Legea nr.

350/2001

Legilenr. 350-351/2001

Teritoriu administrativ suprafata delimitate de lege, pe trepte de organizare administrative a teritoriului: national, judetean si al unitatilor administrativ-teritoriaie (municipiu, oras, comuna). Teritoriu intravilan totalitatea suprafejelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si in cadrul carora se poate autoriza execujia de construct^ si amenajari. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localitati suburbane componente). Teritoriu extravilan suprafata cuprinsa fntre limita administrativteritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan. Teritoriu metropolitan suprafata situata Tn jurul marilor aglomerari urbane, delimitata prin studii de specialitate, in cadrul careia se creeaza relatji reciproce de influenta in domeniul cailor de comunicatie, economic, social, cultural si al intrastructurii edilitare. De regula limita teritoriului metropolitan depaseste limita administrative a localitatii si poate depasi limita judetului din care face parte. Teritoriu periurban suprafata din jurul municipiilor si oraselor, delimitata prin studii de specialitate, in cadrul careia se creeaza relatii de independents in domeniul economic, al infrastructurii, deplas'arilor pentru munca, asigurarilor cu spatii verzi si de agrement, asigurarilor cu produse agroalimentare etc. Zona defavorizata arii geografice strict delimitate tentorial, care indeplinesc eel putin una dintre urmatoarele conditii: a) au structuri productive monoindustriale care in activitatea zonei mobilizeaza mai mult de 50% din populatia salariata; b) sunt zone miniere in care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective in urma aplicarii programelor de restructurare; c) in urma lichidarii, restructurarii/sau privatizarii unor agenti economici apar concedieri colective care afecteaza mai mult de 25% din numarul angajatilor care au domiciliul stabil in zona respectiva; d) rata somajului depaseste cu 25% rata somajului la nivel national; e) sunt lipsite de mijloace de comunicatie si infrastructura este slab dezvoltata. Zona functional^ parte din teritoriul unei localitati in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta

(zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc.). Zonificarea functionala este actiunea impartirii teritoriului fn zone functionale. Zona de protectie suprafete in jurul sau in preajma unor surse de nocivitate, care impun protectia zonelor invecinate (statu de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor, puturi seci, cimitire, noxe industriale, circulate intensa etc.). Zona protejata suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime si volumetrie.

L E G E A

nr. 3 5 1 *

din 6 iulie 2001

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati

Publicata in M. Of. nr. 408 din 24 iulie 2001

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1. Se aproba Planul de amenajare a teritoriului national Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati, potrivit anexelor nr. I-V care fac parte integranta din prezenta lege. Art. 2. (1) Reteaua nationala de localitati este compusa din localitati urbane si din lac^ilaJjLuitala, ierarhizate pe ranguri, potrivit anexelor nr. ll-IV. (2) Potrivit prezentei legi, ierarhizarea localitatilor pe ranguri este urmatoarea: a) rangul 0 Capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana; b) rangul I municipii de importanta nationala, cu influenta potentials la nivel european;
* Legea nr. 351 a fost adoptata de Senat si Camera Deputalilor tn sedin[ele din 14 mai 2001 si, respecliv, 12 iunie 2001 si a lost promulgata prin Decrelul nr. 489 din 4 iulie 2001.

47

Legea nr. 351/2001

Legea nr. 351/2001

c) rangul II municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru tn reteaua de localitati; d) rangul III orase; e) rangul IV sate resedinta de comuna; f) rangul V sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor. Art. 3. (1) Trecerea localitatilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populatiei prin referendum si a institutiilor implicate, in conditiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi si calitativi minimali prevazuti In anexa nr. II, pentru localitatile urbane, si in anexa nr. IV, pentru localitatile rurale. (2) Principalii indicatori, elementele si nivelurile de dotare prevazute de lege pentru ierarhizarea localitatilor urbane si rurale vor sta la baza criteriilor de stabilire a impozitelor si taxelor. Art. 4. In zonele lipsite de orase pe o raza de 25-30 km Guvernul, cu participarea autoritatilor adminis-tratiei publice locale, va actiona tn mod prioritar pentru: a) modernizarea unor localitati rurale cu rol de servire in zona de influenta; b) declararea de noi orase, promovand programe speciale de coparticipare la sustinerea financiara a dezvoltarii institutional, necesare in vederea infiintarii acestor noi orase. Art. 5. Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, in urma consultarii prin referendum local a populatiei din unitatea administrativ-teritoriala de la care se preiau localitatile rurale si a populatiei din unitatile administrativ-teritoriale care preiau localitatile rurale in cauza, pe baza documentatiei prin care se atesta fndeplinirea conditiilor minime cuprinse in anexa nr. IV. Art. 6. Pentru dezvoltarea echilibrata a localitatilor urbane si rurale Guvernul, cu participarea autoritatilor administratiei publice locale, va actiona pentru sprijinirea si revitalizarea unor comune cuprinse in anexele nr. IV si V, in care s-au produs scaderi accentuate de populatie in ultimii 30 de ani. Art. 7. (1) In vederea dezvoltarii echilibrate a teritoriului din r.cna Capitalei Romaniei si a municipiilor de rangul I unitatile administrativ-teritoriale de baza din aceste zone se pot asocia intr-un paneneriat voiuntar_jn scopul infiintarii de zone metropolitane aferente spatiuiui urban."" Asocierea contribuie la intarirea complementaritatilor fntre aceste unitati si factorii de decizie interesati in de-voitarea teritoriului. 48

(2) Zonele metropolitane prevazute la alin. (1) functioneaza ca entitati independente fara personalitate juridica. (3) Zonele metropolitane pot functiona pe un perimetru independent de limitele unitatilor administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritatile administratiei publice locale. Art. 8. Asociatia zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale si cu consultarea populatiei in conditiile legii; in a carei raza teritoriala s-a constituit, adopta programul de dezvoltare a zonei. Art. 9. fn vederea optimizarii evolutiei marilor aglomerari urbane, prin lege se pot Tnfiinta in cadrul acestora zone de dezvoltare. Legea va prevedea perimetrul, durata de functionare, cadrul institutional de administrare, precum si facilitatile acordate. Art. 10. fn vederea protejarii elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a localitatilor urbane si a asigurarii de spatii de agrement si recreare, in planurile urbanistice elaborate si aprobate potrivit legii se va prevedea fnfiintarea de centuri sau zone verzi in jurul Capitalei Romaniei si al municipiilor de rangul I. Art. 11. Planurile de dezvoltare nationala, regionale, inclusiv cele transfrontaliere si de dezvoltare pentru integrarea fn spatiul european, precum si cele sectoriale se vor elabora pe baza prevederilor sectiunilor Planului de amenajare a teritoriului national Cai de comunicatie, Ape, Zone protejate, Reteaua de localitati, Zone de rise natural, precum si ale altor sectiuni ale Planului de amenajare a teritoriului national aprobate prin lege. Art. 12. Nerespectarea prevederilor prezentei legi conduce la anularea actelor, inclusiv a masurilor si prevederilor de dezvoltare enumerate la art. 11. Art. 13. Autoritatile administratiei publice centrale si ale administratiei publice locale vor coopera pentru asigurarea apiicarii prevederilor prezentei legi.
ANEXA Nr. I
D E F t N I R A; principalilor' termeflr utHlzaj^
1

2. Locatitate

urbanS

3. LocaJftate mrali

(sal)

forma de asezare stabi.13 a populatiei In teritoriu. alc&tuind un nucleu de viata u m a n i ' cu structuri ?i m&rimi variable. di1eren]ia1e \n tunc^te de specrficul activitaplor de produclie dominanta ale locuitorilor. caracteristicile organizarii administrativ-tetitoriale. riumarul de locuilori. caracterul londului constnjit gradul de dotare sociai-culluiala si de echipare tehnico-edilitana~ In functie de spectTicul fi de poriderea activrtatii economice dominante, de numarul de locuilori. caracterul fondului construit. densitatea populatiei $i a locuintelor. de nivelul de dotare sociaf-culturala $i de echipare tehnica localitatile se impart in doua man crupe localitati urbane si localitati rurale. - - localitaie Tn care majoritatea resurselor de munca este ocupata in activitap neagricoie cu un nivel diversificat de dotare si echipare. exercitand o influenta socioecor>omica Constanta si semnificativa asupra zonei inconjuratoare. Iccalttate in care:. a)majoritatea torjei de munca se afia concentrata tn agriculrura. sifvicultura. pescuit. olerind un mod specific si viabil de v i a t i locuitorilor sai, si care prin politicile de mcoemtzare Isi va pastra si In perspectiva specificul rural;

C.L.D., 111/2001

49

Legea nr. 351/2001

Legea nr. 351/2001

b) majoritatea tortei de muncS s e afla Tn arte domenii decal cele agricole, sHvice, piscicote, dar care oferd fn prezent o dotare insuficierrta necesari fn vederea dedarare ei ca oras si care, prin politicite de echipare si de modemizare, va putea evolua sore bcalitatfle de tip urban. 4. Un'ttafi administrativteritoriale 5. Oras potrivit legii unitatile administrativ-teritoriale sunt comunele, orasele si judefele. Unitatile administrativ-teritoriale de baza" sunt orasele si comunele care cuprind una sau mai multe localitati. unitate administrativ-teritoriale de baza alcatuita fie dintr-o singurS localitate urbane, fie din mai multe bcalrtati, dintre care eel pu)in una este bcalitate urbana. Ca unitate administrativ-teritoriala de baza si ca sistem social-economic ?i geografic orasul are dou5 componente: a) componenta teritoriala intravilanul, care reprezinta suprafata de teren ocupate sau destinate constructiilor si amenajaritor (de focurt, sodal-cutturale, industriaie, de depozitare, de producjie, de circulate, de recreare, de corner! etc.) si extravilanul care reprezinta restuf leritoriului administrativ al orasului; b) componenta demografica socioeconomica, care consta In grupurile de populate si actjvitejile economics, sociale si politico-administrative ca se desfasoara pe teritoriul bcalita{ii. Dimensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii, dezvoltarea sa fund strans corelaU cu cea a teritoriului caruia i i apartine. Orasele care prezinta'o insemnatate deosebita in via[a economica. social-politJcS si cultural-stiintifica a |ani sau care au condifii de dezvoltare in aceste directii sunt dedarate municipii. unitate administrativ-teritoriala de baza care cuprinde populatia rurala reunite prin comunitatea de interese si traditii, alcatuita din unul sau mai multe sate, in funcjie de c o n d y l e economice, social-culturale, geografice si dernografice. Satele in care isi au sediul autoritatile publice ale comunei sunt sate rasedinja. 7. Teritoriu administrativ suprafata delimitata prin lege pentru judeje, municipii, orase si comune. Este constituit din suprafata agncoie (teren arabil, pasuni si fanete, vii si livezi), suprafata fondului forestier, suprafata ocupate de construct); $i amenajari de infrastructure (cai de comunicatie, aftele decit cefe apartin5nd domentului public al slatului, echipare energetica. lucrari de gospodarire a apelor}, ape si batji si suprafata aferenta intravilanului (construcfii si amenajari), delimitata prin planurile urbanistice. totalitatea localitatilor de pe un teritoriu (national. jude(ean, zona functionala), ale caror existenja si dezvoltare sunt caraderizate printr-un ansamblu de relajii desfasurate pe multiple ptanuri (politico-administrativ, social-cultural, economic etc.). Reteaua de bcaiitali este constrtuita din localitati urbane si localitati rurale. asigurandu -se un sistem de servire a populatiei eficient din punct de vedere economic si social si o dazvoltare echilibrata a focafitatilor in teritoriu. Jexpfesfe a imporiat"^ actuale si in perspective .mediate a unei localitati in cadrul retelei din punct de vedere administrativ, politic, social, economic, cultural etc., in raport cu dimensiurale ariei d e influenta polarizate si cu nivelul de decizie pe care tl implica in aiocarea de resurse. Aceasta importanta trebuie s i isi gaseasca corespondentul si in nivelul de modernizare. zona constituita prin asociere, pe baza de partenerial voluntar, intra marile centre urbane (CapitaJa Romaniei st municipiile de rangul I) si localitSjile urbane si rurale aflate in zona (mediate, la distanfe de pane la 30 km, intra care s-au dezvoltat relafii de cooperare pe muftipte pfanuri. zona delimitata in jurul Capitalei Romaniei si al municipiilor de rangul I, in vederea prolejartt elementebr cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a acestor municipii si a asigurarii spajiilor suplimentare de agrement si recreare. perimetru delimitat in cadrul teritoriului administrativ al unui municipiu sau in cadrul unei zone metropolitane in care se propun unele fadliteti de nature fiscala, in scopul favorizarii dezvoltarii economice prin atragerea de investifij de capital strain sau autohton. teritoriul si localitatile care inconjoara un centru urban si care sunt infiuenjate direct de evolujia orasului si de relatiile de mterconditionare sj de cooperare care se dezvolta pe linia activftSJilor economice. a aprovizbnarfi cu produse agroalimentare, a accesufui la dotarile sociale si comerciale. a echiparii cu elemente de infrastructure si cu amenajari pentru odihna, tecreere si turism. Dimensiunile zonei de influenja sunt in relate directa c u marimea si cu functiunile centrului urban polarizitor. sistem de tocalitati invecinate intre care se stabHesc relajii de cooperare eevrtomtea, soctala si culturala, de amenajare a teritoriului sj de protectie a mediului, echipare tehnico-edilrtara, fiecare pastrandu-^i autonomta administrative. H. ol. 0 1.1. 1.2. 13. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7.

ANEXA Nr, II
LOCALITAJI URBANE 1.0 Principal!! Indicatori cantitatlvi si calitativi minimal! de def Inlre a localitatilor urbane') fc-tdcatori minimab 1 Numar de locuitori Poputatia ocupata in activitati neagricole (% din totalul populatiei ocupate) Dota/ea bcuintelor cu instalafii de aliment are cu apa (% din totalul bcuintelor) Dotarea focuintefor cu baie ?i WC in locutnta (% din totalul bcuintelor) Numa; de paluri in spitale la 1.000 de locuitori Numar de medici care revin la 1.000 de locuitori Unita(i de invatamant MunibpHJ 2 25.000 85 * 80 75 10 2,3 postliceal Oras 3 5.000 75 70 55 7

1.8.

Dotari cuHurale si sportive

1.9. 1.10. 1.11.

Locuri in hoteluri Strazi modemizate (% din lungimea totala a stiazikx)

1.8 liceal sau afta forma de invatamant secundar sali de spedacoi. sali de spectator, eventual biblioteci publice, spafii teatre, institutii muzbale, biblioteci publice^stadbn, saH pentru activitati sportive de sport 50 100 60 70 60 stafie de epurare cu treapta mecanica si b b b g i c a 50 60 50 stafie de epurare cu treapta mecanica

Strazi cu retele de distributie a apei (% din lungimea totala a strazibr) 1.12./ Strazi cu condude de canalizare ("4 din lungimea totala a strazibr) l' 13. Epura/ea apebr uzate 1.14. Strazi cu retele de hidranti exlerbri pentru stingerea incendiibr (% din lungimea totala a strazibr) Spa|ii verzi (parcuri, gradini publice, scuaruri) m Aocurtof Oepozit contralat de deseuri, cu acces asigurat
z

8. Re}ea de iocatiiafi

70 15 pare public

60 10 gradina pubiica

1 15. 1.16.

9. lerarfiizarea functionala clasificarea localitatilor pe ranguri in functie de importanta in rejea si de roful teritorial, a bcalitaplor urbane si rurale 10. Rang

'J ti prf vi5td muruopi ?i ofas in care no sum inc3 aiinsi ndcatixii cantiUtM p caliutivi minimali.

2.0. lerartiizarea locaTitdfllor urbane existente pe ranguri Rangul 0 1 II III Sututul bcaliultn municipiu. caprlaia municipp municipii orase TOTAL LOCALITATI URBANE: Numirul d locah'tin 1 11 81 172 265

c) identitate proprie: idenWicafea caracterului specific al orasului simultan cu constiinja apartenentei sale la grupa ofasebr de acelasi rang. 3 3 Acceslbilttate: La nivel international, paneuropean: accesibililate direda la refeaua majora de cai de comunicatii paneuropene (rutiere, feroviare, navale si aeriene) La nivel nafional: accesibilitale la reteaua de cai de comunicatii nationals (autostrazi, drumuri expres. cai ferate cu viteza mare/sporita, cai navigabfle maritime sau fiuviale, porturi, aeroporturi). 3.4. FuncJIunl e c o n o m i c e : baza economica la mail nivel tehnobgic si flexbila (sedor secundar, servicii productive, social-cufturale si de natura informatica). 3.5. Nivel dedotare/echlpare: Localita{ile asigura un potential de gazduire/primire a unor functii si ech'ipamente ale caror irnportanta, caiitate si capacitate corespund standardelor/cerintelor europene. Caraderul international sau european al acestor bcalrtati consta in caracterul ?i dimensiunea intemationala sau europeana a tunct>ibr si echipamentebr tor.

11. Zona metropothana

12. Centura verde

13. Zona de dezvoltare

14. Zona* de influenfa

15. Stslem urban

3.0. Elemente si nivel de dotare ale localitatilor urbane de rangul 0 si ale localitatilor urbane de rangul I 3.1. Localizare geografica favorabila: Situare geostralegica de interes international sau european, constrtuind centre de dezvoltare si atractjvitate, localizate in lungul axelor majore de cai de comunicatie de importanta internajionala/europeana, 3.2. Populatie: a) numar important de locuitori: minimum 200.000 de locuitori; b) formare profesbnala de inafta speciaiizare: fort,a de munca cu o calilicare superioara si pregatire continua, C2{acttHza1a prin tlexibilitate/dmamism;

50

51

Legea nr. 351/2001

Legea nr. 351/2001

3.6. Principaleie categorli si tipuri de dotari, ech.pamen;e pentru rangu-ile 0 si I: instttu|ii de decizie politica, juridica Parlament. Guvwn. minisiere si aite institutii cen-raie, instate supreme si economica de importanta inter(Curtea Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Consiliui Legisiail"-'), national, nationala sau regionala: ambasade e'c, sedii ale adminaratiei publice locale, sedj; de servicii descentralizate teritoriu ale mintferebr si ale altor organe cent rale, judecatorii, trbunale. parchete. sedii ale organization polrtice, sedii de sindicat, fundatii, sedii ale unor organizatii neguvernamentale e*c; sedii ale filialebr organismelor Internationale, man institutii national cu caracter stwnfific de deschidere iftiernatKXrala/europeana tacademie, centre si institute national* de cercetare etc.); sedii pentru congrese si conferinte, sedii pentru expozitii si targuri, hoteluri de lux si de mare capacitate, scoli intema{ionale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan international, de arbitraj international etc. firme si banci straine, diverse alte instrtutii sodal-economice, culturale st $tiin(ifice. organizatii Internationale neguvernamentale, institutii strin|i!ic-9 straine (scoli. universitati), consulate si atte reprezentante diplomatics, comerciale. turistice etc. sedii linanciar-bancare, de asigurari, sedii ale unor organi2atii culturale si Stiintifics,
-

Nr. 9. 10. 11.

Locaiitatea Oradea Pbiest; Timisoara

Statutul iocalrtiUi municipiu resedinta de judet municipiu resedinta de judej municipiu resedinta de judet

Judetui Bihor Prahova Timis

Num&ut de VcL-im ia l ^n'jHno " ' . 3 221.824 251 3%'. 32") ' *<

- institutii nationale si regionale de reputatie internationalaVeuropeana sau active in domeniul relatiibr internal ionale/europene:

institutii straine si inlernationate cu sediu! permanent:

diferrte organizatii cu sucursale. Male si agentii in strainatate: arte dotari/echipamente: * educatie, cercetare stiintifica: * sanatate: * cuftura.

* comert, servicii comerciale prestate populatiei $i agenfibr economic!: * mass-media:

universitati, institute de invatamant superior drversificate. institute nationals de cercetrae sau filiate ale acestora; clinid universitare si spitale; muzee, teatre dramatice. de comedie, de revista, de pipusi, opera, aperet a, filarmonici. sali de concerte. sali pdivalente, man biblioteci, edituri. tipograii!; centre de comert si de afaceri burse de valori si de marfuri, servici' comerciale diversificate si de inatta calitate; sistem cu raza de difuzare si acoperire internationala/europeana sau regionala, agentii de presa, posturi nationale si regbnale de radio si tele viziune; complexuri sportive, stadioane, sali de competrtii sportive de nivel intemational/european. national sau regional, piscine, patinoare artificiale. baza tunstica si de agrement diversifieata. parcuri. grarfini botanice, zoologice, cazinouri, cluburi pentru sport si agrement etc.: agentii de protege a mediului si servicii ecdogice dotate cu echipamente specifice pentru mentinerea unui mediu de calitate (organizarea audHuiui de mediu. igiena urbana etc.), retele de alimentare cu apa, sistem colector de canalizare. statie de epurare, centre ecumenice, mitropolii, episcopii, arhidioceze. dioceze, centre ale cuttelor autorizate; aeroporturi Internationale, gari feroviare racordate la reteaua europeana. servicii de posta cu acoperire intematbnala, institutii specifice si racordate la organizatii intematbnate.

sport, agrement:

protects mediului:

- alimentare cu apa si canaiizare: * culte; * transport/comunica|ii: * ordine public!, apararea (arii si siguranfa nationala: 3.7. Localitati urbane de rangul 0

Numarul de kxum la 1 ianuane Bucuresti 3.8. Localitati urbane de rangul t Sunt de rangul 1 urmatoarele localitati: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Locaiitatea Baciu Brasov Braila Galati Cluj-Napoca Constanta Craiova lasi Statutul focafiUtii municipiu resedinta de judej municipiu resedinta de judej sistem urban municipii resedinta de jude) municipiu resedinta de jude) municipiu resedinta de judet munidpiu resedinta de judej municipiu resedinta de judej Judetut Bacau Brasov Braila Galati Ouj Constanta Oolj lasi NumSrut de bcurtori ta l ianuane 1999 210.469 314.219 233.447 328.596 331.476 342.394 314.920 348.489 Caprtala Romaniei

4.0. Elemente si nivel de dotare ale localitatilor urbane de rangul II 4.V. Municipii resedinta de judet ~ 4 . V I . Populatie de la circa 50.000 la circa 200.000 de locuitori zona de influenta: circa 200,000-500 000 de tocuio,. 4.1.2. Raza de servire: area 6 0 8 0 km 4.1.3. Accesul la caile de cqmunicatie: acces dired la eel putin doua sisteme majore de cai de comunicav-s (Kaseu de cale ferata principal!, drumuri nationale ce tranziteaza sau pomesc din acel loc. eventual aeropo.l, poituri si's.^u girt lluviale) 4.1.4. pundiuni economice: capacitati de productie diversificate din sectorul secundar si al serviciiior productive, sx-aiculturale si informative cu raza de servire prbritar judeteana 4.1.5. Nivel de dotare-echipare: institutii de decizie politica, admisedii ale administratiei publice locale; sedii de servicii descentraiizu'9 " nistrativa, juridica de importanta teritoriu ale ministerebr si ale altor organe centrale neguvername' 'ai^. judeteana: sedii de part id, de sindicat. sedii ale organizatiilor neguvemamentei's judecatorii, tribunale, procuratura, parchet s i alte institutii jupdic = . institute de invatamant superior sau filiale ale acestora. colegii. institute educatie, cercetare stiintifica sau filiale ale unor instrtuie nationale de cercetare spital clinic universita/ sau sprtal general, spitale de soecialitate, de sanatate, asistenta sociala: salvare judeteana, asistenta de specialitate (bolt crofi.ee. persoane cu na-dicap, recuperari functionale, centre psihiatrice), camine de batrani. cerlre de recuperare, orfelinate etc.; case de curiura cu sali de spedacol, eventual teatre. sali de concert DO expozrjie, de conferinte. safi pdivalente, cluburi, muzee, biblioteci. editu tipografii etc.; comert, servicii comerciale pre centre comerciale, camere de comert, centre de afaceri, burse de vaion state populatiei si agentilor econosi de marfuri, magazine specializate pentru vanzart cu ridicata s* C-J mic!: amanuntul, magazine de prezentare. servicii dive s'i'cate de inal'S cah'ate, posibilhat) de organi2are a unor targuri imiioria: turism: hoteluri de 3 stele cu eel putin 200 de tocun; mass-media judeteana (posturi de radio si de televiziune). publicatii -o "J; mass-media: ene sau penodice; sucursale sau filiate ale unitatilor linanciar-bancare si de asigjra/i; finante. banci, asigurari: zone de recreare si agrement, gradini zootogice. sili Je compeMti sportive sport, agrement de nivel na|ional/regional. judetean. stadioane st aite dot an diversiiicala pentru petrecerea timpului Itoer si sport (sali polwalente, terenuri de sport, piscine, eventual patinoare artificiale etc.). - agentii de proted'e a mediului si servicii dotate cu echipamente specifice protedia mediului: pentru mentinerea unui mediu de calitate si a igiene: urbane, - retele de alimentare cu apa. sistem colector de canalizare, statie alimentare cu apa si canalizare' epurare, - lacasuri de cult, episcopii. sedii eparhiale. vicariate, subcentre ale curtelot curte: autorizate, gari, autogari, transport in comun, centrale telefonice automata, fax, pos(a transport/comunicatii: etc: - institutii specifice cerinteior la nivel judejean. ordine, securitate: 4.2. Alte municipii ' de regula intre 25,000 si circa 70.000 de locuitori; ^4.2.-1. Populatie dm zona de influenta: intre circa 30.000 si circa 100,000 de locuitori
r r Ti

4.2.2. Raza de servire: circa 20 km 4.2.3. Accesul la ca'ls d comunicatie: acces direct la calea ferata. drum national, drum judetean si accese facile ale localitatilor din zona de influenta 4.2,4 Functiuni economice. capacitati de productie diversificaie din sedorul secundar si tertiar, eventual si din agricuttura 4.2.5. Nivel de dotare-echipare administrate publica, autorrtati sedii ale administratiei publice locale; judecatorie, parchet, sedii de partid. judecatoresti, partide pojitce, de sindicat si alte asociatii, sindicat: - educatie. cercetare stiintifica. gimnazii. licee generale si de specialitate, colegii, scoli de maistri; filiale ale unor institute de cercetare.
e

52

53

Legea nr. 351/2001

Legea nr. 351/2001

sanatate, asistenta sociala: cultura: comert,, servicii comerciale:

turism: finanje, banci, asigurari: sport, agrement:

prctectia mediului: alimentare cu apa si canalizare: cufte: transport/comunicatii: ordine, securitate: 4.3. Localitip' urbane de rangul II Sunt de rangul II urmatoarele localitati: Mr, CTl. 1. 2. 3, 4, 5. 6, 7, 8. 9. 10, II. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 16. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. Localrtaiea Aiud Adjud Alba lulia Alexandria Arad Baia Mare Barlad Bistrita Blaj Botosani Brad Buzau Calafat Caracal Caransebes Carei Calarasi Campia Turzii Campina Campulung Campulung Moldovenesc Codlea Curtea de Arges Dej Deva Dorohoi Dragasani Drobeta-Tumu Severin Fagaras Falticeni Fetesti Focsani Gherla Giurgiu Hunedoara Must Lugoj Mangalia Medgidia Medias Miercurea-Ciuc Motru

spital genera), static de sarvare, cfcpensar, leagan de copii, crese, camine de batrani; case de cultura, cinematograf, biblioteci publice, muzee. sali de expozr|ie, club etc. - untta(i comerciale diversificate: magazine universale si specializate, supermagazine, piaja agroafimentara; unftati pentru prestari de servicii drversificate si/sau flexibile; - hotel de 3 stele cu minimum 50 de kxuri; sucursale sau filiale ale unitatilor financiar-bancare si de asigurari; stacfoane, terenuri si sali de sport (competitii de nivel judetean sau local), arte spafii destinate sportului, gradini publice si alte spa|ii verzi amenajate pentru petrecerea timpului fiber; - servicii <kiaie cu echipamente specifice pentru protec)ia mediului, monitorizarea emisiilor poluante si igiena urbana; retele de alimentare c u apa, sistem colector de canalizare, stajie de epurare; protopopiate, parohii; gara, autogara, posta, centra!! telefonica; politie, obiective specifice.

Nr. at 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58, 59. 60. 61. 62. 63 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74 75. 76. 77. 78 79. 80. 81.

Locaiitatea Odorheiu Secuiesc Oltenita Onesti Orastie Orsova Pascani Petrosani Piatra-Neam) Pitesti Radauti Ramnicu Sarat Ramnicu Valcea Reghin Res'ifa Roman Rosiori de Vede Satu Mare Sacele Sebes Sfantu Gheorghe Sbiu Skjhetu Marmatiei Sighisoara Slatina Sbbozia Suceava Targoviste Targu Jiu Targu Mures Targu Secuiesc Tarnaveni Tecuci Tulcea Tumu Magurele Turda Urziceni Vaslui Vatra Dornei Zalau

Statutul localitalii municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu

Judetul Harghita Calarasi Bacau Hunedoara Mehedinti lasi Hunedoara Neamt Arges Suceava Buzau Valcea Mures Caras-Severin Neamt Teleorman Satu Mare Brasov Abe Covasna Sibiu Maramures Mures Oft lalomi|a Suceava Dambovita Gorj Mures Covasna Mures Galati Tulcea Teleorman Cluj Jalomrja Vaslui Suceava Salaj

Numarul de kxuton la 1 anuarie 1999 39.661 31.434 60.507 24.354 15.379 45.898 50,964 124.859 187.001 32.151 42.125 119.791 38.925 93.590 61.603 36.603 130.072 29.967 29.475 66.896 169.299 44.433 36.222 87.137 56.310 118.311 99.086 98206 164.928 22251 29.828 46.785 95.957 35.527 60.998 19.088 79.070 17.864 71.148

resedinta de judej resedinta de judej

resedinta de judet resedinta de judej

resedinta de judet

Statutul bcaliti(ii municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu municipiu

Judetul Alba Vrancea Alba Teleorman Arad Maramures Vaslui Brstrita-Nasaud Alba Botosani Hunedoara Buzau Dolj Oil Caras-Severin Satu Mare Calarasi Cluj Prahova Arges Suceava Brasov Arges Cluj Hunedoara Botosani Valcea Mehedinji Brasov Suceava lalomr}a Vrancea Cluj Giurgiu Hunedoara Vaslui Timis Constanta Constanta Sibiu Harghita Gorj

Numarul de bcurton la 1 ianuarie 1999 28.909 20.776 72.615 58.651 184.290 150.613 78.633 87.355 21.819 128.591 16.075 147.627 21.227 39.276 31.199 25.590 77.669 29.852 40.569 43.634 21.862 24.814 34.867 41.120 76.498 35.298 22.499 118.069 44.535 33.867 36,649 98.581 24.232 72.763 79.967 33 320 49.028 43.924 46.783 62.543 46.819 25.860

resedinta de jude( resedinta de judej

resedinta resednja resedinta resedinta

de de de de

judet judet judet judet

resedinta de judet resedinta de judet resedinta de judet

resedinta resedinta resedinta resedinta resedinta resedinta

de de de de de de

judet judej judej judet judej judej

resedinta de judet

resedinta de judet resedinja de judej

resedinta de judet

resedinta de judet

resedinta de judet

resedinta de judet resedinta de judet

resedin|a de jude!

5.0. Elemente si nivel de dotare ale localitatilor urbane de rangul 5.1. Populate: de regula de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori; din zona de influenta: intre circa 5.000 si 40.000 de locuitori .2. Raza de servire; circa 1020 km 3. Accesul la caile de comunicatie: acces direct la drum national sau jude Jean, la centrul de rang superior si legaturi facile cu localitatile din zona de influenta 5.4. Functiuni economice: capacitati de productie din domeniul secundar (industrie preiucratoare si constructii), terfiar (servicii sociale si comerciale) si prjmar (industrie extractive, agricultural, piscicuftura, sirvtcuKura) 5.5. Nivel de dotare-echipare: administra|ie publica, autoritaji primarie, judecatorie, parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asocia(S; judecaloresti si asocial: invatamant prescolar, primar, gimnazial, Gceal; educatie' spital general sau sectie-spHal, maternitate. dispensar policing, sta|ie de sanatate. asistenja sociala: salvare, cresa, farmacie, camin de batrani; casa de cultura, cinematograf, biblioteci publica, muzee, sala de expozitii, club etc. cultura: magazine universale si magazine specializate, piaja agroalimentara; corned,, prestari de servicii: hotel de doua stele cu minimum 50 de kxuri; turism: sucursale sau filiate de band, institutii de credit si soctetati de asigurare, C.E.C.; finance-band, asigurari: terenuri, eventual stadion mic, sali de sport, eventual pentru compet^i locale, gradini pubfice st a t e spati verzi amenajate; sport, agrement: serviciu de protectie a mediuiri; protectia mediului:

54

55

Legea nr. 351/2001

Legea nr. 351/2001

alimentare cu ap5 si canalizare: cuHe: transport-comunicatii: ordine, securitate: 5 6. Localitati urbane de rangul III: Sunt de rangul III urmatoarele localitati: Nr. at. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. Locaiitatea Abrud Agn'rta Alesd Anina Aninoasa Avrig Azuga Babadag Baia de Arama Baia de Aries Baia Sprie Bals Baraott Basarabi Baicoi Baile Govora Baile Herculane Baile Olanesti Baile Tusnad Bailesti Balan Bectean Beius Beresti Bicaz Bocsa Boldesti-Scaeni Bolintin-Vale Borsec Borsa Breaza Brezoi Budesti Buftea Buhusi Bumbesti-Jiu Busteni Buzias Cavnic Calan CalimSnesti-Caciulata Campeni Cehu Silvaniei Cemavoda Chisineu-Cris Cisnadie Comarrvc Comanesti Copsa Mica Corabia Costesti Covasna Cristuru Secuiesc < Cugir Curtici Darabani Statutul Iccaliiaiii oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras eras oras oras oras ora oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras .oras oras oras

retele de alimentare cu apa. sistem elector de canalizare, stajie de epurare; lacas de cult; autogara, eventual gara, posta, centraa telefonica; sedii de poli(ie si de jandarmerie.

Locaiitatea 57. Darmanesti 58. Deta 59. Draganesti-OK 60. Dumbraveni 6 1 . Eforie 62. Faget 63. Faurei 64. Reni 65. Filiasi 66. Fundulea 67. Gaesti 68. Geoagiu 69. Gheorgheni 70. Gura Humorului 7 1 . Hateg 72. Harlau 73. Harsova 74. Horezu 75. Huedin 76. lanca 77. lernut 78. tneu 79. Isaccea 80. Insurajei 8 1 . [ntorsura Buzaului 82. Jibou 83. Jimbolia 84. Lehliu Gara 85. Lipova 86. Ludus 87. Lupent 88 Macin 69 Marasesti 90. Marghita 91. Mihailesti 92. Mioveni 93. Mizil 94. Moinesti 95. Moldova Noua 96. Moreni 97. Nadlac 98. Nasaud 99. Navodari 100. Negresti 101. Negresti-Oas 102. Negru Voda 103. Nehoiu 104. Novaci 105 Nucet 106. Ocna Mures 107. Ocna Sibiului 108. Ocnele Man 109. Odobesti 110. Oravfta 111. Otopeni 112. Otelu Rosu 113. Ovidiu 114. Panciu 115. Pancota 116. Petrila 117. Piatra Olt 118. Plopeni 119. Pogoanele

Statutul localiti|u oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras or a$ oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras Bacau Timis OH Sibiu Constanta Timis Braila Dambovita Dolj Calarasi Dambovita Hunedoara Harghita Suceava Hunedoara lasi Constanta Valcea Cluj Braila Mures Arad Tulcea Braila Covasna Salaj Timis Calarasi Arad Mures Hunedoara Tulcea Vrancea Bihor Giurgiu Arges Prahova Bacau Caras-Severin Dambovita Arad Bistrifa-Nasaud Constanta Vaslui Satu Mare Constan|a Buzau Gorj Bihor Alba Sibiu Valcea Vrancea Caras-Severin llfov Caras-Severin Constanja Vrancea Arad Hunedoara Oh Prahova Buzau 14.232 7.059 13.181 8.812 9.294 7.519 4.626 8.092 20.159 6217 16.598 6.290 21.245 16.740 12.507 12.260 11.198 7.446 9.955 12.886 9.833 10.416 5.614 7.501 9.081 12.283 10.497 6.667 11.491 18.647 31.409 11.803 13.070 18 650 7.161 35.889 17.075 25.532 15.112 22.868 8 422 11.365 34.669 10481 16.356 5.529 12.650 6.151 2.851 15.697 4 184 3.591 . 7.985 15.222 10.515 13.128 13.458 9.834 7.418 28.742 6.583 10.083 7.614

Judau Aba SbVj Bhcr Caras-Severin Humdoara Sbiu Prate/a Tulcea M&tacinti Aba Maramures OH Covasna Constanta Praheva Valcea C/a;-Severin Valcea Harchrta Oolj" Harghita Bisttfa-Nasaud Bihcr Galati Meant Caras-Severin Prahova Giurgiu Harghita Maramures Prahova Valcea Calarasi llfov Bacau Gorj Prahova Timis Maramures Hunedoara Valcea Aba Salaj Constanta Arad Sibiu Prahova Bacau Sibiu Olt Arges Covasna Harghita Alba Arad Botosani

Numarul de locuitori 1 ianuaria 1999 6.803 12.115 10.852 10.594 6.108 16.215 6.119 10.878 5.724 4.877 15.735 23.147 10.464 11.070 20.234 3.147 6 051 4.814 1.B02 22.231 9.295 12.033 12.089 3 926 6.911 19.023 11.505 11.464 3.109 27.247 18.863 7.589 9 596 19.617 21.993 11.882 11.787 8 128 5.494 14.714 8.923 8.587 8.468 20.514 8.724 17.204 13.532 26.237 5.157 21.932 12.091 12.306 11.291 30.244 9.762 12.002

56

57

Legea nr. 351/2001

Legea nr. 351/2001

ft. at 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 126. 129. 130. 131. S32. 133. 334. 135. 136. 1137. 138. 139. 1140. 141. 142. 143. 144. 145. H46. 147 T48. 149, 150. T51. 1,52. 153. 154. 155 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166, 167 168 169 170 171 172

Localitalea Predeal Pucbasa Rasnov Rovinari Rupea Salonta Saveni Sangeorz-Bai Sannicolau Mare Scornkesti Sebis Segarcea Seini Simeria Sinaia Site! Slank Slanic Moldova Solca Sovata Strehaia Sulina Simleu Silvaniei Stet Talmaciu Tasnad Targu Bujbf Targu Carbunesti Targu Frumos Targu Lapus Targu Neamt. Targu Ocna Techirghiol Teius Titu ' Toplita Topoloveni Tandarei ticleni Uricani Urla(i Vatea lui Mihai Vascau Vale nil de Munle Vanju Mare Victoria Videle Viseu de Sus VlahHa Vulcan Zarnesti Zimnicea Zlatna

SaMul 1ocatta$t oras oras oras oras oras oras oras ora$ oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras ora? oras oras oras oras. oras oras, oras oras oras oras oras oras or*s oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras oras

Ju6sji Brafov Dambovita Brasov Gorj Brasov Bihor Botosani Bistrita-Nasaud Timis Olt Arad Dolj Maramures Hunedoara Prahova Suceava Prahova Bacau Suceava Mures Mehedin|i Tulcea Salaj Bihor Sibiu Satu Mare Gala|i Gorj lasi Maramures NearrrJ Bacau Constanfa Aba Dambovita Harghita Arges lalomita Gotj Hunedoara Prahova Bihor Bta Prahova Mehedint'i Brasov Teleorman Maramures Harghita Hunedoara Brasov Teleorman Aba

Numatuf da loajtori la 1 ianuanf 1999 6J35 16.489 16.242 12.603 6.246 20.006 8.685 10.702 13.007 13.751 6.829 8.704 9.439 14.571 14.636 10.003 7.249 5.375 4.687 12.219 12.564' 5.140 17.053 9.466 9.147 10.188 8.044 9.338 13.763 14.139 22.634 14.184 7.388 7.338 10.711 16.839 10.329 14.591 5.205 12.177 11.858 10.665 3.032 13.898 7.074 10.896 12.498 18.444 7.392 33.186 26.520 16.787 9.254

Zona

Juoetut

SuprafatA onentatni (ha) 36.115 30.834 80.898 147.847 84.586 57.019 82.339 223.944 177.423 177.423 33.764 65.823 184.012 283.599 102.778 79.882 182.660 152.554 53.713 206.267 29.019 75.393 104.412 111.983 111.983 41.417 48.481 89.898 82.187 44.716 68.322 195.225 118.290 59.072 177.362 49.789 46.054 95.843 134.037 43.213 22.398 222.906 422.554 159.832 228.597 388.429 59.288 13.203 94.792 33.965 201.248

Num&ni 6a locuitori la 11anuarie 1999 13.774 11.896 30.857 56.527 42.396 32.323 44.999 119.718 101.701 101.701 12.432 36.148 118.507 167.087 38.230 38.714 76.944 30.200 7.016 37.216 8.329 37.007 42.336 31.469 31.469 24.173 14.035 38.208 31.459 19.054 40.952 91 .207 73.208 29.437 102.645 31.724 24,723 56.447 66.819 35.951 12.710 99.720 215.200 96.782 75.311 172.093 15.372 4.506 72 .921 13.966 106.765

Numinil 6a comune 4 2 10 16 13 10 14 37 21 21 4 11 35 50 17 11 28 12 6 18 3 10 13 13 13 5 7 12 11 8 14 33 17 7 24 9 8 17 20 8 4 28 60 29 22 51 7 2 13 4 26

NumanJ de sale 15 6 26 47 52 27 50 129 52 52 41 74 279 394 72 31 103 83 28 111 19 60 79 70 70 33 52 85 67 42 104 213 89 39 128 31 41 72 176 50 28 198 452 241 149 390 27 5 26 17 75

Zona 3

Braila Calarasi lalomita Total zona 3 Arges

Zona 4

on
Teleorman Total zona 4 Zona 5 Zona 6 Dolj Total zona 5 Dolj Gorj Valcea

..' Total zona 6

Zona 7

Dolj Mehedinti Total zona 7 Arad Timis Total zona 8 Arad Bihor

Zona 8

Zona 9

j Total zona 9 Total zona 10

Zona 10 Zona 11

Salaj Maramure? Salaj Total zona 11 Bistrita-Nasaud Cluj Mures Total zona 12 Botosani la?i Total zona 13 la?i Vaslui Total zona 14

Zona 12

Zona 13

Zona 14

Zona 15

Bacau la?i Neamt Vaslui Total zona 15

6.0. Zone lipsite de orase pe o razS de circa 25-30 km, care necesita ac|iuni priorltare pentru dezvoltarea de localitati cu rol de servire intercomunaia Jude|ul Constanta Tulcea Total zona 1 Zona 2 Constanta Total zona 2 5uprala|a onentabva (ha) 147.156 181.397 328.553 157.150 157.150 Numeral 09 bouilon la 1 ianuaria 1999 25.769 39.719 65.488 36.160 36.160 14 22 31 52 83

Zona 16

Buzau Vrancea Total zona 16 Braila Buzau Galafi ' Vrancea Total zona 17

Zona 17

51 51

NOTA: Reprezentarea grafica a zonelor cuprinse in prezenta anexa este redatl in anexa nr. Ill,

58