Fat-Frumos cu parul de aur Pagina: 1/6 A fost odata ca niciodata, de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; ca nu suntem de cand cu basmele, ci suntem de cand

cu minciunile; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si calcaiul tot ramanea gol si se urc a in slava cerului si tot i se parea ca este usor; De cand scria musca pe perete, Mai mincinos care nu crede. A fost odata, intr-o pustie mare, un pustnic. El petrecea singursingurel. Vecini i sai erau fiarele padurilor. Si asa era de bun la suflet incat toate dobitoacel e i se inchinau cand se intalneau cu dansul. Intr-una din zile, se duse pusnicul la marginea garlei, care curgea pe aproape de coliba lui, si iata, vazu ca vine pe apa un sicrias smolit bine, si auzi un oracait iesind dintr-insul. Statu put in de cugeta, si dupa ce zise cateva vorbe de rugaciune, intra in apa si, cu o p rajina, trase sicriasul la margine. Cand il deschise, ce sa vaza in el? Un copil as cam de vreo doua luni; il scoase din sicriu si, cum il lua in brate, copilul tacu. Pusnicul vroia din toata inima sa creasca pruncul, dar, cand se gandi ca n-are c u ce sa-l hraneasca, il podidi un plans ce nu se mai putea sfarsi. Deodata rasar i dintr-un colt al chiliei sale o vita si numaidecat crescu si se inalta pana la streasina. Pusnicul cauta la dansa si vazu struguri, unii copti, altii parguiti , altii agurida si altii in floare; indata lua si dete copilului si, vazand ca-i mananca,se bucura din tot sufletul. Cu must de vita crescu copilul, pana incepu sa manance si cate altceva. Iara daca se mai mari copilul, pusnicul se apuca si-l invata sa citeasca, sa adu ne radacini ca sa se hraneasca si sa umble la vanat. Dar intr-o zi, chema pusnicul pe copil si-i zise: - Fatul meu, simt ca slabesc din ce in ce; sunt batran, precum ma vezi, si afla ca, de azi in trei zile, ma duc pe lumea cealalta. Eu nu sunt tatal tau cel adev arat, ci te-am prins pe garla. Daca voi adormi somnul cel vecinic, care o sa-l c unosti dupa raceala si amortirea ce vei vedea in tot trupul meu, sa bagi de seam a ca o sa vie un leu. Sa nu te sperii, dragul tatei; leul imi va face groapa, si tu vei trage pamant peste mine. De mostenire n-am ce sa-ti las, decat un frau d e cal. Dupa ce vei ramanea singur, sa te sui in pod, sa iei fraul, sa-l scuturi, si indata va veni un cal la asta chemare si te va invata ce sa faci. Dupa cum zise batranul, asa se si intampla. A treia zi, pusnicul, luandu-si rama s bun de la fiul sau cel de suflet, se culca si dormi somnul cel lung. Apoi inda ta veni un leu groaznic, nevoie mare, si veni racnind si, cum vazu pe batran mor t, ii sapa groapa cu unghiile sale; iar fiul il ingropa, si ramase acolo trei zi le si trei nopti, plangand la mormant. A treia zi foamea ii aduse aminte ca era dator sa traiasca; se scula de pe mormant cu inima zdrobita de durere, se duse l a vita si cu mare mahnire vazu ca ea se uscase; atunci, si-aduse aminte de vorbe le batranului si se sui in pod, unde gasi fraul, il scutura, si iata ca veni un cal cu aripi si, stand inainte-i, zise: - Ce poruncesti, stapane? Copilul spuse calului din cuvant in cuvant toata intamplarea cu moartea batranul ui, si ii zise: - Iata-ma aici singur; tatal, care mi-a fost dat, nu mai este; ramai tu aici, cu mine; dar sa mergem intr-alta parte, unde sa ne facem o coliba; caci aici, dina intea astui mormant, nu stiu de ce-mi vine sa tot plang. Iar calul ii raspunse: - Nu asa, stapane; noi ne vom duce sa locuim unde sunt multi oameni ca dumneata. - Cum? intreba baiatul, sunt multi oameni ca mine si ca tata? Si o sa traim in m ijlocul lor? - Negresit, ii raspunse calul. - Atunci, daca-i asa, intreba copilul, de ce nu vin si ei pe la noi? - Ei nu vin, ii mai zise calul, fiindca n-au ce cauta p-aici; trebuie sa mergem

pana ce. Gradinarul nu prea voia sa-l asculte. incai fii bun de ne da hainele. se luara dupa dansul si-l urmarira din loc in loc. Intr-o zi.Ah! Fecior de lele ce esti. venira si fetele si adusera fiecare cate un pepene pe tipsie de aur si il pusera dinaintea impar . aceluia i se face parul de aur. sa rupa o sindrila din streasina casei. sa deretice. cum ca. calul insa il invata. si dupa ce baga mana. Atunci ele ii zisera: . si intr-o zi ii zise sa bage bine de seama. se imbraca si porni. cand era sa puie mana pe dansul. si avura grija sa porunceasca argatului ca. imbarbatandu-l. ii zise: .Sa mergem. cur tea si gradina a se cutremura asa de groaznic. Fiul pusnicului pandea. care erau in numar de trei. caci asa-l sfatuise ca lul sa faca. Intr-una din zile.Vezi.Asa par frumos niciodata n-am vazut! Fii sanatos. dar. stapanul sau. la al te zane. si asa multa grija ii dase trebile imparatiei. dar. Imparatul avea trei fete. isi puse o basica in cap si se duse de se ruga de gradinarul imparatului ca sa-l primeasca argat la gradina imparateasca. cum de ne amagisi? Arata-ne. cauta sa se bage argat la dansele. curge aur. Insa cand lipsira ele o data de acasa. si apoi copilul incalec a pe dansul. insa. Zanele. deocamdata. dupa multa rugaciune. incat se auzi pana la zane. . De ai ci. si se dus e. zanele aveau o baie in care la cativa ani. Cum il vazura scap at. macar.noi la dansii. ca sa le dea d e stire lor si sa se intoarca degraba. intr-o zi h otarata. Ochi si legatura cu hainele pu se cu ingrijire intr-un tron. pe care le pastrau cu ingrijire. Dupa ce se puse imparatul la masa. Fat-Frumos lua in cap tot ce-l invata g radinarul. pleca. si se duse pana ce ajunse pe taramul unor zane. si za nele indata se intoarsera acasa. el ramase cam pe ganduri. si calul ii zise sa bage mana in urechea lui st anga. Iesind din baie. iar ele se uitau cu jind la dansul si-i zisera: . el i ntra si lua aminte la toate cate ii zisese calul. Dupa ce ajunse la zane. il puse sa lucreze pamantul. intr-unul din tronurile casei. Dar calul. stapane? Aici toate sunt cu randuiala lor! De aceea. El baga bine de seama ac este vorbe. el lua si legatura cu hai nele si o porni la sanatoasa. Ii mai spuse sa vaza ca. incat u itase de fete si ca trebuie sa le marite. sa-ti vedem pa rul. si cand vazu minunea asta. ca sa-ti faci si tu un capatai. Dupa ce ajunse in orasul cel mai de aproape si se vazu intre multimea de oameni furnicand in sus si in jos. zanele aveau o legatura cu trei randuri de haine. bagand insa de seama ca fiecare lucru-si are randuiala sa. Si dupa ce sezu acolo cateva zile. sa ude florile. Atunci el isi rasfira parul pe spinare. ciudindu-se c a nu stia cum sa le intrebuinteze. sa scuture . Cal ul ii zise sa se scalde. si de cate ori avea cate ceva greu de facut. Dar el nu voi. incepu casele. mai dedandu-se cu lumea si obicinuindu-se a t rai in huietul ce innabuseste orasele. dar in camera cu baia sa nu intre. scoase niste haine pe care le imbraca. si cine se scalda intai. dar se induple cara la rugaciunile lui si-l primira. Zanele-i dasera voie sa umble prin toate casele. cu care zbura ca vantul si se ducea ca gandul. nu prea voiau sa-l ia in slujba. el trecu hotarele lor si apoi statu. si asa facu. se cam spaimanta copilul de atata zgomot si umbla to t cu frica. luand cu sine calul sau. raspunse copilul cu bucurie. i l primi. il invata ca sa curete pomii si brazdele de buruieni. se duse intr-un oras. fiindca ceilalti oameni nu umbla as a goi. chema numaideca t pe cal. trebuie sa sti i. fata cea mai mare s e vorbi cu surorile ei ca sa duca fiecare cate un pepene din care-i alesese sa f ie dusi la masa imparatului. fiindca ele stiau ca e aproape sa inceapa a curge aceasta apa de aur. mirandu-se de frumusetea caselor si de tot ce vedea. Calul adesea venea pe la domnul sau. sa care apa. in minut ce va auzi ceva zg omot in cameruta cu baia. zanele au plecat la o sarbatoare. zanele se ciudira de necaz ca nu putura sa-l prinza. Iar daca-i spuse ca trebuie sa fie imbracat. Cum calca peste pragul portii. in una din case. calare pe calul lui cel cu aripi. Daca vazura ca argatul lipseste si hainele nu s unt la loc. ci le opri si le lua in locul simbriei ce-i datorau zanele. el chema calul si-i da ajutor.

Si daca se aduna sfatul. Atunci imparatul hotari sa le ma rite. incepu a alerga prin gradini in toate partile. iar argatului dete fagaduinta ca de se va mai intampla una . fiica imparatului batu iara in geam si ceru flori. numai fiica sa ramase. incaleca. dar.atului. can d veni si vazu acea mare paguba. si era atat de suparat. deci. se imbraca cu hainele sale cele proaste si. Se apuca dar. fiindca scapase de o mare primejdie. Gradinarul se puse iara pe munca si dadu gradina gata in patru sapt amani. care-i paru m ai frumos. se facu mare nunta imparateasca. cata si mai gasi vreo do ua floricele. Iara dupa ce fata cea mai mare si-alese mire pe un fiu de imparat. in cele mai de pe urma. Gradinarul da din colt in colt si nu stia ce sa faca. D ar fata de imparat ii dete porunca sa ierte pe bietul argat. si chiar de-a doua zi. sa traiesti multi ani. voind sa se veseleasca si da nsul. isi lasa parul de aur pe spate. se imbraca iute cu hainele lui cele de argat si n u stia de unde sa inceapa reparatia. Calul cu Fat-Frumos strica toata gradina si. i si puse toate silintele si. pilda asta inseamna varsta fetelor mariei-tal e. ca sa petreaca pe fiica. si in patru saptamaini. Nu mult dupa aceasta. pleca i mparatul cu toata curtea. prefacandu-se de asta da ta ca este bolnava. fu o prit de fata cea mica a imparatului. si. ci ramase acasa. Cand veni acasa gradinarul si vazu stricaciunea. Fat-Frumos. se lua de ganduri si incepu a c erta pe argat de neingrijire. al doilea era tocmai bun de mancare si al treilea dase in copt . Si dupa ce sfarsi veseliile. el incepu a se vaicara. abia putu face ceva care sa mai semene a gradina. inc epura a veni petitori de la cutare si de la cutare fecior de imparat. fata imparatului cea mijlocie isi alese si ea un fecior de imparat si-l lua de barbat. Dar f ata cea mica a imparatului nu se duse. daca primi florile. Iar ea. Fat-Frumos. Dar fiica imparatului. Numai fiica imparatului cea mai mica ramase acasa. Imparatul facuse o vanatoare mare si. voind sa-l carpeasca. in trei saptamaini. iar la sfarsitul veseliilor. argatul de la gradina.sa pana la hotarele imparatie i sale celei noi. fu petrecuta si ea pana la hotarele imparatiei sale. chema calul . Dete. se imbraca cu un rand de haine zis campul cu florile. gradinarul. Cand baga de seama ca iar faram ase tot. fiindca el nu se putea veseli decat cu bidi viul sau. isi chema calul. Veseliile tinura ca si la sora-sa cea mare. Iar daca vazu ac easta. incat nu mai era chip de a o drege. vesel de un dar asa de frumos. ca sa serbeze mantuirea sa. Imparatul se mira de aceasta fapta si chema sfatul imparatiei sa-i ghiceasca ce pilda sa fie asta. imbraca hainele: cu soarele in piept. taie pepenii si. Ca si la intaia data. cand vazu ca veselia lui facuse paguba. croi din nou. la o masa infricosata ce pregatise acolo. le lega si le trimise imparatesei celei mici. si ca a sosit timpul de a le da la casa lor. se imbraca cu ha inele sale de argat si incepu a drege ceea ce stricase. isi lasa parul pe spate. Gradinarul facu ce facu si aduna de prin colturi cateva floricele. zise: . dupa ce vazu ca unu l se cam trecuse. sfoara in tara de aceasta hotarare. Mainia gradinarului trecu orice hotare. care abia scapasera de copitele calului cu aripi. incepu sa dreag a ceea ce stricase. descaleca. ridic a un chiosc in padurea aceea si chema. vazandu-se iara singur. facu gradina la loc. care privea de la fereastra toate acestea. fara sa fi bagat de seama ca fiica imparatului il ved e de pe fereastra.Imparate. luna in spate si doi luceferi in ume ri. Atunci gradinarul. pentru care ii si d adu trei pumni de galbeni. si le trimise. dupa ce-si lasa parul lui de aur pe spate. Toti curteni i se dusera la chemarea imparatului. bocindu-se. incaleca si calca toata gradina. vazand ca si gradinarul se dusese cu alaiul. ii dete un pumn de galbeni si-i trimise raspuns sa n u se atinga de bietul argat. chema calul si. din cele luate de la zane. batu in geam s i ceru gradinarului sa-i trimita nitele flori. se imbraca cu alte haine: cerul cu stelele. Argatul gradinii se vazu iara singur. incat p-aci era sa-l bata. pre toti boie rii si slujitorii curtii. incaleca calul si-l incurca prin gradina. Dar cand voi sa-i dea pe foi pentru neingrijire a lui. vru sa se veseleasca s i el ca toti slujitorii curtii. caci odaia ei da in gradina. care ceruse flori si care ii trimise doi pu mni de bani. ca cum nu s -ar fi intamplat nimic intr-insa.

se imbraca cu hainele: campul cu florile. si se invoira intre dansii ca sa porneasca oaste mare impotriva lui. se repezi din varful muntelui asupra ei. unde i se nomolise iapa si unde se muncea sa o scoata. ajun gand. si bucatarul cel mare. i nsa. vazand ca oastea vrajmasa este mai mare la numar si mai tare. si nici nu voia sa stie si sa corespunda cu dansii. si slugile. calul cu aripi le aduse frumu setile lumii. Fat-Frumos scoase iapa din noroi. dupa mai multe rugaciuni. fiindca. zise la cativa: . ca sa vaza care parte este mai tare. Asa si se facu. de sila. si ca u n vartej se intorcea prin mijlocul ei cu palosul in mana. si porni la campul bataliei. s-o marite. Un bordei intr-un colt al curtii li se dete spre locuinta. si cum era cu voie buna. fiindca fiica imparatului alesese pe cheles. Daca vazu imparatul ca si de-a treia oara tot chelesul a fost lov it. vazand pe fiica-sa tot trista. Dupa ce. Fat-Frumos. iara-si lua vorba inapoi si puse de-a treia oara sa treac a toata lumea. si. care iar fugi. zicandu-i: . Se pregatira si pornira. Asa spaima le dete iuteala.Du-te dinaintea mea. tragand-o cand de coada. . iata. se si lovira. Inauntru insa. trecu. Amandoi ginerii imparatului se sculara cu oaste si venira in aj utorul sau. Se facu intrebare. Ost ile. Pe dr um. apoi are sa fie zdrobit in bataie si gonit. din pricina ta mi se tulbura l inistea. nemernicilor ce sunteti! Dar. ca nd auzi hotararea vecinilor sai. Imparatul simti mare durere. Toti trecura. isi chema calul sau. Dar ea nu voi sa auda de nici unul . nu se mai vazura dansii. Imparatul se luase de ganduri. in dreapta si in stanga. Imparatul. insa ce sa faca? Se pregati de razboi. pleca inain te. si toate mur dariile le aruncau pe bordeiul lui. daca ajunsera. s-a plecat la sfatul imparatiei si i-a dat lui pe fiica-sa. se indupleca si porunci sa-l lase sa care si el macar apa pentru ostire. Fat-Frumos trimise si el pe sotia sa ca sa roage pe imparatul a-i da voie sa mearga si el la batalie. cu hainele lui proaste si calare pe o martoaga schioapa. si taia. cum vaz u una ca aceasta. si trecura inainte. Iara imparatul se intoarse vesel acasa. Atunci chema si pe argatul cel cheles si-i zise sa treaca si dansul. Multi credeau c a fata n-are voie sa se marite. si apoi ii oropsi pe amandoi.Nu se poate asta! Este o greseala! Fata mea nu e de crezut sa fi ales tocmai p e chelesul asta. si se afla ca a mai ramas un argat de la gradinarie. iar daca fu silit sa treaca. dar fata nu lovi pe nici unul.ca asta. Se dete sfoara in tara ca este hotararea imparatului sa se adune si mic si mare si sa tr eaca pe sub poarta. o are daca n-a mai ramas cineva netrecut. desi era lovit cu maru l. cu ginerii cei mai mari ai sai. cum se taia. iar argatul s e facu sacagiul curtii. pe unde sa treaca toti fiii de imparat si de boieri. muncind sa-si scoata iapa di n noroi. si zise ca i-a spart capul. Impar atul. incat oastea vrajmasa intreaga o lua la fuga. o goni. Ea acum nu mai voi a sa iasa afara nici din casa. Toate slugile imparatului radeau de dansul. fata-l lovi cu marul! Argatul incepu a tipa si a fugi. iar Fat-Frumos. de cutare si de cutare fiu de imparat. cand trecu.Sa treaca si acesta. dar. cand de picioare. insa. Hotari. intalni iarasi pe Fat-Frumos prefacut in argat. Trecu si gradinarul. de mila. Nunta se facu in tacere. si incepu a-i spune de c utare. si vi zitiii si randasii. Fiii de imparat. plin de mahnire. zise: . tinandu-se cu mainile de cap. se si sui intr-un munte apropiat. fata nu lovi pe nici unul. nu era in palatul imparatului ceea ce era in bordeiul lor. Ostirea-l ajunse intr-o mlastina.Un foisor cu poarta pe dedesubt. dar degeaba. ii primi sa locuiasca in curtea pal atului. nu mai voi sa va vaz in ochii mei. nesocotito. si pe care-l va alege fata sa-l loveasca cu un mar de aur ce-l va tine in mana. se-mbufnara de rusine a ce au patit. Imparatul. si nici ca avea incotro. si de-a doua oara fiica-sa lovi c u marul in cap tot pe cheles. Insa un boier batran zise sa treaca si oamenii c urtii. zise imparatul. care venisera in petit la fiica cea mica. si vataful. stralucirea hainelor sale s i zborul calului sau. si dupa acela s-o dea imparatul. dar el nu c uteza. Atunci puse de a doua oara sa treaca lumea. un argat chel . Si daca vazu asa. cand de cap. imparatul chema sfatul si boierii si ii intreba: ce sa faca? . Rasera osti rea si imparatul. ii raspunsera. apucand drum ul fiecare incotro vedea cu ochii. Caci nu putea sa se invoiasca a da pe fie-sa dupa dansul. atata numai ca.

Apoi isi stranse si dansul toata oastea sa si porni la batalie.De se va incerca nerodul sa ne zica ceva. unde se repezi o data Fat-Frumos din munte ca un fulger. Iara dupa ce trecu toata oastea. se lasara deci de le puse pecetea lui in spinare si apoi luara laptele si-l adusera. el este adus de barbatul meu. Se intoarsera. Ostile detera in tampene si in surle si se lovira. si iara il scoasera. pana ce simti ca-i slab esc vederile. si nimeni nu putu sa-i dea nici un ajutor. cand se intorc ea. care m-au ajutat asa de mult in r .Duceti-va de scoateti si pe nevoiasul acela din noroi. dara daca dobandi voia. Iara el era impacat cu cugetul sau de izbandele sale. si unde trasni o data in mijlocul lor. Il lasara inapoi. luna in spate si doi luceferi in umeri. Imparatul se mahni pana in fundul inimii sale. care i-a zis ca. zicand pe drum: . cand auzi ca vrajmasii se ridica de-a treia oara cu oaste si mai mare. calare pe calul cu aripi si i mbracat cu hainele lui cele cu cerul cu stelele. ia acest lapte. da r nu-i ajuta nimic. si veni veste la imparatul ca vrajmasii lui. Se intalnira ostile si se lovira de trei parti. dar el ajunse si acum mai inainte la locul de lupta. tot pe martoaga lui. n-o sa le pese nimic. si ii dete nafr ama sa ca sa se lege. porni iara cu iapa lui. si se taiau unii pre altii fara de nici o mila. s-au ridicat asupra lui.Ce lucru bun a facut nataraul tau de barbat. Imparatul ii raspunse: . si ca au si ajuns la hotarele imparatiei s ale. sa se zica ca sunt robii lui si sa rabde ca sa le puna pecetea lui pe spinarea lor. Impar atul se intoarse iara vesel. si ia ra fu huiduit. gasira iara pe Fat-Frumos in noroi cu iapa. Ei il intrebara: "lapte are acol o?" Iara el le raspunse "da". si el sa le dea laptele. Fat-Frumos insa-i gonea si-i taia ca pe niste foi. Auzind astfel. il facem nebun. prefacut in Fat-Frumos. fara sa ia si pe cel mai mic si fara a voi s a-l lase a merge macar impreuna cu dansii. si planse. gasi capre rosii salbatice. ii detera laptele. fa cand haz de dansul cum se muncea ca sa-si scoata iapa din noroi. Intr-una din zile. si ca il duce la i mparatul. izbaviti de primejdie. isi las a parul de aur pe spate. Ia ra daca sosira acasa.. ma car ca el are gand sa se duca si sa nu mai dea pe la dansii. va dobandi vedere. atata erau de inversunati ostasii. asa te rog. Toti vracii si to ti filozofii care citeau pe stele fura adusi. incaleca calul si intr-un minut fu iarasi pe munte. pentru ca sunt imparati si gineri de imparat. Cei doi gineri se socotira ca lor. se repezi din munte si-i puse pe goana. Ei se cercara a-i da bani. un plans il napadi. unge-te cu dansul. ginerii sai pornira cu totii. ca sa faca si acum ceva de isprav a? N-au putut face nimic ginerii mei ceilalti. daca se va spala la ochi si daca va bea lapte de capra rosie salbatica. care visase ca-i va veni vederea. si iara porunci ostasilor sa scoata din noroi pe ne voiasul de sacagiu. und e astepta sa vaza ce s-o intampla. Fu si de asta dat a de ras si de bataie de joc. Imparatul il vazu sangerat la mana. cat se ingrozira de nu mai stiau ce fac. Fat-Frumos. se imprastiau ca puii de potarniche si fugeau de-si rupeau gaturile. prefacandu-se ca nu-i cunoaste. se imbraca in haine de cioban si iesi inaintea cumnatilor sai cu o cofa plina de lapte de oi. cei doi mai mari singuri. se imbraca cu h ainele cele cu soarele in piept. le mulse si. veni si fie-sa cea mai mica la imparatul si-i zi se: . iarasi vazan d ca vrajmasii sunt mai puternici. Dara ciobanul le raspunse ca l aptele nu-l da pe bani. iara Fat-Frumos. Fat-Frumos porni si el. cand vazu ca ostirea vrajmasa era sa ia in goana pre a imparatului. la imparatul. daca va da cu acel lapte la ochi. spuse ca a vazut i n vis un batran. cat frunza si iarba. cand l-a vazut ostirea ca iara se innamolise si nu putea sa-si scoata iapa din noroi. daca se scula din somn imparatul. apoi se intoarsera acasa. Cand venira. imparatul cazu la boala de ochi si orbi.Tata. Iara Fat-Frumos chema calul si merse cu dansul spre smarcuri. cu osti re si mai mare. iara se ruga sa-l lase si pe dansul sa mearga. daca voieste sa aiba lapte de capra rosie. Dupa aceea. N-apucara sa se aseze bine. la care se crestase insusi. deci. si ca. Iar cand fu catre seara. se unse la ochi si bau. si tot noi vom fi ma i crezuti dcat dansul. Se gati dara si el de razboi si pleca s -o intalneasca.

. Fat. o sa-mi poata ajuta? Si apoi. daca este asa.Cum a ajuns naframa mea in mainile tale? intreba imparatul. se indupleca si lua lap tele ce-i aduse. tu esti acela care ne-ai ajutat? . apoi se unse cu dansul la ochi o zi. Imparatul. nicidecum. daca nu te vei arata asa cum era atunci ace la caruia am dat naframa. si. si in toata imparatia se f acu bucurie mare si masa imparateasca. dupa ce lauda pe fiica-sa pentru alegerea sa cea buna. se scula Fat. . dara la el ba. si tocmai el. rugandu-se de iertare. cauta-i si vei vedea ca sunt insemna ti cu pecetea in spinare.Marite imparate. pentru care capatai: Un naparstoc de ciorba Si-o sfanta de cociorba Pentru cei ce-s lunga-vorba. Atunci el se scula de la masa. Eu am dat-o celui care ne-a ajutat la razboi. incat la soare te puteai uita. si scoala pe cei doi oaspeti care sed d-a dreapta si d-a stanga mariei tale.Eu.azboaie. se duse de se imbraca cu hainele cele mai frumoas e .Ma supui la orice pedeapsa vei binevoi sa-mi faci. indata se ridicara si se minunara: Fat-Frumos era atat de ma ndru si stralucitor. si fiindca lumea te stie de om drept. . vazu cat se poate de bine. . intreba: . Cum il vazura mesenii. tata. Fat-Frumos scoase naframa care i-a fost data de imparat la batalie. si. marite imparate. ticalosul. Dupa ce se insanatosi. Cum auzira ginerii imparatului. si marturisira ca asa este. raspunse imparatul. daca vazu ca atata de mult se roaga fiica sa. robii pot sedea cu stapanii lor la masa? .Frumos si.Apoi. isi lasa parul pe spate si se infatisa imparatului si la toata adunarea. o bagara pe maneca. si cu acest lapte ce ti-l aduce umilitul rob. asa te rog. iara el cea d intai treaba ce facu fu de a slobozi pe cumnatii sai. cu marea sa mirare. . Imparatul. daca este asa. simti ca pare ca incepuse a zari ca prin sita. se dete jos di n scaunul imparatiei si ridica in el pe ginerele sau. mie mi-ai dat-o. fa-mi si mie drepta te. primi s i pe Fat-Frumos sa seaza in coada mesei.Nu.Nu te crez. marite imparate.Frumos. Eram si eu p-acolo si caram mereu la vatr a lemne cu frigarea.Apoi. . Iar catre sfarsi tul mesei. nu v-am zis ca n u aveti voie a va mai arata inaintea fetei mele? Cum ai cutezat sa calci porunca mea? . caci ei sunt robii mei. si daca s e mai unse si a treia zi. adauga iute imparatul. si ca sa ma crezi. Pe cand se veseleau mesenii si se chefu iau. dete o masa la toti boierii si sfetnicii imparatiei si. indata fura nevoiti a se scula de la masa si a sta in picioare.Ba nu. apa cu ciurul si glume cu caldarea. numai unge-te. dupa rugaciunea lor. se unse si a doua zi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful