Riscul industriei chimice i petrochimice

Tipuri de poluare

Activitile specifice de explorare, exploatare, tratare, separare, transport, prelucrare i depozitare desfurate n industria petrolului au un impact negativ asupra mediului nconjurtor.
Poluarea aerului Poluarea apei Poluarea solului si a panzei freatice Poluarea sonora

Poluarea aerului
n ceea ce privete rafinarea petrolului, principalii poluani ai aerului sunt:dioxidul de sulf, oxizii de azot, compuii organici volatili (fenoli, hidrocarburi etc.), acizi, iei, monoxid de carbon, aldehide, amoniac, pulberi. Ca surse de poluare importante pot fi enumerate: ardere incomplet n motoare cu ardere intern, depozitarea, manipularea i vaporizarea benzinei, producia intermediarilor aromatici, utilizarea solvenilor pentru diverse scopuri,refrigeratoare. Emisiile de ageni de poluare a aerului n rafinrii provin, n principal, de la urmtoarele surse: procese de combustie; instalaii tehnologice; facle; parcuri de rezervoare; turnuri de rcire i bazine separatoare cu suprafa deschis; utilaje dinamice, tuuri de prob, ventile, flane, conducte; rampe de ncrcare - descrcare; mijloace i reele de transport auto i ci ferate.

Poluarea apei
Substanele poluante prezente n apele uzate provenite de la diverse tipuri de instalaii din rafinrii sunt impurificate cu iei, fraciuni petroliere, acizi naftenici, fenoli, compui cu sulf, oxigen, azot, sruri etc. n ceea ce privete sectorul de explorare i producie a ieiului, sursele posibile de poluare pot aprea pe tot fluxul procesului tehnologic de extracie din subteran a hidrocarburilor, acestea fiind: sonde de iei, gaze i cele de injecie ap de zcmnt; conducte de amestec iei brut; conducte de injecie ap de zcmnt; parcuri de rezervoare i separatoare (inclusiv pentru tratare), depozite iei etc. Alte surse de poluare mai pot fi: centre de colectare iei; baterii de cazane pentru producere aburi (n special la aparatele de purjare); staii de dedurizare a apei (de unde rezult ape uzate); sistemul de colectare a produselor petroliere (decantoare, habe, canale ale claviaturilor) etc.

Poluarea solului si a panzei freatice

Exist o multitudine de produse poluante care afecteaz solul i panza freatica,precum: carburani i uleiuri, produse oxigenate, reziduuri de hidrocarburi, petrol brut, alte produse rezultate n urma exploatrii (carburile alifatice saturate i nesaturate, ca i cele aromatice monociclice i policiclice). Produsele petroliere fiind nemiscibile cu apa se adun la suprafaa pnzei freatice,n straturi ce variaz de la civa milimetri la zeci de centimetri sau, n anumite zone, chiar la 2-3 metri. O alt parte din produsele petroliere din sol se amestec cu apa subteran, fcnd-o inutilizabil pentru consum sau grdinrit. Stratul de produs poluant se deplaseaz mpreun cu pnza freatic, cu viteze mari, pe distane mari, extinznd aria de poluare.

Poluarea solului si a panzei freatice

Un alt pericol este reprezentat de vaporii de produse petroliere, care se pot acumula n subsoluri de imobile, provocnd explozii sau axfixii. ntre cazurile de poluare a solului, majoritatea sunt cauzate de probleme aprute n subsol, adic fisurri ale conductelor sau ale pereilor depozitelor de combustibili.

Reziduurile solide, nedepozitate corespunztor, care pot polua solul, provin din:impuriti solide antrenate n iei, nmoluri de la epurarea apei uzate i de la tratarea apei brute, reziduuri solide provenite din operaiile de ntreinere i curire, cenu de la incineratorul de nmoluri etc.

Poluarea sonora
n rafinrii i uzine petrochimice, instalaiile se contruiesc n aer liber din motive de siguran, pentru evitarea atingerii unor concentraii de produse n limitele de explozie. Aceste instalaii radiaz zgomote fr barierele de retenie ale zidurilor, ceea ce duneaz att personalului de deservire, ct i celor ce locuiesc n apropierea zonei industriale.

Pentru rafinrii i uzine petrochimice, literatura de specialitate recomand un nivel specific de energie sonor pe unitatea de suprafa de 65 dB/m, ca medie n perimetrul platformei industriale, n timp ce n instalaii se pot accepta 75 dB/m.

n general, limita maxim admis pentru zgomotul la locurile de munc obinuite care necesit o solicitare redus a ateniei este de 90 dB (A), nivel acustic echivalent continuu sptmnal.

Poluarea sonora
Dintre sursele de poluare sonor din rafinrii, se pot meniona: - compresoare i turbocompresoare -ventilatoare i turbosuflante -instalaii de ventilare -conducte prin care se vehiculeaz gaze cu viteze mari -pompe i electropompe -centrale termoelectrice -ventilatoare, generatoarele de energie electric, compresoarele cu piston pentru furnizarea aerului comprimat, arztoarele de la cazanele de abur - cuptoare (sursa cea mai important de zgomot o constituie arztoarele, ventilatoarele de tiraj forat, supapele de reglare i suflantele).

Efectele poluarii datorate industiei petrochimice

Efectele poluanilor specifici rafinrii petrolului degajai n atmosfer se pot manifesta asupra: omului (deteriorri serioase ale strii de sntate), vegetaiei (cloroze i necroze, reducerea fotosintezei i a transpiraiei), apei i solului (creterea aciditii apei, a opacitii acesteia, afectarea faunei i florei acvatice, a florei spontane i de cultur etc.), construciilor (degradarea accelerat a materialelor de construcie, coroziunea, mtuirea, gurirea metalelor etc.) i instalaiilor (apar probleme la instalaiile electrice datorit corodrii contactelor i a cablurilor etc.).

Efectele poluarii datorate industiei petrochimice

Emisiile poluante pot determina o gam larg de efecte, ncepnd de la mirosuri dezagreabile pn la deteriorri serioase ale sntii oamenilor (smogul de la Londra din 1952 a cauzat 400 de mori i multe alte dezastre ecologice). Pe lng faptul c inhaleaz poluanii din atmosfer, oamenii i ingereaz cu alimentele i apa, aceasta avnd efect asupra sntii lor. Nu sunt de neglijat efectele pe termen lung al inhalrii acestor poluani. Cel mai afectat este traiectul respirator, efecte regsindu-se i asupra sistemului circulator, asupra rinichilor, a sistemului imunologic i asupra celui nervos, asupra formrii sngelui.

Efectele poluarii datorate industiei petrochimice

Deversarea de ctre rafinrii a unor ape uzate cu un coninut mare de poluani poate afecta apele receptoare, n special prin modificarea pH-ului, prin consumarea oxigenului dizolvat sau printr-o toxicitate care afecteaz calitatea apei receptorilor, respectiv flora i fauna acestora. Produsele petroliere poluante, n special hidrocarburile, prezint risc de nocivitate, afectnd calitatea apelor subterane, care devine improprie utilizrii pentru mult vreme (apa potabil, pentru irigaii sau diverse utilizri industriale). De asemenea, prezint riscuri pentru sntatea uman, pentru mediul bio i pentru vegetaie, compuii aromatici avnd un puternic caracter mutagen i cancerigen i, nu n ultimul rnd, afecteaz securitatea mediului, prezentnd riscuri de explozie i de incendiu, atunci cnd produsele petroliere care plutesc pe pnza freatic ajung n subsolul diverselor construcii.

Efectele poluarii datorate industiei petrochimice

Odat ajunse n subteran, produsele petroliere sufer transformri chimice importante, viteza de degradare a produselor petroliere n sol fiind o funcie de gradul de aerare al solului poluat. Astfel, solul poate fi supus unor fenomene ce afecteaz toate funciunile sale: fizice, fizico - chimice, chimice, biologice i biochimice. Zgomotele de diverse proveniene, n funcie de nivelul lor de trie,genereaz efecte de natur i gravitate diferite asupra omului, cum sunt: efectele psihice nedorite, hipertensiune arterial, surditate, gastrite sau ulcer duodenal. Efectele vibraiilor i zgomotelor se manifest prin deplasri relative, ruperi ale ligamentelor sau chiar hemoragii ale organelor interne, funcie de energia i direcia lor de aciune. Vibraiile pot avea efecte nsi asupra anumitor pri ale corpului omenesc (minile), asupra utilajelor (care se concretizeaz n fenomenul de oboseal a materialelor).

Efectele deseurilor din petrochimie asupra organismului uman

Poluant Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Benzen Sulfur de carbon Dicloretan Formaldehida Tetracloretilena Negru de fum anemie, aberaii cromozoidale tulburri neurologice, psihiatrice i gastrointestinale mbolnvirea ficatului, rinichilor, tulburri cardiace, efecte asupra sistemului nervos central aberaii cromozoidale, iritarea ochilor, dermatite, infecii respiratorii la copii cancer la rinichi, de piele, genital, disfuncii hepatice, tulburri ale sistemului nervos central dermatite, cancer al pielii, iritaii ale ochilor, tulburri ale sistemului respirator Efecte

Anliza generala a riscului

Impactul tehnologiei asupra mediului ambiant constituie una din problemele principale ale omenirii. Esena acestei probleme se regsete n conceptul ,,creterii i dezvoltrii durabile,, i n conceptul strategic de prevenire i reducere a dezastrelor tehnologice.

Pornind de la definiiile cunoscute, riscul reprezint: - probabilitatea apariiei unui efect nociv pentru sntate, precum i severitatea acestui efect, ca urmare a expunerii la pericol; - eveniment nedorit, care poate conduce la nendeplinirea ( parial sau total ) a scopului proiectului, n timpul solicitat, la nivel calitativ cerut i la costul stabilit

Analiza generala a riscului

Structura industriei petrochimice

Industria petrochimica are o structura complexa: cinci platforme petrochimice mari cinci rafinarii trei institute de cercetari detine sisteme de stocare si transport multe ntreprinderi mici si mijlocii.

Produse petrochimice si polimeri

Industria petrochimica are la baza un numar mic de produsi de baza: etilena, propilena,butadiena, benzen, toluen si xileni. Aceste produse sunt cunoscute n mod curent sub denumirea de olefine (etilena, propilena si butadien) si hidrocarburi aromatice (benzen, toluen si xileni). Acestea reprezinta materii prime de baza pentru aproape ntreaga productie a chimiei organice.

Produse petrochimice si polimeri

Ingrasaminte minerale Produsele pe baza de azot, cum ar fi azotatul de amoniu si nitrocalcarul ca principale produse ale grupei, reprezinta circa 80% din totalul productiei de ngrasaminte. Materia prima pentru aceste grup de produse este amoniacul care se obtine din gaz metan. Capacitatea totala a fabricilor de azotat de amoniu este de peste 2 milioane de tone pe an, dar productia nu a depasit 400 mii tone/an

Produse petrochimice si polimeri

Fibre sintetice Sectorul fibrelor sintetice include doua subgrupe principale: subgrupa fibrelor celulozice si subgrupa fibrelor sintetice. Subgrupa fibrelor celulozice include toate fibrele bazate pe celuloza: vscoza, acetat de celuloza si liocel; subgrupa firelor sintetice include fibrele produse de industria petrochimica: fibrele acrilice (sau poliacrilonitril), nylonul (sau poliamida), poliester, fibre de carbon si poliolefine

Produse petrochimice si polimeri

Detergenti Legislatia europeana include unele materiale din aceasta grupa n Directiva Fabricatiilor Periculoase (Dangerous Preparations Directive) (88/379/EEC). De asemenea, exista cerinte specifice privind biodegradabilitatea si toxicitatea surfactantilor din detergenti (73/404/EEC). Alte reglementari fac referinte la cerintele realizarii unei piete unice, ca de exemplu standardizarea ambalajelor, cerinta devansata de practica industriala. In Romnia detergentii solizi sunt pe baza de fosfati. In multe din tarile vest europene folosirea fosfatilor este total sau partial interzisa ca urmare a contributiei acestora la eutrofizarea apelor de suprafata

Produse petrochimice si polimeri

Cauciuc sintetic In timpul economiei centralizate, Romnia era considerata ca principalul producator de cauciuc sintetic din estul Europei. Lipsa materiilor prime a a generat o slaba utilizare redusa a capacitatilor (sub 10%).

Vopsele si lacuri Policolor - Bucharest si Azur - Timisoara sunt principalii producatori n acest sector. Policolor a fost privatizata si produce rasini sintetice, vopsele si cerneluri. Azur produce vopsele, lacuri si rasini sintetice pentru ranforsarea sticlei poliesterice

Impactul asupra mediului

Peste 69% din totalul instalatiilor IPPC identificate de MWEP11 apartin industriei chimice si petrochimice. Unitatie care nu erau n stare de operare erau fie n curs de privatizarefie prea vechi (mai mult de 20-30 ani). Instalatiile IPPC n functiune din acest sector reprezinta 21% din totalul de 873 instalatii IPPC identificate n 1999. Aceasta lista urmeaza a fi adusa la zi cu modificarile intervenite pe parcurs. Numarul de instalatii Seveso nu fusese stabilit cu precizie la data efectuarii studiului. Circa 50 de instalatii IPPC intra sub incidenta Articolului 9 al Directivei Seveso

Concluzii
Poluarea datorata industriei petrochimice afecteaza toti factorii de mediu: aerul, solul si panza freatica, apa cu rasfrangere asupra sanatatii umane, faunei si florei.

Efectele poluarii ar putea fi reduse prin investitii de retehnologizare, inlocuirea instalatiilor vechi, monatare de filtre performante pentru retinerea poluantilor gazosi si un sistem eficient de management al deseurilor.
Riscul de accidente este major in cazul acestui tip de industrie si poate avea consecinte grave. Pot avea loc incendii, explozii sau deversari accidentale de substante periculoase, toate cu impact semnificativ asupra mediului. Poluarea mediului genereaza costuri foarte mari datorita necesitatii de reecologizare a zonelor afectate.

Concluzii
Industria chimica si petrochimica este un important poluator al mediului. Cele mai multe unitati sunt private si produc mai multe tipuri produse finale si subproduse. In acest domeniu se remarca o scadere generala continua a productiei ncepnd cu 1999, existenta unor instalatii mari si nvechite, costuri mari de productie, piete interne si externe bune pentru anumite produse. Din punct de vedere al impactului acquis-ului european de mediu asupra unor sectoare industriale din Romania, din punct de vedere valoric industria ingrasamintelor este cel mai mare sector, urmat de industria petrochimica/polimeri si fibre sintetice.