese, opinii). In notiunea de stil de viata sunt cuprinsi de fapt marea majoritate a factorilor de comportament.

22.

AGENII DE TURISM: DEFINIIE, TIPURI, ACTIVITATEA DESFURAT

Factorii sociali Familia. Atat familia din care provine individul, cat si familia pe care el o intemeiaza ,sunt medii in care se transmit foarte usor opiniile si atitudinile (favorabile sau nefavorabile) cu privire la turism si calatorii, la diferitele forme de turism sau destinatii turistice. Familia de provenienta este interesanta in principal sub aspectul orientarilor pe care le imprima individului (spre sedentarism sau miscare, spre risc sau siguranta), iar cea de-a doua familie prin prisma influentelor pe care le au membrii familiei unii asupra altora in deciziile cu privire la vacante si calatorii. Un element care afecteaza intr-o mare masura comportamentul consumatorului de turism este ciclul de viata al familiei. Tabelul urmator prezinta in mod sintetic preferintele privitoare al turism in functie de etapa din ciclul de viata. Faza ciclului de viata familiala Copil Adolescent Celibatar Comportament Prefera statiunile montane sau de pe litoral unde exista posibilitati de joaca Prefera statiunile cu viata de noapte, calatoriile in grup Preferinte indreptate spre aventura, cunoastere,

Organizarea activitilor turistice se realizeaz de ctre diveri ageni economici din turism. Acetia sunt persoane juridice, societi comerciale cu capital de stat, privat, mixt, societi familiale sau persoane fizice care presteaz servicii specifice acestei activiti: hoteluri, servirea mesei, transport, tratament balnear, servicii de agrement. Tur-operatorii sunt ageniile economice care activeaz n calitate de persoana juridic, posed licen de turism i se ocup de formarea pachetelor turistice, destinate comercializrii acestora, prin intermediul ageniilor de turism sau direct consumatorilor. Agenia de turism este un agent economic, nregistrat n calitate de persoan juridic care dispune de licen de turism i care procur produsele turistice elaborate de tour-operator, emite pe ele foi turistice e le comercializeaz turitilor. Agenia de turism este intermediarul privilegiat intre aceti prestatori i turist. Datorit diversitii serviciilor solicitate de ctre clienii-turiti, ageniilede turism s-au specializat in timp, ceea ce a condus la clasificarea acestora in mai multe tipuri. Turismul organizat a aprut o dat cu afirmarea turismului ca fenomen de mas. El se desfoar numai pe baz de contracte incheiate intre prestatorii de servicii turistice i ageniile de turism. Agenia de turism1 este un important distribuitor al produselor turistice. Ea deine frecvent monopolul vanzrii, pentru c are dou mari avantaje fa de alte forme de distribuie: protecia aproape total a consumatorului de turism i garaniile financiare acordate atat turitilor, cat i prestatorilor . Concepte i tipologie In literatura de specialitate i in terminologia Organizaiei Mondiale a Turismului (OMT) se folosete noiunea de agenie de voiaj, care difer conceptual i terminologic de conceptul romanesc. In rile cu activitate turistic intens, agenia de voiaj este o firm independent sau o reea de firme avand ca obiect rezervarea i comercializarea biletelor pentru mijloacele de transport i vanzarea produselor turistice fabricate de ctre tour-operatori2.

In continuare sunt descrise principalele caracteristici ale acestor tipuri de agenii. 1. Ageniile de voiaj angrosiste Cuvantul tour-operator este un anglicism care se poate aplica oricrei agenii de voiaj care organizeaz i opereaz voiaje, dar in limbajul turistic acest termen se aplic in special acelor agenii de voiaj care: sunt mari grupuri de societi, constituite prin integrare orizontal cu alte agenii de voiaj, sau vertical cu companii aeriene, lanuri hoteliere, companii de autocare etc.; utilizeaz mijloace de transport i spaii de cazare proprii i beneficiaz de sinergiile grupului din punct de vedere al costurilor i al comercializrii; reeaz mrci pentru diferitele programe turistice; opereaz la nivel internaional; inregistreaz cifre mari de clieni i de vanzri. Ageniile de voiaj angrosiste sunt, cum indic i numele, acele intreprinderi care contracteaz servicii numeroase i diverse i le revand loc cu loc, prin intermediul ageniilor de voiaj detailiste. In practic, termenii touroperator i agenie de voiaj angrosist difer doar prin dimensiunea intreprinderii i pot fi sinonime din punct de vedere al activitii, dac au in comun urmtoarele caracteristici: Principala funcie de producere de voiaje la ofert (pachete turistice, voiaje organizate sau voiaje combinate), adic realizate din propria iniiativ a ageniilor de voiaj, orientate spre o anumit pia potenial. Totui, noile exigene ale cererii cresc ponderea voiajelor individualizate (voiaje forfetare sau taylor made), cu consecine asupra costurilor i operrii acestor voiaje; In unele ri, ca Spania, ageniile de voiaj clasificate ca angrosiste ii vand voiajele i produsele exclusiv prin intermediul ageniilor detailiste i acestea sunt primii lor clieni. Ageniile de voiaj angrosiste exercit funcia de consultan pentru ageniile detailiste, iar acestea ofer consultan consumatorului final. In alte ri, tour-operatorii i ageniile de voiaj angrosiste pot s vand direct publicului; Contracteaz servicii turistice in mari cantiti i negociaz tarife sczute cu furnizorii, pentru a reduce preurile de vanzare ale serviciilor oferite turistului. Realizarea acestor contractri presupune, de asemenea, exercitarea funciei de mediere. In cazul tour-operatorilor, acetia utilizeaz, cum am artat mai inainte, hoteluri i transporturi proprii i ii asigur locurile pe care le oferteaz; Ii asum riscuri pentru contractri anticipate, pentru exploatarea ofertei i pentru activitile de marketing; Afacerea lor este fundamentat pe numrul mare de cltori, dar rentabilitatea pe loc vandut poate fi destul de joas, mai ales in funcie de conjunctura pieei. In timpul crizei consumului din ultimii ani s-a produs o proliferare de oferte i super-oferte pentru a atrage publicul, care a pus in pericol real capitalizare acestor intreprinderi; Obinuiesc s ofere programe specializate pe destinaii, segmente de pia sau produse, cu mrci diferite, in numele tour-operatorului sau ageniei de voiaj en gros-iste. Cum piaa lor potenial ajunge la mii de persoane, sunt obligate, de asemenea, s distribuie mii de brouri in fiecare sezon; Posed o structur intern complex, pentru a putea realiza proiectarea, organizarea i comercializarea produselor i voiajelor. 2. Ageniile de voiaj detailiste Sunt intreprinderi mici, a cror funcie principal este cea de mediere a serviciilor turistice sigure sau a pachetelor elaborate de ageniile de voiaj angrosiste. In aceste agenii de voiaj este fundamental exercitarea funciei de consultan, deoarece ele sunt in contact direct cu clientul. Acest tip de agenie poate s produc i propriile pachete, dar, datorit dimensiunii intreprinderii, o fac la scar mic. 3. Ageniile de voiaj mixte Acest tip de agenie de voiaj realizeaz simultan activitile unei agenii de voiaj detailiste i angrosiste. Aceste agenii funcioneaz ca agenii de consultan (au contact direct cu publicul), mediere i producie a pachetelor, pe care le pot vinde direct consumatorului sau le pot distribui ctre alte agenii de voiaj, chiar dac acestea nu aparin propriei reele. Este foarte frecvent faptul c ageniile de voiaj mixte iau fiin ca agenii de voiaj detailiste, ii extind numrul de sucursale i creeaz produse proprii, pe care le distribuie iniial in reeaua proprie. Cand dimensiunea produsului conduce la mrirea punctelor de vanzare, multe din aceste agenii devin mixte. i astfel pot distribui produsele lor prin intermediul oricrei agenii de voiaj. In tabelul 3.4 sunt prezentate principalele diferene dintre aceste tipuri de agenii de voiaj. 4. Ageniile de voiaj emitoare (outgoing) Aa cum indic i numele, sunt agenii de voiaj care emit sau trimit turiti spre zone geografice naionale i internaionale altele decat cele in care este situat agenia

de voiaj. Piaa acestor agenii de voiaj o constituie turitii care pleac i care doresc transport sau servicii in alte localiti din ar sau strintate. 5. Ageniile de voiaj receptoare (incoming) Aceste agenii se ocup cu atragerea turitilor din alte zone geografice. Ageniile de voiaj receptoare pot fi clasificate in: a) Agenii de voiaj urbane i costiere, situate in zone de mare afluen turistic. Unele pot fi de mici dimensiuni, dar localizarea strategic lang locuri cu trafic turistic intens le poate aduce o cifr important de vanzri. Se ocup de turismul de trafic, pentru c sunt situate in apropierea monumentelor sau centrelor turistice, sau funcioneaz ca antene ale tour-operatorilor strini, crora le asigur urmtoarele servicii de destinaie: contractarea de hoteluri i apartamente asisten i transport turitilor de la aeroporturi, porturi, staii la hoteluri i centre de recreere sau loisir organizarea de servicii sau produse scurte: vizite i excursii, cine, petreceri organizarea de circuite schimb de devize alte servicii b) Agenii de voiaj mari sau mijlocii cu departamente receptoare mari i sucursale in strintate dedicate captrii traficului emitor. Aceste agenii de voiaj organizeaz urmtoarele servicii: servicii de destinaie, ca cele menionate anterior (la punctul a). voiaje i produse de mare anvergur in diferite zone ale lumii. congrese, convenii i voiaje incentive. 6. Ageniile de voiaj emitoare-receptoare Decizia pentru a se dedica atat traficului emitor, cat i receptor, este luat in funcie de experiena acumulat; este recomandat, de obicei, o cercetare pe pia preliminar. Intrarea pe piaa receptoare fr contracte cu piaa extern emitoare aduce dificulti enorme. Infiinarea unei agenii emitoare, dar cu traficul potenial al zonei, poate fi, de asemenea, riscant, datorit numrului mare de agenii de voiaj existente. 7. Ageniile de voiaj specializate Sunt agenii de voiaj en gros-iste sau detailiste care se dedic unui anumit segment al cererii, unor destinaii sau produse destinate. Unele i-au inceput activitatea sub o form mai mult sau mai puin intrus, organizand voiaje pentru asociaii sau cluburi. Odat detectat piaa potenial, se instaleaz ca agenii de voiaj i acord asisten personalizat. Produsele i segmentele care merit atenie special sunt: Cursurile de limbi strine, turismul sportiv, trekking i aventur, congresele i conveniile, targurile, turismul pentru varsta a treia, turismul de tineret, ecoturismul etc. Aceste agenii de voiaj trebuie s domine destinaiile i furnizorii de servicii pentru specializarea lor, s fixeze tarife competitive, s depeasc riscurile contractuale s realizeze campanii de comercializare pentru a se face cunoscute ca specialiste, atat pentru ageniile detailiste, cat i pentru consumatorul final. 8. Ageniile de voiaj implant Acest tip de agenii sunt amplasate in sediile unor firme i corporaii mari; clienii lor, care sunt salariaii acelor firme, pot obine bilete i alte aranjamente pe loc i personal. Aceste agenii, de obicei, sunt filiale ale ageniilor comerciale. In 1990 acestea deineau circa 11% din totalul ageniilor de voiaj. In unele cazuri, ageniile comerciale prefer s nu deschid un birou implantat, ci s instaleze un punct de lucru pentru imprimarea biletelor la sediul clientului. Conform acestui aranjament, clientul cheam la telefon agenia, pentru a aranja o cltorie, iar agenia, in loc s tipreasc biletul in biroul su i apoi s-l expedieze cu pota clientului, il completeaz i il tiprete direct la sediul clientului. Ele promoveaz aa-numitul turism de afinitate, adresandu-se unor grupuri mai mult sau mai puin formale, constituite inainte de plecarea in voiaje. Ageniile de voiaj in sistem de franciz Franciza este un sistem de colaborare intre dou pri, juridic independente, in care o parte (francizor), titular al unei mrci, produse sau servicii, sau sisteme de comercializare, cedeaz altei pri (francizat) dreptul de exloatare a mrcii, dup nite tehnici comerciale uniforme. Francizorul ii pune la dispoziie francizatului, in schimbul unei sume sau procent, elemente ca: marca i imaginea corporativ; know-how sau formula probar pentru gestionarea cu succes i diferenierea afacerii sale; servicii sau produse proprii; formare; gestiunea cumprturilor; plan de comercializare sau de marketing. Aceast formul este perfect valid pentru ageniile de voiaj, dar in unele ri s-au fcut anumite confuzii intre autorizarea sucursalelor i a intreprinderilor francizate. 9. Ageniile de voiaj virtuale Internetul este util ageniilor de voiaj virtuale care oferteaz, vand i chiar liciteaz servicii i voiaje in reea. Aa au aprut Travelocity care opereaz prin Sabre, Expedia i Worldspan i ii aparine lui Bill Gates, creatorul Microsoft. Orice agenie de voiaj actual poate avea forma sa virtual, cand creeaz o pagin Web i faciliteaz contractul on line clienilor. 10. Ageniile de voiaj cu ofert de servicii complete Cu toate c aceste oferte se ocup de toate tipurile de voiaje, mai mult de jumtate din cifra lor de afaceri provine din categoriile de voiaje de grup i individuale. Cele mai mari companii din lume care ofer servicii complete, avand birouri in majoritatea rilor lumii, sunt AMERICAN EXPRESS i THOMAS COOK.

Numrul i structura tour-operatorilor depind de gradul de integrare al produselor pe care le asigur i de capacitile de care dispun. Ei se pot impri in trei categorii principale: a) generaliti (universali), care creeaz i pun la dispoziia beneficiarilor categorii diverse de produse; b) specializai, care sunt profilai pe un singur gen de turism; c) punctuali, care sunt profilai pe produse oferite la comanda unor grupuri de clieni. Tipuri de touroperatori reprezint creatorii de pachete turistice i organizatorii de cltorii turistice, forfetare de tip leisure avnd rol de intermediari ntre furnizori i consumatori, prin producerea de pachete turistice rezultate din combinarea elementelor ofertei (cazare, transport, alimentaie, agrement) direct sau prin agenii de turism. variaz n funcie de mrime i tipul operaiunilor derulate. 1. Touroperatorii turismului de mas: constituie en-gross-itii domeniului i predomin pe piaa rilor emitoare de turiti: Manstram touroperators sau Mass market touroperators (pachete standard cel mai adesea de sea, sand, sun pt. publicul larg); clientela de baz este format din turiti sensibili la preuri i cu buget de cheltuieli redus; succesul lor este obinerea unui volum de vnzri foarte mare care le permite negocierea unor tarife sczute pt. toate serviciile unui pachet. Pe lng rolul de creatori de pachete turistice au o importan semnificativ n stimularea cltoriilor turistice i dezvoltarea turismului (direcionarea fluxurilor turistice) n destinaii unde desfoar operaiuni. Puterea lor const n transformarea unor destinaii de vacan n zone total dependente de operatorul respectiv. 2. TO specializai: orienteaz oferta pe produse de ni i concep pachete turistice sau servicii pt. clienii mai sofisticai. Caracteristica principal este personalizarea vacanelor. Pachetele turistice se orienteaz pe caracteristicile i valorile destinaiilor sau pe calitatea i diversitatea componentelor pachetului. Clasificare:tipuri de vacane;segmente de turiti;tipuri de activiti;anumite destinaii;n funcie de buget. Caracteristici ale TO de mas Caracteristici ale TO specializai Achiziionarea en-gross de contingente Producia specializat pe tipuri de de cazare i transport vacane, destinaii sau mijloace de transport Pachete de vacan clasice i foarte Ofert limitat pe pachete turistice populare adaptate uneia sau ctorva nie de pia Oferta de largi dimensiuni dar rigide Distribuia direct ctre consumator Produsele, destinaiile, hotelurile sunt Oferta se promoveaz n special prin substituibile ntre ele brouri i internet Canale de distribuie n special prin Exist numeroi TO specializai intermediari (mai rar direct cu clientul) independeni precum i TO de grup sau afiliai unei reele Oferta se distribuie prin cataloage i bouri standard 3. TO pe extern outbound travel operators: axai pe producia i vnzarea de pachete i servicii turistice pt.cei care cltoresc afar; 4. TO pe intern domestic travel operators: pt. interiorul rii de reedin; 5. TO de incoming: organizeaz i vnd pachete turistice i servicii separate turitilor care vin s viziteze alte ri; parteneri de baz ai marilor grupuri de organizatori de cltorii turistice; 6. Ground handling agents (GHA ageni locali): TO locali care se ocup n general de partea de transfer a turitilor; 7. TO de bussiness: pt. oameni de afaceri; 8. Organizatorii de incentiv-uri (ITO incentive travel organizers): organizeaz pachete turistice pt. turiti incentive (pt. firme care i recompenseaz angajaii); 9. TO de grupuri: agenii de turism i TO care organizeaz pachete turistice pt. membrii unor cluburi, asociaii sau categorii sociale; deseori sunt voluntari reprezentnd o serie de organizaii i asociaii non profit.

TOUR-OPERATORII ,DEFINIRE, FUNCTII ,TIPURI, ACTIVITATEA DESFASURATA Tur-operatorii sunt ageniile economice care activeaz n calitate de persoana juridic, posed licen de turism i se ocup de formarea pachetelor turistice, destinate comercializrii acestora, prin intermediul ageniilor de turism sau direct consumatorilor. Tour-operatorii sunt productorii sau fabricanii de voiaje forfetare. Prezena acestora este mai frecvent in Europa, in special in Anglia i Germania, dar este mai dinamic in celelalte ri europene i Japonia. Touroperatorii, spre deosebire de ageniile de turism, sunt intreprinderi de mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan naional i internaional atat pe orizontal, cat i pe vertical. Specializarea tour-operatorilor in fabricarea voiajelor forfetare ii difereniaz de ageniile de turism care nu intervin decat in comercia-lizarea produselor turistice. Tour-operatorii au deci statutul juridic de agent de turism, dar i de asociaie care fabric i vinde forfetar produsele turistice integrate. Tour-operatorii moderni sau organizatorii voiajelor de grup sau individuale aa cum ii cunoatem astzi, acioneaz inc de la jumtatea secolului al XIX-lea i probabil c sunt urmaii ageniilor de bilete pentru cltoriile cu vaporul cu aburi sau pe calea ferat. In afara vanzrii de cltorii, agenii erau eventual solicitai s creeze itinerarii i s asigure cazare pentru clienii bogai. Din aceast activitate s-a dezvoltat afacerea organizat de vanzare ctre turiti a voiajelor organizate. Tour-operatorii sunt intreprinderi turistice comerciale, specializate in crearea de voiaje forfetare .De capacitatea lor de a atrage i a direciona un numr cit mai mare de persoane ctre cltorii externe depinde, in cea mai mare msur, creterea viitoare a circulaiei turistice internaionale i, astfel, schimbul de valori spirituale i materiale intre rile lumii. In industria turistic, tour-operatorii pot fi considerai, dup unii specialiti, drept angrositi. Spre deosebire de ageniile de voiaj, tour-operatorii sunt intreprinderi de mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan naional i internaional atat pe orizontal, cat i pe vertical2. Tour-operatorul este un organizator de voiaje care face oficiul de productor pentru industria turistic. Procesul de producie in acest caz acoper o perioad care poate varia intre 12 i 13 luni. Tour-operatorii se difereniaz dup nivelul de integrare a produselor turistice i dup capacitatea lor de ofert. De asemenea, ei se pot diferenia dup poziionare, dup destinaie, dup profilul socio-demografic al clientelei, dup activitile oferite. In structura organizatoric a unui productor de voiaje, departamentul producie joac un rol esenial, tour-operatorul avand ca misiune, in funcie de obiectivele i strategia aplicat, conceperea i crearea de produse turistice. El indeplinete patru funcii: funcie de studiu de pia i de previziune; o funcie de cercetare a produselor; o funcie tehnic de fabricare a produselor turistice; o funcie economic, legat de fixarea preurilor. Categorii de tour-operatori:

23.

24. DIRECTII DE COORDONARE SI REGLEMENTARE A ACTIVITATII TURISTICE Reglementarea si organizarea activitatii turistice Pentru ca turismul in Republica Moldova sa prospere, intreprinderile turistice din sectorul public si cel privat trebuie sa opereze cu un minimum de cerinte administrative. Reglementarea activitatii intreprinderilor din industria turistica este necesara pentru a asigura: calitatea serviciilor si facilitatilor conform standardelor internationale; protectia si securitatea turistilor; angajarea unui personal calificat. Se recomanda ca licentele privind activitatile de turism sa fie acordate de Departamentul Dezvoltarea Turismului. In prezent activitatea turistica se desfasoara preponderent in capitala. Este binevenita extinderea si dezvoltarea echilibrata a activitatilor de turism pe tot teritoriul republicii, ceea ce va genera locuri noi de munca si beneficii socio-economice pentru comunitatile locale. Aceasta va necesita masuri de coordonare la nivel local. Departamentul Dezvoltarea Turismului, in calitatea sa de autoritate a administratiei publice de specialitate, reglementeaza activitatea de turism la nivel national, or, la nivel teritorial, este necesara crearea unor servicii de specialitate suplimentare. Autoritatile locale vor fi incurajate sa ia in considerare potentialul turistic din regiunile lor si, in colaborare cu Departamentului Dezvoltarea Turismului, sa determine directiile de dezvoltare a turismului la nivel teritorial si sa creeze servicii teritoriale de specialitate. Imaginea Republicii Moldova ca tara turistica receptoare poate fi serios afectata daca la sosire vizitatorii vor intimpina dificultati de trecere a frontierei, birocratie excesiva, taxe si costuri majorate. Primele impresii ale turistilor sint deosebit de importante in acest sens. Se recomanda o revizuire a procedurilor, taxelor si facilitatilor ce tin de trecerea frontierei, fara a pune in pericol securitatea tarii si obiectivele controlului vamal. Aceasta revizuire trebuie facuta in asa fel, incit procesul de sosire sa fie agreabil pentru vizitatori. Cadrul normative Legea turismului nr. 798-XIV din 11 februarie 2000, precum si alte acte normative in vigoare, constituie cadrul juridic general pentru implementarea prezentei Strategii, insa pentru dezvoltarea anumitor forme de turism (turismul rural, ecologic, vitivinicol, cultural, balnear, social etc.) se impune elaborarea si implementarea unor acte normative aditionale. Se recomanda armonizarea legislatiei turistice nationale cu alte prevederi legale din domeniile conexe, precum si ajustarea acesteia la normele internationale. Indeplinirea acestor recomandari va necesita modificari in Legea bugetului.

agent economic specializat n turism, care se oblig s procure celeilalte pri, n schimbul unui pre, un sejur sau un voiaj, asigurnd acestuia reconfortarea i agrementul. Scopul contractului de turism l constituie asigurarea ofertei agrementului turistului, realizare care presupune din partea prestatorului sau furnizorului de servicii turistice, n executarea obligaiilor contractuale asumate, un complex de servicii, cum ar fi transportul, cazarea, masa, tratamentele curative n anumite staiuni balneoclimaterice, odihna n staiuni montane sau maritime, sporturi de sezon, asigurarea unor circuite pentru vizitarea locurilor de interes istoric sau de un pitoresc deosebit, asistena medical, prestaii de transport implicate de realizarea serviciilor mai sus enumerate, vize de intrare n ar sau ieire din ar. Agentul economic de turism pune la dispoziia turistului un pachet de servicii: un voiaj sau un sejur, deja organizate, pe care turistul le cumpr ca o marf, n temeiul contractului de turism, obiectul contractului de turism fiind vndut clienilor de ctre agenii economici de turism n schimbul unui pre. Prile contractului de turism sunt agentul de turism i turistul. Agentul de turism este de regul o societate comercial specializat n ncheierea contractelor comerciale de prestaii turistice. Agentul economic de turism, ca persoan juridic, acioneaz n relaiile cu terii, prestatori de servicii, n numele i pe contul su, iniiind, organiznd i coordonnd prestaiile terilor subcontractani; turistul, cea de-a doua parte n contractul comercial de turism, este o persoan fizic, care are doar capacitatea civil de a contracta, categorie n care intr i minorul cu capacitate de exerciiu restrns, asistat de printe sau tutore. Contractul de turism are urmtoarele caracteristici: este un contract sinalagmatic, deoarece nate obligaii n sarcina ambelor pri contractante, agentul economic de turism pe de o parte, inut de obligaia de a oferi voiajul sau sejurul i turistul pe de alt parte, inut de obligaia de plat a preului; este ca un contract cu titlu oneros, ntruct fiecare parte contractant urmrete realizarea unui folos patrimonial; este un contract intuitu personae, identitatea agentului economic de turism, care ofer voiajul sau sejurul, constituie un element hotrtor n realizarea scopului individual pentru care ncheie contractul. Agentul economic trebuie s dea dovad de seriozitate, promptitudine i calitatea ct mai bun a prestaiilor. este un contract comutativ, ntruct existena i ntinderea prestaiilor oferite sunt cunoscute din momentul ncheierii contractului; este un contract consensual, ntruct cerina formei este reclamat numai pentru probaiune; Din punctul de vedere al agentului economic, contractul de turism este un contract comercial, iar pentru turism acesta este unul civil. Contractul de turism nu poate fi asimilat cu contractul de mandat, ntruct agentul economic de turism ofer spre vnzare un voiaj sau un sejur pentru care turistul nu-i d mandat, contractele cu terii prestatori de servicii fiind ncheiate de agentul economic de turism n numele i pe contul su, asumndu-i deci riscurile. O analogie a contractului de turism cu contractul de comision nu se poate face (deoarece n relaiile cu terii agentul economic acioneaz n nume propriu i pe contul su i nu n contul comitentului - respectiv a beneficiarilor de servicii - precum n contractul de comision). Dei turismul implic o deplasare n afara domiciliului de ctre turist, contractul de turism nu poate fi redus la contractul de transport, considernd c prestaia principal este cea de transport, iar celelalte prestaii au un caracter accesoriu i complementar. Raportat la scopul final urmrit prin contractul de turism, prestaia de cruie, indiferent de modalitatea n care se realizeaz (cu mijloacele proprii ale agentului de turism, ori pe baza unui contract separat ncheiat direct cu cruul de ctre turist ori de ctre agentul economic de turism), face parte din complexul prestaiilor pe care le implic asigurarea voiajului sau sejurului i care poate concura deopotriv la realizarea scopului urmrit. Ba mai mult, contractul de turism poart asupra unui sejur i nu a unui voiaj, situaie n care prestaiile de transport nu sunt avute n vedere la momentul contractrii, dup cum, atunci cnd contractul de turism are n vedere un voiaj de agrement pentru turist, prestaia de transport se poate executa pe baza unui contract separat ncheiat de turist cu cruul. Orice similitudine a contractului de turism cu contractul de antrepriz are n vedere doar rolul agentului economic de turism n organizarea i coordonarea prestaiilor terilor subcontractani, dar ignor situaia, tot mai frecvent, potrivit creia agentul economic de turism ofer turistului un voiaj ori un sejur deja organizate i care nu implic vreun control al turistului n organizarea acestuia. Pentru neexecutarea corespunztoare i la timp a prestaiilor convenite de pri se poate cere, aplicnd regulile generale ale contractului, desfiinarea contractului de turism prin reziliere, cu plata unor daune interese corespunztoare. Prile pot insera n contract penaliti, garanii i eventuale clauze privind condiiile n care poate fi cerut desfiinarea contractului. Contractul de turism internaional este un acord n temeiul cruia furnizorul de servicii de turism se oblig s efectueze servicii complexe de turism n ara sa de reedin n favoarea turitilor celeilalte pri, firm strin, devenit beneficiar, n schimbul unui pre convenit i pltit de aceasta din urm. Prile contractului internaional de turism sunt societile comerciale specializate n turism; ele stabilesc n contract clauze privind perioadele exacte ale sejurului, numrul turitilor pe fiecare grup, genurile de turism, circuitele sau excursiile ce se organizeaz, serviciile ce se vor presta. Contractul va conine preul i modalitatea de plat a preului n schimbul operaiilor de turism prestate n ara gazd, facilitile ce se acord, comisioanele ce se percep pentru serviciile prestate i reclam. Pe un alt plan, prile mai stabilesc n contract clauze referitoare la programele turistice, modul i momentul de formulare ale reclamaiilor, cile de soluionare a acestor reclamaii, rspunderile sau sanciunile aplicabile i clauzele exoneratoare de rspundere, precum i jurisdicia contractului. 26 CONTRACTUL DE COLABORARE CU STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA Contractul ntre hotelier i intermediarii din turism Cel mai frecvent i mai pragmatic criteriu de clasificare a contractelor ntre operatorii i intermediarii din turism este preluarea sau nu de ctre intermediar a riscului vnzrii produsului turistic contractat cu prestatorul, ctre consumatorul final. Conform acestui criteriu, contractele sunt: Contracte de comision (intermediere); Contractul cu garanie sau charter. Aceste dou categorii se suprapun n mare parte i n funcie de clasificarea lor, dup cum agenia de turism acioneaz n numele i pe seama hotelierului sau turistului sau n nume i pe cont propriu. Ultima variant este mai larg ca sfer de cuprindere, incluznd, alturi de situaiile de garantare a contingentului de camere, i pe cele n care agenia de turism presteaz serviciile n baza material proprie. n continuare prezentm principalele capitole ale contractului dintre hotelier si agenia de turism. Dei acestea sunt n mare parte aceleai pentru ambele grupe de contracte, se va evidenia, atunci cnd este cazul, prevederi specifice celor dou situaii. Obiectul contractului Obiectul contractului trebuie sa mentioneze serviciile oferite spre comercializare ageniei de turism de ctre prestator. Tot aici este bine s fie precizate, n cazul n care acestea nu constituie subiecte ale unor capitole separate, natura relaiei ntre pri n legtur cu comercializarea produsului, piaa i modul de comercializare a produsului de ctre agenia de turism contractat. Durata contractului Derularea contractelor n turism ncepe, de obicei, la data semnrii lor de ctre reprezentanii abilitati ai prilor. Durata contractului de turism poate fi precizat sau nu. Ultima situaie se ntlnete n cazul unor contracte pentru aciuni izolate, sau pentru care aceasta rezult din precizarea obiectului contractului, a prestaiilor i a datelor la care vor fi asigurate. Atunci cnd este precizat, durata contractului poate fi exprimat: Aproximativ (de ex. contract pentru sezonul de vara 2006) Exact (contractul este valabil pna la data de ). Durata contractului se stabilete n funcie de intervalele de timp la care apar sau pot aprea schimbri ale produsului comercializat, ale tarifelor acestuia sau ale altor condiii legate de angajamentele contractuale. Contingentul de spaii de cazare Contingentul poate fi exprimat n:

25. IMPORTANA CONTRACTELOR N ACTIVITATEA DE TURISM Contractul turistic ca form contractual comercial Contractul turistic 1. Contractul privind prestarea de servicii turistice contractul turistic - se ncheie n scris ntre agentul economic din turism i beneficiarul produsului turistic. 2. n contractul turistic se stabilesc volumul, condiiile i calitatea prestrii serviciilor, modalitatea de plat, termenul de valabilitate, drepturile si obligaiile prilor, responsabilitatea lor pentru nendeplinirea sau ndeplinirea defectuoasa a clauzelor contractului. 3. Modelul contractului turistic se elaboreaz de ctre Agenia Naional de Turism. Contractul de turism: Contractul de turism este instrumentul juridic de realizare a acestei activiti comerciale complexe turismul, i reprezint acordul ntre un

Numr de locuri (sau paturi), de obicei n contractele charter sau pentru hotelurile care din construcie au numai sau preponderent camere cu dou paturi; Numr de camere i, eventual, pe tipuri de capacitate, pentru unitile de cazare cu o structur divers sau atunci cnd agenia de turism dorete s promoveze i s ofere o astfel de structur clientelei sale; Numr de camere i numr de locuri, indicndu-se astfel echivalenta ntre cele dou mrimi. Contingentele mari de locuri, cuprinznd cteodat ntreaga capacitate de cazare a hotelului, sunt caracteristicile pentru contractele charter, mai ales n staiunile de vacant cu un turism de mas. Perioada de contingent Perioada de utilizare a contingentului este mparit n subperioade sau sezoane, dup diferite criterii, cel mai utilizat fiind cel al variaiei cererii i corespunznd unei variaii a tarifelor. Mrimea contingentului poate fi aceeai pentru ntreaga perioad de utilizare sau diferit pe sezoane, sau date de sosire. Graficul de sosiri Graficul de sosiri cuprinde n ordine cronologic datele de sosire a turitilor, n cazul comercializrii pe serii. Aceasta este specific nceputului turismului de mas, a turismului ca fenomen social. Seria este o durat predeterminat exprimat n zile a sejurului propus spre vnzare la agenia de turism. Ea este de obicei conceput astfel ncat ziua de ncepere a unei serii s coincid cu ziua terminrii celei precedente. Preuri/tarife Caracteristica preurilor din turism este diferenierea acestora, respectiv practicarea unor preuri diferite pentru acelai produs, funcie de criterii care sunt n mare msur exterioare prestaiei propriu-zise sau costurilor. Astfel, acelasi produs va fi comercializat la preuri diferite, n funcie de: Sezoanele turistice: extrasezon, sezon intermediar, vrf de sezon; Cel care comand i achit serviciile: un intermediar, consumatorul final, o societate pentru salariaii sau invitaii si; Criteriile socio-profesionale legate de consumatorul final; turist-om de afaceri; copil-adult-studentpensionar; Volumul consumului: sejur lungsejur scurt, grup individual; Momentul nscrierii i al plii. Uzual, in contracte, tarifele sunt diferentiate: Pe sezoane, de obicei 2 sau 3 la numr; Pentru turiti individuali i pentru grupuri, cu precizarea numrului minim de persoane care constituie un grup. Contractele de comision se ncheie la tarife brute cu menionarea comisionului exprimat de obicei ca procent din tariful brut. n contractele charter sau cu garantie, tarifele contractuale servesc n principal i sunt exprimate pentru a sta la baza calculului garaniei, ele fiind mai greu de reconstituit din preurile de vnzare ale intermediarului.

Unele agenii de transport deruleaz activiti de rent a car, in baza unor contracte de franciz (licen) cu firme de prestigiu internaional (Hertz, considerat cel mai mare prestator in domeniu, Avis, Budget, National, Dollar i Eurodollar, Eurocar etc.), cu acoperire foarte larg, conectate la sisteme de rezervare computerizate, colaborand cu diverse formule cu companiile aeriene sau feroviare. Cunoaterea i obligativitate clauzelor unor asemenea tipuri de contracte sunt necesare i trebuie avute in vedere de organizatorul de turism care execut asemenea activiti. Inchirierile de autoturisme pot fi asociate cu programe diverse, atractive pentru turiti, oferindu-le pachete speciale programe combinate. Spre exemplu, firma Hertz ofer tarife speciale pentru vizitarea complexului de agrement Disneyland-Paris, pentru programe cu tarife la zi, tarife per numr de personal, pachetele includ: transport, asigurare de accidente, asigurare personal, acces nelimitat la mijloacele de agrement. Pentru asemenea programe turistice, turistul contacteaz oficiul Hertz i alege produsul care il intereseaz. In privina deplasrilor cu autocarul se remarc o serie de caracteristici care le asigur un loc important pe piaa voiajelor (15-20%), este vorba de convivialitate, securitate, un anumit confort, suplee, pre accesibil, posibilitatea utilizrii pe distane lungi etc. Serviciile oferite de transportatori specialiti in domeniu se divizeaz in: Rute expres interne i internaionale. Inchirierea de autocare sau rute la cerere (charter). Organizarea de circuite sau excursii. Operaiuni de transfer. Sub aspectul organizrii, se poate vorbi de existena unor intreprinderi specializate in operarea pe curse de linie sau charter, cu activitate de sine stttoare sau integrate turismului, independente sau asociate in lanuri (de exemplu, sistemul Europabus, ce reunete toate rile Europei, inclusiv cele de est; Safety Motor Coaches Lines, care acioneaz pe teritoriul SUA; Cosmos, specializat in oferte combinate avion-autocar; Blues Cars i Frames Tours, specializate in organizarea de circuite).5 Pentru a se incadra in parametrii de eficien dorii i pentru a satisface cat mai multe dintre solicitrile turitilor, organizatorii de voiaje in autocar trebuie s asigure: cat mai buna personalizare a relaiilor cu prestatorii de servicii i cu grupurile; trasee turistice cat mai atractive (a cror strbatere s fie i posibil), prevzute cu staii special rezervate pentru imbarcarea-debarcarea grupurilor i pentru parcarea indelungat a autocarelor; capaciti de cazare, de servit masa etc. cat mai strict corelate cu mrimea grupurilor i cat mai omogene sub aspect calitativ (pentru a nu genera sistemul de discriminare in randul anumitor membri ai acestora); suficient operativitate in prestarea serviciilor (servirea grupurilor fiind o operaiune complex i delicat); servicii speciale (telefonice, de alimentare i reparare a autocarelor, de cazare) pentru oferi i ghizi etc. Organizatorii de voiaje in autocar pot fi de trei tipuri: 1. Cei care asigur, cu propriile vehicule, pe intreaga perioad a anului i pe linii regulate, servicii de transport pentru anumite categorii de cltori (elevi, muncitori), completate cu excursii i activiti turistice sezoniere (prin curse speciale). 2. Cei care, posedand vehicule proprii, se pun la dispoziia unui tour-operator sau a unei agenii receptive (ori care ii organizeaz propriile producii de voiaje). 3. Cei care, nedispunand de vehicule proprii, au servicii specializate in organizarea de voiaje de autocar (apeland la mijloacele de transport ale altora). Autocaritii negociaz cu grupurile de turiti serviciile pe care le pun la dispoziia acestora (transport, cazri, vizite), atat pe baza programelor regulate, cat i a celor ocazionale (la cerere). In cazul programelor repetitive acestea nu pot fi asigurate decat dac numrul turitilor, reunii intr-un grup, depete o numit limit minim 6.

RIT-GP este folosit de grupuri de turiti care sunt programai pe subperioade de timp, prevzandu-se pentru fiecare un anumit minim de trafic. Reducerea de tarif este de pan la 45%, generand pentru ageniile de voiaj importante beneficii suplimentare. RIT-Y i RIT-YP sunt aranjamente destinate tinerilor sub 26 de ani, fr programare sau cu programarea transportului i presupunand reduceri tarifare pan la 50%. RIT-G reprezint o variant de RIT practicat la cele mai sczute tarife, avand scop promoional i utilizare conjunctural. Indiferent de tipul de aranjament RIT, condiiile de vanzare

sunt: a) vanzarea RIT se face numai prin ageniile de voiaj care capt acest drept de comercializare in urma incheierii unui acord-contract cu administraia cilor ferate din ara de reedin; b) agenia de voiaj trebuie s lanseze i s fac publicitate pentru un aranjament RIT ce nu poate depi 12 luni i pentru care precizeaz tipurile de prestaii turistice i datele programate; c) preul minim de vanzare al aranjamentului turistic trebuie s depeasc cu minimum 10% preul transportului pe ruta respectiv, pentru cltorii izolai; d) tariful transportului nu poate fi publicat separat, ci numai inclus in preul IT al aranjamentului; e) publicitatea realizat prin materiale uzuale (pliant, brour) de ctre agentul de voiaj trebuie s indeplineasc anumite condiii privind coninutul. Ea trebuie s cuprind: durata cltoriei, tipul de cazare folosit, clasa calitativ, tipurile de prestaii, preul de vanzare. INTER-RAIL reprezint un aranjament de transport feroviar ce se organizeaz pentru posesorii de legitimaii cu acelai nume i implic acordarea unor reduceri tarifare de 50% la vagoane de clasa a II-a pe tot parcursul feroviar al rilor ce au aderat la acest sistem. Sistemul se adreseaz tinerilor sub 21 de anii este girat de cile ferate franceze. EURAIL (-Tariff...-Group...-Pass) se adreseaz turitilor din rile extraeuropene care pot achiziiona biletele cu acelai nume de la reprezentanii unor administraii ale cilor ferate europene sau agenii de voiaj acreditate in America de Nord i Sud, Africa, Japonia, Australia, pentru destinaii europene.

31. VOUCHERUL I CONTRACTUL TURISTIC Voucher-ul este documentul de calatorie care atesta faptul ca turistul are o rezervare facuta la o unitate de cazare. In voucher se inscrie numele turistului, numele unitatii de cazare, perioada cazarii, precum si alte servicii rezervate (masa, transferuri, etc.). Voucherul turistic contine trei cupoane detasabile, primul dintre care este destinat emitentului voucherului, al doilea - companiei care acorda serviciile turistice, prevazute conform contractului, iar al treilea - turistului titular Contractul de turism Contractul de turism este instrumentul juridic de realizare a acestei activiti comerciale complexe turismul. i reprezint acordul ntre un agent economic specializat n turism, care se oblig s procure celeilalte pri, n schimbul unui pre, un sejur sau un voiaj, asigurnd acestuia reconfortarea i agrementul. Scopul contractului de turism l constituie asigurarea ofertei agrementului turistului, realizare care presupune din partea prestatorului sau furnizorului de servicii turistice, n executarea obligaiilor contractuale asumate, un complex de servicii, cum ar fi transportul, cazarea, masa, tratamentele curative n anumite staiuni balneoclimaterice, odihna n staiuni montane sau maritime, sporturi de sezon, asigurarea unor circuite pentru vizitarea locurilor de interes istoric sau de un pitoresc deosebit, asistena medical, prestaii de transport implicate de realizarea serviciilor mai sus enumerate, vize de intrare n ar sau ieire din ar. Agentul economic de turism pune la dispoziia turistului un pachet de servicii: un voiaj sau un sejur, deja organizate, pe care turistul le cumpr ca o marf, n temeiul contractului de turism, obiectul contractului de turism fiind vndut clienilor de ctre agenii economici de turism n schimbul unui pre. Prile contractului de turism sunt agentul de turism i turistul. Agentul de turism este de regul o societate comercial specializat n ncheierea contractelor comerciale de prestaii turistice. Agentul economic de turism, ca persoan juridic, acioneaz n relaiile cu terii, prestatori de servicii, n numele i pe contul su, iniiind, organiznd i coordonnd prestaiile terilor subcontractani; turistul, cea de-a doua parte n contractul comercial de turism, este o persoan fizic, care are doar capacitatea civil de a contracta, categorie n care intr i minorul cu capacitate de exerciiu restrns, asistat de printe sau tutore. Contractul de turism are urmtoarele caracteristici: este un contract sinalagmatic, deoarece nate obligaii n sarcina ambelor pri contractante, agentul economic de turism pe de o parte, inut de obligaia de a oferi voiajul sau sejurul i turistul pe de alt parte, inut de obligaia de plat a preului; este ca un contract cu titlu oneros, ntruct fiecare parte contractant urmrete realizarea unui folos patrimonial; este un contract intuitu personae, identitatea agentului economic de turism, care ofer voiajul sau sejurul, constituie un element hotrtor n realizarea scopului individual pentru care ncheie contractul. Agentul economic trebuie s dea dovad de seriozitate, promptitudine i calitatea ct mai bun a prestaiilor. este un contract comutativ, ntruct existena i ntinderea prestaiilor oferite sunt cunoscute din momentul ncheierii contractului; este un contract consensual, ntruct cerina formei este reclamat numai pentru probaiune; Din punctul de vedere al agentului economic, contractul de turism este un contract comercial, iar pentru turism acesta este unul civil. Contractul de turism nu poate fi asimilat cu contractul de mandat, ntruct agentul economic de turism ofer spre vnzare un voiaj sau un sejur pentru care turistul nu-i d mandat, contractele cu terii prestatori de servicii fiind ncheiate de agentul economic de turism n numele i pe contul su, asumndu-i deci riscurile. O analogie a contractului de turism cu contractul de comision nu se poate face (deoarece n relaiile cu terii agentul economic acioneaz n nume propriu i pe contul su i nu n contul comitentului - respectiv a beneficiarilor de servicii - precum n contractul de comision). Dei turismul implic o deplasare n afara domiciliului de ctre turist, contractul de turism nu poate fi redus la contractul de transport, considernd c prestaia principal este cea de transport, iar celelalte prestaii au un caracter accesoriu i complementar. Raportat la scopul final urmrit prin contractul de turism, prestaia de cruie, indiferent de modalitatea n care se realizeaz (cu mijloacele proprii ale agentului de turism, ori pe baza unui contract separat ncheiat direct cu cruul de ctre turist ori de ctre agentul economic de turism), face parte din complexul prestaiilor pe care le implic asigurarea voiajului sau sejurului i care poate concura deopotriv la realizarea scopului urmrit. Ba mai mult, contractul de turism poart asupra unui sejur i nu a unui voiaj, situaie n care prestaiile de transport nu sunt avute n vedere la momentul contractrii, dup cum, atunci cnd contractul de turism are n vedere un voiaj de agrement pentru turist, prestaia de transport se poate executa pe baza unui contract separat ncheiat de turist cu cruul. Orice similitudine a contractului de turism cu contractul de antrepriz are n vedere doar rolul agentului economic de turism n organizarea i coordonarea prestaiilor terilor subcontractani, dar ignor situaia, tot mai frecvent, potrivit creia agentul economic de turism ofer turistului un voiaj ori un sejur deja organizate i care nu implic vreun control al turistului n organizarea acestuia. Pentru neexecutarea corespunztoare i la timp a prestaiilor convenite de pri se poate cere, aplicnd regulile generale ale contractului, desfiinarea contractului de turism prin reziliere, cu plata unor daune interese corespunztoare. Prile pot insera n contract penaliti, garanii i eventuale clauze privind condiiile n care poate fi cerut desfiinarea contractului. Contractul de turism internaional este un acord n temeiul cruia furnizorul de servicii de turism se oblig s efectueze servicii complexe de turism n ara sa de reedin n favoarea turitilor celeilalte pri, firm strin, devenit beneficiar, n schimbul unui pre convenit i pltit de aceasta din urm. Prile contractului internaional de turism sunt societile comerciale specializate n turism; ele stabilesc n contract clauze

Clauze de acces la contingent Principalul reper temporal n clauzele de acces la contingent este cel pna la care intermediarul dispune de contingentul contractual i deci pna la care poate fie s transmit rezervrile-vnzrile, fie s decomande spaiile nevalorificate fr penalizari. Termenul fixat fa de ziua sosirii clienilor. Zilele de sosire pot fi prestabilite prin contract, constituind aa-numitele grafice de sosire corelate, de obicei, cu datele de operare ale mijloacelor de transport sau fixate n funcie de preferinele de plecare n vacan ale turitilor pentru anumite zile sau date. Clauza de plat Clauza de plat stabilete cine, cnd, cum i n baza cror documente platete serviciile ce fac obiectul contractului. Pentru contractele charter, n care dependena prestatorului de realizarea contractului este practic total, acesta nu va putea accepta dect plata n avans, chiar prin mai multe rate sau trane. Att n cazul contractelor charter, ct i a celor cu contingente mari, prile convin asupra unui avans achitat prestatorului naintea nceperii sezonului i care trebuie considerat ca un efort comun pentru buna pregtire a sezonului. Raspunderea contractual Raspunderea contractual n contractele de turism ntre prestatori i intermediari menioneaz situaiile n care aceasta este antrenat i msurile reparatorii pe care prile i le datoreaz. Principalele obligaii ale intermediarului de vnzare sunt cele legate de utilizarea contingentului, plata serviciilor, publicitatea produsului contractat. n cazul contractelor de intermediere, rspunderea prestatorului trebuie evideniat n mod deosebit, paralel cu prevederi care s limiteze rspunderea ageniei de turism pentru calitatea serviciilor asigurate de prestator. 28. CONTRACTUL DE COLABORARE CU COMPANIILE DE TRANSPORT AUTO Transportul rutier este o form de transport terestru i, totodat, un subsistem al sistemului naional al transporturilor care asigur deplasarea in spaiu a mrfurilor i persoanelor cu ajutorul vehiculelor i a mijloacelor tractate. Transporturile rutiere ocup un loc important pe piaa cltoriilor turistice interne i internaionale. In multe ri, ele reprezint forma dominant de deplasare in cltoriile interne, intrunind 70-80% din opiuni pentru cele efectuate in afara granielor. Serviciile rutiere de transport se realizeaz cu ajutorul autocarelor, microbuzelor i autoturismelor, lor revenindu-le primul loc in derularea traficului turistic. Autocarele i microbuzele sunt folosite in cadrul formelor organizate de turism, pentru serviciile de transport colectiv i sunt administrate de organizatorii de turism. Autoturismele intrebuinate in deplasrile turistice sunt, de regul, proprietatea turitilor; ele pot aparine i unor intreprinderi specializate sau agenii, utilizarea lor realizandu-se prin sistemul inchirierilor (cu sau fr ofer). Statisticile arat c 80-85% din totalul excursiilor fcute in Statele Unite sunt efectuate cu automobilul, iar 75% din totalul transporturilor turistice revin tot acestuia. Evoluiile sunt intrucatva asemntoare i Europei, unde deplasarea in circulaia turistic internaional se face in proporie de 70% cu mijloace rutiere, in special, cu automobilul, cu valori diferite de la ar la ar. Dei, in ceea ce privete rapiditatea i confortul deplasrii, mijloacele auto sunt puternic concurate de cele aeriene i feroviare, opiunea masiv a turitilor pentru transportul rutier este motivat de avantajele pe care acesta, i, in special, autoturismul, le ofer: autonomia in alegerea rutelor pe care turitii vor cltori in circuitele lor itinerare sau spre destinaiile de vacan pentru care au optat; o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur in cadrul unei anumite destinaii turistice; o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea i timpul de sosire, precum i orice oprire fcut pe parcurs; uurina in transportul bagajelor personale i in utilizarea acestora fr constrangeri de vreun anume fel; facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destinaii; dorina turistului pentru a cunoate cat mai multe intr-un interval cat mai scurt primeaz fa de comoditatea cltoriei, uneori, chiar i fa de distan, fcand ca autoturismul, prin accesibilitatea pe care o asigur, s fie preferat altor mijloace de transport; diminuarea costului personal, cand dou sau mai multe persoane cltoresc cu acelai automobil4. De asemenea, datorit calitilor lui, autoturismul devine tot mai prezent in formele combinate i tipurile de aranjamente. Aranjamentul fly and drive utilizeaz combinaia avionautoturism; autoturismul fiind pus la dispoziia turistului de la sosire pan la intoarcerea in aeroport. Aranjamentul roll-route permite turitilor s cltoreasc cu trenul impreun cu automobilul su. Package tour-ul include transport aerian, autoturism, servicii de cazare i mas in sistem pensiune complet sau demipensiune, servicii legate de circulaia rutier, reparaii tehnice, depanri etc. In combinaie cu alte mijloace de transport se pot folosi, de asemenea navele de tip car ferry, ambele mijloace asigurand transportul atat al mainilor, cat i al posesorilor.

29. CONTRACTUL DE COLABORARE CU COMPANIILE AERIENE. TIPURI DE CONTRACTE Contractul cu transportatorul aerian n cadrul contractului cu transportatorul aerian, acesta din urm se angajeaz s asigure beneficiarului transportul, iar beneficiarul se angajeaz s utilizeze mijlocul de transport convenit i s plteasc preul transportului conform tarifelor oficiale. Principalele tipuri de contracte care se ncheie n transportul aerian 1. Acorduri interguvernamentale, care precizeaz n principal modul de operare: Operare bilateral, denumit contract pool; Operare unilateral, caz n care se ncheie unul din urmatoarele contracte comerciale: joint-venture, blokedspace, dirijare trafic. 2. Contracte de colaborare ntre companii care nu opereaz pe aceeai rut: SPA (Special Prorate Agreement) Interline; GSA (General Sales Agency Agreement) 3. Contractele pentru companii membre IATA Aspectele specifice nscrise n contractul cu transportatorul aerian sunt: Num rul de pasageri; Tipu l de mijloc de transport; Peri oada de utilizare; Valo area contractului; Obli gaiile reciproce; Con diiile de modificare a contractului; Resp onsabilitatea ptilor pentru neexecutarea sau executarea defectuoas a contractului. Contractul charter este unul din contractele importante ncheiate cu transportatorul aerian. n el sunt nscrise explicit drepturile i obligaiile tour-operatorului, legea care guverneaz contractul, modificrile contractului, condiiile de plat, clauzele de notificare i cele de supunere spre aprobarea consiliilor de administraie ale celor dou pri.

30 CONTRACTE DE COLABORARE CU CALEA FERRATA Rail Inclusive Tour (RIT) presupune comercializarea de ctre agenii de voiaj a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate, la un pre global, folosind ca mijloc de transport trenul. Aranjamentul RIT In aranjament RIT clasa I sau a II-a, se pot realiza urmtoarele variante de cltorii: dus-intors pe un anumit traseu, circuite speciale intr-o singur direcie, curse combinate cu folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. Restriciile, legate de acest aranjament turistic, prevd un numr minim de innoptri hoteliere care variaz de la un aranjament la altul. Tariful se stabilete in contractul incheiat intre agentul de voiaj i calea ferat i poate fi aplicat in mai multe variante tarifare, in funcie de tipul de aranjamente RIT. RIT-I este folosit de turiti individuali i presupune o reducere a tarifului feroviar cu circa 20%, fr a fi limitat volumul minim al traficului in acest aranjament. RIT-IG este utilizat tot de ctre cltori individuali sau de grupuri mici i presupune reduceri tarifare de pan la 40%. In contractul incheiat intre parteneri se prevede un volum minim de trafic, aliniat celui din anul precedent.

privind perioadele exacte ale sejurului, numrul turitilor pe fiecare grup, genurile de turism, circuitele sau excursiile ce se organizeaz, serviciile ce se vor presta. Contractul va conine preul i modalitatea de plat a preului n schimbul operaiilor de turism prestate n ara gazd, facilitile ce se acord, comisioanele ce se percep pentru serviciile prestate i reclam. Pe un alt plan, prile mai stabilesc n contract clauze referitoare la programele turistice, modul i momentul de formulare ale reclamaiilor, cile de soluionare a acestor reclamaii, rspunderile sau sanciunile aplicabile i clauzele exoneratoare de rspundere, precum i jurisdicia contractului. CONTRACT TURISTIC nr.______ ______________________ ____ ___________200__ (Locul intocmirii) ________________________________________________________________, (Agentul economic ce practica activitatea turistica, emitent al voucherului turistic) in persoana__________________________ (functia, numele, prenumele) care actioneaza in baza________________________________________ (documentele de constituire) si este titular al licentei de turism nr. __________________________________, (nr. si data eliberarii licentei) denumit in continuare Prestator, si ________________________________________________________ (in cazul persoanei juridice denumirea, certificatul de inregistrare si codul fiscal ale intreprinderii - in cazul persoanei fizice - numele si prenumele, nr. si seria buletinului de identitate, codul personal) denumit in continuare Beneficiar, au incheiat prezentul contract, convenind urmatoarele: I.OBIECTUL CONTRACTULUI 1. Obiectul contractului constituie comercializarea de catre Prestator a produsului turistic catre Beneficiar, contra plata, in conditiile prevazute de prezentul contract. 2. Produsul turistic este un complex de bunuri materiale si servicii, destinate consumului turistic. 3. Descrierea produsului turistic: Tara de destinatie____________________________________________ Itinerarul _____________________________________________ Perioada sejurului____________________________________________ Categoria unitatii de cazare____________________________________ Tipul camerei________________________________________________ (SGL; DBL;TRP;APT)* Numarul de persoane_________________________________________ Servicii masa________________________________________________ (BF; HB;FB;RO)** Excursii____________________________________________________ Ghid-interpret_______________________________________________ Asigurare medicala___________________________________________ Transport___________________________________________________ Alte servicii_________________________________________________ Transfer____________________________________________________ II. VALOAREA CONTRACTULUI. MODALITATEA SI TERMENELE DE PLATA. VOUCHERUL TURISTIC. GARANTII. Valoarea contractului_________________________________________ (Lei/ echivalentul in valuta forte) Taxe ______________________________________________________ (neincluse in valoarea contractului, dar care sint exigibile) Modalitatea si termenele de plata________________________________ (numerar, virament) Voucherul turistic nr.______________________________________________ Garantii____________________________________________________ (garantiile aferente contractului)

(pe parcursul itinerarului, dupa sosire - cu specificarea termenului-limita) 3. Beneficiarul este in drept sa solicite in scris dovada vizind serviciile care nu i-au fost prestate ___________________________________________________ VI. CIRCUMSTANTE DE FORTA MAJORA 1. Circumstantele de forta majora, constatata potrivit legii, apara partile contractante de raspundere. 2. Cazurile de forta majora vor fi aduse la cunostinta celeilalte parti in termen de cel mult____________zile de la producerea lor, cu expedierea actelor doveditoare in termen de ________zile. VII. DISPOZITII FINALE Contractul intra in vigoare de la _______________________200___ si este valabil pina la _____________________200___ Conditii de reziliere___________________________________________ Valabilitatea anexelor____________________________________________ Prezentul contract este intocmit in limbile _________________, in___ exemplare, toate avind aceeasi putere juridica, unul pentru Beneficiar , iar celalalt pentru Prestator.

RETRAGEREA BREVETULUI Ministerul Turismului poate retrage brevetul managerului n urmtoarele situaii: cnd titularul brevetului a suferit o condamnare definitiv, fapt ce rezult din cazierul judiciar cnd din motive imputabile, titularului brevetului i este anulat licena de turism sau i este retras certificatul de calificare. Brevetul de turism se elibereaz pt. urmtoarele funcii: manager n activitatea de turism (poate ocupa oricare dintre funciile de mai sus); director de agenie touroperatoare (poate ocupa i funcia de director de agenie detailist; director de agenie detailist; director de hotel (poate ocupa i funcia de conducere operativ a oricrui alt tip de unitate de cazare); director de restaurant; cabanier. Ordin cu privire la aprobarea si punerea in aplicare a Nomenclatorului functiilor in domeniul turismului, Criteriilor pentru acordarea brevetului de turism si Regulamentului cu privire la brevetarea activitatii turistice. Intru executarea prevederilor art. 14 al Legii turismului nr. 798-XIV din 11 februarie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 54-56, art.357 ORDON: 1. Se aproba Nomenclatorul functiilor in domeniul turismului, Criteriile pentru acordarea brevetului de turism si Regulamentul cu privire la brevetarea activitatii turistice. 2. Agentii economici detinatori de licente de turism sint obligati sa ajusteze schema de state pentru personalul administrativ conform Nomenclatorului functiilor in domeniul turismului. 3. Personalul administrativ al agentilor economici titulari de licente de turism este obligat sa obtina brevet de turism pina la 1 februarie 2002. 4. Licentele de turism ale agentilor economici, personalul carora incepind cu data de 1 februarie 2002 nu va detine brevet de turism, vor fi suspendate conform art.12 (1,b) al Legii turismului. 5. Se pune in aplicare Nomenclatorul functiilor in domeniul turismului, Criteriile pentru acordarea brevetului de turism si Regulamentul cu privire la brevetarea activitatii turistice din data publicarii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 6. Prezentul ordin intra in vigoare din data publicarii.

32 BREVETAREA PERSONALULUI DIN INDUSTRIA TURISTICA IN REPUBLICA MOLDOVA Conducerea operativ a ageniilor de turism, a hotelurilor, a motelurilor, a campingurilor, cabanelor, a caselor de vacan i a unitilor de alimentaie pentru turism de categoria I i Lux, cu o capacitate mai mare de 50 de locuri la mese, se asigur de persoane care dein brevete de turism. TIPOLOGIA BREVETELOR n funcie de nivelul i complexitatea pregtirii profesionale i de ndeplinirea criteriilor minime stabilite, de elibereaz brevet de turism pentru urmtoarele funcii: Manager n activitatea de turism; Director de agenie de turism touroperatoare; Director de agenie detailist; Director de hotel; Cabanier. CRIETRII PENTRU OBINEREA BREVETULUI DE TURISM Toate categoriile de persoane care solicit obinerea brevetului trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie cetean al Romniei sau al Republicii Moldova; cetenii strini s aib domiciliul n Romnia i s dein drept de munc n Romnia; s nu dein cazier judiciar. Brevet de manager n turism poate obine orice persoan care atest faptul c, din punct de vedere profesional ndeplinete una din urmtoarele condiii: s fie absolvent cu examen de licen al unei faculti acreditate cu profil de turism (agroturism) i s fac dovada unei activiti n turism de minimum 2 ani; s fie absolvent cu examen de licen al unei faculti acreditate i s fac dovada unei activiti de turism de minimum 4 ani n una dintre funciile: de conducere n societate de turism ( cu excepia funciilor administrative); funcie de specialitate la Ministerul

33. ACORDAREA, SUSPENDAREA I RETRAGEREA LICENELOR AGENILOT ECONOMICI DIN TURISM N REPUBLICA MOLDOVA Eliberarea i asigurarea evidenei licenelor de turism sunt asigurate de ctre Direcia de Autorizare i Control din cadrul Ministerului Turismului. DOCUMENTE NECESARE PENTRU OBINEREA LICENEI DE TURISM Solicitanii licenei de turism trebuie s depun la Ministerul Turismului urmtoarele documente: cerere tip de eliberare a licenei de turism; copie dup hotrrea judectoreasc de nfiinare a agentului economic sau copie de pe autorizaia de funcionare; copie dup certificatul de nmatriculare n registrul comerului; copie de pe brevetul de turism al persoanei care conduce activitatea de turism; copie dup contractul de munc al persoanei care deine brevetul de turism nregistrat la direcia de munc i protecie social; copie dup actele de deinere a spaiului pentru agenia de turism; fi de prezentare a ageniei de turism i a eventualelor filiale; formularul biletului de turism pentru asigurarea serviciilor; copie dup polia de asigurare ncheiat cu o societate de asigurare agreat. Licena se elibereaz n termen de 30 de zile i este valabil 3 ani. VIZAREA LICENELOR DE TURISM Licenele de turism se vizeaz din 3 n 3 ani i potrivit legislaiei n vigoare, ageniile de turism vor prezenta la Ministerul Turismului urmtoarele documente: o cerere tip de avizare; o licen de turism n original; o copie dup documentul de plat ctre Ministerul Turismului a contravalorii prestaiei; o documente care s certifice calitatea personalului propriu i pregtirea periodic a acestuia prin cursuri de specializare i perfecionare profesional; o copie dup actul de deinere a spaiului; o copie dup brevetul de turism al persoanei care conduce agenia. SUSPENDAREA LICENELOR DE TURISM Ministerul Turismului este cel care poate proceda la suspendarea licenei pe o perioad de pn la 1 an n urmtoarele situaii: cnd la comercializarea pachetelor de servicii turistice nu se respect normele de protecie a turismului; neasigurarea de ghizi atestai pentru derularea n bune condiii a programelor turistice; utilizarea de autocare neclasificate; asigurarea de servicii de cazare i alimentaie n structuri de primire turistice ce nu dein certificat de clasificare; prestarea de servicii turistice prin filiale ale ageniei nenscrise pe licena de turism. RETRAGEREA LICENELOR DE TURISM Dreptul de retragere a licenei de turism revine Ministerului Turismului atunci cnd se ntlnete una din urmtoarele situaii: cnd se repet una din situaiile care a dus la suspendarea licenei; cnd agentul economic renun din proprie iniiativ la desfurarea activitii de turism. Agenii economici care comercializeaz pachete de servicii turistice sunt obligai s ncheie polie de asigurare cu societi de asigurare privind rambursarea cheltuielii repatriere i/sau sumele achitate de turiti n cazul falimentului ageniei de turism. Poliele de asigurare vor fi ncheiate cu societi de asigurare agreate de Ministerul Turismului, o copie a acestora fiind transmis Ministerului n termen de 30 de zile de la obinerea licenei de turism. Ageniile de turism sunt obligate sa remit turitilor certificate de asigurare eliberate de societi specializate pentru a asigura turitii n caz de faliment al firmei. Licena de turism se retrage de ctre Ministerul Turismului n urmtoarele situaii: cnd se repet una din situaiile de mai sus; cnd agentul economic anun renunarea la desfurarea activitii de turism; cnd agentul ec. nu mai ndeplinete criteriile ce au stat la baza eliberrii licenei. Interdicia de a mai cere licen este de 2 ani. Tipul de licen de turism: de agenie touroperatoare; agenie detailist. Licenele se elibereaz i se vizeaz periodic pe baza unor criterii de spaiu, dotare, personal calificat.

Alte prevederi________________________________________________ III. OBLIGATIILE SI RESPONSABILITATILE PARTILOR

Prestatorul este obligat:

sa asigure Beneficiarului prestarea serviciilor in conditiile specificate in prezentul contract; sa-i asigure Beneficiarului oferirea serviciilor alternative fara costuri suplimentare, daca serviciile contractate nu pot fi oferite in conditiile indicate in contract; * SGL: single/camera cu un pat; DBL:double/camera cu doua paturi; TRP: triple/camera cu trei paturi; APT: apartment/ apartament. **BF: breakfast/dejun; HB: half board/demipensiune; FB: full board/pensiune completa; RO: room only/fara servicii de masa. sa poarte responsabilitatea cuvenita pentru cazurile cind serviciile alternative, din motive intemeiate, nu vor fi acceptate de catre Beneficiar; sa restituie sumele pentru serviciile care nu i-au fost prestate Beneficiarului, conform conditiilor specificate in contract, din vina Prestatorului; Alte indatoriri_____________________________________________________ NOTA. Prestatorul nu-si asuma raspundere in cazul nerespectarii conditiilor contractuale de catre Beneficiar si al schimbarii orarului serviciilor de transport internationale. Alte_______________________________________________________________

Beneficiarul se obliga:

sa respecte prevederile prezentului contract; sa prezinte pasaportul sau legal si valabil; sa respecte legislatia tarilor incluse in itinerar, inclusiv regulile de trecere a frontierei si legislatia vamala; sa respecte regulile de conduita; sa respecte regulile de calatorie, transportare si pastrare a bagajelor. Alte obligatii ___________________________________________________ IV. ANULAREA SI MODIFICAREA CONTRACTULUI 1. Termenul-limita pentru solicitarea modificarii sau anularii prezentului contract este de ______________________________________________ 2. Conditii de depunere a cererii de modificare sau de anulare a prezentului contract ____________________________________________________ 3. Termenele si sanctiunile in cazul modificarii sau anularii acestui contract: _______________________________________________________ ____ (zile, %) V. SOLUTIONAREA LITIGIILOR 1. Toate litigiile ce pot aparea in cadrul derularii acestui contract vor fi solutionate pe cale amiabila, iar in cazul cind acest lucru va fi imposibil, ele vor fi trecute in competenta instantelor judecatoresti, conform legislatiei in vigoare. Conditiile de solutionare a litigiilor prin intermediul instantei de judecata__________________________________________________________. 2. Conditiile si termenele de prezentare a reclamatiilor____________________ _________________________________________________________________

Turismului sau asociaie profesional din turism. Pentru obinerea celorlalte categorii de brevete n turism, persoanelor solicitante li se impun urmtoarele condiii: studii liceu sau bacalaureat; curs de calificare n una din meseriile specifice domeniului; curs de specializare; curs de formare managerial n turism urmat n una din instituiile acreditate n acest domeniu; atestat de limb strin de circulaie internaional; vechime minim (1-8 ani n funcie de tipul de brevet) n funcii de execuie sau manageriale n turism. DOCUMENTAIA NECESAR PENTRU OBINEREA BREVETULUI DE TURISM Persoana care dorete s obin brevetul de turism trebuie s prezinte urmtoarea documentaie: 1. cerere tip de eliberare a brevetului de turism; 2. dovada obinerii dreptului de munc n Romnia, n cazul cetenilor strini; 3. curriculum vitae; 4. copie de pe actul de identitate; 5. copii legalizate de pe actele de studii i calificare, de pe alte documente care atest absolvirea unor cursuri de specializare i perfecionare n domeniu: - atestatul de ghid; - copie de pe certificatul de clasificare sau copie de pe licena de turism.. copii dup cartea de munc, certificat pentru conformitate de inspectorul teritorial de munc; atestat de limb strin de circulaie internaional, cu excepia cabanierilor i a directorilor ageniilor de turism detailiste; 8. atestat de limb romn pentru cetenii strini; 9. certificat de cazier judiciar; 10. caracterizare de la locul de munc asupra activitii desfurate n domeniul turismului; 11. copie de pe documentul privind plata n contul Ministerului Turismului a contravalorii prestaiei efectuate. - atestatul de ghid; - copie de pe certificatul de clasificare sau copie de pe licena de turism. Brevetul se elibereaz n termen de 30 de zile de la data depunerii documentaiei i este valabil pe o perioad nelimitat. 7. 6.

34. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA Legea turismului

Nr.798-XIV din 11.02.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.54-56 din 12.05.2000 Parlamentul adopta prezenta lege organica. Capitolul I DISPOZITII GENERALE Articolul 1. Obiectul prezentei legi (1) Prezenta lege stabileste principiile juridice, sociale sieconomice de organizare a turismului in Republica Moldova, determina competentele autoritatilor publice in domeniul turismului, drepturile si obligatiile agentilor economici care desfasoara activitate de turism, precum si statutul turistilor. (2) Activitatea de turism se desfasoara in conformitate cu prevederile Constitutiei, prezentei legi, altor acte normative adoptate in baza acestora, precum si tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte. Articolul 2. Notiuni de baza In sensul prezentei legi, se definesc urmatoarele notiuni de baza: turism - domeniu al economiei nationale, cu functii complexe, ce reuneste un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv este altul decit exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat; turism intern - activitate de turism practicata in teritoriul tarii; turism international - activitate de turism cuprinzind turismul receptor si turismul emitent; turism rural - forma a turismului care se desfasoara in mediul rural, orientata spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoasterea obiceiurilor si traditiilor locale, gospodariilor taranesti, de fermier etc.; turism ecologic - forma a turismului orientata spre cunoasterea naturii si conservarea ei; resurse turistice - componente ale mediului natural si antropic, care, prin calitatile si specificul lor, sint recunoscute, inscrise si valorificate prin turism, in masura in care nu sint supuse unui regim de protectie integrala. Resursele turistice pot fi: - naturale: elemente geomorfologice, de clima, de flora si de fauna, peisaje, zacaminte de substante minerale si alti factori; - antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura, monumente si ansambluri memoriale, monumente tehnice si de arta, muzee, elemente de folclor si arta populara etc.; patrimoniu turistic - resursele turistice naturale si antropice, baza tehnicomateriala, infrastructura generala, infrastructura turistica si bunurile destinate consumului turistic; structura de primire turistica - constructie si amenajare destinate cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti etc.; statiune turistica - localitate sau parte a unei localitati cu functii exclusiv turistice; localitate turistica - asezare urbana sau rurala care cuprinde mai multe obiective de interes turistic; oferta turistica - totalitatea serviciilor prin care este valorificat patrimoniul turistic; produs turistic - complex de bunuri materiale si de servicii oferite consumului turistic; activitate de turism - actiuni de prestare a serviciilor turistice; servicii turistice - servicii prestate de catre agentii economici cu profil turistic, ce includ cazarea, masa si transportul turistilor, servicii de agrement, tratamentul balnear, asistenta turistica si alte servicii complementare; pachet de servicii turistice - combinatie prestabilita a cel putin doua din elementele urmatoare: cazare, alimentatie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentind o parte semnificativa din pachet, atunci cind sint vindute sau oferite spre vinzare la un pret global si atunci cind aceste prestatii depasesc 24 de ore; industrie turistica - totalitatea intreprinderilor destinate producerii de servicii turistice corespunzatoare standardelor de clasificare, care include mijloace si servicii de cazare, unitati si servicii de alimentatie, dotari si servicii pentru congrese si conferinte, dotari si servicii pentru agrement, transportul turistilor, birouri de informare turistica, turoperatori si agentii de turism, firme specializate in turismul de sanatate, inchirieri de mijloace de transport, echipament sportiv, activitati comerciale pentru turisti; licenta de turism - document prin care se atesta capacitatea si dreptul titularului de a presta servicii turistice in conditii de calitate si siguranta pentru turisti; brevet de turism - document prin care se atesta capacitatea profesionala a persoanelor care indeplinesc functii de administrare in unitatile turistice, precum si alte functii, conform nomenclatorului aprobat de Agentia Nationala de Turism; ghid de turism - persoana care poseda informatie profesionala despre tara (localitatea) de sosire, locurile pitoresti, de interes istoric si cultural, obiectele de demonstrare, precum si limba acestei tari sau limba turistilor straini sau o limba cunoscuta de acestia, acorda servicii informational-excursioniste, organizatorice si asistenta calificata participantilor la itinerar, in limitele prevederilor contractului cu privire la prestarea serviciilor turistice; turism durabil - conceptie care constata ca dezvoltarea turistica trebuie sa fie suportabila pe termen lung sub aspect ecologic, viabila si rentabila sub aspect economic si echitabila sub aspect etic si social pentru populatia locala; Registrul turismului - sistem informational ce contine baza de date despre agentii economici din turism si despre patrimoniul turistic al tarii, gestionat de catre Agentia Nationala de Turism. Articolul 3. Turismul social (1) Turismul social este o forma a turismului practicata de categoriile sociale ale populatiei cu venituri restrinse si orientata spre satisfacerea necesitatilor lor cognitive, culturale, recreative etc. (2) Turismul social include: a) turismul pentru copii; b) turismul pentru tineret; c) turismul pentru persoanele de virsta a treia si invalizi; d) turismul de familie; e) turismul de amatori (cultural-cognitiv, sportiv, ecologic etc.); f) turismul de sanatate. (3) Cadrul juridic pentru organizarea turismului social se stabileste prin lege ordinara. Capitolul II ATRIBUTIILE TURISMULUI AUTORITATILOR PUBLICE IN DOMENIUL

c) organizeaza evidenta si atestarea patrimoniului turistic, asigura valorificarea si protejarea acestuia, in conditiile legii; d) efectueaza controlul calitatii serviciilor turistice prestate; e) efectueaza licentierea in domeniul turismului si clasificarea structurilor de primire turistica; f) creeaza conditii pentru atragerea investitiilor interne si straine in scopul dezvoltarii turismului; g) organizeaza activitatea editoriala si de publicitate in domeniul turismului si o supravegheaza; h) instituie si gestioneaza Registrul turismului; i) reprezinta interesele statului in organele si organismele internationale, in conformitate cu tratatele incheiate si cu intelegerile realizate; j) asigura executarea prezentei legi si altor acte normative in domeniul turismului; k) organizeaza pregatirea si perfectionarea cadrelor in domeniul turismului; l) determina directiile prioritare de cercetari stiintifice in domeniul turismului; m) avizeaza documentatia de urbanism privind zonele si statiunile turistice, precum si documentatia privind constructiile din domeniul turismului; n) elaboreaza modelul contractului si voucherului turistic; o) organizeaza si desfasoara activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca tara ce prezinta interes atit pentru turismul intern, cit si pentru turismul international; p) colaboreaza cu organele de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale, precum si cu asociatii si alte organizatii neguvernamentale; q) coordoneaza programele de asistenta tehnica acordate de Uniunea Europeana, Organizatia Mondiala a Turismului, alte organisme internationale, precum si programul de integrare europeana in domeniul turismului; r) indeplineste alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate. (3) Directorul general al Agentiei Nationale de Turism si directorul general adjunct sint numiti de Guvern. Structura si Regulamentul agentiei se aproba de Guvern. (4) Activitatea economica si financiara a Agentiei Nationale de Turism se desfasoara in baza bugetului sau anual aprobat de Guvern. Bugetul anual al agentiei se formeaza din urmatoarele surse: a) 25% din mijloacele provenite din licentiere si brevetare; b) platile pentru prestarea serviciilor de pregatire a cadrelor,valorificarea patrimoniului turistic, organizarea activitatii editoriale si de publicitate, precum si pentru alte servicii acordate de agentie; c) alocatii de la bugetul de stat, stabilite anual de legea bugetului, in primii trei ani dupa infiintarea agentiei; d) alte surse, in conformitate cu legislatia. (5) Pe linga Agentia Nationala de Turism functioneaza Consiliul Consultativ al Turismului, organism de consultanta in problemele promovarii si dezvoltarii turismului. (6) Regulamentul Consiliului Consultativ al Turismului si componenta nominala a acestuia se aproba de Agentia Nationala de Turism. Articolul 6. Activitatea de turism in teritoriu (1) Activitatea de turism in teritoriu se reglementeaza de catre Agentia Nationala de Turism in colaborare cu autoritatile publice locale care, potrivit prezentei legi, pot crea servicii de specialitate. (2) Serviciile de specialitate: a) inventariaza principalele resurse turistice; b) participa la omologarea traseelor turistice; c) elaboreaza si promoveaza propuneri de dezvoltare a turismului in teritoriu, in conformitate cu programele de dezvoltare a turismului; d) creeaza conditii favorabile pentru activitatea agentilor economici din turism in teritoriu; e) avizeaza cererile agentilor economici din teritoriu privind eliberarea licentei de turism; f) inainteaza propuneri de suspendare sau retragere a licentelor agentilor economici din raza lor teritoriala; g) infiinteaza si gestioneaza fondurile extrabugetare pentru promovarea si dezvoltarea turismului; h) contribuie la protectia si conservarea resurselor turistice prin respectarea normelor de punere in valoare; i) contribuie la ameliorarea si protectia mediului inconjurator prin elaborarea si realizarea unor actiuni si programe speciale; j) antreneaza populatia locala in activitatea de turism creind noi locuri de munca; k) contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de turism in teritoriu. Capitolul III PATRIMONIUL TURISTIC. ACTIVITATEA ECONOMICA. FINANTAREA TURISMULUI Articolul 7. Patrimoniul turistic (1) Patrimoniul turistic constituie factorul fundamental ce se afla la baza ofertei turistice si este format din bunuri proprietate publica si bunuri proprietate privata, valorificata si protejata in conditiile legii. (2) Evidenta, atestarea si monitorizarea patrimoniului turistic se realizeaza de catre Agentia Nationala de Turism. (3) Evidenta obiectivelor patrimoniului turistic se efectueaza prin inscrierea acestora in Registrul turismului. (4) Criteriile de atestare a patrimoniului turistic se elaboreaza de catre Agentia Nationala de Turism. (5) Atestarea obiectivelor patrimoniului turistic se realizeaza prin certificatul de patrimoniu turistic, care da drept proprietarului sau administratorului legal sa organizeze exploatarea turistica a obiectivului respectiv si il obliga sa protejeze patrimoniul inscris. (6) Directiile de valorificare si dezvoltare a patrimoniului turistic, inclusiv a proprietatii publice din turism, sint determinate de catre Agentia Nationala de Turism in conformitate cu programele de dezvoltare a turismului. Articolul 8. Activitatea economica (1) Activitatea economica in turism presupune valorificarea eficienta a patrimoniului turistic, cresterea incasarilor valutare in bugetul statului, cooperarea mijloacelor financiare ale agentilor economici din turism in vederea dezvoltarii acestei ramuri si crearii a noi locuri de munca. (2) Statul sprijina si incurajeaza libera initiativa in domeniul activitatii de turism, indeosebi in atragerea turistilor straini in Republica Moldova prin promovarea unui regim fiscal favorabil pentru agentii economici din turism. (3) Agentilor economici - organizatori ai turismului pentru copii, elevi, studenti si alte grupuri sociale - li se acorda unele inlesniri fiscale in scopul de a eficientiza utilizarea bazei tehnico-materiale pentru odihna si recreare existente. (4) Agentii economici care presteaza servicii turistice in statiunile balneoclimaterice pot beneficia de asistenta tehnica. (5) In scopul atragerii investitiilor in sfera turismului, unele terenuri care fac parte din domeniul public sau privat pot fi concesionate pe o perioada de pina la 50 de ani, in conformitate cu legea si cu prioritatile stabilite prin programele de dezvoltare a turismului. Articolul 9. Mijloacele financiare Mijloacele financiare pentru realizarea programelor in domeniul turismului se constituie din: a) resursele proprii ale agentilor economici din turism; b) mijloacele Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului; c) investitiile interne si straine pentru proiecte si programe, acordate in conformitate cu strategia de dezvoltare a turismului; d) credite financiare si imprumuturi bancare cu destinatie speciala; e) alte mijloace, in conformitate cu legislatia. Articolul 10. Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului (1) Pentru realizarea programelor de dezvoltare a tursmului se constituie Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului. (2) Constituirea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului si aprobarea Regulamentului fondului se efectueaza de catre Guvern. (3) Gestionarea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se efectueaza de catre Agentia Nationala de Turism. Directorul Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului este directorul general adjunct al Agentiei Nationale de Turism. (4) Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se constituie din urmatoarele surse: a) alocatiile bugetare in conformitate cu programele de dezvoltare a turismului aprobate de Guvern; b) contributii ale agentilor economici din turism; c) 25% din mijloacele provenite din licentiere si brevetare; d) donatii si sponsorizari; e) incasari provenite din loteriile turistice; f) mijloacele extrabugetare pentru promovarea si dezvoltarea turismului;

g) alte mijloace, in conformitate cu legislatia. (5) Din Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se finanteaza programele si activitatile cuprinse in programele anuale de dezvoltare a turismului, cu prioritate: a) programele si activitatile de creare si dezvoltare a produsului turistic; b) activitatile de promovare, reprezentare si informare turistica, inclusiv in strainatate; c) investigatiile pietei turistice, activitatile de informare si documentare in domeniul turismului; d) programele privind protectia si conservarea mediului inconjurator si a obiectivelor cultural-istorice; e) activitatile de instruire si formare profesionala a cadrelor din turism; f) creditele pentru proiecte de investitii in turism. (6) Anual, Agentia Nationala de Turism prezinta Guvernului un raport privind utilizarea mijloacelor Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului. Raportul se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Capitolul IV ORGANIZAREA ACTIVITATII DE TURISM Articolul 11. Acordarea licentelor de turism (1) Serviciile turistice pe teritoriul Republicii Moldova se presteaza si se comercializeaza de catre agenti economici, posesori de licente de turism. (2) Licenta de turism se acorda agentilor economici care au capacitatea sa desfasoare urmatoarele activitati: a) organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului intern si international; b) vinzarea catre turisti a serviciilor turistice proprii si a pachetelor de astfel de servicii, precum si a serviciilor contractate cu alte agentii de turism licentiate; c) rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa, transport, agrement, tratament si cura balneara, asistenta turistica (ghizi), inchirieri de autoturisme, cu sau fara sofer, acordarea de vize turistice etc.; d) rezervarea si comercializarea de bilete pentru mijloace de transport, spectacole si manifestari artistice, sportive sau alte activitati de divertisment si agrement in cadrul sejurului sau programului turistic. (3) Licentele de turism se elibereaza de catre Agentia Nationala de Turism. Datele despre agentii economici care au obtinut licente de turism se inscriu in Registrul turismului. (4) Criteriile pentru acordarea licentelor de turism se stabilesc de catre Agentia Nationala de Turism. (5) Agentii economici specializati in turismul de sanatate si cei care practica tratamentul balnear sint obligati sa obtina, in conformitate cu legislatia, autorizarea Ministerului Sanatatii. Articolul 12. Suspendarea licentelor de turism (1) Licenta de turism se suspenda de catre Agentia Nationala de Turism pentru o perioada de pina la un an in cazurile cind agentul economic: a) nu presteaza, integral si in termenele stabilite, pachetul de servicii turistice conform prevederilor contractuale; b) functioneaza cu personal care nu detine brevet de turism; c) nu repara prejudiciile cauzate turistilor prin incalcarea prevederilor contractuale; d) nu pune la dispozitia turistilor informatii complete despre programul turistic propus; e) efectueaza publicitate falsa; f) functioneaza cu structuri de primire turistica neclasificate; g) nu afiseaza, intr-o forma vizibila si clara, lista serviciilor prestate si tarifelor; h) nu respecta, potrivit prezentei legi, conditiile de exploatare a patrimoniului turistic; i) are restante la bugetul de stat; j) nu prezinta darile de seama financiare, deconturile fiscale si darile de seama statistice, prevazute de legislatie; k) in decursul unui an, functioneaza cu pierderi, cu exceptia investirii mijloacelor financiare in dezvoltarea patrimoniului turistic. (2) In situatia in care agentul economic a comis cel putin una din incalcarile mentionate la alin.(1), Agentia Nationala de Turism il avertizeaza in scris, fixindu-i un termen rezonabil pentru inlaturarea incalcarii. Neexecutarea avertizarii atrage suspendarea licentei. (3) In caz daca masura de suspendare a licentei nu este suficienta, Agentia Nationala de Turism retrage licenta. Articolul 13. Retragerea licentei de turism (1) Licenta de turism se retrage de catre Agentia Nationala de Turism in cazul in care: a) se repeta una dintre situatiile prevazute la art.12 alin.(1); b) agentul economic refuza nemotivat sa acorde despagubiri turistilor pentru incalcarea de catre el a prevederilor contractului turistic; c) licenta de turism este transmisa in scopul utilizarii de catre alt agent economic nelicentiat; d) nu a fost eliberat voucherul turistic. (2) Titularul licentei de turism retrase nu are dreptul sa solicite eliberarea unei noi licente timp de 2 ani de la data retragerii. (3) Pierderea de catre agentul economic a dreptului de a desfasura activitate turistica are ca efect radierea acestuia din Registrul turismului. (4) Agentia Nationala de Turism publica periodic lista agentilor economici din turism cu licentele de turism suspendate sau retrase. Articolul 14. Brevetarea activitatii turistice (1) Persoana care administreaza o agentie de turism, o filiala a acesteia sau o structura de primire turistica, managerul si ghidul, precum si celelalte persoane care ocupa functii conform nomenclatorului aprobat de Agentia Nationala de Turism sint obligati sa detina brevet de turism, prin care se atesta pregatirea profesionala in domeniul turismului. (2) Brevetul de turism se elibereaza de catre Agentia Nationala de Turism. Datele despre persoanele care au obtinut brevet de turism se inscriu in Registrul turismului. (3) Brevetul de turism se retrage de catre Agentia Nationala de Turism daca instanta de judecata a stabilit ca titularul brevetului a savirsit furt, abuz de incredere, inselaciune, gestiune frauduloasa, falsificare a documentelor, dare si luare de mita etc. (4) Criteriile pentru acordarea brevetelor de turism se stabilesc de catre Agentia Nationala de Turism. Articolul 15. Clasificarea (1) Clasificarea structurilor turistice se efectueaza de catre Agentia Nationala de Turism in comun cu organismul national de standardizare. (2) Normele metodologice si criteriile de clasificare a structurilor turistice se elaboreaza de catre Agentia Nationala de Turism in comun cu organismul national de standardizare si se aproba de catre Guvern. Articolul 16. Calatoria turistica (voiajul) (1) Calatoria turistica (voiajul) se efectueaza individual sau in componenta unui grup de turisti. Calatoria se considera in grup daca numarul participantilor constituie cel putin 6 turisti. (2) Calatoria turistica se efectueaza in baza contractului turistic si a voucherului turistic, documente ce confirma statutul de turist si garanteaza prestarea pachetului de servicii turistice. Articolul 17. Contractul turistic (1) Contractul privind prestarea de servicii turistice contractul turistic - se incheie in scris intre agentul economic din turism si beneficiarul produsului turistic. (2) In contractul turistic se stabilesc volumul, conditiile si calitatea prestarii serviciilor, modalitatea de plata, termenul de valabilitate, drepturile si obligatiile partilor, responsabilitatea lor pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a clauzelor contractului. (3) Modelul contractului turistic se elaboreaza de catre Agentia Nationala de Turism. Articolul 18. Voucherul turistic (1) Voucherul turistic este parte integranta a contractului turistic, cuprinde intregul volum de informatii despre serviciile turistice acordate in conformitate cu acesta si confirma plata serviciilor. (2) Voucherul turistic trebuie sa contina: locul eliberarii, denumirea, adresa si alte date de identificare ale organizatorului calatoriei, numarul, data si locul eliberarii licentei de turism, datele de identificare ale beneficiarului voucherului etc. (3) Voucherul turistic se elibereaza de catre agentul economic din turism turistului sau, in cazul calatoriei in grup, conducatorului grupului. (4) Voucherul turistic este un document de stricta evidenta, precum si document de evidenta a circulatiei turistice la trecerea frontierei. (5) Modelul voucherului turistic se elaboreaza de catre Agentia Nationala de Turism.

Articolul 4. Politica statului in domeniul turismului (1) Statul sprijina turismul, ca unul din domeniile prioritare ale economiei nationale, prin mecanisme economice, financiare si prin actiuni de amenajare si protectie a patrimoniului turistic in conformitate cu prezenta lege si alte acte normative, creind conditii pentru dezvoltarea turismului durabil. (2) Parlamentul creeaza si perfectioneaza cadrul juridic al turismului in concordanta cu legislatia nationala si cu normele internationale. (3) In scopul realizarii politicii statului in domeniul turismului, Guvernul: a) asigura utilizarea rationala a resurselor turistice si promovarea masurilor de conservare si protectie a mediului inconjurator in conformitate cu Programul national si programele anuale de dezvoltare a turismului, aprobate de Guvern; b) promoveaza interesele statului in domeniul turismului si determina modalitatile de administrare a proprietatii de stat in ramura; c) contribuie la dezvoltarea industriei turistice; d) sustine turismul in teritoriu prin crearea conditiilor adecvate de dezvoltare a infrastructurii turistice; e) asigura securitatea turistilor, apara drepturile, interesele si proprietatea acestora; f) efectueaza colaborarea internationala in domeniul turismului prin incheierea si realizarea tratatelor internationale. Articolul 5. Agentia Nationala de Turism (1) Activitatea de turism in tara se reglementeaza de catre Agentia Nationala de Turism care este o autoritate a administratiei publice de specialitate cu statut de persoana juridica. (2) Agentia Nationala de Turism are urmatoarele atributii principale: a) elaboreaza si prezinta spre aprobare Guvernului strategia nationala in domeniul turismului, precum si programele de dezvoltare aturismului; b) aplica strategia nationala si politica in domeniul turismului;

Articolul 19. Evidenta circulatiei turistice (1) Evidenta circulatiei turistice este tinuta de catre organele de frontiera. (2) Evidenta circulatiei turistice se efectueaza prin inregistrarea: a) voucherului turistic; b) copiei de pe bonul de plata pentru serviciile prestate de catre partenerii din strainatate; c) politei de asigurare a turistului. (3) In turismul de amatori, evidenta se efectueaza prin completarea fisei de evidenta statistica a circulatiei turistilor la frontiera. Capitolul V DREPTURILE SI OBLIGATIILE AGENTILOR ECONOMICI SI ALE TURISTILOR Articolul 20. Drepturile si obligatiile agentilor economici din turism (1) Agentii economici care desfasoara activitate de turism au dreptul: a) sa presteze si sa comercializeze servicii turistice, in conformitate cu legislatia; b) sa reclame de la turisti si parteneri repararea prejudiciului cauzat de ei; c) sa beneficieze de asistenta de specialitate si de informatii din partea Agentiei Nationale de Turism; d) sa fie inclusi, la cerere, in programele de pregatire profesionala initiate de Agentia Nationala de Turism; e) sa participe la actiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca tara ce prezinta interes turistic si sa fie inclusi in cataloage, ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei turistice nationale; f) sa beneficieze de facilitatile acordate in conditiile legii; g) sa obtina certificat de clasificare pentru fiecare gen de activitate de prestare a serviciilor turistice, iar in caz de imbunatatire a nivelului de dotare si calitatii serviciilor, sa obtina un nou certificat de acordare a unei clase superioare celei detinute; h) sa anuleze contractul turistic fara rambursarea cheltuielilor deja efectuate in cazuri de forta majora; i) sa anuleze contractul turistic in conditiile cind nu a fost format grupul de turisti in componenta prevazuta in contract; j) sa creeze asociatii profesionale, in conformitate cu legislatia. (2) Agentii economici care desfasoara activitate de turism sint obligati: a) sa obtina de la organele de resort licenta de turism si certificat de clasificare pentru fiecare unitate care presteaza servicii turistice; b) sa presteze integral pachetul de servicii turistice prevazute de contract; c) sa functioneze cu personal brevetat, in conformitate cu nomenclatorul aprobat de catre Agentia Nationala de Turism; d) sa repare prejudiciile cauzate turistilor in cazuri de incalcare a prevederilor contractului turistic; e) sa puna la dispozitia turistilor informatii complete despre programul turistic propus, drepturile si obligatiile lor, regulile de conduita, conditiile de asigurare, modul de reparare a prejudiciilor, conditiile de renuntare la servicii, precum si regulile de trecere la frontiera; f) sa contribuie la protectia si conservarea resurselor turistice; g) sa prezinte organelor de statistica si Agentiei Nationale de Turism dari de seama statistice in termenele stabilite de acestea; h) sa prezinte in materialele publicitare informatie obiectiva despre resursele turistice in scopul protejarii calitatii produsului turistic; i) sa functioneze numai cu structuri de primire turistica clasificate; j) sa afiseze, intr-o forma vizibila si clara, lista serviciilor turistice si a tarifelor; k) sa informeze turistii, corect si adecvat, cu privire la serviciile turistice pe care le presteaza; l) sa asigure integritatea bunurilor turistilor si repararea prejudiciului in cazul deteriorarii sau furtului acestora, in conformitate cu legislatia; m) sa realizeze, potrivit prezentei legi, exploatarea patrimoniului turistic, asigurind totodata protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator; n) sa plateasca, in termenele stabilite, impozitele si taxele prevazute de legislatie. (3) Agentii economici care comercializeaza servicii turistice sau componente ale acestora peste hotarele tarii sint obligati sa prezinte garantii financiare, care sa asigure repatrierea turistilor si/sau rambursarea sumelor platite, in caz de insolvabilitate sau faliment. Marimea acestor garantii, modul de utilizare si rambursare se stabilesc de catre Agentia Nationala de Turism. (4) Garantia financiara este constituita in favoarea Agentiei Nationale de Turism si se dovedeste prin scrisoare de garantie bancara. (5) Proprietarul, managerul si persoanele de conducere autorizate ale agentiei de turism care au statut de persoana juridica trebuie: a) sa nu aiba antecedente penale neridicate sau nestinse in modul stabilit de lege; b) sa se bucure de credibilitate comerciala. Articolul 21. Drepturile si obligatiile turistilor (1) In locurile de tranzit si aflare temporara, turistii au dreptul: a) la totalitatea serviciilor turistice prevazute de contract; b) la securitate personala, protectia vietii, sanatatii, drepturilor consumatorului, precum si a proprietatii; c) la asistenta medicala, in conformitate cu prevederile politei de asigurare, in caz de imbolnavire; d) la repararea prejudiciului material si moral cauzat prin nerespectarea prevederilor contractului turistic; e) la informatii complete si obiective privind legile tarii de aflare temporara, obiceiurile populatiei autohtone si alte particularitati a caror cunoastere este necesara pentru cultivarea respectului fata de valorile culturale nationale; f) la informatii despre licentierea agentului economic; g) la acces liber la obiectivele de interes turistic, pentru vizitarea si folosirea carora nu sint stabilite restrictii legale. (2) In locurile de tranzit si aflare temporara, turistii sint obligati: a) sa respecte conditiile si regulile, prevazute in contractul turistic; b) sa respecte legislatia tarii de aflare temporara, obiceiurile si traditiile locurilor vizitate; c) sa respecte regulile vamale si regulile de trecere la frontiera; d) sa repare toate prejudiciile aduse agentului economic in cazul incalcarii prevederilor contractului turistic; e) sa repare prejudiciile aduse tarii de aflare temporara. Capitolul VI ASIGURAREA. SECURITATEA TURISTILOR Articolul 22. Asigurarea turistilor (1) Asigurarea turistilor este obligatorie si se efectueaza de catre agentii economici din turism prin incheierea contractelor cu companiile de asigurare abilitate cu acest gen de activitate. (2) Polita de asigurare trebuie sa prevada acoperirea cheltuielilor pentru acordarea asistentei medicale turistului si compensarea cheltuielilor acestuia daca asistenta este necesara in tara (locul) de aflare temporara. Articolul 23. Protectia si securitatea turistilor (1) Protectia si securitatea turistilor pe teritoriul Republicii Moldova este garantata de stat. (2) Protectia si salvarea turistilor care s-au confruntat cu situatii exceptionale in zonele turistice se efectueaza de catre autoritatile locale prin organizarea echipelor de salvare. (3) Organizarea echipelor de salvare si conditiile de desfasurare a activitatii de salvare sint prevazute de regulamentul aprobat de Departamentul Protectie Civila si Situatii Exceptionale. (4) In scopul asigurarii securitatii turistilor, agentii economici din turism sint obligati: a) sa informeze turistii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta in timpul calatoriei; b) sa asigure turistii cu echipament si inventar special; c) sa asigure acordarea ajutorului de urgenta persoanelor accidentate in timpul calatoriei; d) sa informeze operativ autoritatile administratiei publice locale si persoanele abilitate despre situatiile exceptionale cu care s-au confruntat turistii si sa ofere informatia despre persoanele disparute. (5) In cazul situatiilor exceptionale, statul intreprinde masuri de protectie a turistilor cetateni ai Republicii Moldova aflati in strainatate, inclusiv evacuarea acestora din tara de aflare temporara. Capitolul VII PREGATIREA PROFESIONALA IN DOMENIUL TURISMULUI Articolul 24. Pregatirea profesionala si cercetarile stiintifice

(1) Pregatirea profesionala in domeniul turismului se realizeaza de catre institutiile de invatamint superior si postuniversitar de stat si private, acreditate in conditiile legii. (2) Personalul antrenat in prestarea serviciilor turistice (hoteliere, de transport, ghidaj etc.) poate activa in domeniu dupa absolvirea cursurilor specializate si obtinerea brevetului respectiv. (3) Determinarea directiilor prioritare si conducerea cercetarilor stiintifice in domeniul turismului tin de competenta Agentiei Nationale de Turism. Articolul 25. Perfectionarea cadrelor Perfectionarea cadrelor din turism se realizeaza prin cursuri specializate in baza programelor elaborate de Agentia Nationala de Turism. Capitolul VIII RASPUNDEREA. SOLUTIONAREA LITIGIILOR Articolul 26. Raspunderea. Supravegherea si controlul (1) Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspundere juridica in conformitate cu legislatia. (2) Se considera incalcari ale prevederilor prezentei legi: a) desfasurarea activitatii de turism fara licenta; b) continuarea activitatii de turism dupa suspendarea sau retragerea licentei; c) desfasurarea activitatii de turism prin filiale si in sedii neinscrise in licenta; d) conducerea unitatilor turistice de catre persoane fara brevet; e) desfasurarea activitatii de turism in structuri de primire turistica neclasificate; f) neafisarea la loc vizibil a licentei de turism, a listei serviciilor si a tarifelor; g) activitatea persoanelor in intreprinderile ce presteaza servicii fara licenta; h) incasarea de la turisti a banilor fara prestarea ulterioara a serviciilor turistice; i) falsificarea licentei de turism, brevetului sau voucherului, precum si folosirea acestor documente falsificate. (3) Agentia Nationala de Turism are drept de supraveghere si control asupra activitatii agentilor economici din turism. (4) Supravegherea si controlul activitatii de turism in teritoriu se efectueaza de catre reprezentantii Agentiei Nationale de Turism cu concursul autoritatilor administratiei publice locale. Articolul 27. Litigii Litigiile dintre agentii economici din turism si turisti se solutioneaza prin intelegere intre parti, in conformitate cu clauzele contractului turistic, iar in caz de imposibilitate de a ajunge la o intelegere, litigiile se examineaza in instantele de judecata. Capitolul IX COLABORAREA INTERNATIONALA Articolul 28. Colaborarea internationala in domeniul turismului (1) Activitatea turistica internationala a Republicii Moldova se bazeaza pe principiile si normele elaborate de Organizatia Mondiala a Turismului (OMT). (2) Cadrul juridic al colaborarii internationale in domeniul turismului il constituie tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. (3) Republica Moldova participa la activitatea organismelor turistice internationale cu drept de membru sau membru asociat, in conformitate cu statutul acestor organizatii. (4) Agentia Nationala de Turism poate crea, cu aprobarea Guvernului, reprezentantele sale in strainatate in scopul extinderii colaborarii internationale si promovarii patrimoniului turistic al Republicii Moldova. Capitolul X DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII Articolul 29. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii, cu exceptia: a) art.14,15,18 care intra in vigoare peste 3 luni de la data publicarii legii; b) art.7 care intra in vigoare incepind cu data de 1 ianuarie 2001. (2) Guvernul, in termen de 2 luni: a) va infiinta Agentia Nationala de Turism si va aproba regulamentul si structura acesteia; b) va numi directorul general al Agentiei Nationale de Turism si adjunctul acestuia, precum si va aproba bugetul agentiei; c) va aduce actele sale normative in concordanta cu prezenta lege. (3) Licentele de turism eliberate pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi ramin valabile pina la data indicata in ele. Reinregistrarea licentelor se va efectua de catre Agentia Nationala de Turism, in conformitate cu prevederile prezentei legi, pina la data de 1 ianuarie 2001. Licentele care nu au fost reinregistrate in termenul stabilit vor fi considerate nevalabile. PRESEDINTELE PARLAMENTULUI Chisinau, 11 februarie 2000. Nr. 798-XIV.
-

aranjamente IT de grup (GIT Group Inclusiv Tour) i aranjamente IT individuale (ITX). Biletul trebuie procurat printr-o agenie turistic, sejurul trebuie s aib o durat minim stabilit. Tarifele IT, care reprezint aproximativ 50% din tarifele neturistice, sunt stabilite de ctre companiile aeriene conform normelor IATA i reprezint o component a preului global al cltoriei. La comercializarea cltoriilor IT trebuie respectate anumite condiii cum ar fi: termenul de valabilitate al biletului, restriciile n ce privete ruta, durata minim a sejurului i tarifele practicate. b) Part charter-ul reprezint decomercializarea parial a cursei regulate, considerarea unei poriuni din spaiul aeronavei cursa charter i vnzarea acesteia n sistem charter. Ambele aranjamente turistice sunt practicate mai ales n cadrul transportului turistic intraeuropean. Aceast formul reprezint o alt modalitate de a beneficia de tarife reduse n cursele regulate ale transportului aerian. Este apreciat drept o variant mai simpl i mai avantajoas, constnd n cumprarea pentru un ntreg sezon a unui numr de locuri pe o linie aerian, repartizate pe mai multe zboruri, dar la date i ore de trafic sczute. Reprezint, practic, o nchiriere parial a aeronavelor de ctre tour-operatori, formul avantajat i de creterea ponderii turitilor n totalul cltoriilor pe liniile aeriene. II. Cursele charter (la cerere) reprezint o alternativ la cursele regulate, la care pot apela tour-operatorii prin nchirierea de la companiile prestatoare a uneia sau mai multor aeronave timp de un ntreg sezon. Aranjamentele comerciale charter se stabilesc pe baza unui contract ntre cei doi parteneri n conformitate cu reglementrile internaionale, normele i restriciile de operare stabilite prin acorduri guvernamentale ntre rile de origine i cele de destinaie. Aranjamentele charter sunt, n principiu, de patru tipuri: Charter de grup, Charter IT, Charter own-use, Charter specializat, Charter de grup: Cu afinitate are la baza Rezolutia IATA 945 (1948) grup maxim 50000 persoane in unele cazuri 20000 pers. trebuie inchiriata intreagacapacitate a avionului astfel de curse nu pot fi angajate de o organizatie care isi propune exclusiv transportul aerian. Fara afinitate declaratia de la Otawa inchirierea intregii capacitati a avionului numar minim de locuri Inchiriate 40 achizitionarea cu cel putin 60 zile inainte funcioneaz n dou formule: TGC (Travel Group Charter) SUA,i ABC (Advanced Booking Charter) n Europa. Charter Inclusive Tour cltorie tur-retur (cu sejur la destinaie) sau n circuit (cu un minim de escale); durata minim a cltoriei (4 zile pentru destinaii ca America de Nord i 7 zile pentru alte destinaii n cazul OSTC One Stop Inclusive Tour); un minim de zile pentru naintarea de ctre agenie a prospectului cltoriei (inclusiv garania); includerea n pre a transportului, cazrii i transferurilor; organizatorii trebuie sa inainteze autoritatii aeronautice lista de pasageri cu cel putin 15 zile inainte de data plecarii (destinatiile americane) si cu30 de zile pentru celelalte destinatii. Nu se admit modificari ale acestor liste. Charter own-use (single entity) persoana fizica sau juridica inchiriaza un avion pentru uz propriu pentru a transporta persoane sau obiecte; cel care inchiriaza nu il poate comercializa Charter specializat Curse pentru studenti sau grupuri de studio (Study Group Charter) numar minim de participanti dintr-un grup sa fie 40 pers.; numar nelimitat de grupuri varsta maxima a participantilor sa fie de 25 de ani; sa existe un interval de minim 4 saptamani intre data plecarii si data intoarcerii Curse pentru evenimente speciale (Special Event Charter) pot exista unul sau mai multe grupuri; scopul grupului este de a participa la evenimente culturale, sportive, profesionale, etc; pot opera numai spre tara in care are loc evenimentul

Dumitru DIACOV

36. TRANSPORTUL RUTIER Transportul rutier este o form de transport terestru i totodat un subsistem al sistemului naional al transporturilor care asigur deplasarea in spaiu a mrfurilor i persoanelor cu ajutorul vehiculelor (mijloace de transport autopropulsate) i a mijloacelor tractate (remorci, trailere). Autovehiculele se caracterizeaz printr-o mobilitate deosebit, nefiind legate de instalaii speciale fixe cum este cazul, de pild, in transportul feroviar. Datorit acestui fapt, ele pot ptrunde in locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, construind o component indispensabil a transporturilor multimodale. Componentele procesului de transport rutier: - procesul de transport are trei componente de baz, i anume: drumul; autovehiculul; conductorul auto. Ca suport material, pe care se deruleaz circulaia autovehiculelor, drumul condiioneaz prin calitile sale mobilitatea autovehiculelor i eficiena exploatrii lor tehnice i comerciale. Un drum este cu atat mai bun cu cat solicit din partea autovehiculului o for de traciune mai mic, permite circulaia cu vitez mare in limitele legale admise, prezint un grad de uzur minim i ofer o siguran maxim pentru circulaie1. Totalitatea drumurilor situate pe intreg teritoriul rii formeaz reeaua rutier. In cadrul acesteia, din punct de vedere al importanei economice i administrative, deosebim: drumurile publice, respectiv acele ci de comunicaie terestr, cu excepia cilor ferate, amenajate pentru circulaia vehiculelor i aflate in administrarea unui organ de stat, dac sunt deschise circulaiei publice i satisfac cerinele de transport rutier ale intregii economii naionale i ale populaiei. drumuri de exploatare, care satisfac cerinele de transport ale unor uniti economice (agricole, forestiere). La randul lor, drumurile publice se impart in: a) drumuri de interes republican; b) drumuri de interes local. Din categoria drumurilor de interes republican fac parte: autostrzile drumurile naionale. Autostrzile sunt drumuri de mare capacitate, rezervate exclusiv circulaiei autovehiculelor. Ele sunt prevzute cu ci de rulare unidirecionale separate printr-o band median, intersecteaz denivelat orice alt cale de circulaie, evit pe cat posibil localitile, iar accesul i ieirea autovehiculelor sunt permise numai prin locuri special amenajate Noile drumuri internaionale ocolesc oraele pentru un trafic mai rapid, timpul economisit fiind in avantajul cltorilor cu automobilul pe distane lungi, reduc congestionrile de trafic, extind campul afacerilor de-a lungul acestora, prin serviciile de cazare i alimentaie, prin atraciile de tot felul. Drumurile naionale fac legtura intre principalele orae ale rii i punctele de frontier cele mai importante. Din categoria drumurilor de interes local fac parte: drumuri judeene, cele comunale i reeaua stradal a oraelor rii. Drumurile judeene fac legtura intre principalele localiti ale judeelor, iar cele comunale se ramific din cele judeene. Caracteristic transporturilor rutiere din ara noastr, dar i din alte ri, este faptul c drumurile i autovehiculele se afl in administrare diferit. Autostrzile i drumurile naionale se afl in administrarea regiei autonome Administraia Naional a Drumurilor (AND).

35. TRANSPORTUL AERIAN Tipuri de curse aeriene pentru pasageri Categorii de pasageri I. Dupa motivatie: categoria de public care prefer cltoria cu avionul indiferent de cost (oameni de afaceri); categoria de public constrns s cltoreasc cu avionul, acesta fiind singurul mijloc de transport cu care pot s ntreprind o cltorie; publicul care nu este obligat s cltoreasc cu avionul i care opteaz pentru aceast modalitate de a cltori, comparndu-i avantajele i dezavantajele cu cele din transportul rutier, feroviar, maritim. II. dupa statutul juridic al consumatorilor : organizatii (agentiile de voiaj, tour-operatorii si alte organizatii diverse) clienti individuali In concluzie, pe piata transporturilor aeriene se regasesc doua grupe principale de transportatori: generalisti care isi desfasoara activitatea pe toate segmentele pietei: American Airlines, KLM, British Airways, etc specializati: Southwest, Value Jet (linii aeriene ce isi orienteaza activitatea spre segmente sensibile la tarife sau spre arii geografice restranse), Air Inter (specializata pe o anumita arie geografica), si companii specializate in zboruri charter. Tipuri de curse aeriene de pasageri I. Cursele regulate sunt cursele pe care o companie aerian le opereaz n conformitate cu orarul su public, n aceleai zile i aceleai ore, pe durata unui ntreg sezon, n funcie de obiectivele lor strategice care sunt, n principal, de natura comercial. Operarea unei curse regulate este determinat de existena unui trafic permanent de pasageri i cu un volum suficient de mare pentru a permite recuperarea cheltuielilor din veniturile ncasate. Scopul companiei aeriene este realizarea de profit din activitatea de transport, compania fiind nevoita s-i maximizeze utilizarea capacitii oferite la vnzare, respectiv a numrului de locuri (vnzarea unui numr optim de locuri pentru fiecare din categoriile de clase (First Class i Business Class sau Economy, Budget i Tourist, fiecare companie avnd minim dou clase din cele enumerate). Aranjamentele turistice propuse pe cursele regulate sunt: a) Inclusive Tour - este o cltorie organizat de ctre o agenie de turism mpreun cu o companie de transport aerian de linie; o cltorie dus i ntors (round-trip) sau n circuit, efectuat total sau parial pe calea aerului, contra unui tarif corespunztor, care acoper: costul transportului, tariful de cazare la hotel, masa, diverse excursii i alte cheltuieli ale ageniei. Agenia care organizeaz ITurile trebuie s fie agreat de IATA. Programul turistic poate include transportul dus-ntors sau circuit. Compania aerian acord organizatorului de turism un comision asupra tarifului IT aprobat i care poate s fie dat n procente fa de tariful normal sau n cifre absolute. Tariful global cuprinde att tariful aerian IT, ct i serviciile la sol menionate. Aranjamentele IT din Europa i Bazinul Mediteranean sunt reglementate de rezoluia IATA sub dou forme:

Drumurile judeene se afl in administrarea primriilor comunale, iar reeaua stradal a oraelor in administrarea primriilor oraelor respective. O serie de factori influeneaz dezvoltarea turismului automobilistic: producia industriei de automobile; evoluia preului energiei; importana intreprinderilor care inchiriaz automobile; reeaua rutier i autorutier; faciliti vamale i de frontier. Autobuzul sau autocarul reprezint, de asemenea, un mijloc de transport tot mai utilizat i poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismul de grup. Astfel principalul su avantaj il reprezint costul sczut pe pasager, inand seama i de cheltuielile variabile, cat i de cele fixe. Succesul transportului cu autocarul se datoreaz nu numai diferenei de pre fa de alte mijloace de transport, dar i ameliorrii substaniale a echipamentului (confort, servicii interioare, climatizare), creterii securitii i unei adaptri optime necesitilor turismului. De aceea, coeficientul de utilizare a capacitii autocarelor depete 75%, fiind superior celor din transportul feroviar i aerian. Clientela turismului cu autocarul este format, in special, din tineri sau din membrii unor asociaii, intreprinderi. Dezvoltarea turismului auto depinde de un ansamblu de factori, cei mai importani fiind: preul carburantului; preul de inchiriere a mainilor; reeaua rutier i facilitile vamale.

Croaziere de vacan (nave de mare capacitate, 1.000-2.000 de pasageri, itinerarii medii de circa apte zile, clientel divers, destinaii obinuite); Croaziere de lux (nave de capacitate mai mic, 150-900 de pasageri, confort superior, personal de inalt calificare, itinerarii de 14-30 zile); Croaziere exotice sau de aventur (nave de capacitate mic, destinaii originale, turiti amatori de explorri, servicii specifice, personal cu instruire special etc.)

specializat i uneori chiar personal calificat. Securitatea - Plecand de la ideea c hotelurile reprezint intr-o concepie de baz cldiri care ofer condiii de ospitalitate pentru clieni, care includ la randul lor un complex de servicii, cheia de succes in aceast afacere o reprezint asigurarea satisfaciei clienilor. Aceast premis depinde intr-o mare msur de confortul oferit clientului in cadrul serviciilor hoteliere, confort care este influenat, la randul su, de o serie de performane tehnologice incorporate in cadrul serviciilor furnizate. La modul general se vorbete despre dou mari categorii de confort: fizic i psihologic.

39. SERVICII HOTELIERE DE BAZ Serviciile hoteliere de baza sunt acele servicii care defines activitatea hoteliera. Serviciile hoteliere de baza include: Primirea clientilor ntlnirea lor la recepie. Cazare- Cazarea reprezinta in delularea prestatiei turistice, etapa urmatoare transportului si intruneste caracteristicile unei componente cu existenta de sine statatoare. Prin continutul sau cazarea vizeaza crearea conditiilor si confortului pentru odihna calatorului; ea poate fi definite ca rezultatul (produsul sau serviciul) industriei hoteliere (hotelariei), sector ce inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de locuire temporara. Cazarea sa reprezinta, astfel, ca o prestatie complexa ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire si gazduire si este alcatuita dintr-un grupaj de servicii oferite calatorului pe timpul si in legatura cu ramanerea sa in unitatile hoteliere. Dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, in primul rand de existenta unei baze materiale adecvate din punctul de vedere al marimii, tipologiei, dotarilor, care sa asigure turistilor conditii optime de innoptare si sa indeplineasca,dupa caz si alte functii. In al doilea rand, serviciul de cazare este influentat de incadrarea cu personal a mijloacelor de gazduire, de nivelul de calificare a lucrarilor, de modul de organizare a muncii. Principalele activiti care asigur prestarea i furnizarea serviciului de cazare se grupeaz in funcie de contactul direct cu clienii in dou mari sectoare: front-office i back-office (sectorul de etaj, tehnic, de paz i securitate, marketing) Alimentatie - in cadrul hotelurilor pot exista unul sau mai multe servicii de alimentaie, care presupun o organizare la nivelul spaiilor i a operaiilor i activitilor necesare. Relaiile dintre compartimentul de cazare a hotelului i cel al alimentaiei au la baz cateva principia care fac legtura cu gama de servicii oferite clienilor, i anume: activitatea se constituie in multe cazuri ca un serviciu de baz, serviciul fiind conceput, organizat i corelat cu celelalte servicii oferite de unitatea hotelier; prestarea serviciilor de alimentaie in unitile hoteliere trebuie s in seama de motivaiile deplasrii i de particularitile cererii diferitelor categorii de clieni; pregtirea i servirea produselor pentru clienii hotelului i incadrarea meniurilor in alocaiile pentru mas; transmiterea comenzilor de ctre serviciul front-office la restaurantul hotelului, privind serviciul de alimentaie cerut de acetia; in cazul hotelurilor ce ofer tratament, servirea unor meniuri speciale. Informare sau Front-office (recepia) Prin sectorul de recepie se promoveaz i se vinde produsul cazare. Activitile specific recepiei sunt: Rezervarea camerelor i planificarea ocuprii acestora; Promovarea i vanzarea produsului de cazare; Evidena exploatrii camerelor i a fluxului clienilor; Gestionarea cheilor camerelor; inregistrarea consumurilor clienilor i incasarea contravalorii acestora; Colaborarea cu celelalte sectoare i compartimente de activitate. Restauraia Sectorul se implic prin toate activitile sale in procesul de prestare a unui serviciu de baz in industria ospitalitii. Activitile specifice sunt: Producia culinar; Servirea produselor; Catering; Organizarea de banchete.

37. TRANSPORTUL FEROVEAR Transportul feroviar asigur deplasarea in spaiu i timp a bunurilor i persoanelor cu ajutorul locomotivelor i vagoanelor, care circul dup un program prestabilit, pe trasee fixate (cile ferate). Elementele componente ale procesului de transport feroviar sunt, prin urmare, in numr de trei, i anume: cile ferate; locomotivele, respectiv mijloacele de traciune; vagoanele, respectiv mijloacele de transport propriu-zise. Cile ferate reprezint un ansamblu de construcii i instalaii care asigur circulaia locomotivelor i vagoanelor pe un anumit teritoriu. Elementele constructive ale acestora sunt: infrastructura (alctuit din terasamente, poduri, tuneluri, viaducte) suprastructura(care cuprinde inele, traversele, schimbtorii de cale, instalaiile de semnalizare). Transportul este asigurat, de regul, la preuri mai sczute decat cele practicate in transportul auto i aerian, indeosebi pe distane medii i lungi. Procesul de transport se desfoar neintrerupt, ziua i noaptea i in tot cursul sptmanii, in condiii de regularitate i potrivit unor grafice prestabilite. Prezint un grad ridicat de siguran, ca urmare a respectrii stricte a normelor de siguran a circulaiei pe Dup importana lor economic i volumul traficului, cile ferate se clasific in: 1. Cile ferate magistrale asigur legturile Bucuretiului cu principalele orae ale rii i cu sistemele de transport ale rilor vecine. Reeaua feroviar din ara noastr cuprinde un numr de opt zone, deservite de opt magistrale, care acoper, practic, intreg teritoriul rii i asigur legturile cu toate reelele feroviare ale rilor vecine, inclusiv cu Turcia i rile Orientului Apropiat. 2. Cile ferate principale, de importan economic deosebit i care leag Bucuretiul de oraele principale ale rii, sunt incluse parial i in magistralele de cale ferat. 3. Cile ferate secundare deservesc anumite zone i asigur legturile acestora cu liniile principale i magistrale. 4. Cile ferate uzinale sau industriale aparin unor intreprinderi i combinate i Avantajele transportului feroviar: Transportul feroviar este una dintre cele mai vechi forme de cltorie utilizate de turism, continuand s dein in unele ri, intre care i ara noastr, un loc important in traficul turistic. Principalele avantaje pe care le poate oferi acest mijloc de transport sunt: Regularitatea i certitudinea deplasrii, ca urmare a independenei relative a mijloacelor feroviare fa de starea vremii; Costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare de deplasare. Pot fi menionate in acest sens trenurile de mare vitez de tipul ICE (Intercity Express) in Germania, TGV (Train a Grand Vitesse) in Frana, TAV (Treno Alla Velocita) in Italia asigur, pe lang deplasarea foarte rapid, legturi multiple (sub denumirea Eurostar circul, prin tunelul de sub Canalul Manecii, 60 de trenuri de mare vitez care leag Londra cu Paris i Bruxelles); comoditatea oferit prin vagonul de dormit i vagonul-restaurant; posibiliti mult mai largi de vizionare a peisajului: faptul c imbarcarea i debarcarea se realizeaz, in general, in interiorul localitilor, pentru ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul.

41. CRITERII DE CLASIFICARE A HOTELURILOR Principalele criterii sunt: I. caracteristicile fundamentale: uniti hoteliere i similare acestora; uniti extrahoteliere/complementare; amplasarea: in orae mici sau mari; in mediul rural; pe litoral; la munte; legtura cu mijlocul de transport: de-a lungul cilor rutiere (motel); in apropierea grilor (hotel de gar); lang aeroporturi (hotel de aeroport); scopul vizitei: vacan, turism; business; convenien; regimul de funcionare: deschise permanent; sezoniere. forma de exploatare: individual; asociere (lanuri hoteliere voluntare); societi sau grupuri (lanuri hoteliere integrate); durata de edere: de tranzit; rezideniale; nivelul de confort: de lux (nivel superior); de nivel mediu; categoria economic (servicii limitate); capacitatea de cazare: exploatare familial (pan la 49 de camere); capacitate medie (50-150 de camere); exploatare de tip industrie hotelier (peste 150 de camere).

II.

III.

IV.

V.

VI.

VII.

VIII.

IX.

Serviciile conexe (complementare) - bancare, asigurare i securitate. 38. TRANSPORTUL NAVAL Alegerea navelor ca mijloc de transport turistic a reprezentat inc de la inceputul secolului o manifestare indeosebi a consumului turistic de lux, apanaj al claselor socio-economice cu venituri ridicate. Desigur, existena mai multor clase calitative in interiorul aceluiai spaiu de transport a facilitat i accesul turitilor cu venituri mai modeste, dei tariful pltit pentru o cltorie cu vaporul ca mijloc de acces - era destul de ridicat. Atracia exercitat de cltoria pe ap, ca principal agrement i nu numai ca posibilitate de acces la o destinaie turistic, a dat natere croazierelor aranjamente turistice ce cuprind alturi de transport i celelalte servicii turistice prestate pe parcursul cltoriei. Parcul de nave in continu cretere, creterea securitii de transport, dar mai ales diversificarea tipurilor de nave i condiiile de confort i agrement sporite pe care le ofer au impulsionat cererea turistic pentru croaziere. Piaa turismului de croazier i-a modificat imaginea in ultimii ani, de la o pia de lux la o pia i o ofert de mas, destinat unui public mai larg i mai tanr. Tendinele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a aranjamentelor aer mare o dat cu liberalizarea transporturilor aeriene i o diversificare a activitilor ce se desfoar la bordul navelor. Toate aceste modificri s-au reflectat in alinierea ofertei la cerere, ceea ce a stimulat circulaia turistic pe calea maritim. Croaziera face parte din exportul ocazional, de fapt un serviciu de turism care const in petrecerea sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu-se cltorilor nu numai un voiaj maritim obinuit, ci i unele tratamente i divertismente deosebite, precum i vizitarea unor porturi i localiti in afara granielor rii, in conformitate cu itinerarul stabilit in prealabil. In cazul unor excursii pe teritoriul altor ri cand se utilizeaz i alte mijloace de transport, precum i unele servicii la locurile de primire (sejur), acestea trebuie s fie cuprinse in itinerarul dinainte stabilit. Nava destinat croazierei trebuie s atepte in portul de debarcare sau intr-un alt port, in care s-i atepte pe turitii plecai in excursie. Trip cltoria se efectueaz spre un anumit port de destinaie i retur; Round Trip Charter cltoria se efectuaz in mai multe porturi, nava revenind in portul iniial de plecare; Time Charter nava este pus la dispoziia celui care o inchiriaz o perioad de timp determinat.10 Serviciile oferite clientelei in domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate in: curse de linie; linii de croazier; deplasri scurte sau minicroaziere; cltorii in interior pe rauri, lacuri, canale; cltorii individuale cu vase de agrement, proprietate privat sau inchiriate . In funcie de numrul pasagerilor, mrimea i confortul navelor, calitatea serviciilor, durata cltoriei, tipologia agrementului, se disting:

40. SERVICII HOTELIERE COMPLEMENTARE Serviciile hoteliere complementare au rolul de a imbunatati gradul de confort. Din ele fac parte: Schim valutar Spalatorie - Are ca principal scop asigurarea lenjeriei de pat i a prosoapelor curate, precum i a lenjeriei din dotarea restaurantului. Curatatorie Transportul bagajelor Parcarea automobilelor Asigurarea Dotarea camerei cu inventor suplimentar Sectorul de etaj (housekeeping) Rolul acestui sector este de a asigura igienizarea, dotarea i amenajarea spaiilor hoteliere. Alte activiti specifice se refer la intreinerea i gestionarea lenjeriei hoteliere precum i la efectuarea serviciilor suplimentare specifice Sectorul tehnic Asigur la nivelul unitii hoteliere funcionalitatea instalaiilor i a mobilierului din camere. In aria de competen intr i intreinerea dotrilor buctriei, barului, restaurantului etc, precum i a spaiilor comune pentru clieni i personal. Sectorul de paz i securitate O component a ospitalitii, extrem de important pentru a asigura confortul clienilor in unitatea de cazare, este asigurarea deplin a securitii clientului in hotel. Securitatea se asigur prin grija personalului hotelier, care este coordonat i instruit de personal specializat, la care se adaug echipament

n msura n care exist (a fost adoptat) un sistem oficial de clasificare pe categorii de ncadrare, acesta reprezint o expresie a interveniei statului n activitatea hotelurilor. Obiectivele adoptrii unui sistem de clasificare sunt: informarea clienilor; posibilitatea diferenierii pentru aplicarea unor politici discriminatorii (direcionarea investiiilor, credite prefereniale, regementri fiscale, etc.); posibilitatea exercitrii de presiuni fiscale; posibilitatea reglementrii sistemului de tarife; educaia hotelurilor n sensul orientrii direciilor de modernizare a hotelurilor; nlesnirea comunicrii, a ncheierii contractelor cu firmele care organizeaz aciuni turistice. n pofida reglementrilor organismelor internaionale prin care se ncerca punerea de acord a sistemelor de clasificare a hotelurilor, n realitate acest lucru nu s-a realizat. Din punctul de vedere al adoptrii unui sistem de clasificare, rile se mpart n 3 grupe. 1. ri care nu au adoptat nici un sistem de clasificare : SUA, Australia, Noua Zeeland, Singapore, Hong Kong, Kenya, etc. Opoziia fa de adoptarea unui sistem de clasificare se justific prin principiul libertii pieei, care intr n contradicie cu orice form de intervenie i control. n anumite ri, hotelierii nii, se opun clasificrii, care ar putea conduce la un control al tarifelor sau la aplicarea unor taxe (TVA, de exemplu) majorate pentru hotelurile de categorie superioar. Precedente exist n Spania, Italia, Frana ri unde se aplic sisteme oficiale de clasificare i unde hotelurile de lux pltesc o tax TVA majorat. n anul 1988 n Frana hotelurile de 0-4 stele achitau TVA n valoare de 5,5%, n timp ce hotelurile de cel mai nalt nivel de confort, cele de 4 stele plus, aveau o tax TVA de 19,6%. n consecin, pe piaa hotelier francez s-a realizat o micare voluntar de declasificare. n rile care nu au adoptat nici un sistem oficial de clasificare, clienii se orienteaz n alegerea unitilor de cazare n funcie de notorietatea mrcilor. n SUA, lanurile hoteliere internaionale, cu mrci recunoscute, reprezint aproximativ 75% din totalul ofertei. Chiar i n rile unde exist sisteme oficiale de clasificare, marile lanuri se detaeaz adesea de sistem, hotelurile membre fiind clasificate n funcie de standarde proprii, care corespund, n primul rnd, cerinelor segmentelor de clientel crora li se adreseaz. n general, nivelul de echipare i confort al hotelurilor este superior celui aferent categoriei atribuite, n sensul c pentru o bun parte dintre criterii, condiiile minime sunt depite. De exemplu, la hotelurile FORMULE 1, aflate n componena grupului francez ACCOR, clasificarea conform sistemului oficial este aceea de zero stele, n principal datorit suprafeei reduse a camerelor, de 10 m.p., dar aceste

camere sunt dotate cu TV color, radiator electric cu comand din camer i, n general, au un nivel de confort superior multor hoteluri independente de 1-2 stele. Hotelurile de lan sunt construite i echipate dup standarde proprii, fiecare marc comercial avnd o imagine distinct, niveluri diferite de tarif i se adreseaz unor segmente diferite de clientel. Marile lanuri hoteliere promoveaz o clasificare proprie, fr referire la sistemul oficial. Hotelurile MERCURE, tot n cadrul grupului ACCOR, au un sistem propriu de clasificare, utiliznd 3 niveluri de confort i pre: mm - simplitate mmm confort ridicat mmmm rafinament. Conform sistemului oficial francez de clasificare, aceste hoteluri se ncadreaz n categoriile 3 i 4 stele. n SUA, exist clasamente comerciale, realizate de intermediarii turistici n urmtoarele categorii: standard comerciale de lux. n Frana, ar cu veleiti turistice nalte, clienii aleg adeseori unitile de cazare i alimentaie n baza unor clasificri neoficiale, realizate prin ghidul Michelin, dar cu recunoatere i apreciere internaional i o rspndire larg, care identific urmatoarele categorii: lux ridicat i tradiii confort ridicat foarte confortabil confort bun destul de confortabil simplu, dar convenabil. 2. ri fr clasificri oficiale, dar care au sisteme neoficiale de clasificare n aceast grup cele mai semnificative exemple sunt cele ale Angliei i Danemarcei. n Anglia, dou asociaii automobilistice realizeaz clasamente ale unitilor de cazare pe stele (de la 1 la 5), respectiv Automobile Association i Royal Automobile Club. n aceast ar a avut loc ncercarea s se introduc un sistem oficial de clasificare, dar fr succes. n Danemarca, revista Politiken, prin ghidurile sale, realizeaz clasificarea unitilor de cazare i alimentaie din aceast ar. 3. ri cu sisteme oficiale de clasificare proprii , sisteme mai mult sau mai puin detaliate, n ri precum Italia, Irlanda, Grecia Luxemburg, Olanda, Frana, Romnia , Belgia,India, etc. Dificultatea procesului de clasificare. Indiferent cine le promoveaz, normele de clasificare trebuie s reprezinte expresia unui consens ntre profesionitii din cadrul sectorului i, de asemenea un compromis ntre ceea ce exist i ce ar trebui s fie, n conformitate, mai ales, cu ateptrile prezente i viitoare ale clienilor. Pe de o parte, nivelul prezent de echipare al hotelurilor difer de la o ar la alta. Diferene notabile se nregistreaz inclusiv n funcie de vechimea parcului hotelier. n Frana, 47% dintre hotelurile existente au fost construite nainte de 1950, iar 20% ntre 1950-1969. Pentru c grupurile sanitare au fost prevzute din construcie cu bideu, dup moda acelei perioade, pn n 1986, odat cu adoptarea normelor de clasificare n vigoare, bideul a rmas criteriu de referin. Astfel, la categoria 3 stele, bideul era impus pentru toate spaiile de cazare, n timp ce vasul WC era prevzut n structura grupurilor sanitare doar pentru 50% din camere. Nu este o coinciden faptul c, n conformitate cu normele din 1986 a fost prevzut o nou categorie 0, sau fr stele- formal permindu-se ca un hotel cu o suprafa a camerelor de doar 8 m.p. pentru 2 persoane i 10 m.p. pentru 3 persoane s poat face parte din categoria hotelurilor turistice. Nivelul de confort trebuie s corespund ateptrilor prezente i viitoare ale clienilor. Clientul ateapt s gseasc echipamente tehnice n camer de care dispune acas. Progresul tehnic influeneaz acest element, dar i cultura material i spiritual a fiecrui popor. Acest decalaj ntre nivelul de echipare al hotelurilor i ateptrile clienilor determin adoptarea unor criterii de clasificare diferite de la o ar la alta, dar i de la o perioad la alta. Toate aceste elemente justific imposibilitatea realizrii de comparaii ntre hoteluri care funcioneaz n ri diferite. Pentru multe ri criteriile de clasificare au caracterul unor norme tehnice, n cadrul crora aspectele calitative sunt mai puin reprezentate. n esen, criteriile utilizate sunt de dou categorii: a) suprafa i echipamente : suprafaa camerelor, echiparea sanitar, nzestrarea cu mobilier i alte obiecte. b) Criterii calitative: calitatea mobilierului, serviciile oferite i calitatea acestora,etc. Condiiile prevzute pentru fiecare criteriu n parte sunt minimale. ntre criteriile calitative exist problema de msurare, cum ar fi, de exemplu, calitatea mobilierului. Se folosesc pentru identificare adjective calitative, interpretarea fiind dificil i subiectiv. Se folosesc noiuni precum stare bun, calitate nalt, frumos. Referitor la varietatea serviciilor, n foarte multe ri, legiuitorul se limiteaz la impunerea unei game minimale. Doar pentru hotelurile de lux se prevede o varietate relativ mare a serviciilor obligatorii. Calitatea i evaluarea calitii i au rdcinile n structura i contextul fiecrei ri. Ca rezultat, un hotel de 5 stele sau deluxe din Asia poate fi diferit de un hotel cu aceeai clasificare din Turcia sau Marea Britanie. La ora actual, hotelul Burj al Arab din Dubai, hotel clasificat la 7 stele, este considerat de clientela turistic drept etalon al luxului i confortului n domeniul cazrii turistice. Acest lucru ns nu corespunde realitii, deoarece el este comparabil, sub aspect calitativ, cu hotelul Ritz din Paris, de exemplu, hotel care conform clasificrilor din Frana are categoria 4 stele plus, diferena ntre 4 stele plus i 7 stele nefiind dat de plusul de calitate ci de aplicarea unor sisteme de clasificare diferite pentru identificarea ofertelor hotelurilor n cauz. n cel mai bun caz (dar i acest aspect este discutabil), clasificarea poate oferi un ghid al standardelor naionale.Alt exemplu ar fi situaia din Spaniei unde hoteluri precum Sofitel, Intercontinental sau Crowne Plaza sunt clasificate la o categorie inferioar, n condiiile n care, oriunde n alt parte, aceste mrci au niveluri mai mari. n Madrid hoteluri amplasate n apropiere, precum Novotel i Sofitel sunt clasificate deopotriv la 4 stele, ridiculiznd grupul ACCOR, ale crui intenii de marcare i deci de difereniere sunt, n mod evident, altele. n prezent, se consider c identificarea celor mai potrivite modaliti de includere a unui numr tot mai mare de hoteluri din categoriile budget sau economic, n cadrul schemelor existente n Europa i America de Nord, fr a lsa loc unor ambiguiti, reprezint o sarcin extrem de dificil. Hotelurile noi, moderne, care se includ n aceast categorie, au camerele echipate cu o gam complet, dar simpl de mobilier i alte dotri, spaiile de cazare sunt confortabile, iar mediul de cazare oferit este spaios, curat i corespunde cerinelor turismului actual. Confortul acestor camere este asociat unui produs fizic, care n general, este oferit la un nivel minim de servicii. Unul dintre efectele creterii acestui subsector, a fost determinat de existena unor controverse reale n cadrul sistemelor de clasificare hotelier prin care este dificil s asociezi confortul fizic cu absena serviciilor. Automobile Association din Marea Britanie a creat, tocmai n acest scop, o categorie distinct pentru unitile de cazare din grupa budget, denumit lodges, recunoscnd astfel popularitatea i creterea numrului unitilor de cazare care au ca scop oferirea unor condiii de nnoptare convenabile, n special pentru cei cu sejururi scurte, n condiiile practicrii unor tarife reduse. O parte nsemnat a acestor uniti nu ofer servicii de alimentaie, ele fiind ns astfel amplasate nct restaurantele existente n apropiere s deserveasc nevoile de hran ale turitilor. n Europa de Vest, ca o consecin a evoluiei acestui sector hotelier, calitatea global a serviciilor de cazare n segmentul cu tarife sczute s-a imbuntit semnificativ. Diferena de calitate ntre acest sector al pieei i cea oferit de sectorul hotelier de nivel mediu i de lux (3 pn la 5 stele), msurat n termenii produsului fizic, a sczut n mare msur. Aceast situaie s-a datorat, n parte i impactului major al tehnologiilor constructive cu costuri reduse, iar aceast diferen este probabil s continuie s se micoreze n viitor. Este de ateptat c beneficii suplimentare de tipul telefoanelor internaionale, serviciilor de TV prin cablu, fax, internet vor deveni accesibile n toate unitile, indiferentde nivelul de clasificare. Concurena i provocrile adresate pieei n general, de ctre ofertanii care practic tarife ridicate, n hoteluri de categorii superioare, au contribuit la realizarea unei diferenieri clare ntre oferta lor i cea a sectorului budget. Cu toate acestea, innd cont de faptul c, n SUA de exemplu, 50% din clienii unitilor budget sunt cei care cltoresc n scop de afaceri, rezult c diferenierea dorit nu este ntotdeauna suficient de clar. Cheia diferenierii nu mai const n atribute de ordin fizic (ap cald) ci mai ales n ceea ce privete coninutul serviciilor oferite. Este evident faptul c exist n continuare segmente de consumatori dispuse s plteasc preuri considerabil mai mari pentru beneficiile oferite de servicii foarte atente i individualizate. Numeroase companii hoteliere, Marriott, Ritz-Carlton i altele i-au creat o reputaie internaional pentru atenia acordat serviciilor oferite, dar i mai multe companii precum ACCOR,

Intercontinental, Hilton, etc. s-au afirmat pe pia printr-o politic abil de segmentare, oferind prin intermediul unor mrci i corespunztor lanuri hoteliere diferite, produse i servicii adaptate ateptrilor fiecrui segment n parte, abandonnd aproape n ntregime paleta preurilor practicate n industrie, de la cele care exprim luxul i confortul absolut pn la limita tarifelor economice. Din punctul de vedere al OMT faptul c nu exist nici o tentativ de uniformizare a normelor privind clasificarea hotelurilor, reprezint deopotriv o surs de confuzii privind aspectele calitative ale ofertei de servicii hoteliere (care n esen rspund la ntrebarea referitoare la MODUL de furnizare a acestor servicii) i aspectele fizice i cantitative referitoare la unitile hoteliere (rspund la ntrebarea CE FEL de servicii sunt oferite) care, n mod normal, intervin n procesul clasificrii, ambele aspecte avnd importan egal pentru definirea raporturilor cu concurena. Acest tip de abordare convergent, o regsim, de exemplu, la normele EN ISO 18513-2000 (norme terminologice aplicate la nivelul hotelurilor i altor tipuri de uniti de cazare, care sub form de sistem permit evaluarea standardelor de calitate pentru cazarea turistic, a instalaiilor i echipamentelor furnizate i/sau a serviciilor oferite) elaborate de CEN (Comitetul European de NormareStandardizare), n timp ce experiena OMT reflectat n definiia dat calitii n turism i experienele naionale, desemneaz faptul c gradarea sau clasificarea unei uniti hoteliere la o anumit categorie nu implic aplicarea obligatorie a criteriilor de calitate, iar n plus, cu ct categoria este de nivel sporit cu att potenialul calitii serviciilor oferite nu trebuie s respecte ntocmai anumite norme predefinite. Toate aceste consideraii conduc la ideea posibilitii realizrii unui acord internaional privind clasificarea unitilor de cazare, care s rspund solicitrilor dintre cele mai diverse formulate deopotriv de ctre guverne, sectorul privat, consumatorii i comunitatea internaional n ansamblul sau. Primii pai n acest sens au fost realizai prin organizarea unei anchete n rndul membrilor OMT, care a pornit de la premisa, cunoscut de altfel, a complexitii acestui sector de activitate i al crui scop major a fost reprezentat de o trecere n revist a normelor i criteriilor de clasificare utilizate de sectorul public i privat i compararea acestora cu cele folosite de organizaiile de consumatori i organizaiile profesionale din turism, precum: ghidurile turistice editate cu scopul uurrii alegerii pentru consumatori (Michelin, RAC, AA, etc.) sistemele mondiale de distribuie (GAS Aneadens, Galiles, Sasre, etc.) sistemele de rezervare informatizate i brokerii; marile lanuri voluntare i consorii; marile lanuri hoteliere; principalii francizori hotelieri; tour-operatori; ISO (Organizaia Internaional de Standardizare); codificaiile GSM utilizate de calculatoare i telefoane montate n autoturisme. Aceste demersuri au un obiectiv precis, respectiv axarea spre i crearea unor beneficii pentru consumatori. Dei consumatorii sunt rareori consultai, numeroasele organizaii implicate n acest proces pretind c acioneaz n numele lor. La acest nivel exist o diferen fundamental ntre sectorul public i sectorul privat. n cazul criteriilor i normelor fixate la nivel guvernamental, tendina const n meninerea n vigoare a acestora perioade mai lungi de timp, respectarea lor nu este controlat n mod frecvent i rareori sunt la curent cu evoluia modei i a gusturilor consumatorilor turistici. Sectorul privat, n replic, rspunde mult mai rapid la modificrile cererii, dovada constnd n numeroasele evoluii nregistrate n domeniu, respectiv vilele de vacan care furnizeaz servicii hoteliere tradiionale, centrele de sejur, partajarea timpului de vacan, etc. n mod similar, criteriile utilizate n ghidurile editate pentru consumatori de ctre sectorul privat, sunt mult mai frecvent redefinite pentru alinierea la evoluiile cererii i ale pieei turistice, n general. Numeroasele sondaje efectuate n rndul consumatorilor au artat c alegerea consumatorului este influenat nainte de toate de ctre pre i destinaie i nu de ctre sistemele de clasificare care sunt considerate prea complexe i imposibil de descifrat. Hotelul de tip comercial Odat cu intensificarea deplasrilor intre orae, in interiorul rii, a crescut tot mai mult nevoia de cazare in uniti hoteliere amplasate in cadrul oraelor, in centrul acestora, in apropierea zonelor cu acces la mijloace de transport sau in zone puternic dezvoltate industrial. Astfel se pot caracteriza hotelurile de tip comercial. Acestea, in unele orae, devin centre sociale ale comunitii locale. Ele s- au dezvoltat in timp, devenind cele mai mari grupuri hoteliere care au ca principal categorie de clieni voiajorii de business. in ciuda acestui fapt, datorit amplasrii de convenien, au atras i grupurile de turiti sau turitii individuali sau grupurile mici de business interesate in organizarea de intalniri de afaceri sau prezentri i conferine de dimensiuni reduse. Un alt aspect al acestora este durata redus de edere, respectiv 1,7 innoptri in medie, astfel c acestea fac parte din categoria hotelurilor de tranzit. Serviciile pe care le asigur in mod complementar pentru clieni sunt determinate de segmentul int cruia i se adreseaz: ziare i reviste, posibilitatea de a suna gratuit in ora, calculator i fax, cablu TV, servicii de inchiriere auto, servicii de transport de la sau la aeroport, servicii de alimentaie la restaurant sau cafe-bar etc. Majoritatea acestora dispun de sli de conferine, apartamente, asigur serviciu de camer (room-service) i organizarea de intalniri i mese festive. De asemenea, pot oferi servicii de spltorie, dispun de centre de relaxare, magazine de incint, saun, piscin i centre sportive. Hotelul de aeroport Anii '50-'70 marcheaz apariia i dezvoltarea acestui tip de hotel i are la baz intensificarea turismului pe rute mai lungi, cu utilizarea transportului aerian. Popularitatea lor s-a datorat in primul rand amplasrii acestora, care asigur o convenien din punctul de vedere al deplasrii. Piaa int spre care s-au indreptat unele hoteluri din aceast categorie se constituie din voiajorii de business, pasagerii transportului aerian care din variate motive rman o perioad mai lung pe aeroport, respectiv de 8-10 ore (in special peste noapte) i personalul liniilor aeriene. Acest tip de hotel ofer, de obicei, transport gratuit intre aeroport i hotel, linie telefonic direct cu aeroportul pentru rezervare i transport. Ponderea mare a segmentului de business in cadrul transportului aerian a influenat hotelurile de aeroport in direcia dezvoltrii de faciliti specifice intrunirilor de afaceri i mini-conferine, astfel incat clienii s fie atrai de posibilitatea reducerii timpului petrecut in cltoriile de afaceri. Atractivitatea acestor hoteluri este dat de reducerea semnificativ a costurilor. Hotelul rezidenial (hotel-apartament) Acest hotel asigur cazarea clienilor pe o perioad lung de timp sau permanent, in mediul urban sau suburban. Dac el este amplasat in cadrul unor zone sau staiuni turistice atunci apare inchirierea apartamentelor pentru sejururi mai lungi, de unde i numele de reziden. Structura camerei este uor modificat oferind o sufragerie (salon), o buctrie compactat (chicinet) sau cel puin un col amenajat corespunztor cu vesel, frigider i serviciul de buturi, un dormitor separat i grup sanitar propriu. in ultimii 10 ani, in Frana, capacitatea de cazare a rezidenelor de turism s-a triplat. in Grecia acest gen de aranjament este amintit sub numele de studiouri sau apartamente in regim self-catering. Atractivitatea acestora se manifest pentru un segment principal de voiajori, i anume turitii care opteaz pentru sejururi mai lungi, grupuri familiale care doresc intimitate, dotri sau faciliti diferite de standardele hoteliere. intrucat durata de edere este mult mai ridicat, 14,4 innoptri in medie, tipurile acestea de hoteluri incearc s asigure clienilor posibilitatea de a interaciona social prin furnizarea serviciului de mic dejun i organizarea de activiti de divertisment, serate sociale etc. Hotelul de zon balnear (tip spa) Aceste tipuri de hoteluri au ca i caracteristic definitorie faptul c sunt amplasate in zone recunoscute ca obiective turistice pentru persoanele care doresc s beneficieze de anumite resurse naturale favorabile sntii (ape termale, izvoare minerale, nmol, aeroionizare etc). Hotelul asigur, in primul rand, pentru clieni o baz material necesar pentru furnizarea serviciilor de tratament specifice resursei naturale de care dispune. Astfel, conform unui concept modern dezvoltat pentru un astfel de hotel, acesta trebuie s dispun de urmtoarele centre de servicii: - centru de sntate, cu vocaie medical prin aplicarea unor cure de sntate; - centru de recuperare, cu vocaie medico-sanitar pentru aplicarea unor cure profilactice secundare i de recuperare medical; - centru de bunstare i infrumuseare; - centru de primire, divertisment i cultural. Pentru serviciile de tratament pe care le ofer, hotelul va constitui baza de tratament cu personal medical i paramedical propriu sau va incheia contracte de parteneriat cu alte uniti specializate, ce au personalitate juridic. Hotelul trebuie s asigure o alimentaie pe diete, corespunztoare regimurilor alimentare stabilite de personalul de specialitate. in plus, se acord o atenie deosebit deplasrii interioare i exterioare a clienilor, fiind vorba de clieni cu nevoi speciale. Durata sejurului mediu intr-un astfel de hotel este influenat de durata tratamentului urmat de client i este, in general, de circa 18-20 de zile. Din acest motiv, la nivel naional rata de innoptare in cadrul acestui hotel este mai mare decat la alte hoteluri. Media de varst creia i se adreseaz aceste hoteluri este mai ridicat, in general media de varst fiind de 56 de ani, fiind vorba in majoritate de pensionari, acest lucru influenand in mare msur serviciile pe care se hotrte s le includ in ofert. Hotelul de vacan (resort)

Acest tip de hotel se adreseaz in principal persoanelor care au ales s ii petreac vacana in zona turistic. Poate fi amplasat la mare, in zonele montane, in unele locaii exotice, cat mai departe de zonele urbane aglomerate. Voiajorii fiind in vacan, concediu, doresc s ii petreac majoritatea timpului pentru activiti recreative. Astfel, hotelul trebuie s pun la dispoziia turitilor a gam cat mai variat de servicii de distracie i agrement, sportive, de alimentaie, de ingrijire a copiilor etc. Majoritatea acestor hoteluri tind s se poziioneze ca o destinaie in cadrul unei destinaii. De aceea, se apreciaz ca fiind extrem de importante reclama sau recomandrile fcute din gur in gur de ctre clieni.

42. SERVICIILE DE ALIMENTAIE PUBLIC Serviciul de alimentatie(restauratie) constituie o componenta de baza a produsului turistic,valorificarea acestuia putand fii facuta atat ca produs individual,cat si in asociere cu serviciile de cazare in sistem:pensiune completa sau demipensiune. Serviciul de alimentatie are ca scop satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor,dar si a unor nevoi de recreere,divertisment si dupa caz,celor de afaceri. Alimentatia reprezinta un serviciu turistic de baza,calitate oferita de: functiile pe care le are; ponderea importanta in structura cheltuielilor de vacanta ; timpul alocat de turisti acesteia. In consecinta continutul si calitatea serviciilor de alimentatie isi pun amprenta asupra calitatii si atractivitatii produsului turistic,cu efecte directe asupra dimensiunilor si structurii circulatiei turistice. In organizarea si proiectarea activitatii de alimentatie trebuie avute in vedere o serie de particularitati ale acesteia : sa fie prezenta in toate momentele importamte ale consumului turistic(puncte de imbarcare,mijloace de transport,locuri de destinatie sau sejur,puncte de agrement)pentru a putea raspunde unei palete largi de trebuinte.Acesta presupune adaptarea activitatii(varietatea sortimentala,program,structura serviciilor)la locul si momentul oferirii prestatiilor. sa asigure o diversitate structurala atat a preparatelor,cat si a serviciilor oferite pentru a raspunde cat mai bine diferitelor trebuinte. Aceasta presupune existenta unei varietati de tipuri de unitati in concordanta cu cerintele foarte diferite ale clientului; sa fie corelata(adaptata)cu particularitatile formei de turism atat in ceea ce priveste varietatea sortimentala,cat si orarul de functionare a unitatilor; sa satisfaca atat exigentele turistilor autohtoni,cat si a celor straini.Aceastapresupune prezenta in structura ofertei de alimentatie atat a produselor zonei pe care o viziteaza,cat si a unora comune majoritatii bucatariilor lumii; sa reprezinte un element de selectie a destinatiilor de vacanta atunci cand celelalte componente ale ofertei sunt comparabile sau doar apropiate,contribuind la cresterea atractivitatii voiajelor si a destinatiilor de calatorie; sa constituie chiar motivatia principala a calatoriei:este cazul unor produse turistice in care componenta dominanta este gastronomia

si care se adreseaza unor segmente largi de consumatori,de la cunoscatori si experti la amatori,de la gurmanzi la oamenii obisnuiti. CLASIFICAREA UNITATILOR DE ALIMENTATIE Tipuri de restaurante Activitatea restaurantelor si a unitatilor similare,o constituie intreaga productie si distributie de mancare si bauturi,respectiv pregatirea preparatelor culinare si a produselor de patiserie-cofetarie,aprovizionarea cu marfuri, consumul produselor pe loc sau in afara unitatilor,cat si crearea unei ambiante favorabile destinderii si recreerii clientilor.Activitatea restaurantelor este grupata in doua sectoare: restaurante cu vocatie comerciala; restauratia(restaurantele)colectiva,cu vocatie sociala. I. Restaurantele cu caracter social Cunoscute si sub denumirea de restaurante pentru colectivitati au in general urmatoarea localizare: in intreprinderi si institutii administrative; in unitati de invatamant de toate gradele; in spitale,clinici,camine de batrani si copii,sanatorii etc; tabere,centre si sate de vacanta pentru tineret; armata,comunitati religioase,penitenciare. Principalele tipuri de unitati cu caracter social sunt urmatoarele: cantina-restaurant; restaurante cu autoservire(self-service); unitati pentru servicii pe loc; restaurantele (restauratia) automate. II. Restaurantele cu vocatie comerciala In acest tip de unitate se respecta cultura si traditia fiecarui popor,adaptate la tendintele si evolutiile inregistrate pe plan international. Aici se afirma si se pun in valoare obiceiurile fiecarui popor,arta culinara,ordinea servirii preparatelor si asocierea cu bauturi,decorul si vesela pentru masa. Amplasarea acestor unitati este foarte diversificata. Asezarea lor se contureaza in functie de cerintele pietii,ale concurentei interne si nu in ultimul rand de posibilitatile de investitii ale inimosilor intreprinzatori. Adesea ele sunt amplasate astfel: in centrele oraselor,municipiilor si in zonele aglomerate; pe principarele artere de circulatie si in zonele rurale; in marile magazine si centre comerciale; in hoteluri si structuri similare; in locuri si zone de agrement; in gari,autogari,porturi,aeroporturi etc. Exemple de restaurante cu vocatie comerciala: restaurante clasice; restaurante cu specific; restaurante specializate; restaurante cu auto-servire; restaurante cu servire rapida; Alte tipuri de restaurante: restaurantul rutier; drive-in drugstore. III. Restaurantele specializate cuprinde unitati gastronomice,in care clientele este servita cu un sortiment specializat de preparate si bauturi in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale,care formeaza obiectul specializarii.Aici se include si restaurantele

pescaresti.Principiul de organizare a unei unitati special;izate este acelasi ca al unui restaurant classic.Deosebirea consta in structura sortimentala a preparatelor si bauturilor servite.De obicei la unitatile cu specific pescaresc exista amenajari si dotari interioare corespunzatoare profilului sortimental.

venitul net (profitul) calculat ca diferen ntre ncasri i

43. SERVICIILE DE AGREMENT Serviciile de agrement acceptate ca prestatii de baza numai de catre o parte a specialistilor sunt concepute sa asigure petrecerea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Ele sunt alcatuite dintr-o paleta larga de activitati avand caracter distractiv-recreati, in concordanta cu specificul fiecarei forme de turism sau forma de sejur. Serviciile de agrement reprezinta elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de concretizare a motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in structura consumurilor turistice. Agrementul poate fi exprimat ca o plcere, distracie n timpul liber, sau ca ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor i activitilor oferite de unitile de cazare sau unitile specializate, n localiti, staiuni sau zone turistice, capabile s asigure indivizilor, respectiv turitilor, o stare de bun dispoziie, de plcere sau de relaxare, s lase o impresie i o amintire favorabil. Prestaiile de agrement- ca o component a produsului turistic au un coninut foarte variat, n funcie de: profilul staiunii sau zonei turistice, motivaia turistic, segmentul de clientel, sezon, etc. Una din cele mai expresive i complete modaliti de clasificare a prestaiilor de agrement are n vedere coninutul acestora, respectiv: animaia de pur deconectare , de detaare n raport cu activitile cotidiene; sunt cuprinse n aceast categorie activiti precum bile de soare i mare, plimbrile, vizitarea diferitelor obiective, ntlnirile cu rudele i prietenii, etc.; animaia recreativ, constituit n principal din parcurile de loisir: generale (cu instalaii de distracii i/sau populate cu personaje din basme sau benzi desenate), tematice (nautice, delfinariu, zoologice), rezervaii i cazinouri; animaia comercial, generat de faptul c efectuarea unor cumprturi uzuale sau specifice (cadouri, amintiri, articole de artizanat) deine o pondere important(circa 6%) n structura motivelor de cltorie i reprezint un mod agreabil de ocupare a timpului liber . Aceasta presupune adoptarea unei strategii adecvate, n sensul dezvoltrii unei reele comerciale (tipologie, densitatea unitilor, ora de funcionare) i asigurrii unei game sortimentale n concordan cu cerinele clientelei; animaia orientat spre realizarea unei depline forme (condiii) fizice se refer la tipologia larg a curelor- de la cea balnear, ca produs medical, la cele de slbire, nfrumuseare, fitness- i practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de ntreinere a sntii; animaia cultural , avnd ca obiectiv cunoaterea, formarea i educarea turistului, cu accente pe latura moral a personalitii sale, se prezint ntr-o multitudine de aspecte i se realizeaz printr-o gam larg de activiti, cum ar fi: vizite la muzee i case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viaa i opera unor personaliti ale literaturii, muzicii, artei naionale i universale, burse de studii,sejururi de nvare a unor limbi strine. animaia spectacol, la fel ca i cea cultural, are o mare adresabilitate i cunoate o varietate de forme de manifestare; ntre subiectele privite i admirate de turiti n cltoriile lor se numr natura, pentru diversitatea peisagistic, bogia florei i faunei; animaia gastronomic, exprimat prin prezena la expoziii sau concursuri de art culinar, precum i prin circuite de tematic specific(cunoaterea buctriei tradiionale a unor zone, degustri de vinuri); animaia profesional , care se adreseaz, de regul, unui public specializat i avizat; ntre formele sale cele mai cunoscute sunt trgurile, expoziiile, i congresele. Funciile agrementului n calitatea sa de component de baz a produsului turistic, agrementul ndeplinete o serie de funcii att pentru turist, cel care beneficiaz de acest serviciu, ct i pentru organizatorii de turism, ntreprinderile implicate n prestarea serviciilor turistice. Din punctul de vedere al turistului agrementul ndeplinete funciile de destindere i reconfortare fizic, divertisment i dezvoltare a capacitilor sale. Astfel, n ceea ce-l privete pe turist agrementul vizeaz att satisfacerea nevoilor fizice ct i a celor psihice. Agrementul asigur satisfacerea nevoilor fizice prin practicarea activitilor sportive, de la o simpl plimbare pn la practicarea unor sporturi complexe.

44. Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Avnd ca specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate ntr-o masura mai mare dect alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata n mare parte de nevoile turismului. Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transport pe cablu. n primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balantei de plati, calculat ca suma ntre soldurile operatiunilor cu bunuri si servicii, veniturile nregistrate si transferurile curente de bani din strainatate, a nregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77% mai mult dect anul trecut. Pe lnga toate acestea, turismul reprezinta si o cale (n unele cazuri chiar singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si n special a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima. Pentru tara noastra - n etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse turistice neexploatate si insuficient puse n valoare, turismul constituie o ramura cu posibilitati nsemnate de crestere si deci ramne o sfera de activitate care poate absorbi o parte din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea economica. Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate n resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale. O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si international

cheltuieli (valoare absolut), sau ca raport intre masa profitului i mijloacele care l-au creat (valoarea relativ); gradul de utilizare a forei de munc; aportul net valutar. 2. Indicatori ai eficienei activitii de cazare. n structura serviciilor turistice, cazarea ocup primul loc, cu circa 40% din volumul total al realizrilor economice. Eficiena activitii de cazare poate fi apreciat i evaluat prin intermediul indicatorilor generali (profit, rata profitului. ncasri, cheltuielii), dar i prin unii indicatori specifici (ncasarea medie pe un loc de cazare, profitul mediu pe un pat etc.) Cel mai reprezentativ indicator de apreciere a eficienei activitii de cazare este coeficientul de utilizare a capacitii (CUC), calculat ca raport ntre capacitatea de cazare efectiv ocupat la un moment dat sau ntr-o perioad, exprimat prin numrul turitilor, numrul de nnoptri, numrul de zile-turist i capacitatea de cazare maxim posibil, exprimat prin numrul de locuri i numrul zilelor calendaristice de funcionare. 3. Indicatori de eficien a alimentaiei: rata rentabilitii n alimentaie, care exprim volumul profitului obinut la fiecare mie lei desfaceri n alimentaia public. Se calculeaz n dou moduri: a) ca raport procentual intre masa profirului (P) i volumul de desfacere (D); ca diferen ntre cota medie de adaosuri comerciale (A) folosite de unitile de alimentaie i nivelul mediu al cheltuielilor de producie i circulaie nregistrat de acestea (C). ali indicatori (pariali) de eficien utilizai in alimentaie sunt: productivitatea muncii, gradul de utilizare a timpului de lucru, fluctuaia personalului, nivelul de calificare, raportul dintre personalul operativ i cel tehnico-administrativ, desfacerile medii pe mp suprafa comercial, pe un loc la mas. La 1.000 lei fonduri fixe, coeficientul de utilizare a utilajelor etc. 4. Indicatorii eficienei activitii de transport turistic , care se calculeaz pentru: a) parcul propriu: coeficientul de utilizare a parcului (Cup). calculat ca raport intre numrul de zile active-main (Za) i numrul de zile calendaristicemain (Zc); coeficientul de utilizare a capacitii de transport (CUC), calculat ca raport ntre capacitatea efectiv folosit (Ckm-numr cltori-kilometri) i capacitatea teoretic ( L k m - l o c u r i - k i l o m e t r i ); parcursul mediu {Pm) se calculeaz ca raport intre parcursul total (Pt) efectuat ntr-o anumit perioad (zi. lun. an) de toate mijloacele de transport ale parcului i numrul mainilor-zile n activitate ( N mza ). b)pentru mijloacele destinate nchirierii: ncasarea medie pe automobil, pe zi-main-inventar, pe zi-main-activ (n lei i n valut). Din sistemul de indicatori de eficien economic a activitii turistice mai fac parte i indicatori de eficien economic utilizai la fundamentarea investiiilor turistice noi (valoarea investiiei. capacitatea investiiei, investiia specific, durata de realizarea a investiiei, volumul ncasrilor totale, volumul ncasrilor valutare, durata de recuperare a investiiei totale etc). ca i indicatori de apreciere a oportunitii i viabilitii proiectelor de investiii, indicatori de analiz a bonitii economice a ntreprinderii (firmei) de turism (indicatori de lichiditate.-indicatori de solvabilitate, indicatori de rentabilitate etc). Ci de cretere a eficienei economice a activitii turistice Cile de cretere a eficienei economice in turism sunt multiple, unele cu caracter general, altele specifice fiecrui tip de prestaii. Cile general valabile pentru orice activitate economic sunt: creterea de tip intensiv, diversificarea ofertei prin mai buna valorificare a resurselor turistice i crearea unor resurse competitive, atenuarea sezonalitii activitii turistice, utilizarea mai bun a bazei tehnico-materiale, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale turistice etc. Pe lng aceste ci. pentru fiecare din prestaiile turistice se mai pot desprinde i ci proprii de cretere a eficienei economice: Pentru activitatea de cazare se cer avute n vedere: asigurarea unui coeficient optim de utilizare a capacitii de cazare, diversificarea serviciilor in uniti, creterea volumului desfacerilor de mrfuri prin recepie etc. Pentru activitatea de alimentaie , ntre cile de cretere a eficienei economice includem: revendicarea periodic a ncadrrii unitilor n diferite categorii, folosirea intensiv a spaiilor, dotarea corespunztoare cu utilaje a unitilor, creterea produciei i desfacerii de preparate culinare, diversificarea produselor oferite, introducerea unei evidene stricte, matematice, pe uniti, a veniturilor i cheltuielilor etc. Pentru activitatea de tratament, creterea eficienei se poate realiza prin: extinderea i diversificarea tratamentelor balneomedicale, introducerea de proceduri noi, moderne, creterea gradului de utilizare a bazelor de tratament, folosirea pe scar larg a tratamentelor originale romneti, extinderea curei profilactice active etc. n activitatea de agrement, ca sector cu pondere important in ncasrile din turism, poate s-i mreasc aportul la aceste ncasri prin: creterea gradului de utilizare a echipamentelor de agrement, diversificarea mijloacelor de agrement, crearea de noi programe atractive, diversificarea excursiilor in ar prin includerea in circuitul turistic de noi obiective turistice, organizarea de aciuni de vntoare i pescuit pentru turitii interni i strini etc. n activitatea de transport principalele ci de cretere a eficienei economice sunt: modernizarea parcului de transport, utilizarea integral a capacitii mijloacelor de transport, reducerea curselor n gol, creterea vitezei i a gradului de confort in interiorul mijloacelor de transport, diversificarea gamei de servicii suplimentare in interiorul mijloacelor de transport etc. Forme de evaluare i cuantificare a eficienei sociale n turism Prin valorificarea resurselor naturale, umane, materiale i financiare, puse Ia dispoziia sa, turismul genereaz i efecte sociale, care se constituie ntr-un factor important al creterii economice, al progresului i civilizaiei. De aceea, eficiena activitii turistice trebuie apreciat i prin comensurarea efectelor sociale. Eficiena social a turismului este reprezentat de contribuia adus de acest domeniu de activitate la: petrecerea util a timpului liber, reconfortarea i recreerea populaiei, refacerea capacitii de munc, ridicarea nivelului general de cunoatere i pregtire, satisfacerea unor motivaii spirituale. psihice, crearea unui climat de pace i nelegere ntre naiuni. Cuantificarea i analiza eficienei sociale a turismului pornesc de la dou premise i anume: alegerea criteriilor de evaluare i stabilirea unui sistem de indicatori. Drept criterii de de apreciere a eficienei sociale pot fi folosite urmtoarele: gradul de satisfacie personal a turistului, contribuia turismului la ocrotirea sntii i refacerea forei de munc, ridicarea nivelului de pregtire profesional, ntrirea pcii i colaborrii ntre popoare, protejarea mediului ambiant. n ceea ce privete sistemul de indicatori utilizat, acesta permite caracterizarea nivelului de servire global sau zonal al turismului.

turistic, care constau n diminuarea sau anularea resurselor sale, dar si a echilibrului ecologic, putndu-se periclita, n ultima instanta, sanatatea sau chiar existenta generatiilor viitoare. Acest aspect a fost subliniat, n repetate rnduri, n cadrul unor reuniuni consacrate ocrotirii si conservarii mediului ca, de exemplu: Conferinta Uniunii Internationale de Conservare a Naturii (U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Hyn - Cehoslovacia, simpozioanele internationale avnd ca tema ocrotirea naturii, organizate la ClujNapoca (1968), Arles (1971) si Copenhaga (1973), conferinta Natiunilor Unite pentru mediul nconjurator de la Stockholm (1972), conferinta pentru Securitate si Cooperare n Europa de la Helsinki (1977), conferinta Mondiala a Turismului de la Manila (1986) s.a. ncepnd cu anul 1980, dupa publicarea "Strategiei mondiale de protectie a mediului" de catre U.I.C.N., multe tari au nceput sa coopereze pentru satisfacerea unor cerinte n acest domeniu. Astfel, n 1987, s-a nfiintat Comisia Mondiala pentru Mediul nconjurator si Dezvoltare", a carei strategie principala a fost conceputa la nivel global si, ulterior, orientata, pe noi baze, la nivel national, pe diferite niveluri de catre administratiile guvernamentale. Dezvoltarea aparuta n domeniul managementului viabil pentru resurse a fost (acceptata ca o modalitate logica de atingere a dorintei de conservare si totodata de dezvoltare a mediului ambiant. O noua etapa referitoare la mediul ambiant, n viziunea acestei strategii, are o relevanta deosebita n toate tarile, n principal n cele din Europa de Vest. Mediul ambiant, considerat alaturi de mediul socioeconomic si fenomenele culturale, prezinta anumite restrictii pentru dezvoltarea turistica. Turismul modern ne demonstreaza nsa ca activitatile umane de profil, ncep sa se modifice sau sa "manipuleze" mediul att n sens pozitiv, ct si negativ, iar consecintele nu sunt usor de prevazut. Turismul necontrolat poate contribui la dezvoltarea mediului si implicit, la autodistrugerea sa. Tocmai de aceea, profesorul elvetian J. Krippendorf sublinia: "Daca putem sa pierdem si apoi sa ne reconstituim capitalul n alte domenii ale economiei, nu acelasi lucru se ntmpla n turism, unde substanta de baza - peisajul si pamntul - o data pierduta, este iremediabil pierduta". Este tot mai evident ca perpetuarea unui turism ce considera legitima ignorarea mediului ambiant este imposibil sa ramna valabila pe termen lung.

52. AMENAJAREA SI ECHIPAREA SATELOR TURISTICE

45. EFICIENTAECONOMICA SI SOCIALA A TURISMULUI Sistemul de indicatori ai eficienei economice n turism Constituirea sistemului de indicatori ai eficientei activitii de turism se bazeaz pe principiile generale ale calcului eficientei, pe structura resurselor utilizate, pe componenta eforturilor, efectelor. Principalii indicatori ce trebuie avui n vedere in analiza, urmrirea i proiectarea diferitelor laturi ale activitii turistice sunt: 1. Indicatori generali: volumul ncasrilor totale; ncasarea medie pe turist i ncasarea medie pe zi turist; cheltuieli totale;

51. Calitatea mediului este afectata, n general, de doua grupe de factori esentiali: factori cu caracter obiectiv, rezultati prin manifestarea unor fenomene naturale nefavorabile si factori subiectivi, cauzati de activitati umane. Printre multiplele activitati prin care omul poate contribui la distrugerea mediului se includ si activitatile turistice, desfasurate nerational si necontrolat, n teritoriu. Spre deosebire nsa de rezultatele nocive pentru mediu, pe care le genereaza unele ndeletniciri (ca, de exemplu, cele industriale), ale caror efecte pot fi, n cel mai fericit caz, limitate, turismul si poate aduce o contributie proprie, semnificativa, nu numai la stoparea degradarii cadrului natural, cauzata de activitatile desfasurate, dar si n directia protejarii si conservarii mediului, prin adoptarea unor reglementari specifice si eficiente. Relieful, reteaua hidrografica, peisajul, resursele naturale de factura balneara, monumentele naturii etc, la care se adauga si resursele antropice ca monumente de arhitectura si arta, siturile arheologice si istorice s.a. reprezinta componente ale mediului ambiant si se constituie n resurse de oferta si atractie turistica, favorizante pentru desfasurarea unor multiple forme de turism: de la drumetie, odihna si recreere, ia turismul de sanatate sau cel cultural etc. Cu ct aceste resurse sunt mai variate si complexe, dar mai ales nealterate si neafectate de activitati distructive, cu att atractia lor devine mai puternica si genereaza activitati diversificate, raspunznd, astfel, unor foarte variate motivatii turistice. Rezulta ca relatia turism-mediu ambiant are o importanta deosebita, ocrotirea si conservarea mediului ambiant reprezentnd conditia primordiala de desfasurare si dezvoltare a turismului. Orice interventie distructiva sau de modificare a proprietatilor primare ale acestuia aduce prejudicii potentialului

53. TIPURI DE SATE TURISTICE Satele se deosebesc de orae att prin marime, ct, mai ales, prin activitile locuitorilor, care se ncadreaza predominant domeniului agricol. n rile dezvoltate economic, activitatile populatiei rurale sunt mai variate i ies de multe ori din sfera agriculturii, o parte din locuitorii satelor fiind ocupati n industrie, transporturi,turism. Stabilirea tipologiei satelor turistice se bazeaz pe evidenierea specificului localitilor rurale i clasificarea lor in cadrul zonei turistice. Aceast clasificare este necesar in scopul promovrii in fiecare localitate a celor mai adecvate forme de turism atat in funcie de potenialul turistic i vocaia specific pe plan local cat i de principalele motivaii i opiuni ale categoriilor de turiti care frecventeaz localitatea respectiv. Este necesar pentru declararea unui sat turistic, alturi de dorina i intenia organizatorilor, ca acesta s intruneasc un cuantum de condiii naturale i istorice dar i dezvoltare social economic obiectiv i anumite caracteristici specifice cu un caracter de ofert unic regional. I. Dup numarul locuitorilor, exist: Sate mici (sub 500 locuitori), Sate mijlocii (500- 1500 de locuitori) Sate mari (1500- 4000 de locuitori) Sate foarte mari (cu peste 4000 de locuitori II. Dup caracterul regional se disting sate turistice: Satele turistice etnografice folclorice - Incadrarea satelor turistice in aceast categorie se bazeaz pe portul tradiional, arhitectura, mobilarea i decorarea interioar, muzica popular i coregrafia popular, ce se impun ca i caracteristici generale ale acestor localiti. In aceste localiti pot fi oferite turitilor servicii autentice neintalnite in alte categorii: mobilier, decor, echipamente in stil popular, meniuri specifice zonei servite in vase autentice ale zonei predominand ceramica i lemnul. Satele turistice de creaie artistic i artizanal - in aceste sate turistice se dezvolt meteuguri tradiionale legate de artizanat i creaii artistice diverse n cadrul gospodriilor sau in unele ateliere specializate unde artitii i meterii populari realizeaz sculptur in materiale tradiionale ca lemnul sau piatra, estoria popular (covoare, paturi, panzeturi), confecii i custuri populare a costumelor folclorice, ceramic de uz casnic i gospodresc, pictur naiv i icoane pe sticl, lemn i pnz. Satele turistice pastorale - In aceast categorie se incadreaz in general sate de munte in care preocuparea dominant a localitilor este creterea animalelor, fie a oilor fie a vitelor i care pot s ofere turitilor un mod de via specific i bazat pe o alimentaie bazat pe produse lactate i carne. Satele turistice pomicole i viticole - In aceste localiti predomin activitile de cultivare a pomilor fructiferi i a viei de vie iar activitile turistice sunt posibile pe toat durata anului, ins apar i unele fluctuaii

legate de repartiia vacanelor. Dezavantajul apare din necorelarea dintre perioada vacanelor i cea de producie pomi-viticol de care sunt legate numeroase activiti suficient de pitoreti ce pot atrage numeroi turiti. Satele turistice pescreti i vantoreti - Valoarea acestor localiti rurale este legat de activitile de gzduire impletite cu cele legate de pdure i vantoare i ape cu fondul piscicol realizand cea mai valoroas combinaie a cadrului natural din zon. Satele climatice i peisagistice - caracteristicile predominante ale acestor localiti, adecvate turismului de sejur sunt cadrul natural i poziia apropiat de obiective turistice spectaculoase din categoria reliefului cum ar fi chei, peteri, abrupturi i pante, platouri pentru panorame. Cadru climatic favorabil neafectat de formele moderne de poluare i de forme de tratament naturist extrem de bine apreciate n turismul rural. III. Dup funcie, se disting urmtarele sate turistice: Satele cu functii predominant agricole. Acestea pot fi specializate fie in cultura cerealelor si a plantelor tehnice, fie in viticultura, fie in cresterea animalelor etc. Satele agro-industriale, unde alaturi de practicarea agriculturii se disting si unele activitati industriale: prelucrarea lemnului, exploatarea resurselor minerale s.a. Satele cu functii agricole i de servicii (comert, transporturi, turism). Practicarea turismului rural a luat o amploare deosebita, mai ales in regiunile montane ale tarilor dezvoltate. IV. Dup modul de distribuire a gospodriilor, ies in evidenta trei tipuri majore de sate: 1. Satele risipite, proprii regiunilor montane (Alpi, Carpati, Balcani etc.), ai caror locuitori se ocupa in special cu pastoritul. Aceste sate sunt formate din gospodarii izolate, fiecare avand in jur propriul teren de folosinta; 2. Satele rsfirate, prezente in special in regiunile de deal si de podis, au gospodariile situate la distante mai mici unele de altele. O parte din terenul agricol (livezi, vii, gradini de legume) este cuprinsa in vatra satului, dar cea mai mare parte ramane in exteriorul vetrei; 3. Satele adunate, intalnite mai ales la campie si in depresiuni, au vatra bine conturata: gospodariile sunt lipite unele de altele, terenurile agricole detasandu-se net in exteriorul vetrei. Satul adunat cunoaste mai multe variante: sat cu piata centrala (tipic pentru Germania, Marea Britanie), satul circular (kraal) al crescatorilor de animale din Africa de Sud, satul linear sau satul- strada.

Rezervaii peisagistice Rezervaia peisagistic include spaiul terestru i acvatic i are drept scop conservarea peisajelor geografice de importan naional. Ele reprezint nite complexe naturale de mare valoare tiinific, ecologic, recreativ, estetic, instructiv i educaional. Rezervaiile sunt destinate meninerii particularitilor naturale ale acestor complexe i unei activiti economice reglementate i pot servi drept laboratoare n natur pentru savani, care, cercetndu-le, pot explica evoluia lor. n prezent sunt luate sub protecie 41 peisaje cu o suprafa de 34200 ha. Rezervaia peisagistic Valea adnc Rezervaia peisagistic ipova Rezervaia peisagistic Saharna Rezervaia peisagistic Telia Rezervaia peisagistic Trebujeni Rezervaia peisagistic Rudi-Arioneti Rezervaia peisagistic La castel Rezervaia peisagistic Suta de movile 56. PATRIMONIUL ANTROPIC AL REPUBLICII MOLDOVA Vetre medievale: Vrzreti (1420), endreni (1429), Nisporeni (1618), Iurceni (1429), Grozeti (1479), Blneti (1574), Blureti (1425), Bceni (1629), Cristeti (1429), Mileti (1439), Bolun (1489). Siscani (1409)

Muzee judetene

Muzeul Pedagogic Republican Muzeul de Arheologie al Academiei de Stiinte din Moldova. Complexul muzeal "Orheiul Vechi"

Curi boiereti:

Conacul Gonata de la Zberoia (sec. XIX), 4 cldiri pe o suprafa de 2,3 ha Conacul din Miletii Mici (sec. XVIII) cu 2 monumente.

Vinrii:

Muzeul de Etnografie si Istorie, Balti Muzeul de Studiere a Tinutului, Bender Muzeul de Istorie si etnografie, Edinet Muzeul de Istorie su Studiere a Tinutului, Hincesti Muzeul de Istorie si Etnografie cu filiala Casa "A. Donici", Orhei Muzeul de Istorie si Etnografie, Soroca Muzeul de Studiere a Tinutului, Tiraspol Muzeul de Istorie si etnografie, Floresti Muzeul de Istorie si Studiere a Tinutului, Comrat Muzeul de Istorie si Studiere a Tinutului, Vulcanesti Muzeul Cahulului, Cahul Muzeul de Istorie si Etnografie, Unghen

54. STRATEGII DE DEZVOLTARE A AGREMENTULUI IN MEDIUL RURAL Evenimente stari sau situaii care se pot produce sau nu. Ele pot fi de 2 tipuri: obinuite i deosebite. I. Evenimente obinuite: Participarea la ritualul vieii satului muncile din ferme sau lucrri agricole (ex: stnsul viei-de-vie) Participarea la viaa spiritual a satului slujbe religioasa, spectacole, eztori, nuni, botezuri. Participarea la srbtorile de orice natur acomunitilor urrale II. Evenimente deosebite: Marcarea zilelor de natere - a gzdaelor, turitilor i a celor inplicai n viaa turistic. Trguri, Iarmaroace, Festivaluri Mari srbtori laice sau religioase Fenomene astronomice III. Activiti turistice rurale: Recreative excursii, dans, vizionri, spectacole Sportive clrie, pescuit, vntoare, ski, sniu Culturale muzee, concerte, teatrul popular, excursii la meteugari. 55. PARTIMONIUL TURISTIC NATURAL AL REPUBLICII MOLDOVA Denumirea ariei protejate Cantitatea Suprafaa ocupat (ha) Rezervaii tiinifice 5 aproximativ 19,4 mii Rezervaii natural silvice 63 peste 8009 Rezervaii preisagistice 41 34,2 mii Rezervaii de resurse 13 peste 1000 Monumente ale naturii 130 Monumente de arhitectur 20 peisagistic Grdin botanic 1 Grdin zoologic 1 20 Rezervaia tiinific Codru include complexele floristice i faunistice zonale similare pdurilor de foioase din Europa Central. Constituirea Rezervaiei Naturale de Stat Codri a avut loc n anul 1971 prin Hotrrea nr.310 din 27 septembrie a Consiliului de Minitri al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneti. n momentul constituirii suprafaa rezervaiei a fost stabilit de 2741 ha. Suprafaa rezervaiei silvice determinat este de 5175,8 ha. i este situat n partea central a regiunii de pdure a Codrilor. Rezervaia tiinific Plaiul fagului este amplasat n partea de nordvest a Podiului Central al Codrilor, avnd o suprafa de 5642 ha. A fost organizat n anul 1976 n scopul protejrii pdurilor de fag. Relieful cu altitudinile maxime de 408 m este foarte fragmentat iar construcia geologic specific, alternarea rocilor argiloase cu straturi luto-nisipoase, condiioneaz regimurile hidrologice care deseori creeaz posibilitatea i favorizeaz alunecrile de teren. Temperatura medie anual constituie 8,7C. Di suma anual a precipitaiilor circa 60-70 % revine perioadelor calde (mai-octombrie) i doar 30-40 %- perioadelor reci (noiembrieaprilie). nveliul de sol este reprezentat, preponderent, de dou tipuri zonale. Pe culmile predominante, n intervalul altitudinilor 280-410 m, sunt rspndite solurile brune, formate sub pdurile de gorun i fag. Pe pante, n intervalul altitudinilor 150320 m, s-au format soluri cenuii, mai ales sub diferite stejriuri. Rezervaia tiinific Pdurea domneasc a fost instituit n 1993 i suprafaa ei total este de 6039 ha. Rezervaia a fost organizat cu scopul pstrrii celor mai reprezentative pduri de lunc(zvoaie), al conservrii unor specii i comuniti de plante rare i restabilirii celor mai caracteristice fitocenoze. Teritoriul rezervaiei reprezint un es cu o nclinare de la nord spre sud i conine complexe floristice i faunistice caracteristice ecosistemelor de lunc. Rezervaia tiinific Prutul de Jos este nfiinat n scopul ocrotirii florei i faunei din lacul Beleu i a luncilor inundabile din mprejurimile lui, pentru crearea condiiilor favorabile reproducerii plantelor rare i pe cale de dispariie prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova din 23 aprilie 1991. Ea ocup 836 ha teren terestru i 270 ha suprafa. Aproape 2/3 din suprafa rezervaiei este ocupat de apele lacului Beleu. Pe restul teritoriului cresc stufriuri, slciuri i ierburi caracteristice pajitilor de lunc inundabil. Lacul Beleu, n cadrul rezervaiei poate servi n calitate de laborator ecologic natural, care ar contribui la elucidarea multor fenomene ce in de sinecologie, autecologie, echilibru ecologic, i poate contribui la explicarea multor noiuni legate de dezvoltarea istoric a comunitilor vegetale, de interaciunea cu ansamblul de factori fizici, abiotici. etc. Rezervaia tiinific Iagorlc a fost instituit n baza Hotrrii Sovietului Minitrilor al Republicii Moldova din 15 februarie 1988 i este situat la gura rului Iagorlc, pe malul stng al Nistrului, avnd o suprafa de 877 ha de teren uscat i 270 ha suprafa acvatic. Rezervaia a fost organizat n scopul pstrrii i studierii condiiilor ecologice caracteristice bazinelor de ap din apropierea Nistrului. Rezervaia cuprinde sisteme ecologice acvatice i terestre, n care au fost create condiii favorabile pentru reproducerea animalelor i plantelor. Rezervaii naturale Rezervaia natural include spaii terestre i acvatice pe suprafee mari i mijlocii cu o biodiversitate valoroas din punct de vedere tiinific. Rezervaia natural are ca obiectiv asigurarea condiiilor de protejare i restabilire a speciilor de plante i animale semnificative la nivel naional. Au fost instituite trei categorii de rezervaii naturale: silvice, de plante medicinale i mixte. n Republica Moldova exist 51 de rezervaii naturale silvice, cu o suprafa total de 5001 ha. Ele se caracterizeaz prin componen floristic specific i productivitatea mare a pdurilor. Pdurea Stnca Pdurea Teleneti Pdurea Flmnda Pdurea Lipnic Pdurea Zbriceni). Pdurea Scfreni

Mnstiri, biserici vechi: Actualmente, n Moldova functioneaza circa 30 manastiri si schituri, care se supun Eparhiei din Chisinau. Istoric, toate manastirile din Moldova se mpart n 3 grupuri. n primul grup intra cele mai vechi si cele mai mari manastiri construite n inima Codrilor: Varzaresti, Capriana, Hrbovat si Hrjauca. Datorita unui numar mare de manastiri, n sec. XIX aceasta localitate a fost denumita Tibaida Basarabeana. Al doilea grup include manastirile ce sunt la fel de vechi si impresionante: manastirile rupestre de pe malurile Nistrului (Tpova, Orheiul Vechi, Saharna si Japca). Al treilea grup l reprezinta manastirile noi, construite la sfrsitul sec. XVIII nceputul sec. XIX: Curchi, Noul Neamt, Hncu s.a. Manastirile n marea lor majoritate sunt deschise pentru vizitatori anul mprejur. De regula, manastirile mari sunt dotate cu ncaperi pentru pelerini, iar n afara de aceasta, aici sunt calugari-ghizi, care poseda limba rusa si romna. Lista manastirilor din Moldova: 1. Manastirea Sfntului Mihail din Chistelinita (pentru barbati); 2. Manastirea n cinstea naltarii Domnului din Hrjauca (pentru barbati); 3. Manastirea n cinstea naltarii Domnului din Japca (pentru femei); 4. Manastirea Noul Neamt n cinstea naltarii Domnului din Chitcani (pentru barbati); 5. Manastirea n cinstea Maicii Domnului din Cosauti (pentru barbati); 6. Manastirea n cinstea Nasterii Sfintei Maicii Domnului din Curchi (pentru barbati); 7. Manastirea n cinstea Nasterii Sfintei Maicii Domnului din Reciula (pentru femei), 8. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului (schit) din Tpova (pentru barbati); 9. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Hrbovet (pentru barbati); 10. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Calarasi (pentru femei), 11. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Capriana (pentru barbati); 12. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Cusilovca (pentru femei); 13. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Tabora (pentru femei); 14. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Frumoasa (pentru barbati); 15. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Tiganesti (pentru barbati); 16. Manastirea n cinstea icoanei Maicii Domnului Bucuria celor ndurerati din Veverita (pentru femei); 17. Manastirea n numele Sfintei Treimi Datatoare de Viata din Rudi (pentru barbati); 18. Manastirea n numele Sfintei Treimi Datatoare de Viata din Saharna (pentru barbati); 19. Manastirea n numele Sfintei Mucenice Parasciva din Hncu (pentru femei); 20. Manastirea n numele Sfntului Mucenic Gheorghe Triumfator din Zloti (pentru barbati); 21. Manastirea n numele Sfntului Mucenic Gheorghe Triufator din Suruceni (pentru femei); 22. Manastirea n numele Sfntului Mucenic Dumitru din Varzaresti (pentru femei); 23. Manastirea n numele Sfntului Proroc al lui Dumnezeu Ilie din Nicoreni (pentru barbati); 24. Manastirea n numele Sfintelor Marfa si Maria din Hagimus (pentru femei); 25. Manastirea n numele Sntului Nicolae facator de minuni din Dobruja (pentru barbati); 26. Manastirea n numele Sntului Nicolae facator de minuni din Condrita (pentru barbati); 27. Manastirea n numele Sntului Nicolae facator de minuni din Nicolaevca (pentru femei); 28. Manastirea n numele Mucenicului Dumitru Pripiceni-Curchi; 29. Schit n numele Sf. Apostolilor Petru si Pavel din s. Bocancea (pentru femei);

2 Nisporeni, Vrzreti, icani. Purcari, Cricova, Ciumai, Romanesti, Cojusna, Milestii Mici. Msuri i aciuni prioritare pentru valorificarea atraciilor turistice: Informarea activ privind valorile naturale i cultural-istorice deinute Delimitarea i marcarea atraciilor turistice majore. Atragerea investiiilor prioritare pentru dezvoltarea turismului n preajma atraciilor turistice. 57. PATRIMONIUL MUZEAL AL REPUBLICII MOLDOVA Muzee nationale

Muzee judetene

Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala Muzeul National de Arte Plastice Muzeul National de Istorie a Moldovei

Muzee republicane Casa-muzeu "A.S. Puskin" Muzeul Literaturii Romane "M. Kogalniceanu" Muzeul Pedagogic Republican Muzeul de Arheologie al Academiei de Stiinte din Moldova. Complexul muzeal "Orheiul Vechi"

Muzee: Muzee nationale

Cea mai veche mnstire din Republica Moldova Naterea Maicii Domnului din s. Vrzreti, ctitorit de Domnitorul Alexandru cel Bun, Important obiecte de cult religios cretin, principala fiind icoana fctoare de minuni Maica Domnului de la Vrzreti.

Muzeul de Etnografie si Istorie, Balti Muzeul de Studiere a Tinutului, Bender Muzeul de Istorie si etnografie, Edinet Muzeul de Istorie su Studiere a Tinutului, Hincesti Muzeul de Istorie si Etnografie cu filiala Casa "A. Donici", Orhei Muzeul de Istorie si Etnografie, Soroca Muzeul de Studiere a Tinutului, Tiraspol Muzeul de Istorie si etnografie, Floresti Muzeul de Istorie si Studiere a Tinutului, Comrat Muzeul de Istorie si Studiere a Tinutului, Vulcanesti Muzeul Cahulului, Cahul Muzeul de Istorie si Etnografie, Unghen

Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala Muzeul National de Arte Plastice Muzeul National de Istorie a Moldovei

Muzee republicane Casa-muzeu "A.S. Puskin" Muzeul Literaturii Romane "M. Kogalniceanu"

58. MANASTIRILE MOLDOVEI SI ROLUL LOR PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI INTERN SI EXTERN Manastirile Moldovei Manastirile Moldovei reprezinta att valoarea religioasa, ct si cea istorico-culturala. Manastirea n Moldova ortodoxa este mai mult dect o comunitate de calugari si un centru de educatie si cultura, precum sunt cele din tarile catolice. Mai multe manastiri moldovenesti sunt, ntr-un fel, monumente ale gloriei militare a domnitorilor de aici, majoritatea lor fiind cetati, care au protejat nu numai calugaria, ci si locuitorii autohtoni de atacurile cuceritorilor turci si tatari. ntr-o masura oarecare, atitudinea moldovenilor fata de manastiri este asemanatoare traditiilor monastice budiste: fiecare adult considera de datoria sa de a participa cel putin la pelerinaje n mod regulat, aceasta n cazul n care nu poate sa locuiasca un timp n manastire. Datorita faptului ca majoritatea manastirilor moldovenesti sunt construite pe locuri extrem de pitoresti, pelerinajele de toamna au devenit foarte raspndite. Actualmente, n Moldova functioneaza circa 30 manastiri si schituri, care se supun Eparhiei din Chisinau. Istoric, toate manastirile din Moldova se mpart n 3 grupuri.

n primul grup intra cele mai vechi si cele mai mari manastiri construite n inima Codrilor: Varzaresti, Capriana, Hrbovat si Hrjauca. Datorita unui numar mare de manastiri, n sec. XIX aceasta localitate a fost denumita Tibaida Basarabeana. Al doilea grup include manastirile ce sunt la fel de vechi si impresionante: manastirile rupestre de pe malurile Nistrului (Tpova, Orheiul Vechi, Saharna si Japca). Al treilea grup l reprezinta manastirile noi, construite la sfrsitul sec. XVIII nceputul sec. XIX: Curchi, Noul Neamt, Hncu s.a. Manastirile n marea lor majoritate sunt deschise pentru vizitatori anul mprejur. De regula, manastirile mari sunt dotate cu ncaperi pentru pelerini, iar n afara de aceasta, aici sunt calugari-ghizi, care poseda limba rusa si romna. La orice manastire se poate ajunge att prin intermediul agentiei de turism (aproape toate agentiile din tara propun excursii la manastirile Moldovei cu ghizi), ct si de sine statator, utiliznd autobuzele suburbane, care pleaca din autogara centrala conform orarului, sau microbuzele private, care pleaca din aceeasi gara de cteva ori pe ora. Lista manastirilor din Moldova: 30. Manastirea Sfntului Mihail din Chistelinita (pentru barbati); 31. Manastirea n cinstea naltarii Domnului din Hrjauca (pentru barbati); 32. Manastirea n cinstea naltarii Domnului din Japca (pentru femei); 33. Manastirea Noul Neamt n cinstea naltarii Domnului din Chitcani (pentru barbati); 34. Manastirea n cinstea Maicii Domnului din Cosauti (pentru barbati); 35. Manastirea n cinstea Nasterii Sfintei Maicii Domnului din Curchi (pentru barbati); 36. Manastirea n cinstea Nasterii Sfintei Maicii Domnului din Reciula (pentru femei), 37. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului (schit) din Tpova (pentru barbati); 38. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Hrbovet (pentru barbati); 39. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Calarasi (pentru femei), 40. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Capriana (pentru barbati); 41. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Cusilovca (pentru femei); 42. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Tabora (pentru femei); 43. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Frumoasa (pentru barbati); 44. Manastirea n cinstea Adormirii Maicii Domnului din Tiganesti (pentru barbati); 45. Manastirea n cinstea icoanei Maicii Domnului Bucuria celor ndurerati din Veverita (pentru femei); 46. Manastirea n numele Sfintei Treimi Datatoare de Viata din Rudi (pentru barbati); 47. Manastirea n numele Sfintei Treimi Datatoare de Viata din Saharna (pentru barbati); 48. Manastirea n numele Sfintei Mucenice Parasciva din Hncu (pentru femei); 49. Manastirea n numele Sfntului Mucenic Gheorghe Triumfator din Zloti (pentru barbati); 50. Manastirea n numele Sfntului Mucenic Gheorghe Triufator din Suruceni (pentru femei); 51. Manastirea n numele Sfntului Mucenic Dumitru din Varzaresti (pentru femei); 52. Manastirea n numele Sfntului Proroc al lui Dumnezeu Ilie din Nicoreni (pentru barbati); 53. Manastirea n numele Sfintelor Marfa si Maria din Hagimus (pentru femei); 54. Manastirea n numele Sntului Nicolae facator de minuni din Dobruja (pentru barbati); 55. Manastirea n numele Sntului Nicolae facator de minuni din Condrita (pentru barbati); 56. Manastirea n numele Sntului Nicolae facator de minuni din Nicolaevca (pentru femei); 57. Manastirea n numele Mucenicului Dumitru Pripiceni-Curchi; 58. Schit n numele Sf. Apostolilor Petru si Pavel din s. Bocancea (pentru femei);

tara noastra au vizitat-o in scopuri turistice de 88 de mii de cetateni straini, dintre care 20 de mii in regim de vize de intrare. Acest fapt a condus la cresterea cu o patrime a veniturilor ramurii serviciilor de resort. Dar daca ar fi sa luam in considerare si numarul oaspetilor neorganizati", adica a celor care nu au recurs la serviciile agentiilor de turism, cifra totala ar putea sa urce la cel putin 130 de mii. Totodata, se stie cu siguranta ca jumatate din turistii care ne-au sosit (iar cei din Occident in proportie si mai mare) au vizitat cel putin unul dintre obiectivele vinicole. In prezent sunt deschise pentru vizitatori noua sali de degustare, in majoritatea lor pe langa intreprinderile de vinificatie. Exista deja si oportunitati pentru agroturism clasic" la Truseni, Butuceni, Sadova, Tapova si alte sate. Au fost deschise si cateva pensiuni comunale cu tot setul de servicii si facilitati pentru oaspetii de peste hotare. Republica Moldova este bine cunoscut pe plan internaional ca un stat vinifer dezvoltat. Arta vinificaiei a fost valorificat de ctre populaia local din cele mai vechi timpuri. n centrele de tratament balnear acvatic strugurii i sucul de struguri este practicat pe scar larg. Multe companii vinicole din Moldova ofer faciliti pentru primirea vizitatorilor. Aici turitii pot primi experien i nva despre procesul complex de producere, s fie prezeni la procesul de mbuteliere i, desigur, s degusteze produsul final. Ca o ar vinifer, Republica Moldova ofer vizitatorilor posibiliti de a alege rutele de vizit preferate: beciuri i orae subterane, camerele de depozitare a vinului, fabrici de prelucrare a vinului, s asiste la procesul de producere a vinului spumant, divinului, heresului, balsamului, etc. Combinate cu vi-de-vie care le nconjoar pe parcursul traseului turistic Drumul vinului n Republica Moldova, vinriile reprezint un motiv substanial de a vizita ara.

60. TURISMUL BALNEAR IN REPUBLICA MOLDOVA SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE n sens larg, turismul reprezint o serie de activitti, de tehnici ocazionate de cltoriile i sejururile de agrement.Denumit in mai multe feluri, turismul de sntate, turismul balnear reprezint de fapt deplasarea unor persoane de difente sexe, vrste i profesii in statiuni balneare pentru ngrijirea snttii, odihn i cure de substante balneare naturale (ape minerale,nmoluri etc.) Turismul balnear are numeroase valente medicale, profilactice, de recuperare dar i un potential economic major.Aspectul acesta reiese att din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, ct i ca generator de economii importante in cadrul bugetului social. Avand in vedere necesitatea dezvoltarii acestui segment de turism turismul de sanatate, cat si gradul avansat de uzura al societatilor balneare, se impun in mod stringent si obligatoriu, investitiile ca unic mod de redresare atat din punct de vedere al bazei materiale, cat si a tratamentului balnear. Un sanatoriu cu traditie in arta medicinala este "Nufarul Alb" de la Cahul. El reprezinta un centru modern de recuperare a sanatatii si dispune de o clinica, un complex hotelier, un bloc de alimentare si obiecte cultural-distractive. Sanatoriul si-a castigat o faima bine meritata nu numai in tara, dar si peste hotarele ei. El a fost construit la sfarsitul anilor 1970 pe un izvor de apa minerala , similara apelor din Matesta (Rusia). Apa minerala din Cahul se deosebeste prin continutul inalt de brom si iod, si se aplica la tratarea bolilor sistemului nervos, cardiovascular, aparatului locomotor si bolilor de piele. Statiunea balneoclimaterica "Codru" din Calarasi este situata la 70 de km de la Chisinau. Aici pot fi tratate maladiile tractului digestiv, maladiile si consecintele traumelor aparatului locomotor, maladiile sistemului nervos, maladiile ginecologice. Sanatoriul "Bucuria", Vadul lui Voda - este situat la doar 20 de km de capitala. Aceasta destinatie este recomandata celor care sufera de boli cardiovasculare, nevroze si bolile aparatului respirator. Aici se pot reabilita bolnavii dupa infarctul miocardic acut. Un alt sanatoriu se afla in Camenca. Aici pot fi tratate bolile aparatului respirator, locomotor, cardiovascular etc.

59. OBIECTIVELE VITI-VINICOLE. RUTA VINULUI In Moldova, cultivarea vitei de vie este una dintre cele mai stravechi indeletniciri. De pe podgoriile moldovenesti se obtin roade bogate de struguri de masa, cu valoroase calitati curativ-dietetice, precum si vinuri naturale pentru cele mai rafinate gusturi. Fiecare oaspete poate aprecia, pe linga vinuri din soiuri europene recunoscute, cum sint Chardonnay, Pinot, Riesling, Cabernet, Aligote, si vinuri de calitate autohtone, din struguri de Rara Neagra, Feteasca, Plavai. Denumirile acestor bauturi cu nerv provin fie de la soiurile de vita de vie, fie de la numele unor vinarii vestite de pe harta tarii: Purcari, Cricova, Ciumai, Romanesti, Cojusna, Milestii Mici. Vinurile Moldovei s-au facut cunoscute pe numeroase meridiane, fiind deopotriva pretuite la mesele regale, in saloanele de lux si la expozitii. La Cricova se gaseste cel mai mare beci din lume unde calatorul se poate plimba pe strazile unui adevarat oras subteran al vinificatorilor. Lungimea totala a strazilor cavernicole numara peste 100 km. Aici se gaseste una dintre cele mai impunatoare colectii de vinuri de origine din tara (de peste 3000000 dal.) si sali spatioase de degustare. "Calitatea este o traditie", sustin vinificatorii de aici, ajutind pe fiecare oaspete sa inteleaga rostul minunatei bauturi. Si, rar turist in Moldova care sa nu fi vizitat cramele de la Cricova... Vizitatorul va fi intimpinat cu bunavointa si ospitalitate in fiecare din cele citeva zeci de vinarii incluse in Drumul moldovenesc al vinului. Astfel, fiecare are posibilitatea de a aprecia, intr-o atmosfera dionisiaca, vinul care i se potriveste cel mai bine. Pentru ca, in Moldova, nici un vin nu il repeta pe altul. De exemplu, vinurile din Milestii Mici, pe parcursul anilor, obtin in subteranele de piatra de circa 50 km lungime un gust innobilat. La Cojusna, cunoscatorii vor descoperi un buchet de vinuri care aminteste de tandretea si dinamismul unui joc moldovenesc. La Purcari sau Ciumai degustarile devin o adevarata sezatoare pentru cel care a incercat macar o clipa sa patrunda in tainele acestor bauturi dumnezeiesti. In Moldova o bautura tare se numeste divin avind un gust si buchet nemaipomenit. Acesta este pastrat mai multa vreme in butoaie de stejar, pina cind obtine culoarea chihlimbarului, prospetimea licarului din roua matinala, puritatea naturala, vigoarea solului bogat si o aroma implinita. Divinurile moldovenesti de la Chisinau, Calarasi, Bardar, Balti, Tiraspol sau de la alte vinarii confirma maiestria vinificatorilor din Moldova. Drumul Vinului va va ajuta sa cunoasteti cel mai bine Moldova unica tara de pe harta lumii care seamana cu un strugure de vita de vie! Varietatea productiei vitivinicole in tara noastra (poama, must, sucuri, bauturi alcoolice si nealcoolice, vinuri de diferite tipuri, distilate etc.) nu poate sa nu genereze un viu interes din partea oaspetilor meleagului nostru. Fiind cunoscuta de mult timp in calitate de arie traditionala a viticulturii si vinificatiei, Republica Moldova atrage o atentie tot mai mare a turistilor, oamenilor de afaceri si a specialistilor in ramura respectiva. Cultura vitivinicola este un obiect cunoscut, la fel ca si bogatia naturii moldovenesti cu peisajele ei inedite, numeroasele muzee si rezervatii istorico-arheologice, splendidele biserici si manastiri. Oaspetilor nostri le sunt propuse numeroase itinerare vitivinicole, care programeaza vizitarea beciurilor vechi, depozitelor subterane, locurilor de pastrare a celor mai valoroase colectii de vinuri, cum ar fi Cricova, Milestii Mici, Cojusna, Peresecina etc. Sunt fastuoase salile de degustare ale multor intreprinderi si centre de instruire si cercetare stiintifica Colegiul national al Viei si Vinului, Institutul national al Viei si Vinului etc. Plus la aceasta, mai sunt numeroase vestigii ale trecutului si medii naturale, care predispun spre o odihna cognitiva si reconfortanta excursii, partide de pescuit sau vanatoare. Programul de stat de promovare a turismului in Republica Moldova datorita includerii ei in Calea vinului" prevede organizarea la scara nationala a festivalurilor si concursurilor specializate, participarea larga la cele desfasurate peste hotare. O contributie serioasa o va aduce popularizarea informatiei despre potentialul vitivinicol al Republicii Moldova prin intermediul presei, Internetului misiunilor diplomatice si organizatiilor transnationale. Se programeaza editarea de albumuri, cataloage, realizarea unui film despre vinificatia nationala. Intr-un anumit sens, practica turismului vinicol in Republica Moldova devanseaza teoria. Conform datelor preliminare, pe durata anului trecut