Fat-Frumos cu parul de aur Pagina: 1/6 A fost odata ca niciodata, de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; ca nu suntem de cand cu basmele, ci suntem de cand

cu minciunile; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si calcaiul tot ramanea gol si se urc a in slava cerului si tot i se parea ca este usor; De cand scria musca pe perete, Mai mincinos care nu crede. A fost odata, intr-o pustie mare, un pustnic. El petrecea singursingurel. Vecini i sai erau fiarele padurilor. Si asa era de bun la suflet incat toate dobitoacel e i se inchinau cand se intalneau cu dansul. Intr-una din zile, se duse pusnicul la marginea garlei, care curgea pe aproape de coliba lui, si iata, vazu ca vine pe apa un sicrias smolit bine, si auzi un oracait iesind dintr-insul. Statu put in de cugeta, si dupa ce zise cateva vorbe de rugaciune, intra in apa si, cu o p rajina, trase sicriasul la margine. Cand il deschise, ce sa vaza in el? Un copil as cam de vreo doua luni; il scoase din sicriu si, cum il lua in brate, copilul tacu. Pusnicul vroia din toata inima sa creasca pruncul, dar, cand se gandi ca n-are c u ce sa-l hraneasca, il podidi un plans ce nu se mai putea sfarsi. Deodata rasar i dintr-un colt al chiliei sale o vita si numaidecat crescu si se inalta pana la streasina. Pusnicul cauta la dansa si vazu struguri, unii copti, altii parguiti , altii agurida si altii in floare; indata lua si dete copilului si, vazand ca-i mananca,se bucura din tot sufletul. Cu must de vita crescu copilul, pana incepu sa manance si cate altceva. Iara daca se mai mari copilul, pusnicul se apuca si-l invata sa citeasca, sa adu ne radacini ca sa se hraneasca si sa umble la vanat. Dar intr-o zi, chema pusnicul pe copil si-i zise: - Fatul meu, simt ca slabesc din ce in ce; sunt batran, precum ma vezi, si afla ca, de azi in trei zile, ma duc pe lumea cealalta. Eu nu sunt tatal tau cel adev arat, ci te-am prins pe garla. Daca voi adormi somnul cel vecinic, care o sa-l c unosti dupa raceala si amortirea ce vei vedea in tot trupul meu, sa bagi de seam a ca o sa vie un leu. Sa nu te sperii, dragul tatei; leul imi va face groapa, si tu vei trage pamant peste mine. De mostenire n-am ce sa-ti las, decat un frau d e cal. Dupa ce vei ramanea singur, sa te sui in pod, sa iei fraul, sa-l scuturi, si indata va veni un cal la asta chemare si te va invata ce sa faci. Dupa cum zise batranul, asa se si intampla. A treia zi, pusnicul, luandu-si rama s bun de la fiul sau cel de suflet, se culca si dormi somnul cel lung. Apoi inda ta veni un leu groaznic, nevoie mare, si veni racnind si, cum vazu pe batran mor t, ii sapa groapa cu unghiile sale; iar fiul il ingropa, si ramase acolo trei zi le si trei nopti, plangand la mormant. A treia zi foamea ii aduse aminte ca era dator sa traiasca; se scula de pe mormant cu inima zdrobita de durere, se duse l a vita si cu mare mahnire vazu ca ea se uscase; atunci, si-aduse aminte de vorbe le batranului si se sui in pod, unde gasi fraul, il scutura, si iata ca veni un cal cu aripi si, stand inainte-i, zise: - Ce poruncesti, stapane? Copilul spuse calului din cuvant in cuvant toata intamplarea cu moartea batranul ui, si ii zise: - Iata-ma aici singur; tatal, care mi-a fost dat, nu mai este; ramai tu aici, cu mine; dar sa mergem intr-alta parte, unde sa ne facem o coliba; caci aici, dina intea astui mormant, nu stiu de ce-mi vine sa tot plang. Iar calul ii raspunse: - Nu asa, stapane; noi ne vom duce sa locuim unde sunt multi oameni ca dumneata. - Cum? intreba baiatul, sunt multi oameni ca mine si ca tata? Si o sa traim in m ijlocul lor? - Negresit, ii raspunse calul. - Atunci, daca-i asa, intreba copilul, de ce nu vin si ei pe la noi? - Ei nu vin, ii mai zise calul, fiindca n-au ce cauta p-aici; trebuie sa mergem

in minut ce va auzi ceva zg omot in cameruta cu baia.noi la dansii. caci asa-l sfatuise ca lul sa faca. trebuie sa sti i.Sa mergem. Ii mai spuse sa vaza ca. aceluia i se face parul de aur. si dupa ce baga mana. fiindca ceilalti oameni nu umbla as a goi. se cam spaimanta copilul de atata zgomot si umbla to t cu frica. Imparatul avea trei fete.Vezi. si asa facu. in una din case. iar ele se uitau cu jind la dansul si-i zisera: . intr-o zi h otarata. Si dupa ce sezu acolo cateva zile. . curge aur. el ramase cam pe ganduri. luand cu sine calul sau. el lua si legatura cu hai nele si o porni la sanatoasa. cauta sa se bage argat la dansele. imbarbatandu-l. el i ntra si lua aminte la toate cate ii zisese calul. calare pe calul lui cel cu aripi. Dupa ce ajunse la zane. Intr-una din zile. il puse sa lucreze pamantul.Ah! Fecior de lele ce esti. zanele se ciudira de necaz ca nu putura sa-l prinza. sa-ti vedem pa rul. Zanele. Dar el nu voi. se luara dupa dansul si-l urmarira din loc in loc. incepu casele. pana ce. pleca. fiindca ele stiau ca e aproape sa inceapa a curge aceasta apa de aur. zanele au plecat la o sarbatoare. ca sa le dea d e stire lor si sa se intoarca degraba.Asa par frumos niciodata n-am vazut! Fii sanatos. si apoi copilul incalec a pe dansul. si avura grija sa porunceasca argatului ca. Iesind din baie. si asa multa grija ii dase trebile imparatiei. Gradinarul nu prea voia sa-l asculte. sa rupa o sindrila din streasina casei. De ai ci. Atunci ele ii zisera: . dar se induple cara la rugaciunile lui si-l primira. fata cea mai mare s e vorbi cu surorile ei ca sa duca fiecare cate un pepene din care-i alesese sa f ie dusi la masa imparatului. la al te zane. dar. calul insa il invata. venira si fetele si adusera fiecare cate un pepene pe tipsie de aur si il pusera dinaintea impar . dar. Cum il vazura scap at. zanele aveau o legatura cu trei randuri de haine. si se duse pana ce ajunse pe taramul unor zane. si cand vazu minunea asta. incai fii bun de ne da hainele. el chema calul si-i da ajutor. Iar daca-i spuse ca trebuie sa fie imbracat. Zanele-i dasera voie sa umble prin toate casele. si cine se scalda intai. stapanul sau. sa care apa. Dupa ce ajunse in orasul cel mai de aproape si se vazu intre multimea de oameni furnicand in sus si in jos. ciudindu-se c a nu stia cum sa le intrebuinteze. pe care le pastrau cu ingrijire. Calul adesea venea pe la domnul sau. il invata ca sa curete pomii si brazdele de buruieni. cu care zbura ca vantul si se ducea ca gandul. intr-unul din tronurile casei. chema numaideca t pe cal. sa scuture . ca sa-ti faci si tu un capatai. ii zise: . Insa cand lipsira ele o data de acasa. cur tea si gradina a se cutremura asa de groaznic. el trecu hotarele lor si apoi statu. insa. scoase niste haine pe care le imbraca. care erau in numar de trei. Cum calca peste pragul portii. Fat-Frumos lua in cap tot ce-l invata g radinarul. mirandu-se de frumusetea caselor si de tot ce vedea. raspunse copilul cu bucurie. isi puse o basica in cap si se duse de se ruga de gradinarul imparatului ca sa-l primeasca argat la gradina imparateasca. zanele aveau o baie in care la cativa ani. se imbraca si porni. Daca vazura ca argatul lipseste si hainele nu s unt la loc. i l primi. sa ude florile. deocamdata. si de cate ori avea cate ceva greu de facut. Fiul pusnicului pandea. nu prea voiau sa-l ia in slujba. cum de ne amagisi? Arata-ne. incat se auzi pana la zane. Dar calul. Dupa ce se puse imparatul la masa. si calul ii zise sa bage mana in urechea lui st anga. bagand insa de seama ca fiecare lucru-si are randuiala sa. dupa multa rugaciune. cand era sa puie mana pe dansul. incat u itase de fete si ca trebuie sa le marite. ci le opri si le lua in locul simbriei ce-i datorau zanele. El baga bine de seama ac este vorbe. macar. stapane? Aici toate sunt cu randuiala lor! De aceea. sa deretice. Intr-o zi. si za nele indata se intoarsera acasa. se duse intr-un oras. si intr-o zi ii zise sa bage bine de seama. si se dus e. dar in camera cu baia sa nu intre. Ochi si legatura cu hainele pu se cu ingrijire intr-un tron. Cal ul ii zise sa se scalde. mai dedandu-se cu lumea si obicinuindu-se a t rai in huietul ce innabuseste orasele. cum ca. Atunci el isi rasfira parul pe spinare.

dupa ce-si lasa parul lui de aur pe spate. se imbraca cu alte haine: cerul cu stelele. incaleca calul si-l incurca prin gradina. D ar fata de imparat ii dete porunca sa ierte pe bietul argat. incepu sa dreag a ceea ce stricase. descaleca. Argatul gradinii se vazu iara singur. inc epura a veni petitori de la cutare si de la cutare fecior de imparat. isi lasa parul de aur pe spate. dupa ce vazu ca unu l se cam trecuse. chema calul . vesel de un dar asa de frumos. fu petrecuta si ea pana la hotarele imparatiei sale. can d veni si vazu acea mare paguba. la o masa infricosata ce pregatise acolo. se imbraca cu hainele sale cele proaste si. Nu mult dupa aceasta. prefacandu-se de asta da ta ca este bolnava. se lua de ganduri si incepu a c erta pe argat de neingrijire. ii dete un pumn de galbeni si-i trimise raspuns sa n u se atinga de bietul argat. ridic a un chiosc in padurea aceea si chema. si in patru saptamaini. taie pepenii si. pentru care ii si d adu trei pumni de galbeni. voind sa se veseleasca si da nsul. imbraca hainele: cu soarele in piept. Atunci imparatul hotari sa le ma rite. care-i paru m ai frumos.sa pana la hotarele imparatie i sale celei noi. ci ramase acasa. isi chema calul. in cele mai de pe urma. Dar fiica imparatului. vazandu-se iara singur. se imbraca iute cu hainele lui cele de argat si n u stia de unde sa inceapa reparatia. ca cum nu s -ar fi intamplat nimic intr-insa. Se apuca dar. chema calul si. si le trimise. caci odaia ei da in gradina. incaleca. Toti curteni i se dusera la chemarea imparatului. Si dupa ce sfarsi veseliile. care ceruse flori si care ii trimise doi pu mni de bani. le lega si le trimise imparatesei celei mici. luna in spate si doi luceferi in ume ri. fiindca el nu se putea veseli decat cu bidi viul sau. din cele luate de la zane. Veseliile tinura ca si la sora-sa cea mare. Si daca se aduna sfatul. ca sa petreaca pe fiica. incepu a alerga prin gradini in toate partile. cata si mai gasi vreo do ua floricele. pre toti boie rii si slujitorii curtii. Cand veni acasa gradinarul si vazu stricaciunea. Mainia gradinarului trecu orice hotare. si ca a sosit timpul de a le da la casa lor.atului. isi lasa parul pe spate. sa traiesti multi ani. se facu mare nunta imparateasca. al doilea era tocmai bun de mancare si al treilea dase in copt . Iar ea. Atunci gradinarul. Cand baga de seama ca iar faram ase tot. numai fiica sa ramase. si. pilda asta inseamna varsta fetelor mariei-tal e. Calul cu Fat-Frumos strica toata gradina si. deci. se imbraca cu un rand de haine zis campul cu florile. Iara dupa ce fata cea mai mare si-alese mire pe un fiu de imparat. argatul de la gradina. si chiar de-a doua zi. Iar daca vazu ac easta. fara sa fi bagat de seama ca fiica imparatului il ved e de pe fereastra. Fat-Frumos. fiica imparatului batu iara in geam si ceru flori. croi din nou. vazand ca si gradinarul se dusese cu alaiul. si era atat de suparat. cand vazu ca veselia lui facuse paguba. incat p-aci era sa-l bata. se imbraca cu ha inele sale de argat si incepu a drege ceea ce stricase. Dete. pleca i mparatul cu toata curtea. care abia scapasera de copitele calului cu aripi. sfoara in tara de aceasta hotarare. facu gradina la loc. zise: . bocindu-se. incat nu mai era chip de a o drege. in trei saptamaini. el incepu a se vaicara. batu in geam s i ceru gradinarului sa-i trimita nitele flori. incaleca si calca toata gradina. ca sa serbeze mantuirea sa. iar argatului dete fagaduinta ca de se va mai intampla una . Gradinarul facu ce facu si aduna de prin colturi cateva floricele. Numai fiica imparatului cea mai mica ramase acasa. dar. gradinarul. Dar cand voi sa-i dea pe foi pentru neingrijire a lui. voind sa-l carpeasca. abia putu face ceva care sa mai semene a gradina. Ca si la intaia data. Imparatul facuse o vanatoare mare si. iar la sfarsitul veseliilor. Gradinarul da din colt in colt si nu stia ce sa faca. Fat-Frumos. Dar f ata cea mica a imparatului nu se duse. Imparatul se mira de aceasta fapta si chema sfatul imparatiei sa-i ghiceasca ce pilda sa fie asta. fata imparatului cea mijlocie isi alese si ea un fecior de imparat si-l lua de barbat.Imparate. vru sa se veseleasca s i el ca toti slujitorii curtii. daca primi florile. fu o prit de fata cea mica a imparatului. i si puse toate silintele si. fiindca scapase de o mare primejdie. care privea de la fereastra toate acestea. Gradinarul se puse iara pe munca si dadu gradina gata in patru sapt amani.

Si daca vazu asa. si slugile. Iara imparatul se intoarse vesel acasa. de sila. apucand drum ul fiecare incotro vedea cu ochii. si nici ca avea incotro.Nu se poate asta! Este o greseala! Fata mea nu e de crezut sa fi ales tocmai p e chelesul asta. si bucatarul cel mare. Trecu si gradinarul. o goni. cand de cap. ii primi sa locuiasca in curtea pal atului. zise: . tinandu-se cu mainile de cap. Toate slugile imparatului radeau de dansul. Imparatul. nu mai voi sa va vaz in ochii mei. apoi are sa fie zdrobit in bataie si gonit. cand de picioare. se indupleca si porunci sa-l lase sa care si el macar apa pentru ostire. Fat-Frumos scoase iapa din noroi. si. Ost ile. unde i se nomolise iapa si unde se muncea sa o scoata. dar fata nu lovi pe nici unul. se si sui intr-un munte apropiat. dupa mai multe rugaciuni. ii raspunsera. atata numai ca. daca ajunsera. Fat-Frumos trimise si el pe sotia sa ca sa roage pe imparatul a-i da voie sa mearga si el la batalie. Pe dr um. Ea acum nu mai voi a sa iasa afara nici din casa. si apoi ii oropsi pe amandoi.ca asta. trecu. Imparatul simti mare durere. cu hainele lui proaste si calare pe o martoaga schioapa. Impar atul. calul cu aripi le aduse frumu setile lumii. o are daca n-a mai ramas cineva netrecut. din pricina ta mi se tulbura l inistea. si se afla ca a mai ramas un argat de la gradinarie. vazand pe fiica-sa tot trista. dar. dar degeaba. iara-si lua vorba inapoi si puse de-a treia oara sa treac a toata lumea. pe unde sa treaca toti fiii de imparat si de boieri. care iar fugi. Fat-Frumos. stralucirea hainelor sale s i zborul calului sau. si zise ca i-a spart capul. Inauntru insa. iar argatul s e facu sacagiul curtii. se repezi din varful muntelui asupra ei. nu se mai vazura dansii. iar daca fu silit sa treaca. ca sa vaza care parte este mai tare. si ca u n vartej se intorcea prin mijlocul ei cu palosul in mana. un argat chel . s-o marite. Multi credeau c a fata n-are voie sa se marite. si incepu a-i spune de c utare. Daca vazu imparatul ca si de-a treia oara tot chelesul a fost lov it. cum se taia. insa. Asa spaima le dete iuteala. Toti trecura. Atunci puse de a doua oara sa treaca lumea. cu ginerii cei mai mari ai sai. Nunta se facu in tacere. cand trecu. fiindca fiica imparatului alesese pe cheles. si taia. si toate mur dariile le aruncau pe bordeiul lui. fiindca. si vataful. ca nd auzi hotararea vecinilor sai. fata nu lovi pe nici unul. si pe care-l va alege fata sa-l loveasca cu un mar de aur ce-l va tine in mana. Rasera osti rea si imparatul. si porni la campul bataliei. Se facu intrebare.Sa treaca si acesta. iar Fat-Frumos. se-mbufnara de rusine a ce au patit. fata-l lovi cu marul! Argatul incepu a tipa si a fugi. si trecura inainte. Un bordei intr-un colt al curtii li se dete spre locuinta. cum vaz u una ca aceasta. iata. in dreapta si in stanga. dar el nu c uteza. s-a plecat la sfatul imparatiei si i-a dat lui pe fiica-sa. Ostirea-l ajunse intr-o mlastina. isi chema calul sau. imparatul chema sfatul si boierii si ii intreba: ce sa faca? . nu era in palatul imparatului ceea ce era in bordeiul lor. . Caci nu putea sa se invoiasca a da pe fie-sa dupa dansul. plin de mahnire. pleca inain te. insa ce sa faca? Se pregati de razboi. se si lovira. muncind sa-si scoata iapa di n noroi. si de-a doua oara fiica-sa lovi c u marul in cap tot pe cheles. i nsa. zise imparatul. desi era lovit cu maru l. ajun gand. zise la cativa: . Asa si se facu.Un foisor cu poarta pe dedesubt. Atunci chema si pe argatul cel cheles si-i zise sa treaca si dansul. Hotari. de mila. si vi zitiii si randasii. nemernicilor ce sunteti! Dar. Fiii de imparat. si nici nu voia sa stie si sa corespunda cu dansii. si dupa acela s-o dea imparatul. Imparatul. Dupa ce. nesocotito. si cum era cu voie buna. incat oastea vrajmasa intreaga o lua la fuga. Se pregatira si pornira. se imbraca cu hainele: campul cu florile.Du-te dinaintea mea. Dar ea nu voi sa auda de nici unul . si se invoira intre dansii ca sa porneasca oaste mare impotriva lui. vazand ca oastea vrajmasa este mai mare la numar si mai tare. de cutare si de cutare fiu de imparat. Imparatul se luase de ganduri. Se dete sfoara in tara ca este hotararea imparatului sa se adune si mic si mare si sa tr eaca pe sub poarta. Insa un boier batran zise sa treaca si oamenii c urtii. intalni iarasi pe Fat-Frumos prefacut in argat. care venisera in petit la fiica cea mica. tragand-o cand de coada. zicandu-i: . Amandoi ginerii imparatului se sculara cu oaste si venira in aj utorul sau.

cei doi mai mari singuri. il facem nebun. si iara il scoasera.De se va incerca nerodul sa ne zica ceva. n-o sa le pese nimic. und e astepta sa vaza ce s-o intampla. cat se ingrozira de nu mai stiau ce fac. el este adus de barbatul meu. prefacut in Fat-Frumos.Duceti-va de scoateti si pe nevoiasul acela din noroi. cand auzi ca vrajmasii se ridica de-a treia oara cu oaste si mai mare. se unse la ochi si bau. Iara el era impacat cu cugetul sau de izbandele sale. fa cand haz de dansul cum se muncea ca sa-si scoata iapa din noroi. luna in spate si doi luceferi in umeri. Dupa aceea. si ii dete nafr ama sa ca sa se lege. Se intoarsera. Iar cand fu catre seara. se imprastiau ca puii de potarniche si fugeau de-si rupeau gaturile. se repezi din munte si-i puse pe goana. Impar atul se intoarse iara vesel. cand l-a vazut ostirea ca iara se innamolise si nu putea sa-si scoata iapa din noroi. atata erau de inversunati ostasii. si tot noi vom fi ma i crezuti dcat dansul. tot pe martoaga lui. cu osti re si mai mare. Se intalnira ostile si se lovira de trei parti. da r nu-i ajuta nimic. incaleca calul si intr-un minut fu iarasi pe munte. ca sa faca si acum ceva de isprav a? N-au putut face nimic ginerii mei ceilalti. fara sa ia si pe cel mai mic si fara a voi s a-l lase a merge macar impreuna cu dansii. Fu si de asta dat a de ras si de bataie de joc. daca va da cu acel lapte la ochi. dara daca dobandi voia. imparatul cazu la boala de ochi si orbi. iarasi vazan d ca vrajmasii sunt mai puternici. si ca au si ajuns la hotarele imparatiei s ale. si unde trasni o data in mijlocul lor. Fat-Frumos insa-i gonea si-i taia ca pe niste foi. Auzind astfel. ia acest lapte. zicand pe drum: . unge-te cu dansul. se imbraca in haine de cioban si iesi inaintea cumnatilor sai cu o cofa plina de lapte de oi. Fat-Frumos. Toti vracii si to ti filozofii care citeau pe stele fura adusi. Cei doi gineri se socotira ca lor. ginerii sai pornira cu totii. isi las a parul de aur pe spate. daca se scula din somn imparatul. Imparatul se mahni pana in fundul inimii sale. cat frunza si iarba. Ia ra daca sosira acasa. Dara ciobanul le raspunse ca l aptele nu-l da pe bani. se imbraca cu h ainele cele cu soarele in piept. ii detera laptele. se lasara deci de le puse pecetea lui in spinare si apoi luara laptele si-l adusera. spuse ca a vazut i n vis un batran. gasi capre rosii salbatice. porni iara cu iapa lui. N-apucara sa se aseze bine. le mulse si. la care se crestase insusi. sa se zica ca sunt robii lui si sa rabde ca sa le puna pecetea lui pe spinarea lor. Intr-una din zile. pana ce simti ca-i slab esc vederile. Fat-Frumos porni si el. si ca il duce la i mparatul. Apoi isi stranse si dansul toata oastea sa si porni la batalie. s-au ridicat asupra lui. apoi se intoarsera acasa. si veni veste la imparatul ca vrajmasii lui. iara Fat-Frumos. care i-a zis ca. si nimeni nu putu sa-i dea nici un ajutor. care visase ca-i va veni vederea. si ca. daca se va spala la ochi si daca va bea lapte de capra rosie salbatica. si planse. cand se intorc ea. si iara porunci ostasilor sa scoata din noroi pe ne voiasul de sacagiu. dar el ajunse si acum mai inainte la locul de lupta. va dobandi vedere. daca voieste sa aiba lapte de capra rosie. Iara dupa ce trecu toata oastea. Cand venira. asa te rog. veni si fie-sa cea mai mica la imparatul si-i zi se: . iara se ruga sa-l lase si pe dansul sa mearga. calare pe calul cu aripi si i mbracat cu hainele lui cele cu cerul cu stelele. la imparatul. Imparatul il vazu sangerat la mana.Tata. Ostile detera in tampene si in surle si se lovira. ma car ca el are gand sa se duca si sa nu mai dea pe la dansii. Iara Fat-Frumos chema calul si merse cu dansul spre smarcuri. un plans il napadi. Ei il intrebara: "lapte are acol o?" Iara el le raspunse "da".. si el sa le dea laptele.Ce lucru bun a facut nataraul tau de barbat. gasira iara pe Fat-Frumos in noroi cu iapa. izbaviti de primejdie. si ia ra fu huiduit. Il lasara inapoi. deci. Se gati dara si el de razboi si pleca s -o intalneasca. si se taiau unii pre altii fara de nici o mila. unde se repezi o data Fat-Frumos din munte ca un fulger. pentru ca sunt imparati si gineri de imparat. Imparatul ii raspunse: . Ei se cercara a-i da bani. care m-au ajutat asa de mult in r . prefacandu-se ca nu-i cunoaste. cand vazu ca ostirea vrajmasa era sa ia in goana pre a imparatului.

adauga iute imparatul. se unse si a doua zi.Frumos si. daca vazu ca atata de mult se roaga fiica sa. caci ei sunt robii mei. incat la soare te puteai uita. apa cu ciurul si glume cu caldarea. marite imparate. cauta-i si vei vedea ca sunt insemna ti cu pecetea in spinare. numai unge-te. . Imparatul.Ba nu. Cum il vazura mesenii. . asa te rog. .Frumos. dupa ce lauda pe fiica-sa pentru alegerea sa cea buna. intreba: . si tocmai el.Nu. dara la el ba. se dete jos di n scaunul imparatiei si ridica in el pe ginerele sau. .Marite imparate. si daca s e mai unse si a treia zi. Fat-Frumos scoase naframa care i-a fost data de imparat la batalie. ticalosul. se indupleca si lua lap tele ce-i aduse. rugandu-se de iertare. o sa-mi poata ajuta? Si apoi. nicidecum. Dupa ce se insanatosi. pentru care capatai: Un naparstoc de ciorba Si-o sfanta de cociorba Pentru cei ce-s lunga-vorba. indata fura nevoiti a se scula de la masa si a sta in picioare. Eram si eu p-acolo si caram mereu la vatr a lemne cu frigarea. Eu am dat-o celui care ne-a ajutat la razboi. Imparatul. indata se ridicara si se minunara: Fat-Frumos era atat de ma ndru si stralucitor.Nu te crez. primi s i pe Fat-Frumos sa seaza in coada mesei. cu marea sa mirare. daca nu te vei arata asa cum era atunci ace la caruia am dat naframa. o bagara pe maneca. marite imparate.azboaie. simti ca pare ca incepuse a zari ca prin sita. nu v-am zis ca n u aveti voie a va mai arata inaintea fetei mele? Cum ai cutezat sa calci porunca mea? . dupa rugaciunea lor.Apoi. si cu acest lapte ce ti-l aduce umilitul rob. Atunci el se scula de la masa.Eu. se scula Fat. daca este asa.Ma supui la orice pedeapsa vei binevoi sa-mi faci. si fiindca lumea te stie de om drept. robii pot sedea cu stapanii lor la masa? . isi lasa parul pe spate si se infatisa imparatului si la toata adunarea. Pe cand se veseleau mesenii si se chefu iau. daca este asa. se duse de se imbraca cu hainele cele mai frumoas e . raspunse imparatul. si. si marturisira ca asa este. si in toata imparatia se f acu bucurie mare si masa imparateasca. dete o masa la toti boierii si sfetnicii imparatiei si. si ca sa ma crezi. . Fat. Iar catre sfarsi tul mesei.Apoi. si scoala pe cei doi oaspeti care sed d-a dreapta si d-a stanga mariei tale. apoi se unse cu dansul la ochi o zi. vazu cat se poate de bine. tata. . iara el cea d intai treaba ce facu fu de a slobozi pe cumnatii sai. tu esti acela care ne-ai ajutat? . mie mi-ai dat-o. fa-mi si mie drepta te. si. Cum auzira ginerii imparatului.Cum a ajuns naframa mea in mainile tale? intreba imparatul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful