EZOTERISM SI SAMANISM N BISERICA ORTODOX

EZOTERISM SI SAMANISM N BISERICA ORTODOX

de ieromonah Pimen Tepes

"Printe, nu stiu ce s fac cu viitorul meu, deschideti-mi v rog cartea! Printe, iat vreau s dau niste bani la biseric pentru dezlegare de noroc si reusita n afaceri!" Acestea sunt cererile pe care le auzim tot mai des din partea multora care trec pragul sfintelor noastre biserici. Care este cauza, cum gsesc unii preoti rezolvarea, vom ncerca s artm n cele ce urmeaz. Nimeni din zilele noastre nu mai are nici o ndoial asupra faptului c trieste ntr-o societate corupt de sus pn jos, unde a mnca pinea cea de toate zilele cere eforturi deosebite sau concesii njositoare. Totusi n mintea si n sufletul omului de bun credint rmne Biserica ca ultim loc nesmintit, de refugiu n sigurant dinaintea tuturor tulburrilor vietii. Majoritatea celor care vin cu necazuri sau vreo ntrebare vor de la preot doar un singur lucru: am pltit, problema trebuie s se rezolve.[i] Multi ajung la altar dup ce au trecut prin casele babelor descnttoare, ghicitoare, vrjitoare, prin minile bioenergeticienilor, care dup ce leau supt banii, i-au lsat cu promisiunile desarte. ntr-adevr, oamenii ce vin pentru prima oar la Biseric adusi de necazuri, vin dup o ndelung cutare sau ezitare, si-si pun toat ndejdea c aici, la Dumnezeu si la preot ei trebuie s gseasc rspuns bun si alinare. Dumnezeu a lsat Bisericii toate harismele necesare tmduirii tuturor bolilor sufletesti si trupesti ale tuturor credinciosilor, prin toate Sfintele Taine. Dumnzeu a voit ca lucrarea vzut n biseric s fie continuat de ctre arhierei, preoti si diaconi care svrsesc, sfintesc si druiesc poporului ceea ce Hristos Dumnezeu a druit lumii n viata Sa pmnteasc, si s nu v mirati c tocmai n acest nod de comunicare si comuniune al omului cu Dumnezeu, diavolul si bag cel mai adnc coada. Dar mai nti de toate nu trebuie s uitm c pcatul, desprtitorul nostru de Dumnezeu, este pricina tuturor durerilor noastre. El se piteste prin patim ca un sarpe n cele mai adnci unghere ale sufletului si iese doar pentru a-si vrsa veninul prin musctura sa. Este scos de acolo dect numai cnd a fost vdit de minte n taina spovedaniei sau luminat de post si rugciune n oglinda constiintei. mpotriva acestui dusman perfid, rdcin a tuturor relelor si necazurilor, trebuie s se ndrepte si sftuirea preotului. ns e greu cnd un orb cluzeste pe alt orb, cci amndoi vor fi nghititi prin nestiint de necredint. Numai asa se pot explica, as zice bizareriile pe care le toarn lupii cu epitrahil n sufletele credinciosilor mai putin obisnuiti cu cele bisericesti. Dar despre ce este vorba: acesti "preoti" dup o scurt examinare a gravittii problemei si a potentialului financiar, recomand oamenilor, pentru a se izbvi de necaz n cel mai rapid mod cu putint, s aprind 30, 33, 40 de lumnri la diferite ore, s ard tmie, s citeasc diversi psalmi la miezul noptii cu toate candele aprinse si asezate n anumite pozitii, s posteasc marti, joi, smbt si duminic, si dup un timp s mai revin neaprat la el pentru a vedea cum decurge tratamentul. Mai periculosi sunt si cei mai ciudati, porecliti de lumea naiv harismatici sau preoti cu mult har, adic popi ce citesc non-stop molitfele, au viziuni, ti cunosc tot trecutul si-ti tlcuiesc vitorul. Ctre acestia se ndreapt majoritatea credulilor, datorit reclamei fcute cu ndrjire de babele nselate. ntrevederea cu un astfel de pop este tipic: dup ce te pune s deschizi evanghelia sau psaltirea si-ti dezvluie (cu detalii socante) trecutul, trece la "reteta duhovniceasc" ce trebuie s o urmezi, cci - luati aminte - n mai toate cazurile pricina o constituie vrjile fcute ori de vecin, frate, sor sau cine stie ce cumtr, si care pentru el ar fi floare la ureche de

rezolvat. Apar si retete personalizate, combinatii si dozaje diferite de anafur, aghiasm, ulei de la Sf. Maslu, luate n moduri si la ore ciudate. Sracul om, zpcit si nclcit de atta tipicreal crede c respectnd nestirbit "regula" l mblnzeste pe Dumnezeu si mai ales ntoarce necazul asupra celor care-i fac vrji. Mai mistici sunt acei popi ce roag pe credinciosi cu probleme mai deosebite s vin cu pmnt din urma dusmanilor pentru a le "ntoarce urma" la slujba Sfntului Maslu. Ei bine, si ce, ar zice unii, poate chiar asa si este, vrjitori sunt peste tot acum si nici nu stii cum te poate prinde o blestemtie din aia, dar mai ales recomandrile care se fac sun ortodox, cu post si rug, metanii si mers la biseric. Dar s nu scpm din vedere miezul: aparent sfaturile sunt bune, dar privite prin lumina nvtturilor Sfintilor Printi ele atac dreapta credint si bunul simt. Dup cum spuneam, recunoasterea pcatelor ca pricin a chinurilor noastre ne apropie de Dumnezeu. Amintitele "retete" nu fac altfeva dect s zmisleasc n adncul sufletului smburele necredintei. Cum? Astfel de sfaturi arunc pcatele noastre asupra dracilor, vrjitoarelor sau oamenilor din jurul nostru, micsoreaz vina pe care o avem naintea lui Dumnezeu, atinteste mnia asupra apropiatilor, ne ndreptteste la a face pogorminte la canonul personal (de post, metanii, nchinciuni, rugciuni si citiri din Sf. Printi) si ne rrieste participarea la Sf. Liturghie, Sf. Maslu, la Taina Spovedaniei si a mprtsaniei cnd este cazul. Mare rsplat vor avea n iad acesti purttori de patrafir ca de altfel si cei care-i urmeaz, pentru c folosindu-se de autoritatea sacr a Bisericii si de harul sfintitor dat la hirotonie, cad n patima navutirii si a mndriei. Sporirea duhovniceasc pentru acestia ajunge s se msoare n dolari si n numr de ucenici. Fr ndoial, sunt cazuri cnd lucrurile din viata oamenilor s-au ndreptat, acestia s-au apropiat de biseric si-si lucreaz mntuirea, dar acest fapt s-a produs n urma trezirii din aceast mistic alternativ si nu urmnd ntocmai sfaturile primite. Majoritatea, mplinind un astfel de tratament neortodox afl de la altii c ceea ce fac este contrar credintei si este echivalent cu a face acas magie alb. Aici intervine ruperea n sufletul omului: "Cum, s merg la biseric si s ajung nselat de un preot vrjitor?" Argumente si contra-argumente se zbat n mintea omului: "Cum, doar mi-a spus tot ce fcusem, m-a pus s srut crucea, s m nchin la icoane, cum s fie ceva ru n asta?" Problema este c rul nu a stat n nchinarea la icoane, ci n faptul c acel pop a folosit cele sfinte (ca oricare alt vrjitoare) drept scenariu si decor pentru ca omul s primeasc mai usor si pe nesimtite veninul cuvintelor lor. Efectele sunt de tipul blitz: senzatii tari n termen scurt. Cu ct reteta este mai extravagant, cu att ncrederea sporeste dar si pretul se ridic simtitor. S privim ns mai ndeaproape ce urmri provoac aceste nseltoare sftuiri: - post negru cteva zile - sporirea duhovniceasc nu se face n salturi, iar o tiere a alimentatiei pentru cei neobisnuiti, mai ales cnd se lucreaz peste zi, provoac serioase dezechilibre trupesti si psihice; - post marti, joi, smbt si duminic - Canonul 66 Apostolic afuriseste pe cei ce ar ndrzni s ajuneze smbta si duminica[ii], si pe cei ce nu postesc miercuri si vineri;

- rugciune cu 3, 33, 40 de lumnri sau candele aprinse puse n cerc sau n cruce - nici un sfnt nu ne-a lsat vreo mrturie c l-a cunoscut mai repede pe Dumnezeu atunci cnd a aprins 33 lumnri n loc de una. Se abate trezvia credinciosului de la scop: vederea pcatului si se induce ca preocupare principal o form nemaintlnit de ritual luat drept dogm; - rugciuni scurte ca "Doamne d-le griji celor ce-mi poart de grij" sau "s se ntoarc vrjile la cel ce le-a fcut" nu sunt altceva dect o redirectionare a mniei din inima omului ctre ceilalti oameni, iscnd ur, invidie, pism si viclenie; - trei picturi de aghiasm, nou picturi de ulei sfintit - s fim seriosi, pe nemncate se ia zilnic o buctic de anafur si apoi o gur de aghiasm, nicidecum nu trebuie s ne apucm s msurm picturile de Duh Sfnt pe care trebuie s ni le administrm zilnic; - citirea Psaltirii la miezul noptii - lupt mare dau acestia puterilor ntunericului, dar dac nu sunt pregtiti cu post si cu spovedanie si intrati ntr-o rnduial duhovniceasc, vor suferi pe pielea lor batjocura dracilor; - aducerea de pmnt din urma dusmanilor la Sf. Maslu - un mprumut din recuzita vrjitoarelor notorii pentru a batjocori cele sfinte. Nu intr aici hinutele si batistele ce sunt aduse si sfintite la slujbe; Toate acestea ndeprteaz pe credincios de la miezul tririi ortodoxe, introducnd surogate de credint similare cu cele ale samanilor. Sau printr-o rnduial mai deochiat soptit tainic la ureche, s-l fac pe crestin s se simt posesorul unei initieri speciale, ezoterice, pe care nu oricine se nvredniceste a o primi. Cel mai trist si ngrijortor este faptul c astfel de preoti sunt n nselare si fac cu nestiint lucrarea satanei printre oameni, mnati doar din lcomie. Degeaba se chinuie masonii s surpe sufletele din Biserica Ortodox de attea sute de ani, c nu reusesc a face ct un "pop trznit" n cteva zile. Cum era si de asteptat, toti au faim de exorcisti si cuviosi, iar orice ncercare de ndreptare este luat drept act de oprimare n spirit de ur. Ierarhii se feresc n scaune de a lua msuri, staretii nu se sfiesc n a lua si ei partea din prad, cei care-si dau seama sunt prea mici pentru a ridica glasul, asa c mestesugul se mprstie nestingherit, prinznd n latul lui din ce n ce mai multi adepti. Deja se vehiculeaz printre credinciosi ideea c sunt doar unii preoti care au mostenit rnduieli speciale de la btrnii clugri, si care te izbvesc instantaneu de probleme si-ti aduc norocul napoi. Dar zidul ridicat pe nisip nu poate opri pentru mult timp invazia pgn, asa c cei care ajung s-si dea seama de capcana mistic, ori se ndreapt, ori ajung s huleasc si s nu mai calce n viata lor n biseric. Acestora din urm, "rnduiala special" le-a lsat un gust amar de roscove si le-a mrit si mai mult chinul vietii. Sfntul Ignatie Briancianinov spune vorbind despre duhul acestui veac: "Vntorul e iscusit si pe cel care scap din cursele grosolane l prinde n laturile mestesugite. Sfrsitul vntorii e unul singur: pierzania." nc nu ne dm seama c toti suntem nveninati de mentalitatea de reclam, de inedit si extravagant existential, iar Satana, prin cele mai sus amintite nu face altceva dect s-si prelungeasc si n practicarea credintei tentaculele pustiitoare ale risipirii si desftrii

simturilor. Cderea e ascuns n toate chipurile biruintei si a virtutilor: dracii pe draci se nltur o vreme - numai c mprtia rului nu se dezbin - si omul mbtat de izbnda "retetei" se arunc mai vrtos n prerea si amgirea de sine, nstrinndu-se de Hristos. Omul simplu este deraiat de la cale si este fcut s uite pcatul din el, si rceste dragostea[iii] pentru c aproapele devine vrjmas si-L pierde pe Dumnezeu ca trire ortodox, prin superstitii schizofrenice si misticisme samanice. Pomenitii si vrednici de osnd sunt preotii acestia, avnd ntelegerea vtmat de cderea n pcat, "ntru minciuna omeneasc, ntru viclenia mestesugirilor nselciunii"[iv] rspndesc nvtturi ale ntunericului, sub nrurirea vdit a ntunecatului stpnitor al lumii acesteia, care le d ca "fr de minte se se nfierbnte n mintea trupului lor"[v] Cei ce urmeaz astfel de sftuitori eretici, se mprtsesc de duhul viclean al nselrii din pricina neascultrii fat de Biseric, si gustnd din smburele trufiei cade n cursele dracilor veacului acesta. ncuviintarea patimilor luntrice ne nctuseaz pentru pcatul care lupt dinafar, care ajunge s ne nsface si s ne trasc acolo unde nu ne vom mai putea apra: afar din biseric. Cum? Prin ignorant sau rzvrtire, cci sporirea n cele ntunecate aduce molesirea sufletului si rebeliunea mintii. i n unii si n ceilalti se ajunge la un amestec ntre bine si ru, la o lupt ntre bine si ru, o nvlmseal de patimi, un chin de nesuferit, ajungnd chiar la a-i nvoi cu amgirea chiar dac stiu nendoielnic c prin ea nu se pregteste moartea. Pcatul nu pot s si-l vad atta vreme ct se ndulcesc de acel pcat. Cum ajung acesti oameni de plns? S nu v nchipuiti c la portile acestor sarlatani bat numai babele si srntocii, ci veti ntlni toate categoriile sociale din toate regiunile trii. Toti au un numitor comun: viata deprtat de biseric, trit n indiferent si pcate grele. Dumnezeu ngduie s vin peste ei necazuri ca s-i scoat din amgire, dar ei trag tot la minciun si-si atrag osnd, pentru c nu au crezut adevrul ci au ndrgit nedreptatea.[vi] Ba nc i-am mai auzit pe acesti psaudo-pstori zicnd c ei fptuiesc asa, prin pogorminte mici, pentru a aduce la mintea omului neinstruit n cele duhovnicesti, ntelegerea primar a credintei ortodoxe, dndu-le ca la nceput, mncare de lapte si nu oase tari. Ct nu se poate de amgitoare comparatie, cum poti s-l ndrepti pe nestiutor dect artndu-i adevrul, lumina. Perdeaua nevederii devine mai groas si pe mintea celui care spune si pe mintea care primeste, pentru c nu trebuie s se cioprteasc rnduielile Sf. Printi la nivelul lumii, ci oamenii s fie adusi la cele rnduite de Sf. Printi. Sfatul cel bun trebuie s-l aduc pe om la pocint, la a-si da seama de gravitatea faptelor, a se mhni pentru ele si a le prsi. Fgduinta pe care o face Dumnezeu prin gura proorocului Iezechiel[vii] este: "Cel fr de lege, dac se va ntoarce de la toate frdelegile sale pe care le-a fcut, si va pzi toate poruncile Mele, si va face judecat, dreptate si mil, cu viat va tri si nu va muri: toate nedrepttile lui, cte a fcut, nu se vor pomeni, ci ntru dreptatea sa, pe care a fcut-o, va fi viu". Hristos Dumnezeu nu umbl cu jumtti de msur, ci zice las totul pentru a avea totul. Este greu pentru noi, dar putem nvta cum se face acest lucru prin post si prin

rugciune. Rugciunea ca revrsare a dorintei, cererilor, suspinurilor inimii omului czut, omort de pcat, trebuie nvtat zi de zi, pn ajunge s fie mprtsire de viat, prin care sufletul respir Duhul Sfnt. Cereti si nu primiti pentru c ru cereti, ca ntru dezmierdarea voastr s cheltuiti[viii] " chiar si aceasta trebuieste nvtat, cum s cerem si ce s cerem, dar pentru aceasta ne trebuie povtuitori cercati n duhul Sf. Printi. nvtati s-i cutati, pentru a nu cdea n mrejele primului fariseu ntlnit n cale, ale unora ca pr. Vrjitoru de la Liteni, pr. Ioan de la Posaga, pr. Buzgariu de la Meziad, pr. Balint de la Rieni, pr. Pintea din Oradea, pr. Pintea Dan Gheorghe din Cornesti (Cluj) pr. Doru Cristoiu din Timisoara, pr. Horga din Sublac, pr. Gherman din Romanasi, si multi altii, pe care Dumnezeu s-i lumineze si s-i aduc la cunostinta adevrului ortodoxiei. Amin!

-------------------------------------------------------------------------------Note [i] Mi-aduc aminte aici de cuvintele Printelui Cleopa care ntr-o situatie asemntoare a grit unei femei: cumtr, poti mata s dai tot aurul din lume si toti clugrii s posteasc si s se roage pentru tine, dar dac tu singur nu o faci, e degeaba osteneala. [ii] Exceptnd perioadele celor patru posturi de peste an. [iii] Din pricina nmultirii frdelegii dragostea multora se va rci. [iv] Efeseni 4,14 [v] Coloseni 2,18 [vi] II Tesaloniceni 2,10-12 [vii] Iezechiel 18,21-22 [viii] Iacov 5,3