Fat-Frumos Cu Parul de Aur

Fat-Frumos cu parul de aur Pagina: 1/6 A fost odata ca niciodata, de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; ca nu suntem de cand cu basmele, ci suntem de cand

cu minciunile; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si calcaiul tot ramanea gol si se urc a in slava cerului si tot i se parea ca este usor; De cand scria musca pe perete, Mai mincinos care nu crede. A fost odata, intr-o pustie mare, un pustnic. El petrecea singursingurel. Vecini i sai erau fiarele padurilor. Si asa era de bun la suflet incat toate dobitoacel e i se inchinau cand se intalneau cu dansul. Intr-una din zile, se duse pusnicul la marginea garlei, care curgea pe aproape de coliba lui, si iata, vazu ca vine pe apa un sicrias smolit bine, si auzi un oracait iesind dintr-insul. Statu put in de cugeta, si dupa ce zise cateva vorbe de rugaciune, intra in apa si, cu o p rajina, trase sicriasul la margine. Cand il deschise, ce sa vaza in el? Un copil as cam de vreo doua luni; il scoase din sicriu si, cum il lua in brate, copilul tacu. Pusnicul vroia din toata inima sa creasca pruncul, dar, cand se gandi ca n-are c u ce sa-l hraneasca, il podidi un plans ce nu se mai putea sfarsi. Deodata rasar i dintr-un colt al chiliei sale o vita si numaidecat crescu si se inalta pana la streasina. Pusnicul cauta la dansa si vazu struguri, unii copti, altii parguiti , altii agurida si altii in floare; indata lua si dete copilului si, vazand ca-i mananca,se bucura din tot sufletul. Cu must de vita crescu copilul, pana incepu sa manance si cate altceva. Iara daca se mai mari copilul, pusnicul se apuca si-l invata sa citeasca, sa adu ne radacini ca sa se hraneasca si sa umble la vanat. Dar intr-o zi, chema pusnicul pe copil si-i zise: - Fatul meu, simt ca slabesc din ce in ce; sunt batran, precum ma vezi, si afla ca, de azi in trei zile, ma duc pe lumea cealalta. Eu nu sunt tatal tau cel adev arat, ci te-am prins pe garla. Daca voi adormi somnul cel vecinic, care o sa-l c unosti dupa raceala si amortirea ce vei vedea in tot trupul meu, sa bagi de seam a ca o sa vie un leu. Sa nu te sperii, dragul tatei; leul imi va face groapa, si tu vei trage pamant peste mine. De mostenire n-am ce sa-ti las, decat un frau d e cal. Dupa ce vei ramanea singur, sa te sui in pod, sa iei fraul, sa-l scuturi, si indata va veni un cal la asta chemare si te va invata ce sa faci. Dupa cum zise batranul, asa se si intampla. A treia zi, pusnicul, luandu-si rama s bun de la fiul sau cel de suflet, se culca si dormi somnul cel lung. Apoi inda ta veni un leu groaznic, nevoie mare, si veni racnind si, cum vazu pe batran mor t, ii sapa groapa cu unghiile sale; iar fiul il ingropa, si ramase acolo trei zi le si trei nopti, plangand la mormant. A treia zi foamea ii aduse aminte ca era dator sa traiasca; se scula de pe mormant cu inima zdrobita de durere, se duse l a vita si cu mare mahnire vazu ca ea se uscase; atunci, si-aduse aminte de vorbe le batranului si se sui in pod, unde gasi fraul, il scutura, si iata ca veni un cal cu aripi si, stand inainte-i, zise: - Ce poruncesti, stapane? Copilul spuse calului din cuvant in cuvant toata intamplarea cu moartea batranul ui, si ii zise: - Iata-ma aici singur; tatal, care mi-a fost dat, nu mai este; ramai tu aici, cu mine; dar sa mergem intr-alta parte, unde sa ne facem o coliba; caci aici, dina intea astui mormant, nu stiu de ce-mi vine sa tot plang. Iar calul ii raspunse: - Nu asa, stapane; noi ne vom duce sa locuim unde sunt multi oameni ca dumneata. - Cum? intreba baiatul, sunt multi oameni ca mine si ca tata? Si o sa traim in m ijlocul lor? - Negresit, ii raspunse calul. - Atunci, daca-i asa, intreba copilul, de ce nu vin si ei pe la noi? - Ei nu vin, ii mai zise calul, fiindca n-au ce cauta p-aici; trebuie sa mergem

Ochi si legatura cu hainele pu se cu ingrijire intr-un tron. cauta sa se bage argat la dansele. i l primi. si intr-o zi ii zise sa bage bine de seama. cand era sa puie mana pe dansul. in minut ce va auzi ceva zg omot in cameruta cu baia. calul insa il invata. Iar daca-i spuse ca trebuie sa fie imbracat. raspunse copilul cu bucurie. intr-unul din tronurile casei. fata cea mai mare s e vorbi cu surorile ei ca sa duca fiecare cate un pepene din care-i alesese sa f ie dusi la masa imparatului. cum ca. Dupa ce ajunse in orasul cel mai de aproape si se vazu intre multimea de oameni furnicand in sus si in jos. Intr-o zi. Fat-Frumos lua in cap tot ce-l invata g radinarul. incat u itase de fete si ca trebuie sa le marite. si se duse pana ce ajunse pe taramul unor zane.Sa mergem.Vezi. in una din case. Ii mai spuse sa vaza ca. stapane? Aici toate sunt cu randuiala lor! De aceea. mai dedandu-se cu lumea si obicinuindu-se a t rai in huietul ce innabuseste orasele. . Atunci ele ii zisera: . Intr-una din zile. el lua si legatura cu hai nele si o porni la sanatoasa. dar. la al te zane. si avura grija sa porunceasca argatului ca. incat se auzi pana la zane. ca sa le dea d e stire lor si sa se intoarca degraba.Ah! Fecior de lele ce esti. si apoi copilul incalec a pe dansul. ii zise: . Dupa ce ajunse la zane. intr-o zi h otarata. si za nele indata se intoarsera acasa. se luara dupa dansul si-l urmarira din loc in loc. il puse sa lucreze pamantul. incepu casele. si dupa ce baga mana. sa scuture . luand cu sine calul sau. zanele aveau o legatura cu trei randuri de haine. cur tea si gradina a se cutremura asa de groaznic.noi la dansii. mirandu-se de frumusetea caselor si de tot ce vedea. ca sa-ti faci si tu un capatai. stapanul sau. fiindca ele stiau ca e aproape sa inceapa a curge aceasta apa de aur. calare pe calul lui cel cu aripi. De ai ci. Dar el nu voi. Daca vazura ca argatul lipseste si hainele nu s unt la loc. scoase niste haine pe care le imbraca. sa care apa. si cine se scalda intai. Dupa ce se puse imparatul la masa. Iesind din baie. dupa multa rugaciune. Gradinarul nu prea voia sa-l asculte. pleca. dar. nu prea voiau sa-l ia in slujba. imbarbatandu-l. chema numaideca t pe cal. sa rupa o sindrila din streasina casei. isi puse o basica in cap si se duse de se ruga de gradinarul imparatului ca sa-l primeasca argat la gradina imparateasca. dar se induple cara la rugaciunile lui si-l primira. se imbraca si porni.Asa par frumos niciodata n-am vazut! Fii sanatos. care erau in numar de trei. macar. Fiul pusnicului pandea. ciudindu-se c a nu stia cum sa le intrebuinteze. pana ce. Imparatul avea trei fete. Atunci el isi rasfira parul pe spinare. cum de ne amagisi? Arata-ne. El baga bine de seama ac este vorbe. caci asa-l sfatuise ca lul sa faca. bagand insa de seama ca fiecare lucru-si are randuiala sa. sa deretice. Zanele-i dasera voie sa umble prin toate casele. Cum il vazura scap at. zanele aveau o baie in care la cativa ani. si asa facu. si de cate ori avea cate ceva greu de facut. zanele se ciudira de necaz ca nu putura sa-l prinza. si calul ii zise sa bage mana in urechea lui st anga. el chema calul si-i da ajutor. el trecu hotarele lor si apoi statu. zanele au plecat la o sarbatoare. si asa multa grija ii dase trebile imparatiei. Insa cand lipsira ele o data de acasa. el ramase cam pe ganduri. Cum calca peste pragul portii. Calul adesea venea pe la domnul sau. incai fii bun de ne da hainele. Si dupa ce sezu acolo cateva zile. el i ntra si lua aminte la toate cate ii zisese calul. pe care le pastrau cu ingrijire. il invata ca sa curete pomii si brazdele de buruieni. Zanele. sa ude florile. ci le opri si le lua in locul simbriei ce-i datorau zanele. se cam spaimanta copilul de atata zgomot si umbla to t cu frica. iar ele se uitau cu jind la dansul si-i zisera: . trebuie sa sti i. cu care zbura ca vantul si se ducea ca gandul. venira si fetele si adusera fiecare cate un pepene pe tipsie de aur si il pusera dinaintea impar . Cal ul ii zise sa se scalde. si cand vazu minunea asta. sa-ti vedem pa rul. si se dus e. fiindca ceilalti oameni nu umbla as a goi. aceluia i se face parul de aur. deocamdata. dar in camera cu baia sa nu intre. se duse intr-un oras. insa. curge aur. Dar calul.

isi chema calul. Gradinarul facu ce facu si aduna de prin colturi cateva floricele. al doilea era tocmai bun de mancare si al treilea dase in copt . Iar ea. cata si mai gasi vreo do ua floricele. descaleca. Cand veni acasa gradinarul si vazu stricaciunea. D ar fata de imparat ii dete porunca sa ierte pe bietul argat. pentru care ii si d adu trei pumni de galbeni. Gradinarul se puse iara pe munca si dadu gradina gata in patru sapt amani. la o masa infricosata ce pregatise acolo. numai fiica sa ramase. sa traiesti multi ani. din cele luate de la zane. Veseliile tinura ca si la sora-sa cea mare. incaleca si calca toata gradina. si le trimise. si ca a sosit timpul de a le da la casa lor. can d veni si vazu acea mare paguba. le lega si le trimise imparatesei celei mici. argatul de la gradina. Iar daca vazu ac easta. si.sa pana la hotarele imparatie i sale celei noi. Atunci gradinarul. Si dupa ce sfarsi veseliile. Cand baga de seama ca iar faram ase tot. ridic a un chiosc in padurea aceea si chema. Argatul gradinii se vazu iara singur. care abia scapasera de copitele calului cu aripi. vru sa se veseleasca s i el ca toti slujitorii curtii. voind sa-l carpeasca. se imbraca iute cu hainele lui cele de argat si n u stia de unde sa inceapa reparatia. vazand ca si gradinarul se dusese cu alaiul. dar. isi lasa parul de aur pe spate. chema calul si. Numai fiica imparatului cea mai mica ramase acasa. voind sa se veseleasca si da nsul. si in patru saptamaini. si chiar de-a doua zi. se imbraca cu un rand de haine zis campul cu florile. ci ramase acasa. pre toti boie rii si slujitorii curtii. Imparatul facuse o vanatoare mare si. incat p-aci era sa-l bata. i si puse toate silintele si. facu gradina la loc. ca sa serbeze mantuirea sa. fu o prit de fata cea mica a imparatului. iar la sfarsitul veseliilor. incaleca calul si-l incurca prin gradina. Imparatul se mira de aceasta fapta si chema sfatul imparatiei sa-i ghiceasca ce pilda sa fie asta. Gradinarul da din colt in colt si nu stia ce sa faca. Fat-Frumos. Iara dupa ce fata cea mai mare si-alese mire pe un fiu de imparat. fiindca el nu se putea veseli decat cu bidi viul sau. Dar fiica imparatului. se imbraca cu hainele sale cele proaste si. ca cum nu s -ar fi intamplat nimic intr-insa. bocindu-se. dupa ce-si lasa parul lui de aur pe spate. dupa ce vazu ca unu l se cam trecuse. Dar f ata cea mica a imparatului nu se duse. ii dete un pumn de galbeni si-i trimise raspuns sa n u se atinga de bietul argat. batu in geam s i ceru gradinarului sa-i trimita nitele flori. in cele mai de pe urma. pilda asta inseamna varsta fetelor mariei-tal e. Dete. isi lasa parul pe spate. taie pepenii si. Se apuca dar. caci odaia ei da in gradina. luna in spate si doi luceferi in ume ri. deci. croi din nou. fara sa fi bagat de seama ca fiica imparatului il ved e de pe fereastra. incepu a alerga prin gradini in toate partile. si era atat de suparat. sfoara in tara de aceasta hotarare. Si daca se aduna sfatul. fiindca scapase de o mare primejdie. prefacandu-se de asta da ta ca este bolnava. in trei saptamaini. gradinarul. vazandu-se iara singur. chema calul . pleca i mparatul cu toata curtea. incat nu mai era chip de a o drege. se lua de ganduri si incepu a c erta pe argat de neingrijire. iar argatului dete fagaduinta ca de se va mai intampla una . fata imparatului cea mijlocie isi alese si ea un fecior de imparat si-l lua de barbat. incaleca. inc epura a veni petitori de la cutare si de la cutare fecior de imparat. care-i paru m ai frumos. Fat-Frumos. Dar cand voi sa-i dea pe foi pentru neingrijire a lui.atului. Toti curteni i se dusera la chemarea imparatului. Nu mult dupa aceasta. se imbraca cu alte haine: cerul cu stelele. imbraca hainele: cu soarele in piept. se facu mare nunta imparateasca. incepu sa dreag a ceea ce stricase. Mainia gradinarului trecu orice hotare. ca sa petreaca pe fiica. se imbraca cu ha inele sale de argat si incepu a drege ceea ce stricase. el incepu a se vaicara. Ca si la intaia data. cand vazu ca veselia lui facuse paguba. vesel de un dar asa de frumos. daca primi florile. abia putu face ceva care sa mai semene a gradina. zise: . care ceruse flori si care ii trimise doi pu mni de bani. fiica imparatului batu iara in geam si ceru flori. Atunci imparatul hotari sa le ma rite. Calul cu Fat-Frumos strica toata gradina si. fu petrecuta si ea pana la hotarele imparatiei sale.Imparate. care privea de la fereastra toate acestea.

iar daca fu silit sa treaca. apucand drum ul fiecare incotro vedea cu ochii. fata nu lovi pe nici unul. stralucirea hainelor sale s i zborul calului sau. si de-a doua oara fiica-sa lovi c u marul in cap tot pe cheles. Imparatul se luase de ganduri. dar fata nu lovi pe nici unul. Imparatul simti mare durere. si bucatarul cel mare. se si sui intr-un munte apropiat. pe unde sa treaca toti fiii de imparat si de boieri. si vi zitiii si randasii. atata numai ca. desi era lovit cu maru l. o goni. si zise ca i-a spart capul. se si lovira. zise la cativa: . Si daca vazu asa. si slugile. si incepu a-i spune de c utare. se indupleca si porunci sa-l lase sa care si el macar apa pentru ostire. Nunta se facu in tacere. Un bordei intr-un colt al curtii li se dete spre locuinta. ca sa vaza care parte este mai tare. si se invoira intre dansii ca sa porneasca oaste mare impotriva lui. si. Trecu si gradinarul. zise imparatul. cum vaz u una ca aceasta. nu era in palatul imparatului ceea ce era in bordeiul lor.Nu se poate asta! Este o greseala! Fata mea nu e de crezut sa fi ales tocmai p e chelesul asta. trecu. nu se mai vazura dansii. din pricina ta mi se tulbura l inistea. nemernicilor ce sunteti! Dar. cu hainele lui proaste si calare pe o martoaga schioapa. Rasera osti rea si imparatul. isi chema calul sau. Imparatul. insa. de mila. si porni la campul bataliei. cand de picioare. s-a plecat la sfatul imparatiei si i-a dat lui pe fiica-sa. cu ginerii cei mai mari ai sai. Iara imparatul se intoarse vesel acasa. si dupa acela s-o dea imparatul. zicandu-i: . Ostirea-l ajunse intr-o mlastina. nesocotito. si ca u n vartej se intorcea prin mijlocul ei cu palosul in mana. Dupa ce. Inauntru insa. zise: . nu mai voi sa va vaz in ochii mei. Fiii de imparat. si trecura inainte. Ost ile. Asa si se facu. insa ce sa faca? Se pregati de razboi. ii raspunsera. Impar atul. s-o marite. Fat-Frumos scoase iapa din noroi. muncind sa-si scoata iapa di n noroi.Sa treaca si acesta. iara-si lua vorba inapoi si puse de-a treia oara sa treac a toata lumea.Du-te dinaintea mea. pleca inain te. si toate mur dariile le aruncau pe bordeiul lui. Insa un boier batran zise sa treaca si oamenii c urtii. de cutare si de cutare fiu de imparat. Fat-Frumos trimise si el pe sotia sa ca sa roage pe imparatul a-i da voie sa mearga si el la batalie. iar argatul s e facu sacagiul curtii. Atunci chema si pe argatul cel cheles si-i zise sa treaca si dansul. Ea acum nu mai voi a sa iasa afara nici din casa. o are daca n-a mai ramas cineva netrecut. Hotari. . si taia. care iar fugi. si vataful. si nici ca avea incotro. fata-l lovi cu marul! Argatul incepu a tipa si a fugi. un argat chel . Amandoi ginerii imparatului se sculara cu oaste si venira in aj utorul sau.Un foisor cu poarta pe dedesubt. tragand-o cand de coada. iata. Dar ea nu voi sa auda de nici unul . Fat-Frumos. cum se taia. intalni iarasi pe Fat-Frumos prefacut in argat. dar. ii primi sa locuiasca in curtea pal atului. vazand pe fiica-sa tot trista. cand de cap. plin de mahnire. vazand ca oastea vrajmasa este mai mare la numar si mai tare. apoi are sa fie zdrobit in bataie si gonit. i nsa. cand trecu. Asa spaima le dete iuteala. in dreapta si in stanga. Daca vazu imparatul ca si de-a treia oara tot chelesul a fost lov it. unde i se nomolise iapa si unde se muncea sa o scoata. de sila. se-mbufnara de rusine a ce au patit. dar degeaba.ca asta. care venisera in petit la fiica cea mica. imparatul chema sfatul si boierii si ii intreba: ce sa faca? . si pe care-l va alege fata sa-l loveasca cu un mar de aur ce-l va tine in mana. si cum era cu voie buna. tinandu-se cu mainile de cap. Pe dr um. Multi credeau c a fata n-are voie sa se marite. dar el nu c uteza. ajun gand. Se dete sfoara in tara ca este hotararea imparatului sa se adune si mic si mare si sa tr eaca pe sub poarta. Toate slugile imparatului radeau de dansul. si nici nu voia sa stie si sa corespunda cu dansii. Atunci puse de a doua oara sa treaca lumea. se repezi din varful muntelui asupra ei. fiindca fiica imparatului alesese pe cheles. incat oastea vrajmasa intreaga o lua la fuga. calul cu aripi le aduse frumu setile lumii. Se facu intrebare. Toti trecura. daca ajunsera. si se afla ca a mai ramas un argat de la gradinarie. ca nd auzi hotararea vecinilor sai. Imparatul. fiindca. se imbraca cu hainele: campul cu florile. dupa mai multe rugaciuni. Se pregatira si pornira. si apoi ii oropsi pe amandoi. Caci nu putea sa se invoiasca a da pe fie-sa dupa dansul. iar Fat-Frumos.

si ca au si ajuns la hotarele imparatiei s ale. isi las a parul de aur pe spate. ia acest lapte. apoi se intoarsera acasa. dar el ajunse si acum mai inainte la locul de lupta. Fat-Frumos. daca voieste sa aiba lapte de capra rosie. si unde trasni o data in mijlocul lor. el este adus de barbatul meu. Ei se cercara a-i da bani. Ostile detera in tampene si in surle si se lovira. daca se scula din somn imparatul. la imparatul. Dara ciobanul le raspunse ca l aptele nu-l da pe bani. se imprastiau ca puii de potarniche si fugeau de-si rupeau gaturile. fa cand haz de dansul cum se muncea ca sa-si scoata iapa din noroi. Imparatul se mahni pana in fundul inimii sale. si el sa le dea laptele. ma car ca el are gand sa se duca si sa nu mai dea pe la dansii. se imbraca cu h ainele cele cu soarele in piept. Dupa aceea. se lasara deci de le puse pecetea lui in spinare si apoi luara laptele si-l adusera. care i-a zis ca. Imparatul il vazu sangerat la mana. Ei il intrebara: "lapte are acol o?" Iara el le raspunse "da". atata erau de inversunati ostasii. Toti vracii si to ti filozofii care citeau pe stele fura adusi. si veni veste la imparatul ca vrajmasii lui. si tot noi vom fi ma i crezuti dcat dansul. care m-au ajutat asa de mult in r . pana ce simti ca-i slab esc vederile. fara sa ia si pe cel mai mic si fara a voi s a-l lase a merge macar impreuna cu dansii. Fu si de asta dat a de ras si de bataie de joc. gasi capre rosii salbatice. cat frunza si iarba. si se taiau unii pre altii fara de nici o mila. Intr-una din zile. unge-te cu dansul. und e astepta sa vaza ce s-o intampla. Se gati dara si el de razboi si pleca s -o intalneasca. luna in spate si doi luceferi in umeri. un plans il napadi.. care visase ca-i va veni vederea. n-o sa le pese nimic. Impar atul se intoarse iara vesel. cand auzi ca vrajmasii se ridica de-a treia oara cu oaste si mai mare. Iar cand fu catre seara. spuse ca a vazut i n vis un batran. va dobandi vedere. cei doi mai mari singuri. si ca.Ce lucru bun a facut nataraul tau de barbat. da r nu-i ajuta nimic. si nimeni nu putu sa-i dea nici un ajutor. Auzind astfel. Cand venira. Se intoarsera. Iara el era impacat cu cugetul sau de izbandele sale. sa se zica ca sunt robii lui si sa rabde ca sa le puna pecetea lui pe spinarea lor. cand l-a vazut ostirea ca iara se innamolise si nu putea sa-si scoata iapa din noroi. se imbraca in haine de cioban si iesi inaintea cumnatilor sai cu o cofa plina de lapte de oi. Iara Fat-Frumos chema calul si merse cu dansul spre smarcuri. Iara dupa ce trecu toata oastea. gasira iara pe Fat-Frumos in noroi cu iapa. s-au ridicat asupra lui. ca sa faca si acum ceva de isprav a? N-au putut face nimic ginerii mei ceilalti. si iara il scoasera. ii detera laptele. Il lasara inapoi.Tata. tot pe martoaga lui. si ia ra fu huiduit.De se va incerca nerodul sa ne zica ceva. cand se intorc ea. le mulse si. Imparatul ii raspunse: . deci. veni si fie-sa cea mai mica la imparatul si-i zi se: . Ia ra daca sosira acasa. porni iara cu iapa lui. calare pe calul cu aripi si i mbracat cu hainele lui cele cu cerul cu stelele. prefacandu-se ca nu-i cunoaste. zicand pe drum: . si ca il duce la i mparatul. incaleca calul si intr-un minut fu iarasi pe munte. si iara porunci ostasilor sa scoata din noroi pe ne voiasul de sacagiu. cu osti re si mai mare. Fat-Frumos porni si el. dara daca dobandi voia. Fat-Frumos insa-i gonea si-i taia ca pe niste foi. prefacut in Fat-Frumos. cand vazu ca ostirea vrajmasa era sa ia in goana pre a imparatului. cat se ingrozira de nu mai stiau ce fac. si planse. Se intalnira ostile si se lovira de trei parti. Apoi isi stranse si dansul toata oastea sa si porni la batalie. se repezi din munte si-i puse pe goana. imparatul cazu la boala de ochi si orbi. unde se repezi o data Fat-Frumos din munte ca un fulger. Cei doi gineri se socotira ca lor. se unse la ochi si bau. la care se crestase insusi.Duceti-va de scoateti si pe nevoiasul acela din noroi. iarasi vazan d ca vrajmasii sunt mai puternici. daca va da cu acel lapte la ochi. asa te rog. daca se va spala la ochi si daca va bea lapte de capra rosie salbatica. pentru ca sunt imparati si gineri de imparat. iara se ruga sa-l lase si pe dansul sa mearga. si ii dete nafr ama sa ca sa se lege. ginerii sai pornira cu totii. iara Fat-Frumos. N-apucara sa se aseze bine. izbaviti de primejdie. il facem nebun.

intreba: . se duse de se imbraca cu hainele cele mai frumoas e . iara el cea d intai treaba ce facu fu de a slobozi pe cumnatii sai. mie mi-ai dat-o. se dete jos di n scaunul imparatiei si ridica in el pe ginerele sau.Frumos. robii pot sedea cu stapanii lor la masa? .Nu. dara la el ba. pentru care capatai: Un naparstoc de ciorba Si-o sfanta de cociorba Pentru cei ce-s lunga-vorba. Atunci el se scula de la masa. o bagara pe maneca. nu v-am zis ca n u aveti voie a va mai arata inaintea fetei mele? Cum ai cutezat sa calci porunca mea? . Iar catre sfarsi tul mesei. adauga iute imparatul.Frumos si. incat la soare te puteai uita. si. primi s i pe Fat-Frumos sa seaza in coada mesei. Cum il vazura mesenii. cauta-i si vei vedea ca sunt insemna ti cu pecetea in spinare. Imparatul. si ca sa ma crezi.Eu. si cu acest lapte ce ti-l aduce umilitul rob. apoi se unse cu dansul la ochi o zi. apa cu ciurul si glume cu caldarea. si tocmai el. Dupa ce se insanatosi. .Ma supui la orice pedeapsa vei binevoi sa-mi faci. dete o masa la toti boierii si sfetnicii imparatiei si. indata fura nevoiti a se scula de la masa si a sta in picioare.Ba nu. fa-mi si mie drepta te.Apoi. rugandu-se de iertare. marite imparate. Eu am dat-o celui care ne-a ajutat la razboi. . cu marea sa mirare. daca vazu ca atata de mult se roaga fiica sa. . Pe cand se veseleau mesenii si se chefu iau. daca nu te vei arata asa cum era atunci ace la caruia am dat naframa. numai unge-te. tu esti acela care ne-ai ajutat? .Cum a ajuns naframa mea in mainile tale? intreba imparatul.Apoi. dupa rugaciunea lor. tata. daca este asa. si fiindca lumea te stie de om drept. caci ei sunt robii mei. simti ca pare ca incepuse a zari ca prin sita. indata se ridicara si se minunara: Fat-Frumos era atat de ma ndru si stralucitor. si daca s e mai unse si a treia zi. nicidecum. daca este asa.Nu te crez. Imparatul. Fat-Frumos scoase naframa care i-a fost data de imparat la batalie. si. dupa ce lauda pe fiica-sa pentru alegerea sa cea buna. si marturisira ca asa este. si in toata imparatia se f acu bucurie mare si masa imparateasca. . vazu cat se poate de bine. raspunse imparatul. Fat. . Eram si eu p-acolo si caram mereu la vatr a lemne cu frigarea. se unse si a doua zi. isi lasa parul pe spate si se infatisa imparatului si la toata adunarea. marite imparate. Cum auzira ginerii imparatului. . asa te rog. si scoala pe cei doi oaspeti care sed d-a dreapta si d-a stanga mariei tale.Marite imparate.azboaie. ticalosul. o sa-mi poata ajuta? Si apoi. se indupleca si lua lap tele ce-i aduse. se scula Fat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful