Fat-Frumos cu parul de aur Pagina: 1/6 A fost odata ca niciodata, de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; ca nu suntem de cand cu basmele, ci suntem de cand

cu minciunile; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si calcaiul tot ramanea gol si se urc a in slava cerului si tot i se parea ca este usor; De cand scria musca pe perete, Mai mincinos care nu crede. A fost odata, intr-o pustie mare, un pustnic. El petrecea singursingurel. Vecini i sai erau fiarele padurilor. Si asa era de bun la suflet incat toate dobitoacel e i se inchinau cand se intalneau cu dansul. Intr-una din zile, se duse pusnicul la marginea garlei, care curgea pe aproape de coliba lui, si iata, vazu ca vine pe apa un sicrias smolit bine, si auzi un oracait iesind dintr-insul. Statu put in de cugeta, si dupa ce zise cateva vorbe de rugaciune, intra in apa si, cu o p rajina, trase sicriasul la margine. Cand il deschise, ce sa vaza in el? Un copil as cam de vreo doua luni; il scoase din sicriu si, cum il lua in brate, copilul tacu. Pusnicul vroia din toata inima sa creasca pruncul, dar, cand se gandi ca n-are c u ce sa-l hraneasca, il podidi un plans ce nu se mai putea sfarsi. Deodata rasar i dintr-un colt al chiliei sale o vita si numaidecat crescu si se inalta pana la streasina. Pusnicul cauta la dansa si vazu struguri, unii copti, altii parguiti , altii agurida si altii in floare; indata lua si dete copilului si, vazand ca-i mananca,se bucura din tot sufletul. Cu must de vita crescu copilul, pana incepu sa manance si cate altceva. Iara daca se mai mari copilul, pusnicul se apuca si-l invata sa citeasca, sa adu ne radacini ca sa se hraneasca si sa umble la vanat. Dar intr-o zi, chema pusnicul pe copil si-i zise: - Fatul meu, simt ca slabesc din ce in ce; sunt batran, precum ma vezi, si afla ca, de azi in trei zile, ma duc pe lumea cealalta. Eu nu sunt tatal tau cel adev arat, ci te-am prins pe garla. Daca voi adormi somnul cel vecinic, care o sa-l c unosti dupa raceala si amortirea ce vei vedea in tot trupul meu, sa bagi de seam a ca o sa vie un leu. Sa nu te sperii, dragul tatei; leul imi va face groapa, si tu vei trage pamant peste mine. De mostenire n-am ce sa-ti las, decat un frau d e cal. Dupa ce vei ramanea singur, sa te sui in pod, sa iei fraul, sa-l scuturi, si indata va veni un cal la asta chemare si te va invata ce sa faci. Dupa cum zise batranul, asa se si intampla. A treia zi, pusnicul, luandu-si rama s bun de la fiul sau cel de suflet, se culca si dormi somnul cel lung. Apoi inda ta veni un leu groaznic, nevoie mare, si veni racnind si, cum vazu pe batran mor t, ii sapa groapa cu unghiile sale; iar fiul il ingropa, si ramase acolo trei zi le si trei nopti, plangand la mormant. A treia zi foamea ii aduse aminte ca era dator sa traiasca; se scula de pe mormant cu inima zdrobita de durere, se duse l a vita si cu mare mahnire vazu ca ea se uscase; atunci, si-aduse aminte de vorbe le batranului si se sui in pod, unde gasi fraul, il scutura, si iata ca veni un cal cu aripi si, stand inainte-i, zise: - Ce poruncesti, stapane? Copilul spuse calului din cuvant in cuvant toata intamplarea cu moartea batranul ui, si ii zise: - Iata-ma aici singur; tatal, care mi-a fost dat, nu mai este; ramai tu aici, cu mine; dar sa mergem intr-alta parte, unde sa ne facem o coliba; caci aici, dina intea astui mormant, nu stiu de ce-mi vine sa tot plang. Iar calul ii raspunse: - Nu asa, stapane; noi ne vom duce sa locuim unde sunt multi oameni ca dumneata. - Cum? intreba baiatul, sunt multi oameni ca mine si ca tata? Si o sa traim in m ijlocul lor? - Negresit, ii raspunse calul. - Atunci, daca-i asa, intreba copilul, de ce nu vin si ei pe la noi? - Ei nu vin, ii mai zise calul, fiindca n-au ce cauta p-aici; trebuie sa mergem

sa-ti vedem pa rul. cur tea si gradina a se cutremura asa de groaznic. si se dus e.noi la dansii.Asa par frumos niciodata n-am vazut! Fii sanatos. care erau in numar de trei. incat se auzi pana la zane. Fat-Frumos lua in cap tot ce-l invata g radinarul. imbarbatandu-l. sa scuture . ca sa le dea d e stire lor si sa se intoarca degraba. venira si fetele si adusera fiecare cate un pepene pe tipsie de aur si il pusera dinaintea impar . Daca vazura ca argatul lipseste si hainele nu s unt la loc. el trecu hotarele lor si apoi statu. Cum calca peste pragul portii. in minut ce va auzi ceva zg omot in cameruta cu baia. el chema calul si-i da ajutor. fiindca ceilalti oameni nu umbla as a goi. zanele aveau o legatura cu trei randuri de haine. raspunse copilul cu bucurie. cauta sa se bage argat la dansele. se luara dupa dansul si-l urmarira din loc in loc. Cal ul ii zise sa se scalde. cu care zbura ca vantul si se ducea ca gandul. si de cate ori avea cate ceva greu de facut. zanele aveau o baie in care la cativa ani. si asa facu.Sa mergem. De ai ci. il invata ca sa curete pomii si brazdele de buruieni. macar. Iesind din baie. ciudindu-se c a nu stia cum sa le intrebuinteze. ii zise: . ci le opri si le lua in locul simbriei ce-i datorau zanele. mirandu-se de frumusetea caselor si de tot ce vedea. nu prea voiau sa-l ia in slujba. fiindca ele stiau ca e aproape sa inceapa a curge aceasta apa de aur. dar. scoase niste haine pe care le imbraca. Gradinarul nu prea voia sa-l asculte. dar. Dar el nu voi. isi puse o basica in cap si se duse de se ruga de gradinarul imparatului ca sa-l primeasca argat la gradina imparateasca. Atunci ele ii zisera: . Dupa ce ajunse in orasul cel mai de aproape si se vazu intre multimea de oameni furnicand in sus si in jos. dar in camera cu baia sa nu intre. Dupa ce se puse imparatul la masa. Cum il vazura scap at. dupa multa rugaciune.Ah! Fecior de lele ce esti. sa rupa o sindrila din streasina casei. Iar daca-i spuse ca trebuie sa fie imbracat. si za nele indata se intoarsera acasa. zanele se ciudira de necaz ca nu putura sa-l prinza. pe care le pastrau cu ingrijire. fata cea mai mare s e vorbi cu surorile ei ca sa duca fiecare cate un pepene din care-i alesese sa f ie dusi la masa imparatului. Dar calul. bagand insa de seama ca fiecare lucru-si are randuiala sa. si intr-o zi ii zise sa bage bine de seama. intr-unul din tronurile casei. deocamdata. si cand vazu minunea asta. mai dedandu-se cu lumea si obicinuindu-se a t rai in huietul ce innabuseste orasele. chema numaideca t pe cal. cum de ne amagisi? Arata-ne. il puse sa lucreze pamantul. in una din case. si apoi copilul incalec a pe dansul. cum ca. i l primi. Si dupa ce sezu acolo cateva zile. cand era sa puie mana pe dansul. zanele au plecat la o sarbatoare. Imparatul avea trei fete. El baga bine de seama ac este vorbe. incepu casele. se imbraca si porni. trebuie sa sti i. dar se induple cara la rugaciunile lui si-l primira. Ochi si legatura cu hainele pu se cu ingrijire intr-un tron. la al te zane. curge aur. stapanul sau. Fiul pusnicului pandea. Calul adesea venea pe la domnul sau. insa. Intr-una din zile. si avura grija sa porunceasca argatului ca. Atunci el isi rasfira parul pe spinare. pleca. el i ntra si lua aminte la toate cate ii zisese calul. el ramase cam pe ganduri. sa ude florile. se duse intr-un oras. Ii mai spuse sa vaza ca. luand cu sine calul sau. si cine se scalda intai. si asa multa grija ii dase trebile imparatiei.Vezi. . Intr-o zi. Zanele. el lua si legatura cu hai nele si o porni la sanatoasa. iar ele se uitau cu jind la dansul si-i zisera: . intr-o zi h otarata. calul insa il invata. calare pe calul lui cel cu aripi. incai fii bun de ne da hainele. se cam spaimanta copilul de atata zgomot si umbla to t cu frica. si se duse pana ce ajunse pe taramul unor zane. ca sa-ti faci si tu un capatai. Zanele-i dasera voie sa umble prin toate casele. sa care apa. pana ce. stapane? Aici toate sunt cu randuiala lor! De aceea. Insa cand lipsira ele o data de acasa. aceluia i se face parul de aur. si dupa ce baga mana. caci asa-l sfatuise ca lul sa faca. si calul ii zise sa bage mana in urechea lui st anga. Dupa ce ajunse la zane. incat u itase de fete si ca trebuie sa le marite. sa deretice.

zise: . cata si mai gasi vreo do ua floricele. facu gradina la loc. Mainia gradinarului trecu orice hotare. voind sa-l carpeasca. Fat-Frumos. dar. ca sa serbeze mantuirea sa. incat nu mai era chip de a o drege. fiica imparatului batu iara in geam si ceru flori. la o masa infricosata ce pregatise acolo. Dar cand voi sa-i dea pe foi pentru neingrijire a lui. batu in geam s i ceru gradinarului sa-i trimita nitele flori. sfoara in tara de aceasta hotarare. Si daca se aduna sfatul. fu petrecuta si ea pana la hotarele imparatiei sale. Iar ea. vru sa se veseleasca s i el ca toti slujitorii curtii. vazandu-se iara singur. Dete. fara sa fi bagat de seama ca fiica imparatului il ved e de pe fereastra. dupa ce-si lasa parul lui de aur pe spate. prefacandu-se de asta da ta ca este bolnava. Se apuca dar. le lega si le trimise imparatesei celei mici. chema calul . cand vazu ca veselia lui facuse paguba. incaleca calul si-l incurca prin gradina. Si dupa ce sfarsi veseliile. fata imparatului cea mijlocie isi alese si ea un fecior de imparat si-l lua de barbat. in cele mai de pe urma. Atunci imparatul hotari sa le ma rite. vazand ca si gradinarul se dusese cu alaiul. in trei saptamaini. ridic a un chiosc in padurea aceea si chema. se imbraca cu alte haine: cerul cu stelele. ca cum nu s -ar fi intamplat nimic intr-insa. care ceruse flori si care ii trimise doi pu mni de bani. Gradinarul da din colt in colt si nu stia ce sa faca. gradinarul. vesel de un dar asa de frumos. pre toti boie rii si slujitorii curtii. incaleca si calca toata gradina. si in patru saptamaini. pilda asta inseamna varsta fetelor mariei-tal e. incepu sa dreag a ceea ce stricase. chema calul si. ci ramase acasa. taie pepenii si. si le trimise. Atunci gradinarul. pleca i mparatul cu toata curtea. Iar daca vazu ac easta. Cand veni acasa gradinarul si vazu stricaciunea. inc epura a veni petitori de la cutare si de la cutare fecior de imparat. Dar fiica imparatului. Gradinarul se puse iara pe munca si dadu gradina gata in patru sapt amani. si. Gradinarul facu ce facu si aduna de prin colturi cateva floricele. Cand baga de seama ca iar faram ase tot. fu o prit de fata cea mica a imparatului. care-i paru m ai frumos. Fat-Frumos. voind sa se veseleasca si da nsul. sa traiesti multi ani. descaleca. ca sa petreaca pe fiica. bocindu-se. daca primi florile. se imbraca cu hainele sale cele proaste si. din cele luate de la zane. si era atat de suparat. care privea de la fereastra toate acestea. Imparatul facuse o vanatoare mare si. deci. imbraca hainele: cu soarele in piept. pentru care ii si d adu trei pumni de galbeni. isi chema calul. Numai fiica imparatului cea mai mica ramase acasa. se lua de ganduri si incepu a c erta pe argat de neingrijire. Nu mult dupa aceasta. incaleca. el incepu a se vaicara. Ca si la intaia data. incat p-aci era sa-l bata. i si puse toate silintele si.sa pana la hotarele imparatie i sale celei noi. Argatul gradinii se vazu iara singur. se facu mare nunta imparateasca. argatul de la gradina. iar argatului dete fagaduinta ca de se va mai intampla una . isi lasa parul de aur pe spate. si chiar de-a doua zi. iar la sfarsitul veseliilor. al doilea era tocmai bun de mancare si al treilea dase in copt . Toti curteni i se dusera la chemarea imparatului. dupa ce vazu ca unu l se cam trecuse. abia putu face ceva care sa mai semene a gradina. luna in spate si doi luceferi in ume ri. se imbraca cu un rand de haine zis campul cu florile. Calul cu Fat-Frumos strica toata gradina si. si ca a sosit timpul de a le da la casa lor. fiindca el nu se putea veseli decat cu bidi viul sau. incepu a alerga prin gradini in toate partile. Veseliile tinura ca si la sora-sa cea mare. numai fiica sa ramase.Imparate. ii dete un pumn de galbeni si-i trimise raspuns sa n u se atinga de bietul argat. can d veni si vazu acea mare paguba. Dar f ata cea mica a imparatului nu se duse. Imparatul se mira de aceasta fapta si chema sfatul imparatiei sa-i ghiceasca ce pilda sa fie asta. Iara dupa ce fata cea mai mare si-alese mire pe un fiu de imparat. isi lasa parul pe spate.atului. D ar fata de imparat ii dete porunca sa ierte pe bietul argat. caci odaia ei da in gradina. fiindca scapase de o mare primejdie. care abia scapasera de copitele calului cu aripi. se imbraca cu ha inele sale de argat si incepu a drege ceea ce stricase. se imbraca iute cu hainele lui cele de argat si n u stia de unde sa inceapa reparatia. croi din nou.

nu era in palatul imparatului ceea ce era in bordeiul lor. iar Fat-Frumos. pe unde sa treaca toti fiii de imparat si de boieri. Toti trecura. fiindca. dar el nu c uteza. Se facu intrebare. Iara imparatul se intoarse vesel acasa. si toate mur dariile le aruncau pe bordeiul lui. dar degeaba. nemernicilor ce sunteti! Dar. si pe care-l va alege fata sa-l loveasca cu un mar de aur ce-l va tine in mana. atata numai ca. daca ajunsera. . se si sui intr-un munte apropiat. Dar ea nu voi sa auda de nici unul . cum vaz u una ca aceasta. zise: . nu mai voi sa va vaz in ochii mei. plin de mahnire. Daca vazu imparatul ca si de-a treia oara tot chelesul a fost lov it. Ostirea-l ajunse intr-o mlastina. Caci nu putea sa se invoiasca a da pe fie-sa dupa dansul. incat oastea vrajmasa intreaga o lua la fuga. unde i se nomolise iapa si unde se muncea sa o scoata. si se invoira intre dansii ca sa porneasca oaste mare impotriva lui. Multi credeau c a fata n-are voie sa se marite. dar. Asa si se facu. s-o marite. si bucatarul cel mare. Inauntru insa. se repezi din varful muntelui asupra ei. si zise ca i-a spart capul. si apoi ii oropsi pe amandoi. stralucirea hainelor sale s i zborul calului sau. imparatul chema sfatul si boierii si ii intreba: ce sa faca? . Dupa ce. apucand drum ul fiecare incotro vedea cu ochii. cu ginerii cei mai mari ai sai. si slugile. un argat chel . ca sa vaza care parte este mai tare. cand trecu. cum se taia. Fiii de imparat. iara-si lua vorba inapoi si puse de-a treia oara sa treac a toata lumea. si ca u n vartej se intorcea prin mijlocul ei cu palosul in mana. Insa un boier batran zise sa treaca si oamenii c urtii.ca asta. vazand ca oastea vrajmasa este mai mare la numar si mai tare. si nici ca avea incotro. si nici nu voia sa stie si sa corespunda cu dansii. cu hainele lui proaste si calare pe o martoaga schioapa. Si daca vazu asa. si de-a doua oara fiica-sa lovi c u marul in cap tot pe cheles. muncind sa-si scoata iapa di n noroi. insa ce sa faca? Se pregati de razboi. din pricina ta mi se tulbura l inistea. Trecu si gradinarul. zicandu-i: . si dupa acela s-o dea imparatul. Un bordei intr-un colt al curtii li se dete spre locuinta. vazand pe fiica-sa tot trista.Sa treaca si acesta. de sila. o are daca n-a mai ramas cineva netrecut. ii raspunsera. si. Nunta se facu in tacere. se-mbufnara de rusine a ce au patit. Ost ile. Hotari. si cum era cu voie buna. Impar atul. pleca inain te. cand de picioare. insa. iar daca fu silit sa treaca. de mila. desi era lovit cu maru l. care venisera in petit la fiica cea mica. i nsa. iar argatul s e facu sacagiul curtii. fata-l lovi cu marul! Argatul incepu a tipa si a fugi. de cutare si de cutare fiu de imparat. iata. se si lovira. care iar fugi. se indupleca si porunci sa-l lase sa care si el macar apa pentru ostire. si vi zitiii si randasii. isi chema calul sau. cand de cap. Pe dr um. Ea acum nu mai voi a sa iasa afara nici din casa. tragand-o cand de coada. in dreapta si in stanga. Imparatul. o goni. tinandu-se cu mainile de cap. zise imparatul. Fat-Frumos scoase iapa din noroi. s-a plecat la sfatul imparatiei si i-a dat lui pe fiica-sa. dar fata nu lovi pe nici unul.Du-te dinaintea mea. si taia. si trecura inainte. zise la cativa: . ii primi sa locuiasca in curtea pal atului. Fat-Frumos. fiindca fiica imparatului alesese pe cheles. Imparatul simti mare durere. calul cu aripi le aduse frumu setile lumii. ajun gand. apoi are sa fie zdrobit in bataie si gonit. se imbraca cu hainele: campul cu florile. trecu. Imparatul se luase de ganduri. fata nu lovi pe nici unul. intalni iarasi pe Fat-Frumos prefacut in argat. si se afla ca a mai ramas un argat de la gradinarie.Un foisor cu poarta pe dedesubt. Amandoi ginerii imparatului se sculara cu oaste si venira in aj utorul sau. Atunci puse de a doua oara sa treaca lumea. Atunci chema si pe argatul cel cheles si-i zise sa treaca si dansul. ca nd auzi hotararea vecinilor sai. Fat-Frumos trimise si el pe sotia sa ca sa roage pe imparatul a-i da voie sa mearga si el la batalie. si vataful.Nu se poate asta! Este o greseala! Fata mea nu e de crezut sa fi ales tocmai p e chelesul asta. Se pregatira si pornira. nu se mai vazura dansii. Se dete sfoara in tara ca este hotararea imparatului sa se adune si mic si mare si sa tr eaca pe sub poarta. Asa spaima le dete iuteala. dupa mai multe rugaciuni. Toate slugile imparatului radeau de dansul. nesocotito. Imparatul. si porni la campul bataliei. Rasera osti rea si imparatul. si incepu a-i spune de c utare.

Duceti-va de scoateti si pe nevoiasul acela din noroi. Fat-Frumos porni si el. Dupa aceea. luna in spate si doi luceferi in umeri. la care se crestase insusi. cat frunza si iarba. asa te rog. si se taiau unii pre altii fara de nici o mila. le mulse si. tot pe martoaga lui. si iara porunci ostasilor sa scoata din noroi pe ne voiasul de sacagiu. se lasara deci de le puse pecetea lui in spinare si apoi luara laptele si-l adusera. Dara ciobanul le raspunse ca l aptele nu-l da pe bani. care m-au ajutat asa de mult in r . cand vazu ca ostirea vrajmasa era sa ia in goana pre a imparatului. ma car ca el are gand sa se duca si sa nu mai dea pe la dansii. Auzind astfel. Se intoarsera. da r nu-i ajuta nimic. Ia ra daca sosira acasa. Imparatul se mahni pana in fundul inimii sale. gasira iara pe Fat-Frumos in noroi cu iapa. la imparatul. care i-a zis ca. Imparatul ii raspunse: . se repezi din munte si-i puse pe goana. fara sa ia si pe cel mai mic si fara a voi s a-l lase a merge macar impreuna cu dansii. incaleca calul si intr-un minut fu iarasi pe munte. apoi se intoarsera acasa. Impar atul se intoarse iara vesel. ia acest lapte. cei doi mai mari singuri. dar el ajunse si acum mai inainte la locul de lupta. si ca. spuse ca a vazut i n vis un batran. Se intalnira ostile si se lovira de trei parti.De se va incerca nerodul sa ne zica ceva. si veni veste la imparatul ca vrajmasii lui. si unde trasni o data in mijlocul lor. Ei se cercara a-i da bani. N-apucara sa se aseze bine. cand l-a vazut ostirea ca iara se innamolise si nu putea sa-si scoata iapa din noroi. daca se scula din somn imparatul. s-au ridicat asupra lui. Fat-Frumos insa-i gonea si-i taia ca pe niste foi. se imbraca cu h ainele cele cu soarele in piept. iara se ruga sa-l lase si pe dansul sa mearga. care visase ca-i va veni vederea. daca se va spala la ochi si daca va bea lapte de capra rosie salbatica. si ia ra fu huiduit. Iara Fat-Frumos chema calul si merse cu dansul spre smarcuri. iarasi vazan d ca vrajmasii sunt mai puternici. prefacut in Fat-Frumos. ii detera laptele.Tata. Toti vracii si to ti filozofii care citeau pe stele fura adusi. si planse. cand auzi ca vrajmasii se ridica de-a treia oara cu oaste si mai mare. fa cand haz de dansul cum se muncea ca sa-si scoata iapa din noroi. ca sa faca si acum ceva de isprav a? N-au putut face nimic ginerii mei ceilalti. porni iara cu iapa lui. Se gati dara si el de razboi si pleca s -o intalneasca. dara daca dobandi voia. Imparatul il vazu sangerat la mana. sa se zica ca sunt robii lui si sa rabde ca sa le puna pecetea lui pe spinarea lor. iara Fat-Frumos. atata erau de inversunati ostasii. si tot noi vom fi ma i crezuti dcat dansul. unge-te cu dansul.Ce lucru bun a facut nataraul tau de barbat. und e astepta sa vaza ce s-o intampla. el este adus de barbatul meu. si ii dete nafr ama sa ca sa se lege. isi las a parul de aur pe spate. se imprastiau ca puii de potarniche si fugeau de-si rupeau gaturile. Iara el era impacat cu cugetul sau de izbandele sale. si ca au si ajuns la hotarele imparatiei s ale. ginerii sai pornira cu totii. Iar cand fu catre seara. zicand pe drum: . cat se ingrozira de nu mai stiau ce fac. se imbraca in haine de cioban si iesi inaintea cumnatilor sai cu o cofa plina de lapte de oi. Il lasara inapoi. gasi capre rosii salbatice. prefacandu-se ca nu-i cunoaste. calare pe calul cu aripi si i mbracat cu hainele lui cele cu cerul cu stelele. Cei doi gineri se socotira ca lor. pentru ca sunt imparati si gineri de imparat. veni si fie-sa cea mai mica la imparatul si-i zi se: . va dobandi vedere. pana ce simti ca-i slab esc vederile. il facem nebun. un plans il napadi. cand se intorc ea. Cand venira. daca voieste sa aiba lapte de capra rosie. unde se repezi o data Fat-Frumos din munte ca un fulger. Fu si de asta dat a de ras si de bataie de joc. si el sa le dea laptele. deci. Intr-una din zile. si nimeni nu putu sa-i dea nici un ajutor. si iara il scoasera. imparatul cazu la boala de ochi si orbi. cu osti re si mai mare. Ostile detera in tampene si in surle si se lovira. se unse la ochi si bau. Ei il intrebara: "lapte are acol o?" Iara el le raspunse "da".. daca va da cu acel lapte la ochi. Fat-Frumos. n-o sa le pese nimic. Iara dupa ce trecu toata oastea. si ca il duce la i mparatul. Apoi isi stranse si dansul toata oastea sa si porni la batalie. izbaviti de primejdie.

indata se ridicara si se minunara: Fat-Frumos era atat de ma ndru si stralucitor. Fat. Imparatul. . simti ca pare ca incepuse a zari ca prin sita. ticalosul. isi lasa parul pe spate si se infatisa imparatului si la toata adunarea. Imparatul. primi s i pe Fat-Frumos sa seaza in coada mesei. pentru care capatai: Un naparstoc de ciorba Si-o sfanta de cociorba Pentru cei ce-s lunga-vorba. se indupleca si lua lap tele ce-i aduse. Eu am dat-o celui care ne-a ajutat la razboi. si scoala pe cei doi oaspeti care sed d-a dreapta si d-a stanga mariei tale. o sa-mi poata ajuta? Si apoi. Pe cand se veseleau mesenii si se chefu iau. apa cu ciurul si glume cu caldarea.Frumos si. adauga iute imparatul.Apoi. cu marea sa mirare. . se unse si a doua zi. si cu acest lapte ce ti-l aduce umilitul rob. o bagara pe maneca. si. . . dupa ce lauda pe fiica-sa pentru alegerea sa cea buna. Dupa ce se insanatosi. dete o masa la toti boierii si sfetnicii imparatiei si. nu v-am zis ca n u aveti voie a va mai arata inaintea fetei mele? Cum ai cutezat sa calci porunca mea? . dupa rugaciunea lor. si. vazu cat se poate de bine.Ba nu. Atunci el se scula de la masa. . daca nu te vei arata asa cum era atunci ace la caruia am dat naframa. si ca sa ma crezi.Ma supui la orice pedeapsa vei binevoi sa-mi faci. si in toata imparatia se f acu bucurie mare si masa imparateasca. se scula Fat. numai unge-te. fa-mi si mie drepta te.Frumos. nicidecum.Cum a ajuns naframa mea in mainile tale? intreba imparatul. se dete jos di n scaunul imparatiei si ridica in el pe ginerele sau. tata. incat la soare te puteai uita.Nu.Eu. daca vazu ca atata de mult se roaga fiica sa. si fiindca lumea te stie de om drept. caci ei sunt robii mei.azboaie. intreba: . Iar catre sfarsi tul mesei. apoi se unse cu dansul la ochi o zi. Eram si eu p-acolo si caram mereu la vatr a lemne cu frigarea. marite imparate. si marturisira ca asa este. Fat-Frumos scoase naframa care i-a fost data de imparat la batalie. si daca s e mai unse si a treia zi. tu esti acela care ne-ai ajutat? . daca este asa. dara la el ba. . rugandu-se de iertare. Cum il vazura mesenii. robii pot sedea cu stapanii lor la masa? . Cum auzira ginerii imparatului.Marite imparate. marite imparate. mie mi-ai dat-o. cauta-i si vei vedea ca sunt insemna ti cu pecetea in spinare. indata fura nevoiti a se scula de la masa si a sta in picioare. se duse de se imbraca cu hainele cele mai frumoas e . asa te rog. raspunse imparatul. si tocmai el. daca este asa.Nu te crez. iara el cea d intai treaba ce facu fu de a slobozi pe cumnatii sai.Apoi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful