P. 1
Villon, Francois - Balade

Villon, Francois - Balade

|Views: 3|Likes:
Published by Marin Marian
Francois Villon,
Francois Villon,

More info:

Published by: Marin Marian on Jun 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/21/2014

pdf

text

original

FRANÇOIS VILLON - BALADE

Balada doamnelor de altădată Pe unde-s, prin ce ţări de vis, Flora, romana-ncântătoare, Alcibiada sau Thais, Ce fost-au bune verişoare, Echo, dând zvonuri chemătoare Pe stânci şi ape spre liman, Frumoasă de pereche n-are? Dar unde-i neaua din cel an? Dar înţeleapta Helois? De dragu-i, cât a pătimit Pierre Abelard la Saint Denis, Scopit şi-apoi călugărit. La fel, Doamna ce-a poruncit Să se înece Buridan În sac şi-n Sena azvârlit? Dar unde-i neaua din cel an? Regina Blanche ca floarea-nvoaltă Cântând cu voce descântată, Betris, Alis, Berte cea înaltă, Erembourg, doamnă-n Maine odată, Lorena Jeanne, nevinovată De englezi arsă la Rouan, Unde-s, Fecioară preacurată? Dar unde-i neaua din cel an? Prinţe, nu întreba pe unde, Nici de al vremilor noian, Doar un refren îţi va răspunde: Dar unde-i neaua din cel an? Balada domnilor de altădată urmând zisele dinainte Unde-i Calist al treilea, care Ca ultimul cu-acest blazon Doar patru ani fu papă, oare? Alfons, rege în Aragon Sfiosul duce de Bourbon, Şi Artus, duce de Bretaigne, Carol, al şaptelea pe tron? Dar unde-i mândrul Charlemagne? Aşişderi, regele scotist Cel ce avea, precum se ştie, Jumate chip ca de-ametist, Din creştet până la bărbie? Al Ciprului domn und' să fie, Ori riga Spaniei, sunt ani Şi numele-i uitai, vai mie? Dar unde-i mândrul Charlemagne?

riga Franciei. Ori s-o amâne.Nu zic de alţii. Crainici. Încinşi cu stole şi stihare. De cruţi bărbaţii. Cu toţii lumea o-au lăsat: Ca pleava spulberată-n vânt. Oricât se ghiftuiră. Ce te-am şcolit când erai jună. bravul breton Sau contele Delfin d'Auvergne Ori răposatul d'Alencon Dar unde-i mândrul Charlemagne? Baladă cu acelaşi tâlc în vechiul grai frâncesc Dar sfinţii-apostoli undi-s oare. urmaşi? ei sînt. tac mai bine. ai greşit. Cei din Dijon. Dar din Constantinopol cei Chezari cu pumnul daurit. curte şi alai. vai. Geaba îs trişti ori mâniaţi. Acum e vremea cea mai bună: Cu amândouă mâini adună. Ce-l iau de gât pre necurat Încins de rău şi de păcat? Ca orice om de rând s-au frânt. Între toţi regii-mpodobit Ce pentru Domnu' a ctitorit Locaş de-nchinăciuni preasfânt? Fost-a la vremea lui slăvit? Ca pleava spulberată-n vânt. Şi tu. Dar aş mai întreba o dată: Lancelot. Balada şi povaţa frumoasei coifărese la fetele de dragoste Deci cugetă. Salins ori Doles. Cu patrahire. Deşertăciune-i lumea toată. trompeţi. Prinţii aşişderi morţii-s daţi Ca orice om de pre pământ. Blanche. Ca pleava spulberată-n vânt. strai bogat. Să-nfrunte moartea n-are cine. Ca pleava spulberată-n vânt. şi mai. duce de Behaigne Unde-i? dar spiţa lui bogată? Dar unde-i mândrul Charlemagne? Unde-i Claquin. nici cu plată. Că vremea babei va s-apună . Domnii şi-odraslelele de crai Cu oameni. Pingelăreasă. viteaz. Ci undi-i. Mânuşereasă. Şi încă. din Vienne şi Grenobles Delfinul scump.

care din flauturi Şi din cimpoi da zvon vrăjit. Tu. Guillemete. Fetelor. Samson în tagmă la orbeţi. când te-ai veştejit. Cerber. Ca banul scos din circuit. la războit. Doar hoaşca nimeni nu o vrea. Îşi puse strai de ţesătoare. Şi tu mândră Cârnăţăreasă Ce dănţuieşti cu dibăcie. La băi o coapsă durdulie Văzând. c-o să vie Vremea să-nchizi la prăvălie. Dublă baladă cu acelaşi tâlc Iubiţi. pricepeţi odată De ce m-am plâns şi jeluit: Că nu-s de nimeni căutată. Doar popi cărunţi o să te ştie. Şi tu Jeaneto. În puţ adânc s-a prăbuşit. ce ruşine mare. cât vă place. crai şi profet vestit. Ca banul scos din circuit. Nu-mi râde sfatul. cavalerul care Creta în lupte-a cucerit. Ferice-i care nu le ştie ! Orfeu. David. aproape fu-nghiţit. ce croieşti mătasă. de-aceea. urcând în pat. să nu stea. Vezi să nu pici în laţ cumva. Fiţi veseli şi petrecăreţi. Scufăreasă. Bătrână. Ca banul scos din circuit. că prea mult şi-a iubit Chipul cel plin de gingăşie. Ferice-i care nu le ştie! Sardana. Cu Tamar. . Ferice-i care nu le ştie! Amon căzu în dezonoare. Narcis. (Cică plăcinte a mâncat). De câinele cu patru guri. Chiar sora lui.Ca banul scos din circuit. Printre muieri. Nerozi ajung cei prea iubeţi: Salmon căzu-n idolatrie. pe Domnul l-a hulit. Catrino. Bărbaţii nu-i mai alunga: Cine-i urâtă. Că pân' la urmă. Capetele vi le pierdeţi. orice-aţi face. Tapiţereasă. Cu zâmbete tot i-a momit.

Stăpână-'ndurătoare Pentru păcatul meu e mult prea mare. Dă-mi bucuria doar. Dar fără el nu-i suflet s-aibă parte De rai. În mânăstirea parohiei mele. ba! Prea-s dulci şi au pe vino-'ncoa'. de vină curăţat Numai fiindcă tu te-ai îndurat. pân' la moarte. ce iertată este. pân' la moarte. Prin mila lui să ştearg'-al meu păcat Ca Eghiptenei. Ferice-i care nu le ştie! Baladă ce a făcut-o Villon la ruga mamei sale spre a se închina la Maica Domnului Stăpână-n cer şi pre pământ regină. Ferice-i care nu le ştie! Dar tinerelul ăsta oare De fete crezi că s-ar lăsa? Nici de l-ai arde la frigare Ca pe-un călar pe mături. Unul mă bucură.Irod. Iar darul Tău. Doar pentru danţuri şi cântat. Chiar de mi-e viaţa doar deşertăciune. Biată bătrână-s. Dar să le crezi. Împărăţind a iadului genune. e nebunie. Fereşte-mă de răul cel cumplit. (nu-s basme). când luam pe scăfârlie. să mai zic: M-au bătut gol. Fecioară ce-ai fost vrednică să poarte Trupul cel sfânt. Plini de credinţă şi smerire. Ce-o caută păcătoşi cu vieţi deşarte. Şi carte n-am. Primeşte-o pe umila ta creştină. bietul. scumpă Fecioară. Blonde ori brune-s tot aşa. Ferice-i care nu le ştie! De mine. n-ascund nimic. . sunt o neştiutoare. doară În asta voi a crede. cu harfe sunătoare Şi-un iad cu păcătoşi în caznă mare. Chiar de s-a fost la diavol juruit. ca pe-un mişel. În asta voi a crede. La praznic fu părtaş şi el. Văz rai pictat. celălalt mă-'nfioară. Că sunt a lui dă-i Fiului tău veste. Şi printre drept aleşii Tăi mă pune. cu păcate grele. Cine mi-a dat amaru' acel Decât Catrina de Vaucelles? Noel. Ca rufa-n râu. în slujbe preaslăvit: În asta voi a crede. l-a scurtat Pe Sânt Ioan de scăfârlie. nu-s ademenitoare. pân' la moarte. Ori Teofil.

La noi s-a coborât şi milă-'mparte. ruşinat. am aceeaşi soartă doar: Moşneag voi fi. milă aşadar! Ei. de-un dulceag amar. al lumii domn fără sfârşit. Nu vreau să-ţi fac în ciudă. Lot care-n peşteri ai băut. Iar nurii tăi. Prinţ iubitor. amant prea temerar. să plec hoinar. cinstire chiar. Să nu dai în sărman. dar fălcile mă dor. . Aş râde eu. scump e-al tău dever. Iar ochii tăi n-au milă. prin tine oameni mor. Pe-atât. cum e? fără scut va fi să mor. precum mărturisesc: În asta voi a crede. izbăvitor. uscate flori îmi par. Sau te înduri. Ofrandă morţii.Virgină prin care s-a zămislit Isus. sigur că dispar: Chin prefăcut în farmec. Căci doar un vin de soi l-a mulţumit. să-i fii de ajutor. inimii calvar. scump vlăstar ceresc. în arta lor versat. tu slută. Deci bea. Hei. Reazim de n-oi găsi. Ba-i nebunie. Luând păcatul nost' ne-a mântuit. Baladă şi oraţie Tată Noe. legea cere doar Să nu dai în sărman. Nouă Stăpân. Trebuie. mic şi mare. Amor mai crâncen ca un dumicat de fier. Arhitriclin. până izvoru-i curgător. Şi tu. să-i fii de ajutor? Dar vremea ce-ofileşte trece-n zbor. Orgoliu ascuns. Mai cu folos cătam şi mai cu spor Altunde ajutor. Domnul nu-i cere în zadar: Să nu dai în sărman. să-i fii de ajutor. Nu împărţi la toţi din cel amar. Tustrei. încât te-a amăgit Amor Să-ţi iei fetele tale-n aşternut (Aici. nu vină să-ţi aduc am vrut). Să nu dai în sărman. al viţei plantator. Numele ţi-l pot spune. cârtitor. Balada lui Villon pentru amanta lui (Balada care se termină în R) Falsă frumuseţe. Dar inimii. să-i fii de ajutor. rogu-vă faceţi cunoscut Duhul lui Jean Cotart cel răposat! Din viţa voastră a purces cândva. fără har. cum scrie în glosar. pân' la moarte. Rea fără margini.

Păsări de-aici la Vavilon ce zboară. şi beau tot anul apă de cişmea. aibă calea lesnicioasă Duhul lui Jean Cotart cel răposat! Prinţe. Cu viaţa de la ţară n-am ce face. de nu-i cu bănat. trup ferchezuit. din zori în înserat. Îmi amintesc. prea o făcuse groasă. Madame Sidoine alături tolănea. sub rozar de-i place. cu scoarţe căptuşit. Nu dau pe lapte prins şi pe potroace O ceapă degerată. o zi n-aş rămânea. Cu preţul lor. A ai şi ceapă nu mai miroseau. Lângă Elena. nici a scuipa n-ar fi putut. Mănâncă pită neagră de secară. În cald iatac. De le e bine aşa. Cel mai de preţ e traiu-ndestulat. Din mâini să scape cupa n-a greşit. Striga mereu: Vai. Nicicând să-şi stingă setea n-a ştiut Duhul lui Jean Cotart cel răposat! Contrazicerea lui Franc Gontier Un popă gras în pufuri lenevea. tihnit. Nici trândav la băut nu fu vreodat': Nobili seniori. albă. lăsaţi nestăvilit Duhul lui Jean Cotart cel răposat! Ca omul beat. Prinţe. n-a fost beţiv pe lume ca să Bea mai vârtos. nu-s supărat.Şi-avere doar un piepten mai avea. De Franc şi cu Elena lui aveau Asemeni vieţi de tihnă şi de pace. sărut şi îmbiere. gâtul mi-e uscat. Cât despre mine. Cel mai de preţ e traiu-ndestulat. Un ceas să mă oprească n-ar putea. Franc Gontier să aibă pace. Cu trupuri despuiate de plăcere. nu caut sfadă Că dorm sub trandafirii din livadă. împiedecat şi şui Adesea îl vedeam în drum spre casă şi-odată s-a ales cu un cucui. împacă-ne cu-n sfat cuminte. Pe scurt. Scovardă unsă nu ştiau a face. Şi zi şi noapte beau nectar. Îmi zic: ca să alungi orice durere. De strigă. E drept. Dă Doamne. Ce ziceţi voi? E rost de vreo tăgadă? Cel mai de preţ e traiu-ndestulat. Aud de mic copil şi iau aminte: . trăgea la toartă iscusit. Gingaşă. şi cum îi oblicesc prin cep uscat. Nu-i mai tihnit pe podină un pat. În râs şi-alint.

Nu pot s-o văd că mi se face rău.Cel mai de preţ e traiu-ndestulat. N-au plisc mai bun ca la Paris. . Prinţe. Celor nemţoaice ori prusace. Ori englezoaice. N-au plisc mai bun ca la Paris! Balada lui Villon pentru trupeşa Margot Frumoasa de-o slujesc şi curte-i fac Se cade a-mi zice şui ori minte goală? Cu ce-are ea. câteodată. cu mâna liniştită. În ăst bordel unde ne-am pripăşit. Nici castiliene. mă suduie că-s drac. lorene. Zbiară. De-s eghiptene ori grecoaice Sau unguroaice. rochia. C-un ciob ascuţit Îi scriu pe nas o buche şi-o înşfac. Le-aştern şi poame. Margot de-apare-n pat fără para. dă premiu de limbuţie Pariziencelor. Cică ţin curs de-oratorie Napolitanele. veneţiene. La zvonuri tare pricepute. Nici piemonteze ori savoiene. oricui i-ar fi pe plac. N-au plisc mai bun ca la Paris. ştiu precis. brânză. ştiu precupeţe De peşti ce le-ar muţí. De-ar fi lombarde ori râmlene. Zic Bene stat de-s darnici la plătit. spanioloaice. le place Cotcodăceala. cum se ştie. se ştie. caleziene. Cu pumnii-n şold. iese tămbălău. Ori genoveze. şvitere? să-nveţe. (Nu ştiu. de-ţi fi-n călduri şi cu ispită. se jură pe Isus că-i fac O nedreptate. Bretone. Poftiţi. N-au plisc mai bun ca la Paris. Chiar şi bătrânele viclene. ajunge câte-am zis?) Nici picarde din Vallencienne. dar. înşfac o oală Şi le-aduc vin. Zălog să fie pentru partea mea. Dar seara. Îi smulg surtucul. Balada femeilor din Paris Chiar de le ştim că sunt limbute Pe florentine. De dragul ei încing şi scut şi pală. chiar dacă li-s Talienele pizmaşe. touluziene: La Podul Mic. La fel gascone. Când muşterii sosesc. brâul. apă. pită. nici în vis.

Hoţi.În ăst bordel unde ne-am pripăşit. beţi amândoi. Nu duci ce-ai strâns agoniseală. Dar. Coseşte. În ăst bordel unde ne-am pripăşit. Rochii şi haine de-orice fel. zici din flaut şi vrăjesti. ca scândura turtit De preacurvie. târguri. până mai rău n-a fi. La orice sac un petec se găseşte. procleţi de teapa lor. vlaga vrea să-mi stoarcă. măscări. iarmaroc. pita nu lipseşte. Ori eşti la cărţi şi zar trişor Sau călpuzan. Mă-ncalecă şi poama şi-o încearcă. În zori. Prin sate. mă bate pe ţurloi. Să-nşeli nu ţi-e păcat deloc. Ţi-ajunge ce îţi cade-n poală. ară şi ţesală. Farse. râde ea de noi. De cai şi de catâri grijeşte. De nu te-ai purtat pe la şcoală. Câştigi la joc De zar. Toate la crâşme şi bordel? Nădragi. Ne-am râs de cinste. un pumn pe creştet îmi apasă. Toate la crâşme şi bordel. Şi-apoi dormim buştean. geruri. rău şoarec s-a prăsit. Duceţi. De-aşa mocirlă te fereşte. La mâţă rea. Cânţi din tambale şi glumesţi. În ăst bordel unde ne-am pripăşit. Râzi. japnici şi orice mişel: Ce crezi. Iar de-s curvar. Baladă prin care Villon . unde-s prăzile lor? Toate-s la crâşme şi bordel. popice. Balada bunei învăţături pentru cei cu viaţa păcătoasă Ori vinzi înscrisuri de iertare. Zice Gogo. îi chiorăie în pântec parcă. Ne împăcăm apoi şi-un pârţ îmi lasă Mai rău decât gândacul de gunoi. ploaie. Râzând. abá cu şnur. Vânt. Toate-s la crâşme şi bordel. cărţi? La fel N-ai parte de al tău noroc. Ocara ne urmează şi-n gunoi. curvia molipseste. Eu gem sub ea. mantii. dărăcind fuior cu zel. tot la frigare Ori în ulei se fierb şi mor Sperjuri.

El fu. Ori bici cu plumbi. Golaş pieri. La pierde vară cu saboţi. La toţi le cer smerit iertare. La slugi. nebuni şi papiţoi Ce fluieră de ţi-e mirare. până la sânge: La toţi le cer smerit iertare. La fantele sfios de moare. râgâială poate. că nu-s pe picioare. De cinşpe coaste li s-ar frânge. Şi cred că nu minţea deloc. Aşa a fost. nu altcumva. haíne foc. Mărunt. zdrenţe de barşon. La saltimbanci cu maimuţoi. Dar toate vrajbele-s uitate. Cu beşici. pe deasupra. La toţi le cer smerit iertare. În straie roşii vermillon. Sfârşind.cere tuturor iertare La Cartezieni. morţii plocon Când lumea asta o lăsase. La toţi le cer smerit iertare. Simţea al dragostei canon . Căci l-au gonit fără pardon Iubitele. Când lumea asta o lăsase. Dar nu pot. când murea. (pe fudulii jurase). Amant martir. Ba. Că de-aici până-n Roussillon Nu-i spine. La ghiuji. dar cu barosul mare. La fete care sfârc arată Să-nhaţe muşterii de soi. fără zorzon. din noapte-n zori. (nu exagerase). cocote-mpestriţate În rochii strâmte-ncorsetate. Cu cizmuliţe moi. Veniţi când clopotele bat Şi dau de mormântare zvon. Balada de încheiere a Testamentului Mare Ici testamentul s-a-ncheiat. De frica lor mă doare-n spate. Dar nu la câini şi trădători Ce mi-au dat numai coji uscate De mestecat. la Devotate. ghimpe ori ghimpon Să n-aibă. roşcate. ca şi la toţi Călugării. Din straie. Le-aş da beş. prapuri. tărăboi. al bietului Villon. La hoţi ce numai certuri cată.

Atât ai cinste pân-o terfeleşti. Atâta face omul cât se preţuieşte. Atât ia ghionţi până s-a dumirit. Ce-i lesne de găsit nu îţi doreşti. Atât dai cu barosul până ce plezneşte. până la oase. Atât promiţi până uiţi legământul. Atâta strigi urări până Crăciunul vine. acest craidon Când lumea asta o lăsase. Atât cât vezi altarul eşti smerit. Atâta strigi urări până Crăciunul vine. Atât arzi fierul până-i roşu tare. . Atât te-ntreci cu gluma până-i jale. (Noi dăm mirării noastre ton). Atâta ţii o poamă până viermuieşte. Atâta te tot rogi până primeşti. Prinţe.Mai ascuţit ca un piron De la curea. Atâta eşti de rău pe cât te urgiseşte. Atât o mângâi până-ţi cade-n pat. Când lumea asta o lăsase. Balada ziselor mărunte Ştiu musca-n lapte de-a picat. până îl hrăneşte. Atâta face-un lucru cât plăteşti. Atâta-l cauţi până dai de bine. Atât ţine la câine. Atât adie până-i vânt cumplit. Atâta strigi urări până Crăciunul vine. Atâta te tot duci până când uiţi de tine. Prinţe ca şoimul acvilon. atât e tont până s-a viclenit Atâta se tot duce până când revine. Atâta dai pe cât ţi-ar da oricine. Atât zici " ia " pe cât eşti dăruit. o duşcă bună trase De roşu vin. Atâta strigi urări până Crăciunul vine. Atât aştepţi o şansă până ţi-a scăpat. Atâta strigi urări până Crăciunul vine. Atâta-i oala bună până se ciobeşte. Atât vorbeşti până îţi calci cuvântul. Atât eşti darnic de-ajungi coate-goale. Atâta zici un cântec pân' l-ai învăţat. Atâta te avânţi până e rău de tine. Atâta cheltuieşti până ai sărăcit. Plecând. Atâta baţi cetatea până s-a predat. Balada proverbelor Atât se scarpină o capră până moare.

haina după epolet. om milos ca necinstitul. Nu-i mai fălos ca surghiunitul. cine-i harnic ori haihui. Nu-i Nici Nu-i Nici Nu-i Nici Nu-i Nici mai tihnit ca sărăcitul. ca năuca om duios. cutezanţă ca-n fricos. orice rasă monahală. tot. ştiu pe husit de ce-i infam. de mine habar n-am. ştiu de-amăgiri şi de visare. ştiu pe abac o adunare. Nu-s râsete ca la bătaie. pe măicuţă după poală. . Balada adevărurilor false Nu-i Nici Nu-i Nici Nu-i Nici Nu-i Nici ca flămândul om voios. paznic bun ca adormitul. sprijin ca de la-ngrozit. Catâr. prânz ca fânul de gustos. de-i senin ori înnorat. ştiu de Belet şi de Beatrice. lucrurile ce-s de-un hram.ştiu ştiu ştiu ştiu ştiu ştiu ştiu Ştiu ştiu ştiu ştiu ştiu ştiu ştiu ştiu rang pe haina omului. pe stăpân şi pe valet. bine rodul pomului. ştiu despre fiecare. Nici laudă ca neplătitul. cinste ca-n obrazul gros. sfat bun ca de la ţicnit. laudă ca măsluitul. de mine habar n-am. Nu-i adevăr cum e scornitul. Noroc cât la nenorocit. Nici minte ca la-ndrăgostit. cine-i lacom la bairam. ştiu după chip orişice neam. hoţul după ciripeală. Prinţe. catârcă ştiu ce mi-s. ca puhavul sănătos. Nu-s naşteri multe ca în baie. minte ca la-ndrăgostit. ştiu că de moarte nu-i scăpare. ajutor ca duşmănitul. ştiu câte poartă în spinare. ştiu Roma ce putere are. Nu-i dragoste ca linguşitul. de mine habar n-am. după clei de soiul lui. de mine habar n-am. minte ca la-ndrăgostit. ştiu tot. mai smerit ca afurisitul. unde-i vin ori bute goală. tot. ştiu tot.

Oroare nu-i ca-n melodie. de Venus alungat. Cum şapte ani Nabucodonosor păţise. Ca boul tragă-n jug. În lac precum Narcis piară-necat. vijelie. De-al Herei har. Încins ca focul. de plete spânzurat. Cine-ar vrea răul Franţei vreodată! Să cânte patru luni pe fund de iaz. ca un buhai de baltă. ani treizeci rămână Golaş. Sau aruncat în mare piară-năbuşit. Şi-n veci de virtute lipsit să fie Cine-ar vrea răul Franţei vreodată! Balada concursului de la Blois Lângă fântână mor de-al setei chin. Litera-i viaţa cea mai vie. Laş e doar cine a-ndrăznit. Mai rău ca Iona. singur să îşi dea răsplată. Cine-ar vrea răul Frantei vreodată! Prinţe. La Glaucus în codrii din pustie. dârdâieli fierbinţi. Să-l pună între pietrele de moară. Ca Simon Magus moară ne-mpăcat. să-l poarte Eol. vândut la Poartă. fără vreun strai de in sau lână.Vreţi să zic adevărul? fie: In boală joaca te îmbie. Ca Iuda. Cu capu-n jos. Ce Iason. de balenă înghiţit. . Lâna căutând. Lovească-l Marte cu puterea-i toată Cum lui Sardanapal i s-a-ntâmplat. clănţănesc din dinţi. Să piară în război precum troienii În jaf viclean. În ţara mea sunt pe meleag străin. pe-un barcaz. zărise. Nici minte ca la-ndrăgostit. Pe veci de razele lui Feb fie uitat. La gura sobei. Ca Dedalus în turn înlănţuit. Cine-ar vrea răul Franţei vreodată! De-ar fi ca-n vremea lui Octavianus iară: Să-i dea să-şi bea tot aurul topit. Ca Magdalena. Cu Tantal împreună fie azvârlit Şi Proserpina-n iadul nesfârşit. Înlănţuit la vâsle. din pricina Elenii. Ca Absalom. Baladă împotriva duşmanilor Franţei Să-i iese-n cale bestii scuipând foc. Să se preschimbe-n animal pe loc. De unde şi speranţa-i alungată. Mai rău ca Iov chinuie viaţa toată. Precum pe Sfântul Victor l-au zdrobit.

îndurare. ageri ca iatanul. faceţi-i libaţii. Alean îmi este trista disperare. prieteni. dar uit ca prin minune. Ce-altcé mai ştiu? Răsplată să aştept. dar n-am un ban la mine. voi dansatorii cei Mai iuţi ca strechea. De ce-i în mână zic că n-am habar. în vană aşteptare.Gol ca un vierme. Aici îl lăsaţi pe Villon sărmanul? . dar nu-s de loc deştept. Cu voci ca zvonul unor clopoţei. întins pe spate. Prieteni mi-s acei ce-mi povestesc Că lebăda e corb negru tăciune. Sunt înstărit. adevăr. gonit de orişicine. Mă tem. crai. Cu lacrimi râd. raze nu-i aduc aleanul. N-am rude. ce numai râdeţi şi glumiţi. de nepătruns îmi pare. dar plăcerile-s străine. Cine-mi vrea răul are gânduri bune. de-aţi avea! În hrubă zac. gonit de orişicine. Multe pricep. De bine-mi zice doar duşmanul meu. Epistolă către prieteni Vă înduraţi de mine. dar aştept să moştenesc. Aici. Cinstiţi sunt cei care mă păcălesc. El zace. Bine primit. Nu-mi pare sigur decât ce-i neclar. tot una-s pentru mine. Estimp el moare de mai zăboviţi. Bine primit. Câstig mereu şi pierd fără-ncetare. Prinţe îndurător. Şi risipiţi bani buni ori calpi cu spor. Nedrept sunt. De se va stinge. Oameni de duh. Cum Domnul se-nvoi cu Soarta mea. Minciună. Zic "bună seara" când zorile mijesc. Craidoni. gonit de orişicine. în surghiunia cea mai grea. vers. dar de lege mi-e ruşine. nu sub un pom în floare. Cocote. oraţii. Voi acrobaţi. că mă prăbuşesc. ca să-ţi spun drept. gonit de orişicine. Bine primit. novici şi tinerei. îmbrăcat în prinţ. i-s ziduri grele fraţii. Bine primit. Ţin minte tot. Ce-i limpede. Atât măcar. Stiinţa-mi vine doar din întâmplare. dar mă căznesc mereu Să strâng averi ce nu mi le doresc. Lipsit de orice vlagă mă simt tare. Stihuitori de cântec. Mă bucur. Nici adieri. N-am griji de fel. Aici îl lăsaţi pe Villon sărmanul? Voi menestrei cântând în voia lor. oleacă aiuriţi.

Uşor şi de îndată se-mplineşte. asta mi-e onoarea. În codrul din Patay ghinzi de găseşte Şi din castane împlinind vânzarea. decât aşteptarea. (Din coji uscate. cel care Din şase scuzi primiţi cu împrumut. decât aşteptarea. Poate-ncercam şi astă aventură. . La toate Curţile e gata a jura Că-ţi dă 'napoi. nu din cozonac). Postind duminici. Mai toţi i-a cheltuit pentru mâncare. Ci de puteam să-mi vând din sănătate Unui lombard. nici hamac. Neaplecaţi la legi şi cârmuire. îţi spun mirarea toată. De-ar fi s-o văz pe cea adevărată. Şi-i toarnă-n maţe apă cu toptanul. decât aşteptarea. De nu mi s-ar plini acum rugarea. după onoare. Nimic n-ai pierde. Nimic n-ai pierde. robul tău. N-am bani în sân. ce-i lacom prin natură. Şi scoateţi-mă-n coş. rogu-te. Doamne bun. prinţi ce vă pomenesc. Să-i dai un împrumut dacă ai vrea.Veniţi să îl vedeţi în pătimire. din rege zămislit. Aici îl lăsaţi pe Villon sărmanul? Petiţie la ducele de Bourbon Stăpân al meu şi prinţe preatemut. Aşa se-ajută porcii. mă gândesc. decât aşteptarea. oricare. O. Aici îl lăsaţi pe Villon sărmanul? Juni ori bătrâni. fără zăbavă te plăteşte. De lemn ori piatră-i. Doar de la tine. în turmă o tulesc. marţile. În hău adânc nu-i masă. smerit. Aduceţi-mi iertare cu sigil domnesc. Te roagă prin scrisoarea lui. Ci doar în faţa Domnului cel mare. De-odată a-i plăti. Lujer de crin. ce soarta l-a bătut Cu vânătăi avane. nu pierde-ncredinţarea: Nici pagubi. Guiţă unul doar. Ce greu mi-ar fi. Ascultă. prinţ de crin şi plin de bunătate. La ţanc. O. Nimic n-ai pierde. crunt lovit. nici pungă la centură. tras cu arcanul. Că orice cruce-n cale mi se-arată. nici câştig nu ai avea. vei înţelege poate. François Villon. Lui dinţii ca de greblă i se fac. m-ajută şi socoate: Nimic n-ai pierde. Nobili iertaţi de orice bir şi dare. Lipsa de bani cum mă mâna din spate. De la alţi prinţi lescaie n-a cerut.

.Pe dosul scrisorii Du-te scrisoare. . . . . Ursita când mi-a scris. Să spui în a ta cuvântare Că sărăcia rău m-asaltă.Să fiu om de valoare.Ba ştiu de musca-n lapte e.Doamne.Ia vezi că mă zburlesc. hai. .Ce gânduri ai? . Te-aş fi iertat. . . . rău. credinţa-mi cere.O să ţii minte? .Inima ta.Dă-mi pace! . Şi iar ne hărţuim de eşti ciudoasă.De ce-s aşa? . Ce-i alb de ce e negru osebesc. lasă . Ţi-e capul bolovan ori tare sec. .Nu-mi pasă! .Altcé nimic nu îţi mai zic! . şi planete. .Ce-ţi pasă ţie? .Vrei să trăieşti? .Îţi trebui .Oi mai vedea eu.Ce.De toate oi scăpa. .şi cum. Ce mă mai ţin doar într-un firicel: Licoare n-am. . ce alinare! .Eu am mâhnirea. nu ai trebuinţă? . Lasă smintiţii! . chinu-i pentru ţine.Când va fi asta? .Rămân cum sunt.Prostie mare! Stăpân pe soartă eşti. . de gât ai vré? .Mustrări de conştiinţă.Domnul să-mi dea putintă! . .Ce? .Dacă-mi dau silinţă.Nu-mi pasă! . treacă de la mine.Nu sta până când dai de suferinţă. Lectură multă.Altcé nimic nu îţi mai zic! .De viaţa ta şucheată.Cărţi de ştiinţă.O să mă opintesc. ursita mi-e aleasă. alungat la colţ ca un căţel. nu sluga sa.Cine? . Şi zodii.Cât un catâr. nici picioare. la tine se petrec.Eu sunt! . .Altcé nimic nu îţi mai zic! . . zevzec.Când oi creşte-odată.Cum? . nici vlagă a bătea.Port durerea toată.E nenorocul care Însuşi Saturn mi-l puse în boccea.Nu-mi pasă! . Dacă erai un biet netot.A cugeta mă lasă. Ori vrei să dai onoarea pe nesăbuinţă! Să-nveţi din asta. . Chiar de n-ai limbă. N-ai griji: bun.Ce-aud? .De unde ăst necaz? .Ce? . . Văzându-te retras şi singurel.Mi se pare Eşti apucat! .Câtă elocinţă! .Ce spui tu? . după vrere" .Zău. întins pe masă. Trist.Nimic nu ştii! .Ba! . . iute saltă. . şi ce! . Cearta dintre inima şi trupul lui Villon . .Eşti chiar pierdut! .Altcé nimic nu îţi mai zic! .Ai împlinit treizeci! . Cum Solomon în cartea lui scria: "Stau în a celui înţelept putere. asta-i tot? .Nu-mi pasă! .Păi eşti copil? .

Să te-nvoieşti cu ce ţi-am dat. şi el De mâna mea pieri: l-am otrăvit. eşti un biet poltron. cu toată viaţa de ruşine? Nu eşti tu singurul. Villon! Laudă Curţii Parlamentului Cinci simţuri toate: ochi. Să te-nvoieşti cu ce ţi-am dat. Priam muri cu-ntreaga lui armie.Nu-mi pasă! Pricina sau balada Soartei Fortuna mi-au pus cărturarii nume. fiecare astfel spună: Slăvită Curte. Regele Alfazar căzu peste drapel Pe câmpul de bătaie. În ăst fel Mi-s faptele şi-asemeni vor urma. slabe de-o măsură. turn şi zid nu l-au scăpat. Şi pentru un păcat. În cortul lui. Lui Hanibal. Mai buni ca tine-n vărării asudă Şi sparg în ocne pietrele cu trudă. Cetate. strigi că sunt rea şi crudă. Iar tu. zece-aş fi scris. Pompei în Eghipet a fost pierdut. Ce mulţi viteji s-au prăpădit prin mine. Să te-nvoieţti cu ce ţi-am dat. François. Villon! Iar Alexandru. care-atât s-a războit. Villon! François. Te-aş fi tras ca pe-o zdreanţă prin dârmon. cu un pumnal. Stai liniştit şi vorba ţi-o aţine. ce soartă i s-a dat? În Cartagina moartea l-a învins. urechi şi gură Cu nas şi pipăitul dimpreună Cu mădulare. şi nici nu se cuvine. Iudita l-a străpuns. Te plângi. Priveşte-mi faptele de-odinioară bine. Pe Absalon? Pe când fugea.Altcé nimic nu îţi mai zic! . Ori. idolatru blestemat. Ce nu eşti om cu fală şi renume. care-aici ne-adună. Tânjind spre stelele Pleiadelor. de altădat'. Într-un vârtej pe mări pieri Iason. de păr l-am spânzurat. Prin foc poporul Romei l-am trecut. Villon! Pe marii regi îmi căşunase mie În vremurile vechi. de-aceea să asculţi ce-am zis: Socoată de n-aş da la Domnu-n Paradis. Pe Scipio. numai limba n-ar putea alege . Senatului pe Cezar l-am vândut. Să te-nvoieşti cu ce ţi-am dat. dormind în pat. ştiu. Pe lângă ei. Din locul lor. Necazul nostru ai ştiut a-l drege. aşişderi l-a cuprins. Pe Holofrenes. Căci n-am la nimeni socoteli a da.

ficat. Mamă a celor buni. oare . fiat. soră-ngerească! Balada apelului Ce crezi. se ştie. Ca orgă. Ieşiţi 'nainte. zău. Iar când sentinta a căzut: "Spânzurat fi-vei!" spune. pe rând. Azi grija mestecatului uitând. În zdrenţe. Să-i văd pe-ai mei. cu mişelie: Se cuvenea să fi tăcut? Sub pălărie oare crezi Că n-am nici pe atât glagoare Să spun cuvântul "Apelez"? Ba am destulă. Să-mi ţie predici. Slăvită Curte. Splină. soaţa Sfântului Regat. Chiar de nu mă încred prea tare. şansa francezilor. clopot. Dar pe nedrept. plămân cu suflul tău. ce îi plăcuse. nu dezice. Curtea slăviţi-o. Înaltă zămislire-n cer curat. dinţii mei. nu mă mai umflam Cu apă chioară-n puşcărie. porcul să se mocirlească. la judecată: Se cuvenea să fi tăcut? Pe Hue Capet de-l moşteneam. soră-ngerească! Frânge-te inimă-n frigare înţepată Şi nu te-ncrâncena aşa de tare Ca stânca din deşert. pentru îndurare.Destule vorbe ca să-ţi multumească. Tu trup stricat. fiică de Rege Mamă a celor buni. goarnă să cântaţi. Căci fără ei n-am cine să-mi plătească. Curgeţi. până nu-i mai rău. voi lacrimi. ce altădată Iudeilor fu setei alinare. mi se pare. Mamă a celor buni. Deci toate îţi grăim. Ce-i fiu de măcelar. Pricepi cea înşelătorie? Mă osândiră cum au vrut. Gândiţi că morţii aţi fi fost. Laudă Curţii. mulţumire dând. străinii te slăvească. Ca inima-n umilu-i suspinat. din gingie săltaţi. A fost cuminte ori sfruntată? Orice făptură şi-ar scăpa Pielea – cu sila-ncătuşată Ea se dezleagă. Mamă a celor buni. doar să poată. le-a plăcut Şi dăscăleli. Ca ursul. de jalba mea. trei zile păs nu-mi interzice. soră-ngerească! Voi. soră-ngerească! Prinţe. Garnier. adio să pot zice.

tot se-amăgeşte.. De mila Lui să nu sfârşim uitaţi.Se cuvenea să fi tăcut? Prinţe.. colbuit.. Pricina: simţul se toceşte. de n-aveam piuit....şte) Cine nu ştie vorba mea: Pe prost nu-i chip a-l sătura! Prinţe prea înţelept.. îmbuibată altădat' De mult e putrezită de păcat.. Pe prost nu-i chip a-l sătura! Epitaful lui Villon în formă de baladă Fraţi oameni. iată-ne-n spânzurătoare.. Cinci.. se-adevereşte: Să nu-ţi pui vlaga la mezat. Scutul Venerei.. Însă bine ştiţi Că nu toţi calea dreaptă au găsit.. Nu râdeţi de necazul ce ni-e dat..... Precum Clotar m-ar fi făcut.. Orişice bâtă o blegeşte. citeşte O pildă: şi-un viclean sadea.. acum că am pierit. şase... Par la răscruce. ... Rugi pentru noi.. văd.. Mai bine e să stai muţeşte Şi să-nduri orice murmurat Când soaţa strigă: Hai în pat! Fă-te că nu pricepi ce vrea: Pe prost nu-i chip a-l sătura! Mai tari decât Samson au dat Asaltul şi-au pierdut prosteşte. Pe prost nu-i chip a-l sătura.. Lecţia.. cum l-ar chema.. nebuneşte... (. Iar carnea. Ci să-l rugaţi pe Domnul de iertare! Fraţi de vă zicem... Se cuvenea să fi tăcut? Balada franco-latină Un sfat profund şi minunat Din cartea sfântă izvoreşte: În căsnicie. un bărbat.. Ni-s oasele cenuşi şi spulberare... Căci mila voastră de ne-o dăruiţi Domnul vă va primi mai cu-ndurare. La orice om. să nu ne priviţi Cu scârbă. care după noi trăiţi. ne-nfricat. N-aveţi spre noi inime împietrite tare.. Bun la împins. Spre Fiul Preacuratei să-nălţaţi.... Să n-o ia razna. chiar de moartea ne-a pălit Prin mâna legii..

Ferească-ne de iad şi fulgerare. coţofene. Corbi. O clipă de hodină n-am găsit. Prinţ al lumii. Să n-aveţi soarta noastră niciodat'. De păsări mai ciupiţi ca nişte degetare. Ci morţi suntem. Ci să-l rugaţi pe Domnul de iertare! Isuse. Bărbi şi sprâncene ni le-au ciugulit. nici altă dare: Oameni buni. Încoace-'ncolo vântul de-a suflat. să nu ne tulburaţi. nu ne luaţi în zeflemea Ci să-l rugaţi pe Domnul de iertare! Din volumul François Villon . ochii ne-au scurmat.Balade . În voia lui mereu ne-a legănat. mila Ta Păzească-ne de iad. Soarele ne-a uscat şi înnegrit. să nu ne ia Nici sufletul plocon. Ci să-l rugaţi pe Domnul de iertare! Ploile ne-au muiat şi ne-au spălat.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->