P. 1
Fat-Frumos Cu Parul de Aur

Fat-Frumos Cu Parul de Aur

|Views: 8|Likes:
Published by ingridina
Povesti
Povesti

More info:

Published by: ingridina on Jun 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/25/2015

pdf

text

original

Fat-Frumos cu parul de aur Pagina: 1/6 A fost odata ca niciodata, de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; ca nu suntem de cand cu basmele, ci suntem de cand

cu minciunile; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si calcaiul tot ramanea gol si se urc a in slava cerului si tot i se parea ca este usor; De cand scria musca pe perete, Mai mincinos care nu crede. A fost odata, intr-o pustie mare, un pustnic. El petrecea singursingurel. Vecini i sai erau fiarele padurilor. Si asa era de bun la suflet incat toate dobitoacel e i se inchinau cand se intalneau cu dansul. Intr-una din zile, se duse pusnicul la marginea garlei, care curgea pe aproape de coliba lui, si iata, vazu ca vine pe apa un sicrias smolit bine, si auzi un oracait iesind dintr-insul. Statu put in de cugeta, si dupa ce zise cateva vorbe de rugaciune, intra in apa si, cu o p rajina, trase sicriasul la margine. Cand il deschise, ce sa vaza in el? Un copil as cam de vreo doua luni; il scoase din sicriu si, cum il lua in brate, copilul tacu. Pusnicul vroia din toata inima sa creasca pruncul, dar, cand se gandi ca n-are c u ce sa-l hraneasca, il podidi un plans ce nu se mai putea sfarsi. Deodata rasar i dintr-un colt al chiliei sale o vita si numaidecat crescu si se inalta pana la streasina. Pusnicul cauta la dansa si vazu struguri, unii copti, altii parguiti , altii agurida si altii in floare; indata lua si dete copilului si, vazand ca-i mananca,se bucura din tot sufletul. Cu must de vita crescu copilul, pana incepu sa manance si cate altceva. Iara daca se mai mari copilul, pusnicul se apuca si-l invata sa citeasca, sa adu ne radacini ca sa se hraneasca si sa umble la vanat. Dar intr-o zi, chema pusnicul pe copil si-i zise: - Fatul meu, simt ca slabesc din ce in ce; sunt batran, precum ma vezi, si afla ca, de azi in trei zile, ma duc pe lumea cealalta. Eu nu sunt tatal tau cel adev arat, ci te-am prins pe garla. Daca voi adormi somnul cel vecinic, care o sa-l c unosti dupa raceala si amortirea ce vei vedea in tot trupul meu, sa bagi de seam a ca o sa vie un leu. Sa nu te sperii, dragul tatei; leul imi va face groapa, si tu vei trage pamant peste mine. De mostenire n-am ce sa-ti las, decat un frau d e cal. Dupa ce vei ramanea singur, sa te sui in pod, sa iei fraul, sa-l scuturi, si indata va veni un cal la asta chemare si te va invata ce sa faci. Dupa cum zise batranul, asa se si intampla. A treia zi, pusnicul, luandu-si rama s bun de la fiul sau cel de suflet, se culca si dormi somnul cel lung. Apoi inda ta veni un leu groaznic, nevoie mare, si veni racnind si, cum vazu pe batran mor t, ii sapa groapa cu unghiile sale; iar fiul il ingropa, si ramase acolo trei zi le si trei nopti, plangand la mormant. A treia zi foamea ii aduse aminte ca era dator sa traiasca; se scula de pe mormant cu inima zdrobita de durere, se duse l a vita si cu mare mahnire vazu ca ea se uscase; atunci, si-aduse aminte de vorbe le batranului si se sui in pod, unde gasi fraul, il scutura, si iata ca veni un cal cu aripi si, stand inainte-i, zise: - Ce poruncesti, stapane? Copilul spuse calului din cuvant in cuvant toata intamplarea cu moartea batranul ui, si ii zise: - Iata-ma aici singur; tatal, care mi-a fost dat, nu mai este; ramai tu aici, cu mine; dar sa mergem intr-alta parte, unde sa ne facem o coliba; caci aici, dina intea astui mormant, nu stiu de ce-mi vine sa tot plang. Iar calul ii raspunse: - Nu asa, stapane; noi ne vom duce sa locuim unde sunt multi oameni ca dumneata. - Cum? intreba baiatul, sunt multi oameni ca mine si ca tata? Si o sa traim in m ijlocul lor? - Negresit, ii raspunse calul. - Atunci, daca-i asa, intreba copilul, de ce nu vin si ei pe la noi? - Ei nu vin, ii mai zise calul, fiindca n-au ce cauta p-aici; trebuie sa mergem

Zanele-i dasera voie sa umble prin toate casele. cum ca. fiindca ceilalti oameni nu umbla as a goi. intr-unul din tronurile casei. Ochi si legatura cu hainele pu se cu ingrijire intr-un tron. zanele aveau o legatura cu trei randuri de haine. in una din case. cur tea si gradina a se cutremura asa de groaznic. El baga bine de seama ac este vorbe. Gradinarul nu prea voia sa-l asculte. Cal ul ii zise sa se scalde.Asa par frumos niciodata n-am vazut! Fii sanatos. in minut ce va auzi ceva zg omot in cameruta cu baia. caci asa-l sfatuise ca lul sa faca. si de cate ori avea cate ceva greu de facut. care erau in numar de trei. iar ele se uitau cu jind la dansul si-i zisera: . si calul ii zise sa bage mana in urechea lui st anga. curge aur. stapanul sau. il invata ca sa curete pomii si brazdele de buruieni. Dar el nu voi. si apoi copilul incalec a pe dansul. Iar daca-i spuse ca trebuie sa fie imbracat. ciudindu-se c a nu stia cum sa le intrebuinteze. incepu casele. Dupa ce se puse imparatul la masa. sa-ti vedem pa rul. el trecu hotarele lor si apoi statu. Fat-Frumos lua in cap tot ce-l invata g radinarul. el ramase cam pe ganduri. calul insa il invata. raspunse copilul cu bucurie. se imbraca si porni. Zanele. Dupa ce ajunse la zane. si cine se scalda intai. fiindca ele stiau ca e aproape sa inceapa a curge aceasta apa de aur. i l primi. Iesind din baie. dar in camera cu baia sa nu intre. dar. si asa multa grija ii dase trebile imparatiei. isi puse o basica in cap si se duse de se ruga de gradinarul imparatului ca sa-l primeasca argat la gradina imparateasca. venira si fetele si adusera fiecare cate un pepene pe tipsie de aur si il pusera dinaintea impar . sa rupa o sindrila din streasina casei.Sa mergem. sa deretice. deocamdata.Vezi. Cum il vazura scap at. zanele se ciudira de necaz ca nu putura sa-l prinza. si asa facu. cum de ne amagisi? Arata-ne. macar. trebuie sa sti i. el chema calul si-i da ajutor. se cam spaimanta copilul de atata zgomot si umbla to t cu frica. Dar calul. si avura grija sa porunceasca argatului ca. si se duse pana ce ajunse pe taramul unor zane. scoase niste haine pe care le imbraca. dupa multa rugaciune. sa scuture . Calul adesea venea pe la domnul sau. Intr-o zi. ca sa le dea d e stire lor si sa se intoarca degraba. calare pe calul lui cel cu aripi. fata cea mai mare s e vorbi cu surorile ei ca sa duca fiecare cate un pepene din care-i alesese sa f ie dusi la masa imparatului. pana ce. il puse sa lucreze pamantul. insa. incai fii bun de ne da hainele. stapane? Aici toate sunt cu randuiala lor! De aceea. incat u itase de fete si ca trebuie sa le marite. Atunci ele ii zisera: . incat se auzi pana la zane. si dupa ce baga mana. si za nele indata se intoarsera acasa. zanele au plecat la o sarbatoare. Insa cand lipsira ele o data de acasa.Ah! Fecior de lele ce esti. se duse intr-un oras. aceluia i se face parul de aur. . sa care apa. ci le opri si le lua in locul simbriei ce-i datorau zanele. imbarbatandu-l. sa ude florile. Si dupa ce sezu acolo cateva zile. Dupa ce ajunse in orasul cel mai de aproape si se vazu intre multimea de oameni furnicand in sus si in jos. zanele aveau o baie in care la cativa ani. dar se induple cara la rugaciunile lui si-l primira. mai dedandu-se cu lumea si obicinuindu-se a t rai in huietul ce innabuseste orasele. Fiul pusnicului pandea. cand era sa puie mana pe dansul. dar. pleca. si cand vazu minunea asta. nu prea voiau sa-l ia in slujba. mirandu-se de frumusetea caselor si de tot ce vedea. Intr-una din zile. Ii mai spuse sa vaza ca. si se dus e. el lua si legatura cu hai nele si o porni la sanatoasa. ii zise: . Imparatul avea trei fete. pe care le pastrau cu ingrijire. la al te zane. cauta sa se bage argat la dansele. si intr-o zi ii zise sa bage bine de seama. Atunci el isi rasfira parul pe spinare. luand cu sine calul sau. chema numaideca t pe cal. Daca vazura ca argatul lipseste si hainele nu s unt la loc. cu care zbura ca vantul si se ducea ca gandul. bagand insa de seama ca fiecare lucru-si are randuiala sa. el i ntra si lua aminte la toate cate ii zisese calul. ca sa-ti faci si tu un capatai. De ai ci. intr-o zi h otarata.noi la dansii. Cum calca peste pragul portii. se luara dupa dansul si-l urmarira din loc in loc.

facu gradina la loc. incaleca. si le trimise. se imbraca cu alte haine: cerul cu stelele. Gradinarul facu ce facu si aduna de prin colturi cateva floricele. isi chema calul. Nu mult dupa aceasta.atului. D ar fata de imparat ii dete porunca sa ierte pe bietul argat. vazandu-se iara singur. Argatul gradinii se vazu iara singur. ii dete un pumn de galbeni si-i trimise raspuns sa n u se atinga de bietul argat. Numai fiica imparatului cea mai mica ramase acasa. Calul cu Fat-Frumos strica toata gradina si. fu petrecuta si ea pana la hotarele imparatiei sale. incat p-aci era sa-l bata. Dar fiica imparatului. gradinarul. Gradinarul da din colt in colt si nu stia ce sa faca. descaleca. pre toti boie rii si slujitorii curtii. incepu a alerga prin gradini in toate partile. Toti curteni i se dusera la chemarea imparatului. Atunci gradinarul. bocindu-se. si in patru saptamaini. pleca i mparatul cu toata curtea. dar. inc epura a veni petitori de la cutare si de la cutare fecior de imparat. incaleca calul si-l incurca prin gradina. sfoara in tara de aceasta hotarare. Dete. care privea de la fereastra toate acestea. Dar cand voi sa-i dea pe foi pentru neingrijire a lui. pentru care ii si d adu trei pumni de galbeni. dupa ce vazu ca unu l se cam trecuse. vru sa se veseleasca s i el ca toti slujitorii curtii. pilda asta inseamna varsta fetelor mariei-tal e. le lega si le trimise imparatesei celei mici. Dar f ata cea mica a imparatului nu se duse. cata si mai gasi vreo do ua floricele. iar la sfarsitul veseliilor. fata imparatului cea mijlocie isi alese si ea un fecior de imparat si-l lua de barbat. Veseliile tinura ca si la sora-sa cea mare. fiica imparatului batu iara in geam si ceru flori.Imparate. argatul de la gradina. zise: . incat nu mai era chip de a o drege. se facu mare nunta imparateasca. daca primi florile. care ceruse flori si care ii trimise doi pu mni de bani. cand vazu ca veselia lui facuse paguba. Si daca se aduna sfatul.sa pana la hotarele imparatie i sale celei noi. incaleca si calca toata gradina. deci. se imbraca cu hainele sale cele proaste si. ca sa serbeze mantuirea sa. fara sa fi bagat de seama ca fiica imparatului il ved e de pe fereastra. voind sa se veseleasca si da nsul. fiindca el nu se putea veseli decat cu bidi viul sau. Si dupa ce sfarsi veseliile. luna in spate si doi luceferi in ume ri. ci ramase acasa. vesel de un dar asa de frumos. care-i paru m ai frumos. incepu sa dreag a ceea ce stricase. croi din nou. Se apuca dar. se imbraca cu ha inele sale de argat si incepu a drege ceea ce stricase. se lua de ganduri si incepu a c erta pe argat de neingrijire. ca cum nu s -ar fi intamplat nimic intr-insa. voind sa-l carpeasca. si era atat de suparat. ca sa petreaca pe fiica. Gradinarul se puse iara pe munca si dadu gradina gata in patru sapt amani. fu o prit de fata cea mica a imparatului. care abia scapasera de copitele calului cu aripi. chema calul . Cand baga de seama ca iar faram ase tot. si chiar de-a doua zi. in cele mai de pe urma. el incepu a se vaicara. vazand ca si gradinarul se dusese cu alaiul. Fat-Frumos. se imbraca iute cu hainele lui cele de argat si n u stia de unde sa inceapa reparatia. si. Mainia gradinarului trecu orice hotare. abia putu face ceva care sa mai semene a gradina. ridic a un chiosc in padurea aceea si chema. can d veni si vazu acea mare paguba. Atunci imparatul hotari sa le ma rite. prefacandu-se de asta da ta ca este bolnava. al doilea era tocmai bun de mancare si al treilea dase in copt . i si puse toate silintele si. Imparatul se mira de aceasta fapta si chema sfatul imparatiei sa-i ghiceasca ce pilda sa fie asta. isi lasa parul de aur pe spate. in trei saptamaini. din cele luate de la zane. batu in geam s i ceru gradinarului sa-i trimita nitele flori. isi lasa parul pe spate. caci odaia ei da in gradina. chema calul si. Iar daca vazu ac easta. numai fiica sa ramase. Fat-Frumos. si ca a sosit timpul de a le da la casa lor. Iara dupa ce fata cea mai mare si-alese mire pe un fiu de imparat. Imparatul facuse o vanatoare mare si. la o masa infricosata ce pregatise acolo. taie pepenii si. imbraca hainele: cu soarele in piept. fiindca scapase de o mare primejdie. Ca si la intaia data. Iar ea. Cand veni acasa gradinarul si vazu stricaciunea. sa traiesti multi ani. se imbraca cu un rand de haine zis campul cu florile. iar argatului dete fagaduinta ca de se va mai intampla una . dupa ce-si lasa parul lui de aur pe spate.

si. Imparatul simti mare durere. . insa. si taia. si bucatarul cel mare. cu hainele lui proaste si calare pe o martoaga schioapa.Nu se poate asta! Este o greseala! Fata mea nu e de crezut sa fi ales tocmai p e chelesul asta. Atunci puse de a doua oara sa treaca lumea. si se afla ca a mai ramas un argat de la gradinarie. ca sa vaza care parte este mai tare.ca asta. si pe care-l va alege fata sa-l loveasca cu un mar de aur ce-l va tine in mana. si se invoira intre dansii ca sa porneasca oaste mare impotriva lui. zicandu-i: . tragand-o cand de coada. atata numai ca. pe unde sa treaca toti fiii de imparat si de boieri. iar daca fu silit sa treaca. nesocotito. Pe dr um. Rasera osti rea si imparatul. si nici nu voia sa stie si sa corespunda cu dansii. Un bordei intr-un colt al curtii li se dete spre locuinta. Caci nu putea sa se invoiasca a da pe fie-sa dupa dansul. fiindca. si dupa acela s-o dea imparatul. Ost ile. Ostirea-l ajunse intr-o mlastina. Dupa ce. si vi zitiii si randasii. din pricina ta mi se tulbura l inistea. ca nd auzi hotararea vecinilor sai. si toate mur dariile le aruncau pe bordeiul lui. iar argatul s e facu sacagiul curtii. unde i se nomolise iapa si unde se muncea sa o scoata. Fat-Frumos trimise si el pe sotia sa ca sa roage pe imparatul a-i da voie sa mearga si el la batalie. Se facu intrebare. cu ginerii cei mai mari ai sai. Hotari.Sa treaca si acesta. intalni iarasi pe Fat-Frumos prefacut in argat. care venisera in petit la fiica cea mica. se-mbufnara de rusine a ce au patit. insa ce sa faca? Se pregati de razboi. isi chema calul sau. dupa mai multe rugaciuni. si ca u n vartej se intorcea prin mijlocul ei cu palosul in mana. care iar fugi. Impar atul. pleca inain te. iar Fat-Frumos. si incepu a-i spune de c utare. nu era in palatul imparatului ceea ce era in bordeiul lor. Insa un boier batran zise sa treaca si oamenii c urtii. si cum era cu voie buna.Un foisor cu poarta pe dedesubt. Asa si se facu. apucand drum ul fiecare incotro vedea cu ochii. si vataful. iata. fiindca fiica imparatului alesese pe cheles. nu se mai vazura dansii. cum vaz u una ca aceasta. incat oastea vrajmasa intreaga o lua la fuga. Toti trecura. vazand pe fiica-sa tot trista. in dreapta si in stanga. apoi are sa fie zdrobit in bataie si gonit. se si lovira. Nunta se facu in tacere. i nsa. zise: . Toate slugile imparatului radeau de dansul. Inauntru insa. Se dete sfoara in tara ca este hotararea imparatului sa se adune si mic si mare si sa tr eaca pe sub poarta. cand de cap. daca ajunsera. desi era lovit cu maru l. calul cu aripi le aduse frumu setile lumii. nemernicilor ce sunteti! Dar. Imparatul.Du-te dinaintea mea. o goni. un argat chel . Fiii de imparat. si apoi ii oropsi pe amandoi. zise imparatul. dar. Imparatul. si zise ca i-a spart capul. se indupleca si porunci sa-l lase sa care si el macar apa pentru ostire. cand de picioare. vazand ca oastea vrajmasa este mai mare la numar si mai tare. cand trecu. Imparatul se luase de ganduri. se si sui intr-un munte apropiat. dar fata nu lovi pe nici unul. s-a plecat la sfatul imparatiei si i-a dat lui pe fiica-sa. si nici ca avea incotro. iara-si lua vorba inapoi si puse de-a treia oara sa treac a toata lumea. Dar ea nu voi sa auda de nici unul . zise la cativa: . si porni la campul bataliei. de mila. se imbraca cu hainele: campul cu florile. tinandu-se cu mainile de cap. o are daca n-a mai ramas cineva netrecut. trecu. dar degeaba. dar el nu c uteza. Amandoi ginerii imparatului se sculara cu oaste si venira in aj utorul sau. Iara imparatul se intoarse vesel acasa. fata nu lovi pe nici unul. stralucirea hainelor sale s i zborul calului sau. Fat-Frumos scoase iapa din noroi. si trecura inainte. Daca vazu imparatul ca si de-a treia oara tot chelesul a fost lov it. ii raspunsera. si slugile. Fat-Frumos. ii primi sa locuiasca in curtea pal atului. Multi credeau c a fata n-are voie sa se marite. plin de mahnire. ajun gand. se repezi din varful muntelui asupra ei. imparatul chema sfatul si boierii si ii intreba: ce sa faca? . de cutare si de cutare fiu de imparat. s-o marite. muncind sa-si scoata iapa di n noroi. Asa spaima le dete iuteala. nu mai voi sa va vaz in ochii mei. Si daca vazu asa. fata-l lovi cu marul! Argatul incepu a tipa si a fugi. Se pregatira si pornira. cum se taia. Ea acum nu mai voi a sa iasa afara nici din casa. si de-a doua oara fiica-sa lovi c u marul in cap tot pe cheles. Trecu si gradinarul. de sila. Atunci chema si pe argatul cel cheles si-i zise sa treaca si dansul.

iara Fat-Frumos. Il lasara inapoi. Ia ra daca sosira acasa. atata erau de inversunati ostasii. la care se crestase insusi. pana ce simti ca-i slab esc vederile. da r nu-i ajuta nimic. ma car ca el are gand sa se duca si sa nu mai dea pe la dansii. il facem nebun. und e astepta sa vaza ce s-o intampla. Dara ciobanul le raspunse ca l aptele nu-l da pe bani. Imparatul ii raspunse: . iara se ruga sa-l lase si pe dansul sa mearga. si veni veste la imparatul ca vrajmasii lui. dara daca dobandi voia. Imparatul il vazu sangerat la mana. cand vazu ca ostirea vrajmasa era sa ia in goana pre a imparatului. si ca au si ajuns la hotarele imparatiei s ale. porni iara cu iapa lui. se repezi din munte si-i puse pe goana. si iara porunci ostasilor sa scoata din noroi pe ne voiasul de sacagiu. si ca il duce la i mparatul. cu osti re si mai mare. asa te rog. luna in spate si doi luceferi in umeri. cand l-a vazut ostirea ca iara se innamolise si nu putea sa-si scoata iapa din noroi. n-o sa le pese nimic. Cei doi gineri se socotira ca lor. apoi se intoarsera acasa. va dobandi vedere. isi las a parul de aur pe spate. Ei il intrebara: "lapte are acol o?" Iara el le raspunse "da".Duceti-va de scoateti si pe nevoiasul acela din noroi. unge-te cu dansul. fara sa ia si pe cel mai mic si fara a voi s a-l lase a merge macar impreuna cu dansii. daca va da cu acel lapte la ochi.Tata. Imparatul se mahni pana in fundul inimii sale. daca voieste sa aiba lapte de capra rosie. se imbraca in haine de cioban si iesi inaintea cumnatilor sai cu o cofa plina de lapte de oi. si ca. gasi capre rosii salbatice. se imprastiau ca puii de potarniche si fugeau de-si rupeau gaturile. iarasi vazan d ca vrajmasii sunt mai puternici. Intr-una din zile. Fu si de asta dat a de ras si de bataie de joc. incaleca calul si intr-un minut fu iarasi pe munte. si tot noi vom fi ma i crezuti dcat dansul. si nimeni nu putu sa-i dea nici un ajutor. zicand pe drum: . izbaviti de primejdie. Iara el era impacat cu cugetul sau de izbandele sale. Fat-Frumos. tot pe martoaga lui. si ia ra fu huiduit. si el sa le dea laptele. spuse ca a vazut i n vis un batran. daca se scula din somn imparatul. daca se va spala la ochi si daca va bea lapte de capra rosie salbatica. deci. sa se zica ca sunt robii lui si sa rabde ca sa le puna pecetea lui pe spinarea lor. ca sa faca si acum ceva de isprav a? N-au putut face nimic ginerii mei ceilalti. care m-au ajutat asa de mult in r . Fat-Frumos insa-i gonea si-i taia ca pe niste foi. si ii dete nafr ama sa ca sa se lege. gasira iara pe Fat-Frumos in noroi cu iapa. Auzind astfel. calare pe calul cu aripi si i mbracat cu hainele lui cele cu cerul cu stelele. ia acest lapte. cat frunza si iarba. Se intalnira ostile si se lovira de trei parti. fa cand haz de dansul cum se muncea ca sa-si scoata iapa din noroi. la imparatul. Fat-Frumos porni si el. N-apucara sa se aseze bine. Iara Fat-Frumos chema calul si merse cu dansul spre smarcuri. cand auzi ca vrajmasii se ridica de-a treia oara cu oaste si mai mare..Ce lucru bun a facut nataraul tau de barbat. si iara il scoasera. un plans il napadi. le mulse si. si planse. cand se intorc ea. Ei se cercara a-i da bani. Iara dupa ce trecu toata oastea. ii detera laptele. veni si fie-sa cea mai mica la imparatul si-i zi se: . pentru ca sunt imparati si gineri de imparat. unde se repezi o data Fat-Frumos din munte ca un fulger. el este adus de barbatul meu. care i-a zis ca. s-au ridicat asupra lui. Ostile detera in tampene si in surle si se lovira. Cand venira. Se intoarsera. si se taiau unii pre altii fara de nici o mila. Iar cand fu catre seara. cei doi mai mari singuri. Toti vracii si to ti filozofii care citeau pe stele fura adusi.De se va incerca nerodul sa ne zica ceva. se lasara deci de le puse pecetea lui in spinare si apoi luara laptele si-l adusera. Se gati dara si el de razboi si pleca s -o intalneasca. cat se ingrozira de nu mai stiau ce fac. care visase ca-i va veni vederea. si unde trasni o data in mijlocul lor. Apoi isi stranse si dansul toata oastea sa si porni la batalie. ginerii sai pornira cu totii. dar el ajunse si acum mai inainte la locul de lupta. imparatul cazu la boala de ochi si orbi. prefacut in Fat-Frumos. Dupa aceea. se imbraca cu h ainele cele cu soarele in piept. Impar atul se intoarse iara vesel. se unse la ochi si bau. prefacandu-se ca nu-i cunoaste.

simti ca pare ca incepuse a zari ca prin sita. daca este asa. si cu acest lapte ce ti-l aduce umilitul rob. si. Dupa ce se insanatosi. nicidecum. . o bagara pe maneca. vazu cat se poate de bine. numai unge-te. mie mi-ai dat-o.azboaie. marite imparate. si fiindca lumea te stie de om drept. isi lasa parul pe spate si se infatisa imparatului si la toata adunarea. . dupa ce lauda pe fiica-sa pentru alegerea sa cea buna. Cum auzira ginerii imparatului. adauga iute imparatul.Apoi. raspunse imparatul. Imparatul. incat la soare te puteai uita. dara la el ba. si marturisira ca asa este. Cum il vazura mesenii. cu marea sa mirare.Eu. si daca s e mai unse si a treia zi. se indupleca si lua lap tele ce-i aduse.Nu.Frumos. fa-mi si mie drepta te. Iar catre sfarsi tul mesei. si in toata imparatia se f acu bucurie mare si masa imparateasca. si tocmai el. Imparatul. si. caci ei sunt robii mei. rugandu-se de iertare. cauta-i si vei vedea ca sunt insemna ti cu pecetea in spinare.Ba nu. dupa rugaciunea lor. marite imparate.Ma supui la orice pedeapsa vei binevoi sa-mi faci. asa te rog. Eu am dat-o celui care ne-a ajutat la razboi. si ca sa ma crezi. .Frumos si. o sa-mi poata ajuta? Si apoi. Pe cand se veseleau mesenii si se chefu iau. tata.Nu te crez. si scoala pe cei doi oaspeti care sed d-a dreapta si d-a stanga mariei tale. intreba: . Fat. se duse de se imbraca cu hainele cele mai frumoas e . primi s i pe Fat-Frumos sa seaza in coada mesei. Eram si eu p-acolo si caram mereu la vatr a lemne cu frigarea. nu v-am zis ca n u aveti voie a va mai arata inaintea fetei mele? Cum ai cutezat sa calci porunca mea? . dete o masa la toti boierii si sfetnicii imparatiei si. daca vazu ca atata de mult se roaga fiica sa.Apoi. . se dete jos di n scaunul imparatiei si ridica in el pe ginerele sau. apa cu ciurul si glume cu caldarea. daca nu te vei arata asa cum era atunci ace la caruia am dat naframa. tu esti acela care ne-ai ajutat? . se unse si a doua zi. indata se ridicara si se minunara: Fat-Frumos era atat de ma ndru si stralucitor. Atunci el se scula de la masa. apoi se unse cu dansul la ochi o zi. ticalosul. indata fura nevoiti a se scula de la masa si a sta in picioare. iara el cea d intai treaba ce facu fu de a slobozi pe cumnatii sai. . robii pot sedea cu stapanii lor la masa? .Cum a ajuns naframa mea in mainile tale? intreba imparatul. se scula Fat.Marite imparate. pentru care capatai: Un naparstoc de ciorba Si-o sfanta de cociorba Pentru cei ce-s lunga-vorba. Fat-Frumos scoase naframa care i-a fost data de imparat la batalie. . daca este asa.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->