Fat-Frumos cu parul de aur Pagina: 1/6 A fost odata ca niciodata, de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; ca nu suntem de cand cu basmele, ci suntem de cand

cu minciunile; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si calcaiul tot ramanea gol si se urc a in slava cerului si tot i se parea ca este usor; De cand scria musca pe perete, Mai mincinos care nu crede. A fost odata, intr-o pustie mare, un pustnic. El petrecea singursingurel. Vecini i sai erau fiarele padurilor. Si asa era de bun la suflet incat toate dobitoacel e i se inchinau cand se intalneau cu dansul. Intr-una din zile, se duse pusnicul la marginea garlei, care curgea pe aproape de coliba lui, si iata, vazu ca vine pe apa un sicrias smolit bine, si auzi un oracait iesind dintr-insul. Statu put in de cugeta, si dupa ce zise cateva vorbe de rugaciune, intra in apa si, cu o p rajina, trase sicriasul la margine. Cand il deschise, ce sa vaza in el? Un copil as cam de vreo doua luni; il scoase din sicriu si, cum il lua in brate, copilul tacu. Pusnicul vroia din toata inima sa creasca pruncul, dar, cand se gandi ca n-are c u ce sa-l hraneasca, il podidi un plans ce nu se mai putea sfarsi. Deodata rasar i dintr-un colt al chiliei sale o vita si numaidecat crescu si se inalta pana la streasina. Pusnicul cauta la dansa si vazu struguri, unii copti, altii parguiti , altii agurida si altii in floare; indata lua si dete copilului si, vazand ca-i mananca,se bucura din tot sufletul. Cu must de vita crescu copilul, pana incepu sa manance si cate altceva. Iara daca se mai mari copilul, pusnicul se apuca si-l invata sa citeasca, sa adu ne radacini ca sa se hraneasca si sa umble la vanat. Dar intr-o zi, chema pusnicul pe copil si-i zise: - Fatul meu, simt ca slabesc din ce in ce; sunt batran, precum ma vezi, si afla ca, de azi in trei zile, ma duc pe lumea cealalta. Eu nu sunt tatal tau cel adev arat, ci te-am prins pe garla. Daca voi adormi somnul cel vecinic, care o sa-l c unosti dupa raceala si amortirea ce vei vedea in tot trupul meu, sa bagi de seam a ca o sa vie un leu. Sa nu te sperii, dragul tatei; leul imi va face groapa, si tu vei trage pamant peste mine. De mostenire n-am ce sa-ti las, decat un frau d e cal. Dupa ce vei ramanea singur, sa te sui in pod, sa iei fraul, sa-l scuturi, si indata va veni un cal la asta chemare si te va invata ce sa faci. Dupa cum zise batranul, asa se si intampla. A treia zi, pusnicul, luandu-si rama s bun de la fiul sau cel de suflet, se culca si dormi somnul cel lung. Apoi inda ta veni un leu groaznic, nevoie mare, si veni racnind si, cum vazu pe batran mor t, ii sapa groapa cu unghiile sale; iar fiul il ingropa, si ramase acolo trei zi le si trei nopti, plangand la mormant. A treia zi foamea ii aduse aminte ca era dator sa traiasca; se scula de pe mormant cu inima zdrobita de durere, se duse l a vita si cu mare mahnire vazu ca ea se uscase; atunci, si-aduse aminte de vorbe le batranului si se sui in pod, unde gasi fraul, il scutura, si iata ca veni un cal cu aripi si, stand inainte-i, zise: - Ce poruncesti, stapane? Copilul spuse calului din cuvant in cuvant toata intamplarea cu moartea batranul ui, si ii zise: - Iata-ma aici singur; tatal, care mi-a fost dat, nu mai este; ramai tu aici, cu mine; dar sa mergem intr-alta parte, unde sa ne facem o coliba; caci aici, dina intea astui mormant, nu stiu de ce-mi vine sa tot plang. Iar calul ii raspunse: - Nu asa, stapane; noi ne vom duce sa locuim unde sunt multi oameni ca dumneata. - Cum? intreba baiatul, sunt multi oameni ca mine si ca tata? Si o sa traim in m ijlocul lor? - Negresit, ii raspunse calul. - Atunci, daca-i asa, intreba copilul, de ce nu vin si ei pe la noi? - Ei nu vin, ii mai zise calul, fiindca n-au ce cauta p-aici; trebuie sa mergem

macar. Imparatul avea trei fete. pana ce. aceluia i se face parul de aur. Fat-Frumos lua in cap tot ce-l invata g radinarul. pleca. si intr-o zi ii zise sa bage bine de seama. curge aur. Ii mai spuse sa vaza ca. si dupa ce baga mana. dar in camera cu baia sa nu intre. in una din case. se duse intr-un oras. Zanele-i dasera voie sa umble prin toate casele. Cum il vazura scap at. sa rupa o sindrila din streasina casei. si avura grija sa porunceasca argatului ca. el chema calul si-i da ajutor. Dupa ce ajunse la zane. ci le opri si le lua in locul simbriei ce-i datorau zanele. cauta sa se bage argat la dansele. in minut ce va auzi ceva zg omot in cameruta cu baia. ca sa le dea d e stire lor si sa se intoarca degraba. deocamdata. intr-o zi h otarata. incepu casele. calul insa il invata. Cum calca peste pragul portii. Calul adesea venea pe la domnul sau. Intr-o zi. Dupa ce ajunse in orasul cel mai de aproape si se vazu intre multimea de oameni furnicand in sus si in jos. Zanele. fiindca ele stiau ca e aproape sa inceapa a curge aceasta apa de aur. isi puse o basica in cap si se duse de se ruga de gradinarul imparatului ca sa-l primeasca argat la gradina imparateasca. fata cea mai mare s e vorbi cu surorile ei ca sa duca fiecare cate un pepene din care-i alesese sa f ie dusi la masa imparatului. cum ca. sa deretice.Ah! Fecior de lele ce esti. el trecu hotarele lor si apoi statu. incat u itase de fete si ca trebuie sa le marite. Intr-una din zile. la al te zane. trebuie sa sti i. dar. Dar el nu voi. calare pe calul lui cel cu aripi. Daca vazura ca argatul lipseste si hainele nu s unt la loc. se imbraca si porni. Iesind din baie. Insa cand lipsira ele o data de acasa. si asa multa grija ii dase trebile imparatiei. sa care apa. fiindca ceilalti oameni nu umbla as a goi. cur tea si gradina a se cutremura asa de groaznic. si za nele indata se intoarsera acasa. Si dupa ce sezu acolo cateva zile.Asa par frumos niciodata n-am vazut! Fii sanatos. incat se auzi pana la zane. si apoi copilul incalec a pe dansul. si cand vazu minunea asta. cum de ne amagisi? Arata-ne. sa scuture . Fiul pusnicului pandea. El baga bine de seama ac este vorbe. ii zise: . imbarbatandu-l. i l primi. se luara dupa dansul si-l urmarira din loc in loc. si de cate ori avea cate ceva greu de facut. raspunse copilul cu bucurie. cu care zbura ca vantul si se ducea ca gandul. el i ntra si lua aminte la toate cate ii zisese calul. el lua si legatura cu hai nele si o porni la sanatoasa. si se dus e. venira si fetele si adusera fiecare cate un pepene pe tipsie de aur si il pusera dinaintea impar . sa-ti vedem pa rul. insa. Ochi si legatura cu hainele pu se cu ingrijire intr-un tron. il invata ca sa curete pomii si brazdele de buruieni. Atunci ele ii zisera: . zanele aveau o legatura cu trei randuri de haine. zanele au plecat la o sarbatoare. ca sa-ti faci si tu un capatai. dar se induple cara la rugaciunile lui si-l primira. zanele se ciudira de necaz ca nu putura sa-l prinza. sa ude florile. se cam spaimanta copilul de atata zgomot si umbla to t cu frica. caci asa-l sfatuise ca lul sa faca. De ai ci. mirandu-se de frumusetea caselor si de tot ce vedea. incai fii bun de ne da hainele. cand era sa puie mana pe dansul. zanele aveau o baie in care la cativa ani. Gradinarul nu prea voia sa-l asculte. ciudindu-se c a nu stia cum sa le intrebuinteze. care erau in numar de trei. . dupa multa rugaciune. luand cu sine calul sau. nu prea voiau sa-l ia in slujba. chema numaideca t pe cal. si asa facu. intr-unul din tronurile casei. el ramase cam pe ganduri. bagand insa de seama ca fiecare lucru-si are randuiala sa. pe care le pastrau cu ingrijire. stapanul sau. stapane? Aici toate sunt cu randuiala lor! De aceea.noi la dansii.Sa mergem. iar ele se uitau cu jind la dansul si-i zisera: . si calul ii zise sa bage mana in urechea lui st anga. Dupa ce se puse imparatul la masa. si cine se scalda intai. si se duse pana ce ajunse pe taramul unor zane. dar. Cal ul ii zise sa se scalde. scoase niste haine pe care le imbraca.Vezi. mai dedandu-se cu lumea si obicinuindu-se a t rai in huietul ce innabuseste orasele. il puse sa lucreze pamantul. Iar daca-i spuse ca trebuie sa fie imbracat. Dar calul. Atunci el isi rasfira parul pe spinare.

descaleca. el incepu a se vaicara. si chiar de-a doua zi. taie pepenii si. Ca si la intaia data. facu gradina la loc. fu o prit de fata cea mica a imparatului. Gradinarul da din colt in colt si nu stia ce sa faca. Veseliile tinura ca si la sora-sa cea mare. fara sa fi bagat de seama ca fiica imparatului il ved e de pe fereastra. ca sa serbeze mantuirea sa. care ceruse flori si care ii trimise doi pu mni de bani. gradinarul. pre toti boie rii si slujitorii curtii. Toti curteni i se dusera la chemarea imparatului.atului. incepu sa dreag a ceea ce stricase. si in patru saptamaini. Si dupa ce sfarsi veseliile. daca primi florile. vazandu-se iara singur. voind sa-l carpeasca. pentru care ii si d adu trei pumni de galbeni. Dar f ata cea mica a imparatului nu se duse. abia putu face ceva care sa mai semene a gradina. i si puse toate silintele si. se lua de ganduri si incepu a c erta pe argat de neingrijire. zise: . ca cum nu s -ar fi intamplat nimic intr-insa. Calul cu Fat-Frumos strica toata gradina si. pleca i mparatul cu toata curtea. vazand ca si gradinarul se dusese cu alaiul.Imparate. croi din nou. si era atat de suparat. luna in spate si doi luceferi in ume ri. Nu mult dupa aceasta. Gradinarul facu ce facu si aduna de prin colturi cateva floricele. dupa ce vazu ca unu l se cam trecuse. fiindca el nu se putea veseli decat cu bidi viul sau. chema calul si. incaleca. cata si mai gasi vreo do ua floricele. pilda asta inseamna varsta fetelor mariei-tal e. iar argatului dete fagaduinta ca de se va mai intampla una . deci. batu in geam s i ceru gradinarului sa-i trimita nitele flori. incaleca calul si-l incurca prin gradina. Cand baga de seama ca iar faram ase tot. se imbraca cu hainele sale cele proaste si. se facu mare nunta imparateasca. Si daca se aduna sfatul. incepu a alerga prin gradini in toate partile. can d veni si vazu acea mare paguba. chema calul . Dete. ci ramase acasa. Iar ea. Dar fiica imparatului. care privea de la fereastra toate acestea. din cele luate de la zane. Se apuca dar. ca sa petreaca pe fiica. Imparatul se mira de aceasta fapta si chema sfatul imparatiei sa-i ghiceasca ce pilda sa fie asta. Iara dupa ce fata cea mai mare si-alese mire pe un fiu de imparat. in trei saptamaini. dar. isi chema calul. vru sa se veseleasca s i el ca toti slujitorii curtii. se imbraca cu ha inele sale de argat si incepu a drege ceea ce stricase. al doilea era tocmai bun de mancare si al treilea dase in copt . fu petrecuta si ea pana la hotarele imparatiei sale. care-i paru m ai frumos. prefacandu-se de asta da ta ca este bolnava. in cele mai de pe urma. bocindu-se. care abia scapasera de copitele calului cu aripi. caci odaia ei da in gradina. cand vazu ca veselia lui facuse paguba. si ca a sosit timpul de a le da la casa lor. la o masa infricosata ce pregatise acolo. se imbraca cu un rand de haine zis campul cu florile. numai fiica sa ramase. imbraca hainele: cu soarele in piept. Fat-Frumos. fiindca scapase de o mare primejdie. fiica imparatului batu iara in geam si ceru flori. ii dete un pumn de galbeni si-i trimise raspuns sa n u se atinga de bietul argat. dupa ce-si lasa parul lui de aur pe spate. incat p-aci era sa-l bata. sa traiesti multi ani. isi lasa parul de aur pe spate. vesel de un dar asa de frumos. se imbraca iute cu hainele lui cele de argat si n u stia de unde sa inceapa reparatia. Atunci gradinarul. Dar cand voi sa-i dea pe foi pentru neingrijire a lui. argatul de la gradina. Numai fiica imparatului cea mai mica ramase acasa. voind sa se veseleasca si da nsul. Atunci imparatul hotari sa le ma rite. fata imparatului cea mijlocie isi alese si ea un fecior de imparat si-l lua de barbat. ridic a un chiosc in padurea aceea si chema. Mainia gradinarului trecu orice hotare. Iar daca vazu ac easta. inc epura a veni petitori de la cutare si de la cutare fecior de imparat. D ar fata de imparat ii dete porunca sa ierte pe bietul argat. Cand veni acasa gradinarul si vazu stricaciunea. le lega si le trimise imparatesei celei mici. Imparatul facuse o vanatoare mare si. Argatul gradinii se vazu iara singur. sfoara in tara de aceasta hotarare. isi lasa parul pe spate. si. si le trimise.sa pana la hotarele imparatie i sale celei noi. incaleca si calca toata gradina. iar la sfarsitul veseliilor. incat nu mai era chip de a o drege. se imbraca cu alte haine: cerul cu stelele. Fat-Frumos. Gradinarul se puse iara pe munca si dadu gradina gata in patru sapt amani.

se imbraca cu hainele: campul cu florile. i nsa. Imparatul se luase de ganduri. dar degeaba. care iar fugi. de cutare si de cutare fiu de imparat. ca nd auzi hotararea vecinilor sai. atata numai ca. dar el nu c uteza. Imparatul simti mare durere. si bucatarul cel mare. vazand pe fiica-sa tot trista. Fat-Frumos scoase iapa din noroi. daca ajunsera. pe unde sa treaca toti fiii de imparat si de boieri. Trecu si gradinarul. o goni. Imparatul. iata. se indupleca si porunci sa-l lase sa care si el macar apa pentru ostire. Ostirea-l ajunse intr-o mlastina. ca sa vaza care parte este mai tare. si. ii primi sa locuiasca in curtea pal atului. cu ginerii cei mai mari ai sai. Toate slugile imparatului radeau de dansul. Dar ea nu voi sa auda de nici unul . isi chema calul sau. muncind sa-si scoata iapa di n noroi. nu era in palatul imparatului ceea ce era in bordeiul lor. Daca vazu imparatul ca si de-a treia oara tot chelesul a fost lov it. Caci nu putea sa se invoiasca a da pe fie-sa dupa dansul.Un foisor cu poarta pe dedesubt. Fiii de imparat. Toti trecura. si taia.Du-te dinaintea mea. si zise ca i-a spart capul. iar argatul s e facu sacagiul curtii. dupa mai multe rugaciuni. zise la cativa: . Rasera osti rea si imparatul. insa. iara-si lua vorba inapoi si puse de-a treia oara sa treac a toata lumea. pleca inain te. Asa si se facu. cand de cap. Iara imparatul se intoarse vesel acasa. desi era lovit cu maru l. si pe care-l va alege fata sa-l loveasca cu un mar de aur ce-l va tine in mana. iar Fat-Frumos. fiindca. trecu. ajun gand. s-o marite. cum vaz u una ca aceasta. Amandoi ginerii imparatului se sculara cu oaste si venira in aj utorul sau. zise imparatul. Atunci chema si pe argatul cel cheles si-i zise sa treaca si dansul. si apoi ii oropsi pe amandoi. Se facu intrebare. si cum era cu voie buna. intalni iarasi pe Fat-Frumos prefacut in argat. Ost ile. si dupa acela s-o dea imparatul. si slugile. nu se mai vazura dansii. calul cu aripi le aduse frumu setile lumii. . Fat-Frumos. se si sui intr-un munte apropiat. cum se taia. Ea acum nu mai voi a sa iasa afara nici din casa. Se dete sfoara in tara ca este hotararea imparatului sa se adune si mic si mare si sa tr eaca pe sub poarta. se si lovira. incat oastea vrajmasa intreaga o lua la fuga. si nici ca avea incotro. Multi credeau c a fata n-are voie sa se marite. tinandu-se cu mainile de cap. si vi zitiii si randasii. unde i se nomolise iapa si unde se muncea sa o scoata. dar. apucand drum ul fiecare incotro vedea cu ochii. din pricina ta mi se tulbura l inistea. si se invoira intre dansii ca sa porneasca oaste mare impotriva lui. Impar atul. si porni la campul bataliei. apoi are sa fie zdrobit in bataie si gonit. Asa spaima le dete iuteala. s-a plecat la sfatul imparatiei si i-a dat lui pe fiica-sa. Nunta se facu in tacere. cu hainele lui proaste si calare pe o martoaga schioapa. si trecura inainte. in dreapta si in stanga. tragand-o cand de coada. stralucirea hainelor sale s i zborul calului sau. Si daca vazu asa. se-mbufnara de rusine a ce au patit. si de-a doua oara fiica-sa lovi c u marul in cap tot pe cheles. si se afla ca a mai ramas un argat de la gradinarie. Imparatul. Atunci puse de a doua oara sa treaca lumea. de mila.Sa treaca si acesta. si vataful. Se pregatira si pornira. imparatul chema sfatul si boierii si ii intreba: ce sa faca? . zicandu-i: . Pe dr um. plin de mahnire.ca asta. Insa un boier batran zise sa treaca si oamenii c urtii. Hotari. nesocotito. iar daca fu silit sa treaca. Fat-Frumos trimise si el pe sotia sa ca sa roage pe imparatul a-i da voie sa mearga si el la batalie. fiindca fiica imparatului alesese pe cheles. Dupa ce. se repezi din varful muntelui asupra ei. care venisera in petit la fiica cea mica. o are daca n-a mai ramas cineva netrecut. fata nu lovi pe nici unul. si ca u n vartej se intorcea prin mijlocul ei cu palosul in mana. si nici nu voia sa stie si sa corespunda cu dansii. nu mai voi sa va vaz in ochii mei.Nu se poate asta! Este o greseala! Fata mea nu e de crezut sa fi ales tocmai p e chelesul asta. de sila. insa ce sa faca? Se pregati de razboi. ii raspunsera. cand trecu. Inauntru insa. vazand ca oastea vrajmasa este mai mare la numar si mai tare. dar fata nu lovi pe nici unul. un argat chel . fata-l lovi cu marul! Argatul incepu a tipa si a fugi. nemernicilor ce sunteti! Dar. Un bordei intr-un colt al curtii li se dete spre locuinta. zise: . cand de picioare. si toate mur dariile le aruncau pe bordeiul lui. si incepu a-i spune de c utare.

dar el ajunse si acum mai inainte la locul de lupta. Iar cand fu catre seara. si unde trasni o data in mijlocul lor. da r nu-i ajuta nimic. cand auzi ca vrajmasii se ridica de-a treia oara cu oaste si mai mare. zicand pe drum: . gasira iara pe Fat-Frumos in noroi cu iapa. un plans il napadi. Auzind astfel. Ia ra daca sosira acasa. fara sa ia si pe cel mai mic si fara a voi s a-l lase a merge macar impreuna cu dansii. si ca. incaleca calul si intr-un minut fu iarasi pe munte. Impar atul se intoarse iara vesel. Il lasara inapoi. daca se va spala la ochi si daca va bea lapte de capra rosie salbatica. care m-au ajutat asa de mult in r . Fat-Frumos insa-i gonea si-i taia ca pe niste foi. si iara il scoasera. Dara ciobanul le raspunse ca l aptele nu-l da pe bani. cu osti re si mai mare. si ca au si ajuns la hotarele imparatiei s ale. pentru ca sunt imparati si gineri de imparat. veni si fie-sa cea mai mica la imparatul si-i zi se: . se lasara deci de le puse pecetea lui in spinare si apoi luara laptele si-l adusera. iara Fat-Frumos. el este adus de barbatul meu. Ostile detera in tampene si in surle si se lovira. se imprastiau ca puii de potarniche si fugeau de-si rupeau gaturile. atata erau de inversunati ostasii. il facem nebun. spuse ca a vazut i n vis un batran.De se va incerca nerodul sa ne zica ceva. Fu si de asta dat a de ras si de bataie de joc. Imparatul se mahni pana in fundul inimii sale. si nimeni nu putu sa-i dea nici un ajutor. ca sa faca si acum ceva de isprav a? N-au putut face nimic ginerii mei ceilalti. Iara Fat-Frumos chema calul si merse cu dansul spre smarcuri. le mulse si. si ii dete nafr ama sa ca sa se lege. cat frunza si iarba. unde se repezi o data Fat-Frumos din munte ca un fulger. imparatul cazu la boala de ochi si orbi. Imparatul il vazu sangerat la mana. Intr-una din zile. daca va da cu acel lapte la ochi. unge-te cu dansul. se repezi din munte si-i puse pe goana. Ei il intrebara: "lapte are acol o?" Iara el le raspunse "da".Tata. va dobandi vedere. Se intoarsera. Cei doi gineri se socotira ca lor. care visase ca-i va veni vederea. Iara el era impacat cu cugetul sau de izbandele sale. daca se scula din somn imparatul. si iara porunci ostasilor sa scoata din noroi pe ne voiasul de sacagiu. calare pe calul cu aripi si i mbracat cu hainele lui cele cu cerul cu stelele. care i-a zis ca. Fat-Frumos porni si el. porni iara cu iapa lui. si ca il duce la i mparatul. cei doi mai mari singuri. si veni veste la imparatul ca vrajmasii lui. deci. N-apucara sa se aseze bine. prefacandu-se ca nu-i cunoaste. Ei se cercara a-i da bani. Dupa aceea. si el sa le dea laptele. und e astepta sa vaza ce s-o intampla. s-au ridicat asupra lui. si tot noi vom fi ma i crezuti dcat dansul. dara daca dobandi voia. iara se ruga sa-l lase si pe dansul sa mearga.Ce lucru bun a facut nataraul tau de barbat. ginerii sai pornira cu totii.. Imparatul ii raspunse: . si ia ra fu huiduit. sa se zica ca sunt robii lui si sa rabde ca sa le puna pecetea lui pe spinarea lor. luna in spate si doi luceferi in umeri. daca voieste sa aiba lapte de capra rosie. Se intalnira ostile si se lovira de trei parti. prefacut in Fat-Frumos. Se gati dara si el de razboi si pleca s -o intalneasca. izbaviti de primejdie. Apoi isi stranse si dansul toata oastea sa si porni la batalie. Toti vracii si to ti filozofii care citeau pe stele fura adusi. isi las a parul de aur pe spate. Iara dupa ce trecu toata oastea. se imbraca cu h ainele cele cu soarele in piept. iarasi vazan d ca vrajmasii sunt mai puternici. se imbraca in haine de cioban si iesi inaintea cumnatilor sai cu o cofa plina de lapte de oi. n-o sa le pese nimic. Cand venira. se unse la ochi si bau.Duceti-va de scoateti si pe nevoiasul acela din noroi. tot pe martoaga lui. gasi capre rosii salbatice. la care se crestase insusi. cand se intorc ea. cand l-a vazut ostirea ca iara se innamolise si nu putea sa-si scoata iapa din noroi. ma car ca el are gand sa se duca si sa nu mai dea pe la dansii. si planse. ia acest lapte. si se taiau unii pre altii fara de nici o mila. cat se ingrozira de nu mai stiau ce fac. pana ce simti ca-i slab esc vederile. apoi se intoarsera acasa. asa te rog. fa cand haz de dansul cum se muncea ca sa-si scoata iapa din noroi. la imparatul. ii detera laptele. Fat-Frumos. cand vazu ca ostirea vrajmasa era sa ia in goana pre a imparatului.

. si fiindca lumea te stie de om drept. se indupleca si lua lap tele ce-i aduse. . rugandu-se de iertare. . se scula Fat. numai unge-te. marite imparate. asa te rog. si cu acest lapte ce ti-l aduce umilitul rob. Atunci el se scula de la masa. Imparatul.Frumos. Eram si eu p-acolo si caram mereu la vatr a lemne cu frigarea. . si scoala pe cei doi oaspeti care sed d-a dreapta si d-a stanga mariei tale.Nu. Cum auzira ginerii imparatului. Eu am dat-o celui care ne-a ajutat la razboi. tata. Pe cand se veseleau mesenii si se chefu iau. si ca sa ma crezi. primi s i pe Fat-Frumos sa seaza in coada mesei. o bagara pe maneca. marite imparate. Fat. apoi se unse cu dansul la ochi o zi. cauta-i si vei vedea ca sunt insemna ti cu pecetea in spinare. Imparatul. ticalosul. pentru care capatai: Un naparstoc de ciorba Si-o sfanta de cociorba Pentru cei ce-s lunga-vorba. si tocmai el.Nu te crez. se duse de se imbraca cu hainele cele mai frumoas e . indata fura nevoiti a se scula de la masa si a sta in picioare.azboaie.Marite imparate. se dete jos di n scaunul imparatiei si ridica in el pe ginerele sau. daca vazu ca atata de mult se roaga fiica sa. fa-mi si mie drepta te. .Apoi. dupa rugaciunea lor. dupa ce lauda pe fiica-sa pentru alegerea sa cea buna. dete o masa la toti boierii si sfetnicii imparatiei si. adauga iute imparatul. si. iara el cea d intai treaba ce facu fu de a slobozi pe cumnatii sai. isi lasa parul pe spate si se infatisa imparatului si la toata adunarea. daca este asa. dara la el ba.Cum a ajuns naframa mea in mainile tale? intreba imparatul. simti ca pare ca incepuse a zari ca prin sita. mie mi-ai dat-o. si in toata imparatia se f acu bucurie mare si masa imparateasca. incat la soare te puteai uita. si marturisira ca asa este. daca este asa. Dupa ce se insanatosi. se unse si a doua zi.Ba nu. nu v-am zis ca n u aveti voie a va mai arata inaintea fetei mele? Cum ai cutezat sa calci porunca mea? . si. indata se ridicara si se minunara: Fat-Frumos era atat de ma ndru si stralucitor. tu esti acela care ne-ai ajutat? . daca nu te vei arata asa cum era atunci ace la caruia am dat naframa.Eu.Frumos si. Iar catre sfarsi tul mesei. cu marea sa mirare. Fat-Frumos scoase naframa care i-a fost data de imparat la batalie. robii pot sedea cu stapanii lor la masa? .Apoi. nicidecum. caci ei sunt robii mei. Cum il vazura mesenii. apa cu ciurul si glume cu caldarea. o sa-mi poata ajuta? Si apoi.Ma supui la orice pedeapsa vei binevoi sa-mi faci. . vazu cat se poate de bine. si daca s e mai unse si a treia zi. intreba: . raspunse imparatul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful