PROIect La Topografie

UNIVERSITATEA de NORD BAIA MARE FACULTATEA de RESURSE MINERALE si MEDIU Specialitatea : MASURATORI TERESTRE si CADASTRU
TOPOGRAFIE GENERALA
PROIECT DE AN
Coordonator: Preparator dr. Ing. Adrian Radulescu
Autor: Stan Daniel Loredan
An : II
An II
TEMA PROIECTULUI 1. Metode de indesire a retelei de sprijin planimetrice

a. Retrointersectie b.Drumuire planimetrica in circuit . Realizate cu: - Statia topografica totala, prelucrarea datelor cu ajutorul softului statiei; - Teodolitul electronic, prelucrarea datelor prin programul Excel; - Teodolitul classic, prelucrarea datelor cu ajutorul minicalculatorului.
2. Ridicarea topografica a unei suprafete Realizate cu :

a. Statia topografica totala, prelucrarea datelor si elaborarea planului topografic al zonei ridicate se face cu ajutorul AutoCAD Map; b. Teodolitul electronic, prelucrarea datelor si elaborarea planului topografic al zonei ridicate se face cu ajutorul AutoCAD Map; c. Teodolitul clasic, prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului de birou iar elaborarea planului topografic cu ajutorul riglei si a raportorului.
3. Calculul unei suprafete prin metoda analitica, utilizand teodolitul electronic si prelucrarea datelor in Excel
-
Cu stationare :
a. n exteriorul suprafeei b. n interiorul suprafeei
Proiect Practica Topografica
An II 3
BORDEROU A.PIESE SCRISE Memoriu tehnic justificativ
1.Indesirea retelei de sprijin planimetrice intr-o zona precizata.

a. Identificarea zonei; b. Protocolul de identificare in zona sau in apropiere de puncte topogeodezice si de obtinere de la OCPI a coordonatelor acestor puncte, se anexeaza cererea adresata acestei institutii care coordoneaza la nivel judetean activitatea in domeniul Stiintelor masuratorilor terestre.
1.1.
Retrointersectia
a. Prezentarea metodei de indesire a retelei de sprijin planimetrice prin retrointersectie; b. Schita vizelor- format A4(scurta analiza a figurii formate); c. Utilizarea statiei topografice totale la lucrarile de indesire la retelele de sprijin planimetrice; c.1 Prezentarea aparatului, fotografia statiei, datele tehnice (precizia la masurarea unghiurilor si a distantelor) c.2 Datele de teren ,prezentarea carnetului de teren, privind datele masurate. c.3 Rezultatele prelucrarii automate a datelor din teren. d. Utilizarea teodolitului electronic la lucrarile de indesire a retelelor de sprijin planimetrice; d.1 Prezentarea aparatului ,fotografia aparatului , datele tehnice cu insistenta asupra preciziei la masurarea unghiurilor si a distantelor ; d.2 Datele de teren (prezentarea carnetului de teren, privind datele masurate); d.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul programului Excel ;
An II
e. Utilizarea teodolitului modern THEO 010 (020), Carl Zeiss Jena, la lucrarile de indesire a retelelor de sprijin planimetrice; e.1 Prezentarea aparatului , fotografia aparatului , datele tehnice (precizia la masurarea unghiurilor si a distantelor) e.2Datele de teren,prezentarea carnetului de teren, privind datele masurate; e.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul calculatorului de birou.
1.2.
Drumuire planimetrica
a. Prezentarea metodei de indesire a retelei de sprijin planimetrice pe drumuire planimetrica; b. Schita vizelor- format A4, scurta analiza a figurii formate; c. Utilizarea statiei topografice totale la lucrarile de indesire a retelelor de sprijin planimetrice; c.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele masurate; c.3 Rezultatele prelucrarii automate a datelor de teren. d. Utilizarea teodolitului modern THEO 010(020), Carl Zeiss Jena, la lucrarile de indesire a retelelor de sprijin planimetrice; d.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele masurate; d.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul calculatorului de birou
2. RIDICARE TOPOGRAFICA A UNEI SUPRAFETE

a. Prezentarea metodei de ridicare topografica; b. Schita vizelor- schita de lucru a ridicarii format A4, scurta analiza a figurii formate; c. Utilizarea statiei topografice totale la lucrarile de ridicare topografica totala c.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele masurate; c.3 Rezultatele prelucrarii automate a datelor de teren.
An II 5
d. Utilizarea teodolitului electronic la lucrarile de ridicare topografica totala; d.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele masurate; d.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul programului Excel; e. Utilizarea teodolitului modern THEO 010 (020), Carl Zeiss Jena, la lucrarile de indesire a retelei de sprijin planimetrice; e.1 Prezentarea aparatului, fotografia aparatului, datele tehnice, cu insistenta asupra preciziei, la masurarea unghiurilor si a distantelor; e.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele masurate; e.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul calculatorului de birou. 3. Calculul unei suprafete prin metoda analitica, utilizand
teodolitul electronic si prelucrarea datelor in Excel.

a. b. c. Cu statia in interiorul suprafetei; Cu statia in interiorul suprafetei; Detasarea suprafetei in doua parti egale.
B.PIESE DESENATE
1. Plan de incadrare in zona la scara 1:5000 2. Plan de amplasament si delimitare, la scara 1:1000, redactat in urma masuratorilor cu statia totala totala,teodolitul electronic si teodolitul THEO (010)020 Carl Zeiss Jena. 3. Plan de amplasament si delimitare.
C.CONCLUZII Se va prezenta un tabel centralizator cu rezultatele calculelor pentru toate coordonatele , separate pentru intersectie , drumuire , radiere .
An II
1.) STATIA TOTALA

SOUTH NTS-350
1. CARACTERISTICI
1 Funcii complete Staiile totale South NTS-350 dispun de programe de msurare complete cu funcii pentru nregistrarea datelor i setarea parametrilor, putnd fi utilizate att n construcii ct i n msurtorile topografice de precizie 2 Utilizare uoar Utilizarea staiilor totale NTS-350 este foarte simpl, fiind uor de nvat. Tastele sunt foarte uor de utilizat. 3 Gestiune puternic a memoriei Instrumentul este dotat cu un program de gestiune a memoriei care permite nregistrarea coordonatelor i msurtorilor a 3400 de puncte sau doar coordonatele a 10000 de puncte. Putei efectua operaii de adugare,tergere, modificare i transferul datelor. 4 Colectarea automat a datelor
An II 7
Prin intermediul software-ului de colectare automat a datelor, putei nregistra msurtorile i coordonatele automat, transfernd aceste date ntre instrument i computer pentru a realiza planul digital al zonei msurate. 5 Dispozitiv de msurare a distanei uor i puternic Aspectul exterior i structura interioar a noului model de staie total a fost realizat astfel nct s aib un design plcut i uor de utilizat. Astfel dispozitivul EDM este acum mai mic, mai uor i mai puternic.. 6 Programe speciale pentru msurtori n afara programelor principale de msurre (unghiuri, distane, calculul coordonatelor), instrumentul este prevzur cu programe speciale de msurare precum REM determinarea cotelor inaccesibile, Angle Offset, MLM, Staking-out trasarea coordonatelor i unghiurilor, Setarea unei staii noi i alte programe necesare realizrii unor lucrri topografice profesionale. Model: NTS-350

Afisaj minim: 0.1mm
Timpul de masurare: modul fin 1.8s, modul rapid <1s, modul tracking 0.6s Memorie marita (Max 17000 puncte) Program : Program inclus pentru proiectarea drumurilor Date de coordonate compatibile GPS
Caracteristici si Specificatii
Caracteristici
Programe complete de aplicatii Memorie interna extinsa (Max 17000 puncte) Sistem usor pentru managementul datelor Izolare superioara la praf si apa Citire minima 0.1 mm
An II
Masurarea distantelor (laser vizibil) 1. 2. 3. 4. 5. Tip: laser rosu Unda purtatoare: 0.670m Sistemul de masurare: frecventa de baza 60 MHZ Tipul EDM: coaxial Afisaj minim: 1mm
6. Fascicul laser: aprox 7x14mm/20m (numai mod fara reflector), aprox 10x20mm/50m
Precizia
Masuratori cu prisma
Modul EDM Precizia, eroarea standard Timp de masurare
fine fast tracking IR-tape
2mm+2ppm 3mm+2ppm 5mm+2ppm 5mm+2ppm
<1.8s <1.2s <0.8s <1.2s
Masuratori fara prisma

Modul EDM Precizia, eroarea standard Timp de masurare
fine fara reflector tracking fara reflector Raza de masurare

Cu prisma
5+2ppm 10+2ppm
<1.2s <0.8s
Conditii atmosferice 5km (ceata) 20km (vreme buna) Fara prisma

Prisma standard Banda reflectorizanta 1000m 300m 5000m 800m
An II 9
Conditii atmosferice
Fara reflector (tinta Fara reflector (gri alba) * 0.18)
Obiect in lumina puternica, valuri 160m 100m de caldura Obiect in umbra sau cer acoperit 200m 120m *Card Kodak Grey pentru masurarea luminii reflectate. Alte specificatii Telescop Imagine: Dreapta Lungime tub: 154 mm Deschiderea efectiva: 45mm (EDM 48 mm) Marire: 30x Campul de vedere: 130' Distanta minima de focusare: 1m Rezolutia: 4'' Ratie stadiu: 100 Masurarea unghiurilor Metoda de masurare: Detectare fotoelectrica prin codificator incremental Diametrul cercului (vertical, orizontal): 79mm Citire minima: 1''/5'' selectabila Precizia 2'' NTS-352R, 5'' NTS-355R Metoda de detectie: Orizontala: duala, vertical:duala Nivela Nivela torica: 30''/2mm Nivela circulara 8'/2mm Compensator vertical Sistem: lichid-electric Intervalul de functionare: 3' Precizie: 1'' Dispozitivul de centrare optic Imagine: dreapta Marire: 3x Distanta de focusare: 0.5m~ Campul de vedere: 5
An II
10
Afisaj Tip: LCD , patru linii, digital Comunicatii Port RS-232C Baterie Alimentarea electrica: Baterie reancarcabila Ni-H Voltaj: DC 6V Tip baterie: NB-20B, NB-20C (Selectabila) Timp de functionare: NB-20B - 8 ore, NB-20C - 12 ores Temperatura de lucru: -20~+45C Dimensiuni si greutate Dimensiuni: 160x150x330mm Greutate 5.2 kg
2. PREGTIRE
2.1 Precauii 1. Niciodat nu focusai telescopul direct spre soare fr filtrul solar. 2. Niciodat nu pstrai insturmentul la temperaturi joase sau nalte, sau nu-l supunei la schimbri brute de temperatur. 3.Cnd nu utilizai instrumentul pstrai n cutia sa. 4.Dac esteo diferen prea mare ntre temperatura din zona de lucru i birou, pstrai instrumentul n cutie pn cnd ajunge la temperatura mediul nconjurtor. 5.Dac nu utilizai instrumentul o perioad mai lung de timp, scoatei bateria i depozitai.o separat. Bateria trebuie ncrcat dup neutilizarea ei peste o lun de zile: 6. Transportai instrumentul doar n cutia de transport.. 7. Asigurai-v c nu scpai instrumentul n momentul montrii sau demontrii acestuia de pe trepied. 8. tergei prile optice doar cu o crp moale din bumbac curat!
An II 11
9.tergei instrumentul cu o crp umed cnd nu-l mai utilizai. Dac este udat de precipitaii, tergei-l nainte de a-l aeza n cutia de transport. 10.Inainte de utilizare, verificai bateria i setrile instrumentului pentru a fi siguri c utilizai parametrii coreci. 11. Nu lsai un nespecialist s repare instrumentul sau s-l dezasambleze chiar dac instrumentul nu lucreaz corect.
An II
12
Sistemul Prism i reflector Cnd dorii s efectuai o msurtoare, trebuie s utilizai un sistem de prism cu reflector n punctul de msurat. Instrumentul vine cu un sistem de prism simpl i cu un sistem de trei prisme care pot montate pe on trepied sau pe un jalon. Sistemul Unique Mini prism msurarea foarte uoar a colurilor. n figura de mai jos sunt prezentate tipurile de sistem de prisme.
An II 13
An II
14
2.)TEODOLIT ELECTRONIC Nikon seria DT
Teodolitul electronic seria DT are un sistem incremental optic de citire a unghiurilor cu ajutorul caruia se pot face masuratori digitale de unghiuri. Aparatul poate sa efectueze masuratori, sa faca calcule sa afiseze si sa memoreze date prin intermediul tehnologiilor IT incorporate. Poate sa afiseze rezultatele masuratorilor de unghi orizontal si vertical in acelasi timp. Mai mult unghiurile verticale pot sa fie masurate relativ la o directie oblica data. Teodolitul electronic seria DT poate fi utilizat in masuratori in triangulatia de ordin 4, masuratori pentru drumuri, cai ferate, poduri, canale de apa, mine, masuratori pentru constructii precum si la instalarea liniilor de echipamente industriale mari. Se poate folosi si in masuratori cadastrale,
An II 15
masuratori topografice precum si alte tipuri de masuratori in scopuri ingineresti. Introducere Cutia instrumentului Vezi schita cutiei de mai jos. Vezi deasemenea si lista cu obiectele de inventar. Instrumentul Manualul Instrumentele de corectare Protectia la ploaie Gel Bateria
Fig. 1 Schita cutiei
Compunere
An II
16
Fig 2
Fig 3 Teodolitele electronice Seria DT pot fi utilizate in efectuarea masuratorilor topografice necesare realizarii diverselor lucrari precum intocmirea retelelor geodezice de gradul IV, urmarirea in exploatare a liniilor de cale ferata, poduri, constructii sau instalarea diverselor echipamente mari. Deasemenea pot fi utilizate si in lucrari de cadastru sau alte lucrari topografice ingineresti.
Model* Telescop Puterea de marire Imaginea Campul de vedere Proiect Practica Topografica DT105D/105DM DT102C DT102 DT105C DT105 DT105S/105SM DT105DL/105D DT102CL DT102L DT105CL DT105L DT105SL/105SML ML 45 mm 30X Directa 120" 40 mm
An II 17 Distanta minima de focusare Precizia unghiulara Sistem de citire Citirea minima Display Compensator vertical Domeniul de compensare Baterie Timp de lucru Temperatura de lucru Greutate 4.8 kg DA 3" NU NU 1" / 5" ambele fete DA 3" NU NU NU NU Baterii tip AA 20 ore - 20C +50C 4.7 kg 4.5 kg 2"
2 m / 1 m (selectabila)** 5" Encoder incremental photoelectric 5" / 10" / 20" o singura fata NU NU
Acumulatori Ni-Mh 22 ore
Panoul LCD
Panoul LCD are doua linii de caractere. Linia de deasupra afiseaza unghiul vertical. Linia de jos afiseaza unghiul orizontal si indicatorul pentru bateriei. Iata intelesul caracterelor afisate pe ecran: Hr: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens orar Hl: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens antiorar Vz: distanta zenitala V%: unghi vertical afisat in mod procente de grade. Tastatura operationala
Tasta
Functia
An II
18
UNIT R/L OSET HOLD V/%
Pornit Oprit (apasati de doua ori) Iluminarea activa sau inactiva (timpul de apasare este mai scurt) Transfer intre 360 si 400 Selectati modul de masurare a unghiurilor orizontale (in sens orar/ in sens antiorar) Setare unghi orizontal la 00000 Retinerea unghiului orizontal masurat Selectarea zenit / unghi vertical
Pregatirea pentru masurare Punerea in statie a instrumentului Instalarea trepiedului Ajustati picioarele trepiedului astfel incat inaltimea aparatului sa fie potrivita pentru efectuarea de masuratori. Slabiti surubul de blocare. Instalarea instrumentului pe trepied Asezati instrumentul pe trepied si fixati-l de trepied prin surubul de centrare (fixare) Orizontalizarea instrumentului Orizontalizarea cu nivela circulara Prin rotirea suruburilor de orizontalizare A si B, puneti bula in centrul nivelei sferice (fig. 4). Rotiti surubul de orizontalizare C si puneti bula in centrul cercului (fig 5).
An II 19
Fig 4
Fig 5
Orizontalizarea precisa cu nivela torica (cilindrica) Deblocati parghia de blocare a miscarii orizontale. Puneti nivela cilindrica paralela cu linia care uneste suruburile de orizontalizare A si B. Rotiti suruburile A si B, puneti bula in centrul nivelei torice (fig 6).
Fig 6
Fig 7
Deblocati surubul de blocare a miscarii orizontale, rotiti nivela cilindrica cu 90 in jurul axei verticale. Prin rotirea surubului de orizontalizare C, puneti bula in centrul nicelei torice. (fig 7) Repetati pasii de mai sus pana cand bula ramane in centrul nivelei torice in orice pozitie s-ar afla instrumentul. Centrarea Rotiti surubul de focusare al sistemului optic de centrare si focusati pe marca de pe pamant. Slabiti surubul de centrare al trepiedului. Priviti prin sistemul optic si miscati ambaza pe capul trepiedului pana cand marca de centrare coincide cu marca de pe pamant. Strangeti surubul de centrare. Repetati pasii de mai sus. Asigurati-va ca intersectia firelor reticulare coincide cu marca, atunci cand se roteste alidada instrumentului.
An II
20
Fig 8 Focusarea si punctarea Firele reticulare Punctati cu luneta pe cer sau pe o suprafata uniform iluminata, rasuciti surubul de reglare a claritatii imaginii pana cand firele reticulare sunt subtiri, clare si negre. Scala dioptrica indica in acest moment setarea corecta corespunzatoare ochiului observatorului.
Fig 9 Focusarea imaginii tintei Slabiti parghiile de blocare a miscarii verticale si orizontale. Punctati pe o tinta cu ajutorul lunetei de punctare aproximativa. Strangeti suruburile de blocare a miscarii. Priviti prin luneta si rasuciti inelul de focusare pana cand se vede clar tinta. Puneti intersectia firelor reticulare pe tinta prin intermediul suruburilor de miscare fina in plan orizontal si vertical. Refaceti focusarea prin rasucirea inelului de focusare, pana cand imaginea este clara
An II 21
si fara paralaxa, adica nu trebuie sa existe miscari aparente intre firele reticulare si tinta daca observatorul isi plimba ochiul usor in ocularul lunetei. Daca exista o paralaxa , eliminati-o prin reglarea focusarii. Sagetile de pe inel indica directia de reglare a focusarii la infinit.
3. TEODOLITUL CLASIC
theo 020 theo 010
Msurarea unghiurilor se efectueaz cu ajutorul goniometrelor, cel mai utilizat n topografie fiind goniometrul numit teodolit. Lucrarea cuprinde o prezentare a acestuia, dup umtoarele aspecte: 1. Prezentarea schemei de construcie a teodolitului i descrierea prilor componente. 2. Prezentarea axelor, a micrilor i a tipurilor constructive. 3. Efectuarea citirilor pe cercurile gradate, folosindu-se dispozitivele de citire, cu prezentarea schiei i a modului de executare a citirilor.
An II
22
Teodolitul este un aparat care folosete numai la msurarea valorilor unghiulare ale direciilor orizontale i a nclinrii acestora, cu precizie mare(2cc...10cc) i foarte mare(0,2cc...2cc). Este utilizat n lucrri geodezice (determinarea reelelor de triangulaie, ndesirea acestor reele, trasarea pe teren a proiectelor, etc). n Romnia se utilizeaz n mod curent urmtoarele tipuri de teodolite: Zeiss-Jena Theo 010 i 010A, Wild T2, T3, i T4, Kern DKM3, MOM TE-B1, etc. Tahimetrul folosete la msurarea valorilor unghiulare ale direciilor orizontale i a nclinrii acestora cu o precizie mai mic(20cc...1c), dar i la msurarea indirect a distanelor, pe cale optic. Principalele tipuri de tahimetre utilizate n Romnia sunt: Zeiss-Jena Theo 030, 020, 020A, 120, 080, 080A, Wild T1A,Wild T16, MOM TE-D2, Freiberger, Meopta, etc. Clasificarea teodolitelor, dup modul de citire a gradaiilor: - teodolite de construcie clasic - cercurile gradate sunt metalice; efectuarea citirilor se face cu ajutorul unor lupe sau microscoape fixate aproape de cercuri, pe vernier, microscop cu scri, microscop cu tambur, etc. - teodolite moderne - cercurile gradate sunt din sticl, acoperite etan; citirea se face printr-un sistem optic, centralizat, n cmpul unui microscop, fixat pe lunet sau pe una din furcile alidadei. 1. Prezentarea schemei de construcie a teodolitului i descrierea prilor componente. Prile componente ale unui teodolit: Ambaza(1) prism triunghiular care se sprijin pe trei uruburi de calare. n partea de jos se afl dou plci una flexibil i una rigid; prin lcaul cu filet al plcii flexibile trece un urub-pomp, de fixare a ambazei pe trepied, iar pe placa rigid se sprijin aparatul prin intermediul uruburilor de calare.
An II 23
9 5 6 7 14
O'
4
11 10
D
13
D'
3 2
12 1 15
V'
Fig.1. Schema unui teodolit de construcie clasic.
calare
Placa rigida Placa flexibila a b
Lacas pentru surub pompa
Fig.2. Ambaza: a-vedere de ansamblu; b-detaliu.
Limbul(2) cerc orizontal gradat disc metalic al crui perimetru e argintat i divizat n grade sexazecimale sau centezimale (la teodolite moderne, limbul e format dintr-un cerc inelar de sticl, fixat pe un suport metalic); pe el se citesc valorile unghiulare ale direciilor orizontale din punctele de staie; prin axul metalic se blocheaz micarea, cu urubul de blocare a micrii generale(12).
60
50
40
30
20
10
350
10 320 3 340 330
300
0 29
Fig.3. Limbul: a-limb de metal; b-limb de sticl i modulul de fixare pe suportul metalic.
An II
24
Alidada(3) cercul alidad disc metalic, concentric cu limbul, susinut de axul plin ce intr n axul gol al limbului; pe disc sunt fixate dou verniere sau alte dispozitive de citire, la acestea citirile fcndu-se cu ajutorul unor lupe sau microscoape(10); se poate bloca micarea alidadei n plan orizontal cu urubul de blocare a micrii nregistratoare(13). Furcile de susinere a lunetei(4) dou piese metalice fixate cu un capt de alidad, celelalte capete sprijinind dispozitivul de susinere a axei de rotaie a lunetei n plan vertical; pe una din furci se afl urubul de blocare a micrii lunetei(14), iar pe cealalt este fixat o nivel toric, numit nivel zenital(9), aceasta orizontaliznd indicii zero de la eclimetru. Luneta topografic(7) dispozitiv optic ce servete la vizarea de la distan a obiectelor (semnale topografice); uneori e folosit i la msurarea distanelor pe cale optic; luneta este compus din: tubul obiectiv(a), tubul ocular(b), reticulul(c), lentila de focusare interioar(d), manonul de focusare(e), ctare(f).
f b
Fig.4. Lunet topografic .
Tubul obiectiv este format dintr-un sistem de lentile acromatice, iar tubul ocular, din dou lentile dispuse cu concaviatea una spre alta, asigurnd o mrire puternic, sau cu concaviatea spre obiectiv, dnd o imagine clar i mai luminoas.
An II 25
Ob
Lf n' n m
Oc
f1
m'
f2
Fig.5. Formarea imaginii n lunet.
La formarea imaginii n lunet, imaginea format de obiectiv, mn, va fi real, micorat i invers. Prin ocular, imaginea privit, mn, va fi virtual, i mai mare ca imaginea mn, i invers fa de obiectul observat de la distan mare, MN. Lentila de focusare Lf, mpreun cu obiectivul formeaz un teleobiectiv; prin deplasarea lentilei de focusare se schimb distana focal a teleobiectivului, permind modificarea acesteia astfel ca imaginea obiectului vizat s fie clar, n planul reticulului. Luneta este numit astronomic dac imaginea observat este rsturnat, i terestr, dac are imagine dreapt. Reticulul lunetei este format dintr-o plac de sticl pe care sunt gravate, foarte fin, dou linii perpendiculare, numite fire reticulare, a caror intersecie materializeaz axa de vizare. Placa este prins ntr-o montur metalic fixat n interiorul tubului obiectivului prin patru uruburi. La tahimetre mai apar dou linii scurte paralele i echidistante fa de firul reticular orizontal, trasate pe placa de sticl, numite fire stadimetrice, acestea folosind la msurarea pe cale optic.
1 S1 S2
1 r
S4
S4
Fig.6. Reticulul lunetei.

An II
26
Observarea clar a reticulului depinde de dioptriile operatorului (pe montura tubului ocular sunt gravate valorile dioptriilor).
Axa vizare V
h V
Fig.7. Planurile firelor reticulare i tipuri de reticule.
Fixarea claritii firelor reticulare se face o singur dat, la nceputul msurtorii, iar fixarea claritii imaginii obiectelor vizate se face de fiecare dat aducndu-se imaginea obiectului n planul firelor reticulare. Lentila topografic analitic are n interior nc o lentil biconvex fix, numit lentil analatic, montat ntre obiectiv i lentila de focusare. La aparatele noi funcia lentilei analatice este nlocuit prin teleobiectiv.
ocular obiectiv O2 r a lentila analatica O1
lentila focusare
Fig.8. Lunet topografic analatic.
Caracteristicile tehnice ale lunetei sunt: puterea de mrire,cmpul de vizare, puterea de separare, luminozitatea i precizia de vizare. Eclimetrul(5) cercul vertical gradat este realizat din acelai material i gradat n acelai sistem ca i limbul; este fixat pe axa orizontal a aparatului, formnd un plan perpendicular pe planul orizontal; eclimetrul este protejat de un disc(6), asemntor cu alidada; la extremitile diametrului orizontal al discului fix se gsesc dou ferestruici prin care se
An II 27
fac citirile, cu lupe sau microscoape(11); din citire rezult un unghi format de direcia axei de vizare cu orizontala, sau cu verticala locului.
V 0 N 5
0 10
2 h'
20 0
M 11 1
i2
30 0
Cv
i1
3 Cv
3 4 1 r
0
4 2 5
6 V
10
Fig.9. Eclimetrul.
Fig.10. Compensatorul cu pendul.
Citirile pe eclimetru se fac n dreptul indicilor zero, i1 i i2, aezai n planul orizontal hh. La msurarea unghiului vertical, eclimetrul este mobil, iar indicii zero sunt fici. Indicii zero se afl pe un bra purttor(3), iar aducerea lor n planul orizontal hh se realizeaz cu ajutorul nivelei torice zenitale, (5), i a urubului de calare fin, (7). Alte elemente: lunet(1), eclimetru(2), furc(4), arc de presiune(6). La teodolitele moderne stabilizarea indicelui zero de citire pe eclimetru se face cu ajutorul unui compensator. La acesta, din punctul de oscilaie M a pendulului este prins o plac(1) ce poart prismele deviatoare (2) i (3); n acelai timp se deplaseaz i obiectivul(4) al microscopului; reticulul microscopului de citire este proiectat de prismele deviatoare (2) i (3) i obiectivul (4) peste diviziunile cercului vertical. Nivelele de calare(8) dispozitive ce servesc la verticalizarea i orizontalizarea unor drepte sau planuri. Nivela toric este format dintr-o fiol de sticl umplut complet cu eter sau alcool i nchis ermetic i fixat ntr-o montur metalic; la partea de sus se formeaz o bul de vapori; nivela fiind situat pe alidad, poziia centrat a bulei indic orizontalizarea acesteia. Nivele sferic alctuit dintr-o fiol n form de cilindru, nchis la partea superioar printr-o calot sferic; n fiola umplut cu lichid volatil se formeaz o bul de form circular; este utilizat tot pentru orizontalizarea alidadei i limbului.
An II
28
D' D D'
Fig.11. Nivela toric i nivela sferic.
Nivela toric cu coinciden nu are repere i nici diviziuni pe fiol; se utilizeaz un sistem de prisme aezat deasupra nivelei; precizia de calare este de 5...10 ori mai mare dect la nivela toric obinuit. Este folosit ca nivel zenital, la orizontalizarea indicilor zero de la eclimetru.
Fig.12. Nivela toric cu coinciden: - sistemul de prisme; - nivela decalat; - nivela calat.
Principalele anexe ale teodolitului. Trepiedul este un dispozitiv suport, de aezare a teodolitului n punctul de staie. Este compus din msua trepiedului pe care se prinde aparatul cu ajutorul urubului pomp i picioarele de susinere, confecionate din lemn i terminate cu saboi de metal.
Fig.13. Trepied telescopic.
Firul cu plumb greutate cu vrful de form conic, suspendat de un fir; este legat la urubul pomp, servind la operaia de centrare a aparatului. Baston de centrare are aceeai utilizare ca i firul cu plumb; este format din dou tuburi metalice; bastonul fiind gradat, se poate citi nlimea de la born pn la msua aparatului.
An II 29
Dispozitiv de centrare optic este fixat la ambaz, sau ncorporat n aparat; este compus dintr-o lunet i o prism ce reflect razele de lumin ce trec prin lunet sub un unghi de 100g; precizia de centrare este de 0,5mm.
Dispozitiv de centrare optica
Fig.14. Dispozitiv de centrare optic: - fixat la ambaz; - fixat n corpul teodolitului. -
Busola se monteaz pe furca aparatului opus eclimetrului, folosind la msurri direct pe teren a orientrilor. Declinatorul compus dintr-un ac magnetic aezat ntr-un tub, sau ntr-o cutie paralelipipedic; realizeaz dirijarea lunetei pe direcia meridianului magnetic.
2. Prezentarea axelor, micrilor i a tipurilor constructive. Axele constructive ale teodolitului:

L V
O D
O' D'
L' V'
Fig.15. Axele teodolitului.

An II
30
a. Axa principal sau vertical(V-V) este axa ce trece prin centrul limbului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete aparatul n plan orizontal; se confund cu verticala punctului topografic de staie. b. Axa secundar sau orizontal(O-O) trece prin centrul eclimetrului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete luneta mpreun cu eclimetrul n plan vertical. c. Axa de vizare a lunetei(L-L) trece prin centrul optic al obiectivului i intersecia firelor reticulare. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cele trei axe: - (V-V) (O-O); - (L-L) (O-O); - (V-V) (O-O) (L-L) = {M}. La teodolit, fiecare nivel toric sau sferic are o ax sau directrice (D-D), care prin calarea nivelei va avea poziie orizontal. Micrile teodolitului: a. Micarea n plan orizontal micarea aparatului n jurul axei principale: - micarea general limbul se rotete odat cu alidada i indicii de citire; - micarea nregistratoare limbul rmne fix i se rotete doar alidada cu indicii de citire. b. Micarea n plan vertical micarea lunetei mpreun cu eclimetrul n jurul axei secundare. Clasificarea teodolitelor: a. Teodolite simple limbul este fixat de ambaz; au numai micare nregistratoare; b. Teodolite repetitoare au micare general i micare nregistratoare; au precizie mai mic, caracteristic tahimetrelor; c. Teodolite reiteratoare au numai micare nregistratoare; caracteristic de precizie i nalt precizie. 3. Efectuarea citirilor pe cercurile gradate folosindu-se dispozitivele de citire, cu prezentarea schiei i a modului de executare a citirilor. Estimarea precis a unghiului de pe cercul gradat se face cu ajutorul dispozitivelor de citire; acestea pot fi mecanice(vernierul) sau optice(microscopul cu reper, microscopul cu scri, cu coinciden); ele sunt formate din partea optic (lup, microscop) i dispozitivul de citire propriu-zis(vernier, scri).
An II 31
nainte de efectuarea citirilor pe cercurile gradate se stabilesc urmtoarele: - felul gradaiei cercului(sexazecimal sau centezimal); - sensul de nscriere a gradelor pe cerc; - valoarea celei mai mici diviziuni de pe cerc (D); - precizia de citire: p=D/n=(cea mai mic diviziune)/(numrul diviziunilor); Citirea pe cercul gradat: C=PI=PII. - PI citire direct pe cerc; - PII citirea prin estimare. La teodolitele moderne citirea gradaiilor se face centralizat, cu ajutorul unui microscop; razele de lumin sunt dirijate printr-un sistem optic (oglinzi, lentile, prisme) pn la cercurile gradate, i aduc imaginile diviziunilor cercurilor n cmpul microscopului.
Eclimetru
Microscop Limb
Fig.16. Schema optic a teodolitului Zeiss Theo 030.
Dispozitive de citire ntlnite la teodolite: a. Microscopul cu reper. Se ntlnete la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 120, 080, 080A; pe o plac de sticl, n cmpul micoscopului, este gravat un reper; n cmpul microscopului apar imaginile diviziunilor cercurilor gradate, limb(Hz) i eclimetru(V); se identific sistemul de gradaie centezimal, sensul de nscriere de la stnga la dreapta i cea mai mic diviziune de 10c.
An II
32
207 208 209
Fig.17. Microscopul cu reper.
Citirea pe limb (Hz): - se citesc gradele din stnga reperului(208g), se numr diviziunile ntregi pn la reper i se nmulesc cu 10c: PI=208g20c; - se estimeaz fraciunea de diviziune pn la reper: PII=3c; - citirea total: C=PI+PII=208g20c+3c=208g23c. Citirea pe eclimetru (V): C=PI+PII=220g00c+7c=220g07c. b. Microscopul cu scri. Este ntlnit la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 030, Theo 020, Theo 020A, Wild T16; n cmpul microscopului, pe o plac de sticl apar imaginile a dou scrie, divizate n 100 de pri( pentru sistemul centezimal); imaginile scriei se proiecteaz peste o diviziune a cercului gradat; precizia aparatului va fi: p=D/n=100c/100=1c. Citirea pe cerc: - pe limb (Hz): C=PI+PII=372g00c+8c=372g08c; - pe eclimetru (V): C=PI+PII=291g00c+86c=291g86c.
V
Fig.18. Microscopul cu scri.
c. Micrometru optic cu coinciden. Este ntlnit la teodolitele de precizie Wild T2, Zeiss-Jena Theo 010, MOM TE-N1; imaginile diviziunilor se deplaseaz cu ajutorul unui sistem
379 380 381 391 392 393

292 291
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
219 220 221
372
Hz
371
An II 33
de prisme n form de plac; imaginile cercurilor gradate apar separat n cmpul microscopului; aici apar dou ferestre: fereastra F1, pentru diviziunile diametral opuse ale cercului gradat, i fereastra F2, pentru diviziunile micrometrului optic, n aceste ferestre aprnd un reper fix n raport cu care se fac citirile; iniial, diviziunile cercului gradat din F1 nu sunt n coinciden; pentru aducerea acestor diviziuni n coinciden este folosit urubul micrometric(tamburul). F1 14 15
0 1 1 1 9 0 1 2
F2 14
F1
6 6 7 7
F2
8 9 0 1 2
010
Fig.19. Citirea pe cerc la teodolitul Zeiss Theo 010: - nainte de coinciden; - dup coinciden. D 2 20 c 2 1000 cc = = = 2cc , la Theo Precizia de citire: - p = n 10 10 5 500
- p=
Citirea pe cerc: 1. - se utilizeaz reperul din fereastra F1; se iau gradele din stnga reperului(14g), la care se nsumeaz intervalele ntregi (i jumtile de intervale, dac este cazul) pn la reper(1,5), nmulite cu valoarea unui interval(20c); PI=14g30c; - n F2, cifra din stnga reprezint unitile de minute(6c), cea din dreapta reprezint zecile de secunde(90cc), iar unitile de secund sunt date de numrul de diviziuni pn la reper(3,5), nmulite cu precizia(2cc); PII=6c97cc; - cifra final: C=PI+PII=14g30c+6c97cc=14g36c97cc. 2. - se numr intervalele de la gradul de sus(14g), pn la corespondentul lui de jos(214g), i se nmulesc cu 10c; PI=14g30c; - pentru PII i C se urmresc aceeai pai ca la primul mod de determinare. La teodolitul de precizie Wild T2, diferene n modul de efectuare a citirii pe cercul gradat apar la poziionarea ferstrelor F1 i F2; la teodolite de
D 2 20 c 2 1000 cc = = = 2cc , la Wild T2 n 100 5 500
214
214
215
An II
34
precizie mai noi(Zeiss-Jena Theo 010A, Theo 010B) se utilizeaz un sistem semidigitalizat.
178 179 0 2 2 2 60 70 80
131
12
13 14
15 16 17 18 19
Fig.20. Citirea pe cerc la Wild T2 Theo 010B C=179 00 +2 73 =179 02 73 .

g c c cc g c cc
Teodolitul tahimetru Zeiss-Jena Theo 020A Este un teodolit de precizie mic, folosit n msurrile topografice si pe antier, permind att msurarea unghiurilor, ct i msurarea optic a distanelor. Citirile pe cercurile gradate se fac centralizat, n cmpul unui microscop fixat pe lunet. Acest microscop cu scri are precizia de 1c. Elemente componente: (1) lunet cu puterea de mrire M=25X; (2) dispozitiv de centrare optic; (3) i (4) uruburi de micare fin a lunetei i alidadei; (5) prghia ce dirijeaz micarea general i micarea nregistratoare a aparatului; (6) prghie pentru blocarea alidadei; (7) prghie pentru blocarea lunetei; (8) microscop fixat pe lunet, n cmpul cruia se aduc imaginile cercurilor gradate ; (9) colimator optic pentru vizarea aproximativ; (10) suport de fixare a busolei sau declinatorului.
331 132
20 21
332
Fig.21. Citirea semidigitalizat la C=131g30c+1c66cc=131g31c66cc.
An II 35
9 8 7 6 5
2 3 4
Fig.24. Teodolitul tahimetru Zeiss Theo 020A.
Pe alidad se fixeaz o nivel sferic, pentru calarea aproximativ, i o nivel toric pentru calarea propriu-zis a aparatului. Teodolitul Zeiss-Jena Theo 010 Este un teodolit de precizie, folosit n msurrile efectuate n scopul realizrii reelei de triangulaie geodezic, de ndesire a reelei deja realizate, de trasare pe teren a proiectelor construciilor mari. Citirea pe cercurile gradate se face centralizat, n cmpul unui microscop fixat pe lunet; n cmpul acestui microscop apare fie imaginea cercului orizontal, fie imaginea cercului vertical, schimbarea fcndu-se cu ajutorul unui buton exterior. Este utilizat micrometrul optic cu coinciden, cu precizia de 2cc.
Fig.25. Teodolitul de precizie Zeiss-Jena Theo 010.
Elemente componente: (1) plac rigid; (2) plac flexibil; (3) urub de calare; (4) prghie de blocare a micrii n plan orizontal; (5) urub de micare fin n plan orizontal; (6) prghie de blocare a lunetei; (7) urub de micare fin a lunetei n plan vertical; (8) buton de schimbare a imaginilor cercurilor n microscop; (9) urub de rectificare a cercului vertical;
An II
36
(10) dispozitivul centrrii optice; (11) nivela sferic; (12) ocular; (13) obiectiv; (14) microscop pentru citiri pe cercurile gradate; (15) sistemul de ctare optic; (16) tamburul micrometrului; (17) oglind; (18) urubul reiterator; (19) prisma de observare a nivelei zenitale. La unele teodolite recent construite exist un sistem digitalizat de citire. INDESIREA RETELEI DE SPRIJIN PLANIMETRICA INTR-O ZONA PRECIZATA 1) Identificarea zonei Prin recunoasterea terenului se realizeaza delimitarea perimetrului suprafetei de teren care urmeaza a fi ridicata si se identifica toate punctele caracteristice ,si anume in cazul nostru zona restaurantului Kios , n partea de nord-est a orasului Baia Mare ,n apropierea Stadionului Dealul Florilor. 2) Alegerea si pichetarea punctului de statie prin metoda retrointerseciei . Poziia unui punct nou P se poate determina prin intersecie napoi ( Phothenot sau retrointersecie) daca pe teren se msoara doar unghiurile orizontale ,,, formate din direciile duse spre cel putin patru puncte vechi , de coordonate cunoscute .Calculul efectiv se poate face n mai multe variante . Practic , la determinarea prin retrointersectie se apeleaza cu predere cnd in zona apare necesitatea unui numar limitat de puncte noi ( 1- 2) si nu ncadrate in reeaua geodezic , cnd in zona de interes nu exista dect puncte cunoscte nestaionabile ( turle de biseric , antene etc. ). In functie de marimea suprafetei de teren care urmeaza a fi ridicata se alege punctul de statie aproximativ in mijlocul acestei suprafete astfel incat toate punctele caracteristice sa poata fii observate . Punctul de statie se marcheaza printr-un tarus de lemn sau cu un bulon metalic. Teodolit clasic :
An II 37
Din punctul de statie S1 s-au luat ca puncte geodezice vechi cunoscute si care s-au putut viza din locul ales ca punct de reper pentru statia 1 ca fiind:
Coordonate absolute X 684910.550 684673.200 685633.918 685350.110 685352.870 685904.200
Statie
St 1
Puncte vizate Releu Mogosa Turn Combinat Bis. Podul Viilor Turn Stefan S Turn Stefan N Bis. Valea Rosie
Directii masurate 0 29.8266 54.2892 61.4924 61.5519 206.8620
Y 408972.689 395359.300 393496.089 393627.880 393626.780 393119.640
Dupa cum se observa din directiile masurate ,cele mai multe directii sunt situate in cadranul I in raport cu directia de referinta .Acest lucru duce la obtinerea unor erori mari de pozitionare a punctului 1 prin retrointersectie. CALCULUL RETROINTERSECTIEI : notam cu: A - Releu Mogosa B - Biserica Podul Viilor C Biserica Valea Rosie P- punct de statie 1 Orientarille lor : P A = P B = + P C = + unde
=54 .2892 =206 .8620
tg =
YP A Y YP = A X P A XA XP
An II
38
tg ( + ) =
YP B Y YP = B X P B XB XP YP C Y YP = C X P C XC XP
tg ( + ) =
prin rezolvarea acestor 3 ecuatii putem afla valoarea lui

tg = (YB YA ) ctg + (Y A YC ) ctg X B + X C ( X B X A ) ctg + ( X A X C ) ctg + YB YC
tg =
=
(393496 .089 408972 .689 ) ctg 54 .2892 (685633 .981 684910 .550 ) ctg 542892
dupa calcule rezulta =103.9004
ctg 206 .8620 685633 .918 +685904 .200 ctg 206 .8620 +393496 .089 393119 .640
Orientarile in functie de calculat devin :

Punct A B C D E F VIZA Releu Mogosa Turn Combinat Bis. Podul Viilor Turn Stefan S Turn Stefan N Bis. Valea Rosie Unghi citit 0 29.8266 54.2892 61.4924 61.5519 206.862
calculat 103.9004 133.7270 158.1896 165.3928 165.4523 310.7624
103.9004
An II 39
Aplicand solutia de mai sus in care =103.9004 se calculeaza : a) retrointersectie din punctele : P A =103 .9004 A - Releu Mogosa P B =158 .1896 B - Biserica Podul Viilor P C = 310 .7624 C Biserica Valea Rosie P= coordonatele statiei 1
tg PA = YP A Y YP = A X P A XA XP YP B Y YP = B X P B XB XP
tg PB =
X A tg P A X P tg P A =YA YP
An II
40
X B tg ( +) X P tg ( +) = YB YP
in final avem :
XP = YA YB tg PA X A + X B tg ( + ) tg ( + ) tg PA
XP =
408972 .689 393496 .089 tg 103 .9004 684910 .550 + 685633 .918 tg 158 .18 tg 158 .1896 tg 103 .9004
' XP = 685871 .164
YP' = X P tg P A X A tg PA + YA YP' = 685871 .164 tg103 .9004 684910 .550 tg103 .9004 + 408972 .689 YP' = 393313 .192
b) retrointersectie din punctele A - Releu Mogosa B- Turn Combinat

C- Biserica Valea Rosie
'' XP = 685871 .052 '' YP = 393313 .852 c) retrointersectie din punctele : A - Releu Mogosa B- Turn Stefan Sud
dupa rezolvarea calculelor :
C- Biserica Valea Rosie

''' = 685871 .203 dupa rezolvarea calculelor : X P ''' YP = 393312 .961 c) retrointersectie din punctele : A- Turn Combinat
B-Biserica Podul Viilor C- Biserica Valea Rosie dupa rezolvarea calculelor :

'''' XP = 685871 .196 '''' YP = 393313 .127
An II 41
Avand in vedere ca difera coordonatele punctului P implicit al statiei 1 pentru o precizie cat mai mare se va face media celor 4 coordonate provizorii : Xst1=(685871.164+685871.052+685871.203+685871.196)/4 Xst1= 685871.1538 Yst1=(393313.192+393313.852+393312.961+393313.127)/4
Yst1=393313.283
Schita pt evidentierea statiei 1:
Metoda drumuirii In principiu , la metoda drumuirii punctele se considera inlantuite , legate intre ele prin elemente geometrice respectiv unghiuri orizontale si /sau verticale , distante si / sau diferente de nivel .Daca aceste date sunt obtinute prin masuratori topografice specifice , este posibila determinarea succesiva a pozitiei lor in cadrul unui sistem de referinta , exprimata prin coordonatele x , y , z .Totodata metoda trbuie sa asigure controale partiale si o verificare finala a lucrarilor .
An II
42
Clasificarea drumuirilor este dificila , intrucat ele sunt numeroase , iar criteriile ce se pot avea in vedere variate .Daca se ia in considerare spre exemplu , numai aparatua moderna respectiv statiile totale , drumuirile pot fi grupate in mai multe tipuri (A) si ordine (B) in cadrul carora se disting unele variante ( C,D,E) In raport cu aceasta clasificare se impun unele precizari cu caracter general , pentru fiecare categorie in parte . Clasificarea drumuirilor A. Dupa modul de control al determinarilor I. Incadrate ( sprijinite ) pe punctele de coordonate cunoscute II. Inchise pe punctul de plecare sau independente B. Dupa ordinul lor I. Primare (de ordinul I, principale ), incadrate in reteaua de sprijin sau inchise pe punctul de plecare II. Secundare (de ordunul II) sprijinite cel putin la un capat pe un punct de drumuire primara III. Tertiare (de ordinul III) incadrate cel putin la un capat de un punct de drumuire secundara C. Dupa natura determinarilor (pozitia punctelor ) I. Combinate sau tridimensionale , denumite si 3D ce conduca la coordonate spatiale x,y,z II. Planimetrice sau bidimensionale respectiv 2D , prin care se obtin coordonatele plane x , y III. Nivelitice sau unidimensionale , prin care se deduc cotele z D. Dupa modul de masurare si instrumentul folosit I. Tahimetrice ,bazate pe statii totale sau tahimetre clasice II. De nivelment geometric executate cu nivelmetrele III. De nivelment trigonometric ,ce folosesc tahimetre , teodolite - la distante mari , cu laturi > 400 m - la distante mici , cu laturi < 400 m E. Alte tipuri
An II 43
Drumuirea incadrata sau sprijinita , dezvoltata intre puncte a caror pozitie este cunoscuta intr-un sistem de referinta , reprezinta cazul general al metodei .Alte procedee derivate cum ar fi drumuirea inchisa , cu puncte nodale de precizie s.a reprezinta cazuri particulare , bazate pe acelasi mode le lucru , aceleasi aparate , diferind doar maniera de control , de calcul si eventual precizia lor .De retinut ca , in principiu , drumuirile libere sau in vant sunt admise prin exceptie , numai in cazul statiilor totale , cu numar redus de laturi , care ofera , totusi , unele controale pe traseu . Metoda drumuirii ocupa , in ansamblul lucrarilor de ridicare in plan , o pozitie cheie , intarita de multitudinea variantelor de aplicare si volumul respectiv extensia sa .Domeniile de aplicabilitate se refera la : - determinarea retelelor de ridicare de orice natura (combinate , planimetrice sau nivelitice), prin drumuiri incadrate in geodeziea sau , mai rar independenete ; - indesirea retelei de sprijin , prin completarea ei ulterioara , dupa realizarea prin sistemul GPS ; - ridicarea efectiva a unor detalii de forma alungita , cum ar fi drumuiri , cai ferate , culmi , vai etc . Intr-o prima etapa se executa calculele preliminare prin care se deduc ,dupa caz, valorile medii ale unghiurilor orizontale , verticale si ale laturilor cand acestea se citesc cu luneta in ambele pozitii respectiv , dus intors. Drumuirea cu statia totala : Statia totala prin structura si posibilitatile oferite , a devenit instrumentul reprezentativ , utilizat azi in exclusivitate in masurarea drumuirilor , fiind , in acelasi timp , singurul concurent serios al sistemului GPS .Principalele argumente sunt: permite masurarea automata , la comanda a elemetelor geometrice , afisarea , inregistrarea lor in memorie , prelucrarea partiala conform meniului de programe incorporat si transferul lor in calculator ; softurile de lucru sunt diferentiate de la unul simplu ( de baza ) ,ce vizeaza doar aceste elemente ,la altlele complexe ,care prelucreaza si afiseaza rezultatele pe care le si retin.Indiferent de program ,datele de baza masurate se pastreaza in memorie ; programul coordonate polare sau cu o denumire asemanatoare , permite determinarea pe teren a pozitiei spatiale a unui punct , radiat dintr-o statie cunoscuta , pe baza unei vize de referinta , posibilitate valorificata in cadrul multor aplicatii topografice
An II
44
Statiile totale reduc la minimum erorile de masurare intr-o drumuire incadrata , deoarece unghiurile si distantele se obtin cu o precizie omogena ,elevata respectiv 1 2 '' si 1 2 '' cmm/2 km , ca valori orientative .In aceste conditii grija operatorului trebuie indreptata spre alte surse de erori , cu efecte mai mici , dar frecvente cum ar fi : - centrarea cu atentie , pe punctul matematic , atat instrumentului cat si a prismei , in special la distante scurte , pentru a diminua erorile de masurare a unghiurilor orizontale - verticalizarea prismei in momentul vizarii , intrucat inclinarea in sens longitudinal ( fata sau spate ) provoaca eroare de distanta si in mai mica masura de unghi zenital , iar inclinarea in lateral conduce la o eroare de unghi orizontal echivalenta celei de centrare ; - vizarea corecta a prismei , cu firele reticulare plasate in centrul ei , in special la vize scurte ,pentru a reduce erorile unghiulare , echivalente celor de centrare , ce devin neglijabile cu cresterea distantei . In consecinta , statiile totale asigura o precizie remarcabila prin masurare aautomata a elemantelor unei drumuiri .Erorile personale , la randul lor , pot fi reduse prin respectarea riguroasa a recomandarilor , astfel incat rezultatele obtinute cu aceste aparate moderne sunt evident superioare , in raport cu masuratorile efectuate cu aparatura clasica , bazate de cele mai multe ori pe estimari sau aprecieri . Performantele efective ale statiei totale pot fi mai usor puse in evidenta intr-o drumuire inchisa , caz in care erorile de pozitie ale punctelor de sprijin dispar ,iar neinchiderile exprima posibilitatile aparatului si ale opratorului. Concluzii: Statiile totale prin dotarile lor se potrivesc ca o manusa pentru realizarea drumuirilor de orice gen , care la randul lor ocupa un loc predominant prin importanta si volumul lor in ansambul procesului de ridicare in plan . Randamantul net superior , precizia ridicata ,asigurata de echivalenta determinarii distantelor si unghiurilor , sansele minime de a gresi cuplate su posibilitatile de verificare eficiente a masuratorilor direct pe teren , precum si scaderea pretului de achizitionare la un nivel acceptabil , conduc la recomandarea clara de folosire a statiilor totale in exclusivitate pentru efectuarea drumuirilor. Drumuiri cu aparatura clasica Cu instrumente topografice clasice , drumuirea a fost folosita in trecut ca o metoda de baza si frecventa la lucrarile curente de ridicare si trasare.In principiu exista desigur similitudini cu drumirile facute cu statia totala ,dar admitem ca practic , exista si unele diferentieri , dintre care retinem :
An II 45
variante cunoscute ,derivate din cazul general al drumuirii incadrate in reteaua geodezica si elementele geometrice urmarite , respectiv unghiurile orizontale , verticale ,distante si diferente de nivel sunt acele - instrumentele folosite sunt cele cunoscute , tahimetrele de diferite tipuri , teodolite , rulete sau panglici , nivelmetre clasice ; - natura determinarilor este aceeasi ,conducand in functie de masuratori si cerinte , la drumuiri combinate 3D ,finalizate prin pozitia spatiala (x,y,z) a punctelor , drumuiri planimetrice 2D , ce furnizeaza doar coordonatele plane (x,y) ,sau unidimensionale ,nivelitice ,din care rezulta numai cotele z ale punctelor caracteristice de relief ; Cu instrumentele clasice , tahimetre de toate tipurile , teodolite si ruleta , dispozitive cu stadii orizontale si uneori chiar si cu nivelmetrele clasice si automate , prevazute cu limb , se pot executa toate variantele de drumuire cunoscute ,dar din pacate precizia de masurare a distantelor care este definitorie- nu satisface decat anumite categorii de lucrari.In consecinta cu toata eficienta ridicata drumuirile tahimetrice , cu citirea distantelor pe cale optica , nu pot asigura o precizie corespunzatoare decat pe suprafete limitate si in lucrari de interes redus .In caz contrar erorile se propaga dupa legi nefavorabile si cresc cu numarul statiilor li lungimea desfasurata a laturilor . Calculul orientarilor se desfasoara din aproape in aproape in functie de orientarea de referinata st 1 M o g o s a In continuare prezentam un tabel in care se afla datele initiale ,innainte de compensare :
punct statie ST1 ST 2 st3 st4 st1 punct vizat mogosa St.2 st1 st3 st2 st4 st3 st1 st4 mogosa Cs 1915 1939 1858 1945 1736 1608 1744 1705 Cj 1144 1168 1253 1340 1555 1427 1289 1250 Vh 99.9506 100.0495 99.9960 100.0041 99.9454 100.0548 99.9463 100.0537 Hz0 0.0000 276.1418 76.1417 129.0069 329.0068 66.4985 266.4994 2.5441 202.5501 390.8765
103.9004 380.0422 180.0422 232.9074 32.9074 170.3991 370.3991 106.4438 306.4438 94.7702
An II
46
Calculul orientarilor brute

S 1S 2 = S 1M + ( Hz S 2 Hz M ) =103 g 90 ' 04 '' + (276 g14 '18 '' 0) = 380 g 04 ' 22 '' S 2S 1 = S 1S 2 + 200 g = 180 g 04 ' 22 '' S 2S 3 = S 2S 1 + ( Hz S 3 Hz S 1 ) =180 g 04 ' 22 '' + (129 g 00 ' 69 '' 76 g14 '18 '' ) = 232 g 90 ' 74 '' S 3S 2 = S 2S 3 + 200 g = 32 g 90 ' 74 '' S 3S 4 = S 3S 2 + ( Hz S 4 Hz S 2 ) = 32 g 90 ' 74 '' + (66 g 49 '85 '' 329 g 00 ' 68 '' =170 g 39 '91'' S 4S 3 = S 3S 4 + 200 g = 370 g 39 '91 '' S 4S 1 = S 4S 3 + ( Hz S 1 Hz S 3 ) = 370 g 39 '91'' + (2 g 54 ' 41 '' 266 g 49 '94 '' = 106 g 44 '38 '' S 1S 4 = S 4S 1 + 200 g = 306 g 44 '38 '' S 1M = S 1S 4 + ( Hz M Hz S 4 ) = 306 g 44 '38 '' + (390 g 87 ' 65 '' 202 g 55 ' 01'' = 94 g 77 ' 02 ''
Compensarea orientarilor a) calculul erorii de neinchidere

' ' g ' '' g ' '' g ' '' e = S 1M S 1M = 94 77 02 103 90 04 = 9 13 03
c = e = 9 g13 ' 03 ''
b) calculul corectiei unitare

c ;n =5 n 9.1303 cu = = 1.82605 5 cu =
c) corectia pe fiecare latura

cu S1S 2 = 1 cu = 1.82605 cu S 2S 3 = 2 cu = 3.6521 cu S 3S 4 = 3 cu = 5.47815 cu S 4S 1 = 4 cu = 7.3042 cu S1M = 5 cu = 9.13025
d) compensarea orientarilor
An II 47
S 1S 2 = S 1S 2 + cu S 1S 2 = 380 g 04 ' 22 '' + 1g 82 ' 65 '' = 381 g 86 '82 '' S 2S 3 = S 2S 3 + cu S 2S 3 = 232 g 90 ' 74 '' + 3 g 65 ' 21'' = 236 g 55 '95 '' S 3S 4 = S 3S 4 + cu S 3S 4 = 170 g 39 '91'' + 5 g 47 '81'' = 175 g 87 ' 72 '' S 4S 1 = S 4S 1 + cu S 4S 1 = 106 g 44 '38 '' + 7 g 30 ' 42 '' = 113 g 74 '80 '' S 1M = S 1M + cu S 1M = 94 g 77 ' 02 '' + 9 g13 ' 02 '' = 103 g 90 ' 04 ''

Calculul coordonatelor relative a) calculul coordonatelor relative absolute

X S 1S 2 = DS 1S 2 cos S 1S 2 = 77 .100 cos 381 g 86 '82 '' = 73 .9939 YS 1S 2 = DS1S 2 sin S 1S 2 = 77 .100 sin 381 g 86 '82 '' = 21 .663 X S 2S 3 = DS 2S 3 cos S 2S 3 = 60 .500 cos 236 g 55 ' 95 '' = 50 .795 YS 2S 3 = DS 2S 3 sin S 2S 3 = 60 .500 sin 236 g 55 ' 95 '' = 32 .865 X S 3S 4 = DS 3S 4 cos S 3S 4 = 18 .100 cos 175 g 87 ' 72 '' = 16 .816 YS 3S 4 = DS 3S 4 sin S 3S 4 = 18 .100 sin 175 g 87 ' 72 '' = 6.6955 X S 4S 1 = DS 4S 1 cos S 4S1 = 45 .500 cos 113 g 74 '80 '' = 9.7496 YS 4S 1 = DS 4S 1 sin S 4S 1 = 45 .500 sin 113 g 74 '80 '' = 44 .4431 Calculul erorilor eX = X ij = X S1M + X S 2S 3 + X S 3S 4 + X S 4S 1 = 3.3668
i j
eY = Yij = YS 1M + YS 2S 3 + YS 3S 4 + YS 4S 1 = 3.3900
i
An II
48
Calculul corectiei cX = eX = 3.3668 cY = eY = 3.3900 Calculul Cu X = corectiei unitare cX = 3.3668 3.3668 = = 0.01673 + D23 + D34 + D41 201 .200
D
i
ij
D12
Cu Y =
cY
D
i
ij
3.3900 3.3900 = = 0.01685 D12 + D23 + D34 + D41 201 .200
Cu X S 1S 2 = Cu X DS 1S 2 = 0.01673 77 .100 = 1.29015 Cu YS 1S 2 = Cu Y DS 1S 2 = 0.01685 77 .100 = 1.29904 Cu X S 2S 3 = Cu X DS 2S 3 = 0.01673 60 .500 = 1.01237 Cu YS 2S 3 = Cu Y DS 2S 3 = 0.01685 60 .500 = 1.01935 Cu X S 3S 4 = Cu X DS 3S 4 = 0.01673 18 .100 = 0.30288 Cu YS 3S 4 = Cu Y DS 3S 4 = 0.01685 18 .100 = 0.30496 Cu X S 4S 1 = Cu X DS 4S 1 = 0.01673 45 .500 = 0.76137 Cu YS 4S 1 = Cu Y DS 4S 1 = 0.01685 45 .500 = 0.76662 e) calculul coordonate lor relative X S 1S 2 = X S 1S 2 + Cu X S 1S 2 = 73 .9938 +1.29015 = 75 .2841 YS 1S 2 = YS 1S 2 + Cu YS 1S 2 = 21 .663 +1.29904 = 20 .364 X S 2S 3 = X S 2S 3 + Cu X S 2S 3 = 50 .795 +1.01237 = 49 .783 YS 2S 3 = YS 2S 3 + Cu YS 2S 3 = 32 .865 +1.01935 = 31 .864 X S 3S 4 = X S 3S 4 + Cu X S 3S 4 = 16 .816 + 0.30288 = 16 .513 YS 3S 4 = YS 3S 4 + Cu YS 3S 4 = 6.6955 + 0.30496 = 7.00046 X S 4S 1 = X S 4S 1 + Cu X S 4S 1 = 9.7496 + 0.76137 = 8.9883 YS 4S 1 = YS 4S 1 + Cu YS 4S 1 = 44 .4431 + 0.76662 = 45 .2097

An II 49
X S 4S 1 = X S 4S 1 + Cu X S 4S1 = 9.7496 + 0.76137 = 8.9883 YS 4S 1 = YS 4S1 + Cu YS 4S 1 = 44 .4431 + 0.76662 = 45 .2097
Calculul coordonatelor absolute X S 2 = X S1 + X S 1S 2 = 685871 .153 + 75.2841 = 685946 .437 YS 2 = YS1 + YS1S 2 = 393313 .283 20.364 = 393292 .919 X S 3 = X S 2 + X S 2S 3 = 685946 .437 49.783 = 685896 .654 YS 3 = YS 2 + YS 2S 3 = 393292 .919 31.864 = 393261 .073 X S 4 = X S 3 + X S 3S 4 = 685896 .654 16.513 = 685880 .141 YS 4 = YS 3 + YS 3S 4 = 393261 .073 + 7.00046 = 393268 .073 X S 1 = X S 4 + X S 4S1 = 685880 .141 8.9883 = 685871 .153 YS 1 = YS 4 + YS 4S 1 = 393268 .073 + 45.2097 = 393313 .283 Schita drumuirii

Carnetul de teren privind datele masurate :

An II
50
statia ST .1
ST .2
pct. vizat mogosa 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 ST .2 ST .2 Media ST 2 ST 1 128 129 130 131 pct. vizat 132
Cs 1855 1942 1840 1938 1798 1730 1772 1755 1780 1778 1695 1725 1750 1725 1700 1755 1783 1800 1670 1690 1730 1760 1780 1690 1710 1725 1785 1780 poz I poz II 1915 1939 1817 1785 1775 1736 Cs 1686
Cj 1215 1200 1214 1125 1290 1338 1305 1310 1292 1282 1360 1342 1325 1345 1370 1310 1282 1265 1385 1375 1350 1312 1280 1380 1355 1350 1280 1300
Vh 99.5955 99.8593 99.5468 99.8928 99.2660 100.1150 99.2423 100.1176 99.3113 99.3372 100.2516 99.2224 100.0700 100.0649 100.2166 99.3146 99.2100 99.3557 100.4023 100.2206 100.1586 100.9682 100.0149 100.3848 100.2214 100.1863 100.0034 100.0034
1144 1168 1297 1322 1343 1373 Cj 1425
99.9506 100.0495 100.0728 100.0556 100.2024 100.2615 Vh 100.2775
Hz0 0 31.4955 65.4495 24.7790 70.5270 360.5747 119.7450 359.7532 121.8866 348.0290 350.3083 126.1966 343.8440 145.6840 146.4312 146.6269 340.3094 333.7758 339.8530 190.9300 177.0726 176.0792 175.5628 175.1377 207.2848 203.1985 201.6728 224.8774 232.9000 276.1319 76.1517 276.1418 76.1417 96.6458 108.7288 118.7404 132.1615 Hz0 157.6016
statia ST .2
An II 51 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 ST. 3 ST. 3 Media ST3 ST. 2 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 ST.4 ST. 4 Media ST4 ST 3 ST. 1 st. 4 1669 1653 1646 1680 1706 1710 1751 1769 1779 1788 1797 1800 1811 1821 1820 1721 1750 1761 poz I poz II 1858 1945 1918 1918 1915 1920 1928 1759 1758 1820 1813 1713 poz I poz II 1736 1608 1744 1705 1439 1456 1465 1428 1403 1392 1355 1342 1336 1334 1324 1312 1299 1291 1290 1392 1361 1349 100.3872 100.4040 100.0005 100.3507 100.3655 100.2504 100.2558 99.9996 99.9330 99.8050 99.9175 100.0563 100.0374 100.0195 100.1021 101.3447 100.4173 100.3635 164.3005 170.1244 25.2605 15.4005 22.5180 25.2999 41.1512 45.3425 47.5329 52.3177 57.9256 65.3299 78.8002 88.0341 92.5295 86.1688 177.4747 177.8945 329.1001 129.0037 129.0069 329.0068 273.6507 278.4223 280.9597 285.4440 273.5103 57.6695 84.0042 231.2113 233.3199 139.0548 266.5025 66.4945 66.4985 266.4994 2.5441 202.5501
ST. 3
1253 1340 1370 1372 1375 1370 1352 1530 1530 1465 1479 1575
99.9960 100.0041 99.6000 99.5686 99.5448 99.6967 99.6103 99.7699 99.5361 99.3866 99.3535 98.5535
ST. 4 ST. 1
1555 1427 1289 1250
99.9454 100.0548 99.9463 100.0537
RIDICAREA TOPOGRAFICA A UNEI SUPRAFETE

An II
52
Lucrarea de baza , cea mai frecventa a ridicarilor terestre ,o constituie realizarea unui plan topografic , prin care se reda , intr-o anumita forma , o suprafata din scoarta terstra .Dupa cum s-a aratat o asemenea piesa este , in general , o reprezentare 3D si mai rar 2D , care se prezinta in format digital , conditie obligatorie la noi . Se intelege ca lucrarile trebuie realizate cu o anumita acuratete impusa prin tema in raport cu care se stabileste si continutul ce trebuie asigurat. Utilitatea unui plan este conditionata , in plus , de actualitatea lui ca element caracteristic de continut , intrucat in timp pot aparea schimbari fata de momantull ridicarii topografice . Din aceste motive se impune uneori aducerea la zi a planului prin lucrari topografice de completare . Importanta planului digital ca produs modern de prezentare in special in varanta 3D , prin care imaginea terenului , indiferent de suprafata este adusa la birou si/sau purtata in mapa este unanim recunoscuta .Utilizatorii sunt umerosi deoarece o astfel de piesa ofera informatii privind marimea ,amplasamentul si destinatiile suprafeteleor de teren si pot servi ca atare la sistematizarea si impartirea acestora , la proiectarea si realizarea constructiilor de orice gen , la stabilirea impozitelor si a taxelor in tranzactiile imobiliare, inscrierea in CF.etc. Lucrari preliminare Angajarea lucrarii presupune in primul rand cunoasterea scopului pentru care se executa ridicarea , respectiv la ce serveste viitorul plan topografic .Pe aceasta baza se pot stabili obiectivele de realizat , formulate intr-o tema de proiectare , care alaturi de termenul de predare , contravaloarea lucrarilor , conditiile de receptie etc. Constituie elementele de baza ale contractului ce se incheie intre executant si beneficiar .Procurarea informatiilor si a materialelor necesare , ce vizeaza procurarea coordonatelor punctelor retelei de sprijin din preajma si a schitei de incadrare in zona de la OCPI , a unei delegatii oficiale pentru executarea lucrarilor de la cei in drept , la nevoie , precum si cele necesare marcarii corespunzatoare a punctelor ( borne , buloane , tevi etc.) Recunoasterea generala a terenului se impune in continuare , avand ca obiective principale urmatoarele : - delimitarea imobilului prin parcurgerea granitelor impreuna cu beneficiarul si verificarea materializarii lor prin imprejmuiri si semne vizibile de hotar ( garduri , stalpi , etc.) .Dupa caz , proiectantul poate solicita , pentru edificare si prezenta vecinilor. - identificare punctelor vechi , cunoscute ce vor folosi la incadrarea ridicarii in reteaua geodezica , prin cautarea marcajului la sol ,
An II 53
operatie care poate deveni dificila din cauza unor descrieri topografice superficiale si a disparitiei marcilor .In extrravilan , unde reperele lipsesc , devine util un GPS de buzunar . Informatiile si datele culese stau la baza proiectarii lucrarilor , operatiune ce presupune legarea de reteaua geodezica a ridicarilor , alegerea traseelor si a statiilor de drumuire ce constituie reteaua de ridicare .Aceste notiuni sunt hotaratoare pentru desfasurarea etapelor ulterioare , definind calitatea si mai ales randamentul lucrarilor , motiv pentru care ele caracterizeaza conmpetenta si profesionalismul operatorului topograf. Proiectarea retelei se executa in prima etapa pe un plan existent , de ansamblu , pe care se raporteaza punctele cunoscute ale retelei de sprijin .In continuare se aleg efectiv statiile drumuirilor , cu respectarea celor 2 conditii de baza : - sa poata fi determinate , prin asigurarea vizibilitatilor reciproce intre punctele vecine; - sa serveasca la radierea detaliilor din zona de interes . Retinem ca ridicarea topografica vizeaza nu numai suprafata efectiva , respectiv parcela proprietarului , ci si zona periferica acesteia , cu reprezentarea detaliilor din imprejurimi absolut necesara ulterior , unui proiectant spre exemplu , pentru a cunoaste accesul , dotarile din zona , eventualele restrictii etc. Asadar , proiectare retelei de ridicare inclusiv completarea cu puncte aruncate capata o importanta hotaratoare si caracterizeaza personalitatea si competenta operatorului. In fond planurile topografice ale unei suprafete , obtinute de zece operatori , ar trebui sa fie identice ;ele se pot diferentia eventual ca precizie , dar cu siguranta prin continut , redat mai mult sau mai putin crect si mai ales prin timpul necesar obtinerii lui . Marcarea punctelor se realizeaza cu materialele corespunzatoare , in functie de locul si natura terenului , astfel incat sa dureze in timp pentru a servi aplicarii ulterioare a proiectelor de parcelare , pentru amplasarea constructiilor , instalatii de transport etc. Culegerea datelor pe traseele de drumuire se face in conformitate cu etapele si modalitatile stabilite la proiectare si cu procedeele de lucru cunoscute , de rutina .Se are in vedere ca reteaua geodezica de sprijin a fost indesita si completata corespunzator nevoilor de incadrare a ridicarilor si ca se lucreaza cu statii totale . Efectiv , drumuirile se parcurg in succesiunea lor normala , data de ordinul lor si se masoara folosind programele statiilor totale , eventual cel
An II
54
prin care se inregistreaza direct coordonatele x,y,z ale statiilor.Ca etapa topografica de baza ,pentru reusita deplina se recomanda ca : - dotarea necesara sa cuprinda statia totala cu baterie de rezerva , doua prisme , echipament de emisie receptie , mijloc de transport etc. - formatia de lucru sa fie constituita dintr-un operator , ca sef , si minim un purtator de prisma , - atentia in timpul masuratorilor sa se concentreze asupra centrarii aparatului si a prismei pe punctul matematic al statiei , verticalizarea suportului prismei in momentul declansarii masuratorii si corespondenta intre inaltimea efectiva a acesteia si valoarea din memorie Controlul masuratorilor cu statia totala , prin determinarea erorilor de inchidere , se poate face pe teren .In ordinea verificarilor si a importanteo se poate trece la : - redeterminarea punctului precedent al drumuirii prin radierea innapoi , cand trebuie sa se obtina valori cu diferente milimetrice intre coordonate , doar ca un control partial , care nu rezolva insa problema unei orientari gresite; - verificarea pe traseu efectuata in statii din care exista o viza spre un semnal cunoscut ( biserica , antena , sau chiar pe un punct precedent al drumuirii ).Dintr-o astfel de statie , pe baza coordonatelor ei deduse prin drumuire si cele ale punctului vizat , se radiaza normal un alt punct de pe traseu determinat anterior si se compara rezultatele ; Ridicarea detaliilor Radierile se culeg cu statia totala folosind programul corespunzator coordonate ( polare ) si valorile definitive x , y , z compensate ale punctelor drumuirii. In cazul general al ridicarilor 3D se urmaresc in primul rand detaliile de planimetrie respectiv tot ce se gaseste pe suprafata terenului , cum ar fi hotarele proprietatilor , constructii edilitare publice si private , cai ferate si drumuri cu detaliile aferente , retele subterane s.a. In continuare se iau detaliile de nivelment , pentru redarea reliefului prin curbe de nivel , elemente care nu intereseaza reprezentarile 2D .De la caz la caz se obtin coordonatele spatiale x,y,z sau numai cele plane x,y ale detaliilor topografice ce se trec automat in memoria aparatului. Sub raport practic , al masuratorilor propriuzise distingem - stabilirea detaliilor , respectiv al punctelor care vor fi radiate din fiecare statie de catre operator impreuna cu echipa
An II 55
urmarirea acestora in mod sistematic ,prin metoda turului de orizont.Au prioritate detaliile care definesc hotare , iar la sfarsit se iau cele mai specifice care pot sa nu apara pe schita ; - deplasarea prismei este organizata de operator , - in final se inregistreaza vecinii suprafetei urmarite , directia aproximativa a nordului ,beneficiarul lucrarii cu adresa exacta si se solicita acestuia actele necesare documentatiei privind dreptul de proprietate , certificatul de urbanism s.a. In concluzie , masuratorile propriu-zise pentru radierea detaliilor topografice cu statii totale se constituie ca o activitate de rutina , de durata , ce devine in multe situatii anevoioasa si plictisitoare.Desi fiecare operator are o maniera proprie de organizare a lucrarilor , succesul acestora este asigurat totusi de respectarea unor conditii minime. Redactarea planului Transferul datelor din statia totala in memoria calculatorului ( download) se inscrie ca etapa preliminara , realizata cu un program corespunzator . Prelucrarea lor se face in mod diferit , dupa maniera de culegere a datelor , folosind un soft adecvat , ce furnizeaza pozitia 3D pentru toate punctele ridicarii . Legarea in desen a punctelor ce definesc detaliile de planimetrie , se realizeaza pe imaginea afisata de monitorul ecranului , folosind schita din teren si ansamblu .Urmeaza repozitionarea numerelor de ordine ce intersecteaza liniile , aplicarea semnelor conventionale si definitivarea reprezentarii 2D. Curbele de nivel ce redau relieful se pot interpola cu izograful manual, pe o piesa denumita oleata , ce cuprinde reprezentarea planimetrica pe care , in locul numerelor de ordine , sunt inscrise cotele . Liniile de nivel se pot duce si prin procedee semiautomate sau automate , ca mod de lucru interactiv cu calculatorul .Practic , trasarea se face cu participarea operatorului , care urmareste si corecteaza traseul curbei , intrerupand-o in dreptul suprafetelor de teren amenajate prin constructii de orice tip , terasamante , rape etc. Documentatia topografica a unei ridicari in plan innaintata spre verificare si avizare , ar trebui sa cuprinda : - memoriu tehnic cu prezentarea scucinta a principalelor etape , respectiv a elementelor de recunoastere a documentatiei ( obiect , beneficiar , temei , executant ) , obiectivele stabilite , identificarea imobilului scriptic si faptic , descrierea lucrarilor executate cu
An II
56
instrumentul si metodele folosite , incadrarea in tolerante , modul de compensare si de redactare a planului etc. - planul topografic si straturile tematice in format digital pe CD-uri , dar si sub forma grafica , cu toate datele de identificare din indicator si din afara lui , cu semnaturile persoanelor in drept , inclusiv , daca este cazul al vecinilor date pe un exemplar listat ; - calculul drumuirilor inclusiv compensarile si al suprafetei din coordonate cu verificarile respective; - inventarul de coordonate cu punctele retelei de sprijin ( vechi) ale celei de ridicare ( noi ) si cele radiate , date in sistemul national de referinta ; - descrierea topografica a punctelor noi din reteaua de indesire si ridicare. Concluziile privind operatia complexa de intocmire a unui plan de situatie subliniaza importanta acestei reprezentari pentru cunoasterea suprafetelor si implicit a valorii terenurilor , ca baza pentru obtinerea unor avize si autorizatii, a intocmirii unor proiecte de constructii etc .Formatul digital de prezentare , obligatoriu in prezent la noi , dublat de straturile tematice , se realizeaza comod prin ridicari numerice cu sistemul GPS si statii totale , prezentand avantaje pentru analiza , determinari simple si complexe , completari , listarea la scara dorita s.a .
CALCULUL UNEI SUPRAFETE PRIN METODA ANALITICA , UTILIZAND TEODOLITUL CLASIC SI PRELUCRAREA DATELOR IN EXCEL
An II 57
Suprafata reprezinta un element de identificare a unui teren , respectiv a unei parcele , alaturi de numarul cadastral si de proprietar.Stabilirea merimii ei constituie o problema topografica curenta si uneori obiectul principal al unei ridicari in plan.Indiferent de relief , pe planuri se reprezinta intotdeauna suprafata productiva , utilizabila pentru constructii , adica suprafata terenului proiectata in planul orizontal de referinta. Efectiv ca regula , in conditiile existentei unor planuri digitale , obligatorii in prezent , suprafetele se determina , confor normelor tehnice in vigoare , aproape exclusiv din coordonate.Se asigura astfel nu numai precizia maxima definita doar de ridicarea topografica , cis i o automatizare a lucrarilor prin folosirea computerului sau chiar a unui calculator de buzunar cu memorie . Metode numerice : Procedeul analitic,din coordonate se utilizeaza obligatoriu in cazul suprafetelor de forma poligonala sau a laturilor curbe descompuse in puncte.Coordonatele varfurilor , necesare calculului , se obtin dupa cum s-a mai aratat in mod diferit : printr-o ridicare numerica, prin conversia reprezentarilor analogice in format digital , sau direct pe teren cu o statie totala , folosind procedeul adecvat de masurare. Relatia generala de calcul se obtine considerand un pligon oarecare , spre exemplu patrulaterul definit de punctele 1,2,3,4 de coordonate cunoscute , in cadrul caruia se fac urmatoarele supozitii : suprafata S a patrulaterului 1-23-4 se calculeaza functie de suprafata S1 a poligonului 1-4-3-y3y1 si S2 hasurata definita de 1-2-3y3-y1 S=S1-S2 Ariile S1 si S2 se pot exprima ca sume de trapeze , in care bazele sunt ordonatele x1,x4,....x3 ape punctelor pe contur , iar inaltimile se deduc din diferenta abciselor acestora
An II
58
2 S1 = ( X 1 + X 4 )(Y4 Y1 ) + ( X 4 + X 3 )(Y3 Y4 ) 2 S 2 = ( X 1 + X 2 )(Y2 Y1 ) + ( X 2 + X 3 )(Y3 Y2 )
relatiile generalizate , pentru un poligon cu n laturi devin

2 S = Yi ( X i +1 X i 1 ) 2 S = X i (Yi +1 Yi 1 )
; i= 1,2 ,3 ,4 ..........., n .
Rezolvarea practica presupune efectuarea si cumularea produselor partiale din relatiile de mai sus .In acest scop se apeleaza dupa caz la un calculator de birou sau de buzunar cu memorie , la rularea pe computer a unui program adegvat sau direct pe teren , cu statia totala pe baza softului incorporat la modelele mai noi . Controlul efectiv se face urmarind atent imaginea conturului afisata pe display-ul calculatorului sau cel al statei totale , care evidentiaza eventualele greseli de inscriere a coordonatelor, omisiuni de puncte , schimbarea ordinii etc.In acelasi scop , verificarea se poate face si prin planimetria suprafetei , valoarrea definitiva considerand-o cea din coordonate. Precizia de determinare este maxima si depinde doar de modul de stabilire a coordonatelor , respectiv de erorile de pozitie ale punctelor de pe contur .Din acest motiv procedeul este folosit in exclusivitate avand in vedere ca , in prezent ridicarile numerice sunt obligatorii. c. Detasarea unei suprafete in doua parti egale , pornind de la o conditie data. In continuare voi incerca sa impart suprafata S1 calculata cu ajutorul programului excel in doua suprafete egale trecand prin punctul 101 de coordonate x = 685805.388 , y = 393347.642 si incercand sa gasesc
coordonata punctului p.
Stiind ca S1= 4289.376 impartind la 2 obtinem o suprafata de 2144.688 Impartim suprafata S1 in 3 triunghiuri de coordonate S 101,110,118 = 446.178 mp S 101,118,106 = 3012.111 mp S 101,106,100 = 831.110 mp Coordonata punctului cautat notat cu p se va afla undeva pe dreapta dintre coordonata punctului 118 si 106 . Atunci suprafata S= 2144.688-446.178=1698.510
An II 59
Consideram distanta calculata din coordonatele punctelor 101 si 118 ca baza triunghiului si cu formula ariei
S= bh S 2 1698 .510 2 h = h = = 38 .061m 2 b 89 .250
Calculand din coordonatele punctelor y y y118 tg 118 106 = 118 106 = 106 118 106 = 75 .3970 x118 106 x106 x118 y y y118 tg 118 101 = 118 101 = 101 118 101 = 150 .3475 x118 101 x101 x118 unghiul format dintre 118-106 si 118-101
118 = 150 .3475 75 .3970 = 74 .9505
cu teorema sinusurilor
sin sin 100 g h sin 100 g = D118 p = = 41 .212 m h D118 p sin
x p = D118 p cos 118 106 =15 .533 y p = D118 p sin 118 106 = 38 .171 X p = x p + X 118 = 685884 .374 Yp = y p +Y118 = 393323 .050
Evidentierea spurafetei de detasat si a pozitiei punctului p care imparte suprafata masurata cu teodolitul clasic in doua parti egale .
An II
60

PROIect La Topografie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIect La Topografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA de NORD BAIA MARE FACULTATEA de RESURSE MINERALE si MEDIU Specialitatea : MASURATORI TERESTRE si CADASTRU

Coordonator: Preparator dr. Ing. Adrian Radulescu

Autor: Stan Daniel Loredan

TEMA PROIECTULUI 1. Metode de indesire a retelei de sprijin planimetrice

2. Ridicarea topografica a unei suprafete Realizate cu :

Proiect Practica Topografica

BORDEROU A.PIESE SCRISE Memoriu tehnic justificativ

1.Indesirea retelei de sprijin planimetrice intr-o zona precizata.

2. RIDICARE TOPOGRAFICA A UNEI SUPRAFETE

teodolitul electronic si prelucrarea datelor in Excel.

1.) STATIA TOTALA

Proiect Practica Topografica

Afisaj minim: 0.1mm

Proiect Practica Topografica

fine fast tracking IR-tape

2mm+2ppm 3mm+2ppm 5mm+2ppm 5mm+2ppm

<1.8s <1.2s <0.8s <1.2s

Masuratori fara prisma

fine fara reflector tracking fara reflector Raza de masurare

Conditii atmosferice 5km (ceata) 20km (vreme buna) Fara prisma

Prisma standard Banda reflectorizanta 1000m 300m 5000m 800m

Fara reflector (tinta Fara reflector (gri alba) * 0.18)

Proiect Practica Topografica

Proiect Practica Topografica

2.)TEODOLIT ELECTRONIC Nikon seria DT

Fig. 1 Schita cutiei

Acumulatori Ni-Mh 22 ore

UNIT R/L OSET HOLD V/%

Proiect Practica Topografica

Proiect Practica Topografica

theo 020 theo 010

Proiect Practica Topografica

Fig.1. Schema unui teodolit de construcie clasic.

Placa rigida Placa flexibila a b

Lacas pentru surub pompa

Fig.2. Ambaza: a-vedere de ansamblu; b-detaliu.

10 320 3 340 330

Fig.4. Lunet topografic .

Proiect Practica Topografica

Fig.5. Formarea imaginii n lunet.

Fig.6. Reticulul lunetei.

Fig.7. Planurile firelor reticulare i tipuri de reticule.

Fig.8. Lunet topografic analatic.

Fig.10. Compensatorul cu pendul.

Fig.11. Nivela toric i nivela sferic.

Fig.13. Trepied telescopic.

Proiect Practica Topografica

Dispozitiv de centrare optica

Fig.14. Dispozitiv de centrare optic: - fixat la ambaz; - fixat n corpul teodolitului. -

2. Prezentarea axelor, micrilor i a tipurilor constructive. Axele constructive ale teodolitului:

Fig.15. Axele teodolitului.

Fig.16. Schema optic a teodolitului Zeiss Theo 030.

Proiect Practica Topografica

207 208 209

Fig.17. Microscopul cu reper.

Fig.18. Microscopul cu scri.

379 380 381 391 392 393

219 220 221

D 2 20 c 2 1000 cc = = = 2cc , la Wild T2 n 100 5 500

Fig.20. Citirea pe cerc la Wild T2 Theo 010B C=179 00 +2 73 =179 02 73 .

Proiect Practica Topografica

Fig.21. Citirea semidigitalizat la C=131g30c+1c66cc=131g31c66cc.

Fig.24. Teodolitul tahimetru Zeiss Theo 020A.