EZOTERISM SI SAMANISM N BISERICA ORTODOX

EZOTERISM SI SAMANISM N BISERICA ORTODOX

de ieromonah Pimen Tepes
"Printe, nu stiu ce s fac cu viitorul meu, deschideti-mi v rog cartea! Printe, iat vreau s
dau niste bani la biseric pentru dezlegare de noroc si reusita n afaceri!" Acestea sunt
cererile pe care le auzim tot mai des din partea multora care trec pragul sfintelor noastre
biserici. are este cauza, cum gsesc unii preoti rezolvarea, vom ncerca s artm n cele
ce urmeaz.
!imeni din zilele noastre nu mai are nici o ndoial asupra faptului c trieste ntr-o societate
corupt de sus pn "os, unde a mnca pinea cea de toate zilele cere eforturi deosebite sau
concesii n"ositoare. Totusi n mintea si n sufletul omului de bun credint rmne #iserica ca
ultim loc nesmintit, de refugiu n sigurant dinaintea tuturor tulburrilor vietii.
$a"oritatea celor care vin cu necazuri sau vreo ntrebare vor de la preot doar un singur lucru%
am pltit, problema trebuie s se rezolve.&i' $ulti a"ung la altar dup ce au trecut prin casele
babelor descnttoare, ghicitoare, vr"itoare, prin minile bioenergeticienilor, care dup ce le-
au supt banii, i-au lsat cu promisiunile desarte.
(ntr-adevr, oamenii ce vin pentru prima oar la #iseric adusi de necazuri, vin dup o
ndelung cutare sau ezitare, si-si pun toat nde"dea c aici, la )umnezeu si la preot ei
trebuie s gseasc rspuns bun si alinare. )umnezeu a lsat #isericii toate harismele
necesare tmduirii tuturor bolilor sufletesti si trupesti ale tuturor credinciosilor, prin toate
*fintele Taine. )umnzeu a voit ca lucrarea vzut n biseric s fie continuat de ctre
arhierei, preoti si diaconi care svrsesc, sfintesc si druiesc poporului ceea ce +ristos
)umnezeu a druit lumii n viata *a pmnteasc, si s nu v mirati c tocmai n acest nod
de comunicare si comuniune al omului cu )umnezeu, diavolul si bag cel mai adnc coada.
)ar mai nti de toate nu trebuie s uitm c pcatul, desprtitorul nostru de )umnezeu, este
pricina tuturor durerilor noastre. ,l se piteste prin patim ca un sarpe n cele mai adnci
unghere ale sufletului si iese doar pentru a-si vrsa veninul prin musctura sa. ,ste scos de
acolo dect numai cnd a fost vdit de minte n taina spovedaniei sau luminat de post si
rugciune n oglinda constiintei. (mpotriva acestui dusman perfid, rdcin a tuturor relelor si
necazurilor, trebuie s se ndrepte si sftuirea preotului. (ns e greu cnd un orb cluzeste
pe alt orb, cci amndoi vor fi nghititi prin nestiint de necredint.
!umai asa se pot e-plica, as zice bizareriile pe care le toarn lupii cu epitrahil n sufletele
credinciosilor mai putin obisnuiti cu cele bisericesti. )ar despre ce este vorba% acesti "preoti"
dup o scurt e-aminare a gravittii problemei si a potentialului financiar, recomand
oamenilor, pentru a se izbvi de necaz n cel mai rapid mod cu putint, s aprind ./, .., 0/
de lumnri la diferite ore, s ard tmie, s citeasc diversi psalmi la miezul noptii cu toate
candele aprinse si asezate n anumite pozitii, s posteasc marti, "oi, smbt si duminic, si
dup un timp s mai revin neaprat la el pentru a vedea cum decurge tratamentul.
$ai periculosi sunt si cei mai ciudati, porecliti de lumea naiv harismatici sau preoti cu mult
har, adic popi ce citesc non-stop molitfele, au viziuni, ti cunosc tot trecutul si-ti tlcuiesc
vitorul. tre acestia se ndreapt ma"oritatea credulilor, datorit reclamei fcute cu ndr"ire
de babele nselate.
(ntrevederea cu un astfel de pop este tipic% dup ce te pune s deschizi evanghelia sau
psaltirea si-ti dezvluie 1cu detalii socante2 trecutul, trece la "reteta duhovniceasc" ce
trebuie s o urmezi, cci - luati aminte - n mai toate cazurile pricina o constituie vr"ile fcute
ori de vecin, frate, sor sau cine stie ce cumtr, si care pentru el ar fi floare la ureche de
rezolvat.
Apar si retete personalizate, combinatii si doza"e diferite de anafur, aghiasm, ulei de la *f.
$aslu, luate n moduri si la ore ciudate.
*racul om, zpcit si nclcit de atta tipicreal crede c respectnd nestirbit "regula" l
mblnzeste pe )umnezeu si mai ales ntoarce necazul asupra celor care-i fac vr"i. $ai
mistici sunt acei popi ce roag pe credinciosi cu probleme mai deosebite s vin cu pmnt
din urma dusmanilor pentru a le "ntoarce urma" la slu"ba *fntului $aslu.
,i bine, si ce, ar zice unii, poate chiar asa si este, vr"itori sunt peste tot acum si nici nu stii
cum te poate prinde o blestemtie din aia, dar mai ales recomandrile care se fac sun
ortodo-, cu post si rug, metanii si mers la biseric. )ar s nu scpm din vedere miezul%
aparent sfaturile sunt bune, dar privite prin lumina nvtturilor *fintilor Printi ele atac
dreapta credint si bunul simt.
)up cum spuneam, recunoasterea pcatelor ca pricin a chinurilor noastre ne apropie de
)umnezeu. Amintitele "retete" nu fac altfeva dect s zmisleasc n adncul sufletului
smburele necredintei. um3 Astfel de sfaturi arunc pcatele noastre asupra dracilor,
vr"itoarelor sau oamenilor din "urul nostru, micsoreaz vina pe care o avem naintea lui
)umnezeu, atinteste mnia asupra apropiatilor, ne ndreptteste la a face pogorminte la
canonul personal 1de post, metanii, nchinciuni, rugciuni si citiri din *f. Printi2 si ne
rrieste participarea la *f. 4iturghie, *f. $aslu, la Taina *povedaniei si a (mprtsaniei cnd
este cazul.
$are rsplat vor avea n iad acesti purttori de patrafir ca de altfel si cei care-i urmeaz,
pentru c folosindu-se de autoritatea sacr a #isericii si de harul sfintitor dat la hirotonie, cad
n patima navutirii si a mndriei. *porirea duhovniceasc pentru acestia a"unge s se
msoare n dolari si n numr de ucenici.
5r ndoial, sunt cazuri cnd lucrurile din viata oamenilor s-au ndreptat, acestia s-au
apropiat de biseric si-si lucreaz mntuirea, dar acest fapt s-a produs n urma trezirii din
aceast mistic alternativ si nu urmnd ntocmai sfaturile primite. $a"oritatea, mplinind un
astfel de tratament neortodo- afl de la altii c ceea ce fac este contrar credintei si este
echivalent cu a face acas magie alb. Aici intervine ruperea n sufletul omului% "um, s
merg la biseric si s a"ung nselat de un preot vr"itor3" Argumente si contra-argumente se
zbat n mintea omului% "um, doar mi-a spus tot ce fcusem, m-a pus s srut crucea, s m
nchin la icoane, cum s fie ceva ru n asta3"
Problema este c rul nu a stat n nchinarea la icoane, ci n faptul c acel pop a folosit cele
sfinte 1ca oricare alt vr"itoare2 drept scenariu si decor pentru ca omul s primeasc mai
usor si pe nesimtite veninul cuvintelor lor.
,fectele sunt de tipul blitz% senzatii tari n termen scurt. u ct reteta este mai e-travagant,
cu att ncrederea sporeste dar si pretul se ridic simtitor.
* privim ns mai ndeaproape ce urmri provoac aceste nseltoare sftuiri%
- post negru cteva zile - sporirea duhovniceasc nu se face n salturi, iar o tiere a
alimentatiei pentru cei neobisnuiti, mai ales cnd se lucreaz peste zi, provoac serioase
dezechilibre trupesti si psihice6
- post marti, "oi, smbt si duminic - anonul 77 Apostolic afuriseste pe cei ce ar ndrzni
s a"uneze smbta si duminica&ii', si pe cei ce nu postesc miercuri si vineri6
- rugciune cu ., .., 0/ de lumnri sau candele aprinse puse n cerc sau n cruce - nici un
sfnt nu ne-a lsat vreo mrturie c l-a cunoscut mai repede pe )umnezeu atunci cnd a
aprins .. lumnri n loc de una. *e abate trezvia credinciosului de la scop% vederea
pcatului si se induce ca preocupare principal o form nemaintlnit de ritual luat drept
dogm6
- rugciuni scurte ca ")oamne d-le gri"i celor ce-mi poart de gri"" sau "s se ntoarc
vr"ile la cel ce le-a fcut" nu sunt altceva dect o redirectionare a mniei din inima omului
ctre ceilalti oameni, iscnd ur, invidie, pism si viclenie6
- trei picturi de aghiasm, nou picturi de ulei sfintit8 - s fim seriosi, pe nemncate se ia
zilnic o buctic de anafur si apoi o gur de aghiasm, nicidecum nu trebuie s ne apucm
s msurm picturile de )uh *fnt pe care trebuie s ni le administrm zilnic6
- citirea Psaltirii la miezul noptii - lupt mare dau acestia puterilor ntunericului, dar dac nu
sunt pregtiti cu post si cu spovedanie si intrati ntr-o rnduial duhovniceasc, vor suferi pe
pielea lor bat"ocura dracilor6
- aducerea de pmnt din urma dusmanilor la *f. $aslu - un mprumut din recuzita
vr"itoarelor notorii pentru a bat"ocori cele sfinte. !u intr aici hinutele si batistele ce sunt
aduse si sfintite la slu"be6
Toate acestea ndeprteaz pe credincios de la miezul tririi ortodo-e, introducnd surogate
de credint similare cu cele ale samanilor. *au printr-o rnduial mai deochiat soptit tainic
la ureche, s-l fac pe crestin s se simt posesorul unei initieri speciale, ezoterice, pe care
nu oricine se nvredniceste a o primi.
el mai trist si ngri"ortor este faptul c astfel de preoti sunt n nselare si fac cu nestiint
lucrarea satanei printre oameni, mnati doar din lcomie. )egeaba se chinuie masonii s
surpe sufletele din #iserica 9rtodo- de attea sute de ani, c nu reusesc a face ct un "pop
trznit" n cteva zile.
um era si de asteptat, toti au faim de e-orcisti si cuviosi, iar orice ncercare de ndreptare
este luat drept act de oprimare n spirit de ur.
:erarhii se feresc n scaune de a lua msuri, staretii nu se sfiesc n a lua si ei partea din
prad, cei care-si dau seama sunt prea mici pentru a ridica glasul, asa c mestesugul se
mprstie nestingherit, prinznd n latul lui din ce n ce mai multi adepti. )e"a se vehiculeaz
printre credinciosi ideea c sunt doar unii preoti care au mostenit rnduieli speciale de la
btrnii clugri, si care te izbvesc instantaneu de probleme si-ti aduc norocul napoi.
)ar zidul ridicat pe nisip nu poate opri pentru mult timp invazia pgn, asa c cei care a"ung
s-si dea seama de capcana mistic, ori se ndreapt, ori a"ung s huleasc si s nu mai
calce n viata lor n biseric. Acestora din urm, "rnduiala special" le-a lsat un gust amar
de roscove si le-a mrit si mai mult chinul vietii.
*fntul :gnatie #riancianinov spune vorbind despre duhul acestui veac% ";ntorul e iscusit si
pe cel care scap din cursele grosolane l prinde n laturile mestesugite. *frsitul vntorii e
unul singur% pierzania."
(nc nu ne dm seama c toti suntem nveninati de mentalitatea de reclam, de inedit si
e-travagant e-istential, iar *atana, prin cele mai sus amintite nu face altceva dect s-si
prelungeasc si n practicarea credintei tentaculele pustiitoare ale risipirii si desftrii
simturilor.
derea e ascuns n toate chipurile biruintei si a virtutilor% dracii pe draci se nltur o vreme
- numai c mprtia rului nu se dezbin - si omul mbtat de izbnda "retetei" se arunc mai
vrtos n prerea si amgirea de sine, nstrinndu-se de +ristos.
9mul simplu este deraiat de la cale si este fcut s uite pcatul din el, si rceste
dragostea&iii' pentru c aproapele devine vr"mas si-4 pierde pe )umnezeu ca trire
ortodo-, prin superstitii schizofrenice si misticisme samanice.
Pomenitii si vrednici de osnd sunt preotii acestia, avnd ntelegerea vtmat de cderea n
pcat, "ntru minciuna omeneasc, ntru viclenia mestesugirilor nselciunii"&iv' rspndesc
nvtturi ale ntunericului, sub nrurirea vdit a ntunecatului stpnitor al lumii acesteia,
care le d ca "fr de minte se se nfierbnte n mintea trupului lor"&v'
ei ce urmeaz astfel de sftuitori eretici, se mprtsesc de duhul viclean al nselrii din
pricina neascultrii fat de #iseric, si gustnd din smburele trufiei cade n cursele dracilor
veacului acesta.
(ncuviintarea patimilor luntrice ne nctuseaz pentru pcatul care lupt dinafar, care
a"unge s ne nsface si s ne trasc acolo unde nu ne vom mai putea apra% afar din
biseric.
um3 Prin ignorant sau rzvrtire, cci sporirea n cele ntunecate aduce molesirea
sufletului si rebeliunea mintii.
<i n unii si n ceilalti se a"unge la un amestec ntre bine si ru, la o lupt ntre bine si ru, o
nvlmseal de patimi, un chin de nesuferit, a"ungnd chiar la a-i nvoi cu amgirea chiar
dac stiu nendoielnic c prin ea nu se pregteste moartea. Pcatul nu pot s si-l vad atta
vreme ct se ndulcesc de acel pcat.
um a"ung acesti oameni de plns3 * nu v nchipuiti c la portile acestor sarlatani bat
numai babele si srntocii, ci veti ntlni toate categoriile sociale din toate regiunile trii. Toti
au un numitor comun% viata deprtat de biseric, trit n indiferent si pcate grele.
)umnezeu ngduie s vin peste ei necazuri ca s-i scoat din amgire, dar ei trag tot la
minciun si-si atrag osnd, pentru c nu au crezut adevrul ci au ndrgit nedreptatea.&vi'
#a nc i-am mai auzit pe acesti psaudo-pstori zicnd c ei fptuiesc asa, prin pogorminte
mici, pentru a aduce la mintea omului neinstruit n cele duhovnicesti, ntelegerea primar a
credintei ortodo-e, dndu-le ca la nceput, mncare de lapte si nu oase tari. t nu se poate de
amgitoare comparatie, cum poti s-l ndrepti pe nestiutor dect artndu-i adevrul, lumina.
Perdeaua nevederii devine mai groas si pe mintea celui care spune si pe mintea care
primeste, pentru c nu trebuie s se cioprteasc rnduielile *f. Printi la nivelul lumii, ci
oamenii s fie adusi la cele rnduite de *f. Printi.
*fatul cel bun trebuie s-l aduc pe om la pocint, la a-si da seama de gravitatea faptelor, a
se mhni pentru ele si a le prsi.
5gduinta pe care o face )umnezeu prin gura proorocului :ezechiel&vii' este% "el fr de
lege, dac se va ntoarce de la toate frdelegile sale pe care le-a fcut, si va pzi toate
poruncile $ele, si va face "udecat, dreptate si mil, cu viat va tri si nu va muri% toate
nedrepttile lui, cte a fcut, nu se vor pomeni, ci ntru dreptatea sa, pe care a fcut-o, va fi
viu". +ristos )umnezeu nu umbl cu "umtti de msur, ci zice las totul pentru a avea
totul. ,ste greu pentru noi, dar putem nvta cum se face acest lucru prin post si prin
rugciune. =ugciunea ca revrsare a dorintei, cererilor, suspinurilor inimii omului czut,
omort de pcat, trebuie nvtat zi de zi, pn a"unge s fie mprtsire de viat, prin care
sufletul respir )uhul *fnt. ereti si nu primiti pentru c ru cereti, ca ntru dezmierdarea
voastr s cheltuiti&viii' " chiar si aceasta trebuieste nvtat, cum s cerem si ce s cerem,
dar pentru aceasta ne trebuie povtuitori cercati n duhul *f. Printi. (nvtati s-i cutati,
pentru a nu cdea n mre"ele primului fariseu ntlnit n cale, ale unora ca pr. ;r"itoru de la
4iteni, pr. :oan de la Posaga, pr. #uzgariu de la $eziad, pr. #alint de la =ieni, pr. Pintea din
9radea, pr. Pintea )an >heorghe din ornesti 1lu"2 pr. )oru ristoiu din Timisoara, pr.
+orga din *ublac, pr. >herman din =omanasi, si multi altii, pe care )umnezeu s-i lumineze
si s-i aduc la cunostinta adevrului ortodo-iei. Amin!
--------------------------------------------------------------------------------
!ote
&i' $i-aduc aminte aici de cuvintele Printelui leopa care ntr-o situatie asemntoare a grit
unei femei% cumtr, poti mata s dai tot aurul din lume si toti clugrii s posteasc si s se
roage pentru tine, dar dac tu singur nu o faci, e degeaba osteneala.
&ii' ,-ceptnd perioadele celor patru posturi de peste an.
&iii' )in pricina nmultirii frdelegii dragostea multora se va rci.
&iv' ,feseni 0,?0
&v' oloseni @,?A
&vi' :: Tesaloniceni @,?/-?@
&vii' :ezechiel ?A,@?-@@
&viii' :acov B,.