,/'

Universitatea <Lucian BIaga>

Facultatea de Teologie <Andrei $aeuna>

1^'-

Sibiu

Disciplina: Studiul Noului Testament Seclia: Teologie PastoralS Anul II

Subiecte pentm examen

sesiunea iunie 20 i 1

11. Epistola
\-L

iI Corinteni: imprejur6.rile qi scopul, data gi locul scrierii. Epistola II Corinteni: planul. II Cor 1,1-1 I - exegez6. Ii Cor 1,12-2,17 - exegezl.. II Cor 3,1-6,10 - exegezi. II Cor 6,11-7,16 - exegez[. iI Cor, cap. 8-9 -exegezd. II Cor i0 - exegezd. II Cor i i,i-i2.i 8 - exegez5.. II Cor 12,19-13-13 - exegez6. Epistola cdtre Romani: imprejuririle ;i scopul, data gi locul scrierii. Epistcia c5.tre Rcmani: planul. Rom 1,1-15 - exegez6. orn i. 1 6-3.2.A - exegez6.
D'..

nrr . :. ) 1 -,-! ') i

er'e oezi

Rom 5,1-i 1-exegez6.

om5,l2-7,)5-exegez6.
om 8 - exegez6.

om9-11-exesez5Rom 12 - exegezd. l3 - exegezf,. Rom 14, 1-i 5,13 - exesez5. Rorn 15, 14-33 - exegez6.. om 16 - exegezi. pistoleie captiv itd1ii: generaiitali. Filipi. Sfintul Apostol Pavel gi filipenii - vrzite qi corespondenfi. 27. Epistola citre Filipeni: imprejuririle ;i scopul, data qi locul scrierii; planul. 28. Fil 1,1-i 1 - exegez6. 29. Fil 1 ,1216 - exegezar. 30, hnnuI l'rristologic din Fil2,6-11, in context (Fil i,27-2.18). 3 1, Fil 2.i9-30 - exesez6. 32. Fil 3,1-4,i - exegez[. 33. Fil 4.2-9 - exegez5.. 34. Fil 4.14-20 -ex-egezd.. i 5. Fii 4.21-23 - exegezi. 36. Cclose. intemeierea Bisericii din Colose. 37. Motivele gi scopul. datagi locul scrieriiEpistolei c6tre Coloseni; planulEpistolei. 38. Col 1,1-12 - exesezd. 39. Col 1,1 3-23 - exegez[.

t&ill /

4M

tl.{.t

43. Col 4,7-18 - exegezd.. o 44. Ereticii din Colose.45. Epistola c6tre Filimon'1 introducere gi exegez6. 46. Epistola zis6 <c[tre Efeseni>r: problema primilor destinatari. 47. Epistola cdtre Efeseni - data gi locul scrierii; planul. 48. Ef I,l-14 * exegeze. 49. Imnul paulin din Ef 1,3-14: strucfura imnica a textului (dupa ,--- principalele idei teologice.

/1n au. Col 7,24-2,5 - exegez6. A1 tt. Co\2,6-3,4 - exegez6. 4:. Col 3,5-4,6 - exegezd.

Pierre Grelot);

Yl

Ef 1,15-2,10 - exegeza. trf?1r31 -, @)zt 3,1-i3 - exegez5..

50)

r-

58. Ef 6,10-21- exegezf,. 59. Epistolele Pastorale: destinatarii (Timotei gi Tit); caracteristici comune, 60. Autenticitatea Epistolelor Pastorale. 61. Epistola I Timotei: planul gi cuprinsul. 62. Epistola II Timotei: pianul gi cuprinsr-rl. 5;. E;,isiula cllre Tit: pl,an;:l $i cuprinsui.-,"n 64. lerarhia sacrarnentald a Bisericii primare dupi bpisroieic Fastoi*i3.-i:,,1

53. Ef 3,14-21 - exegez5.. 54. Ef 4.1-24 - exegez[. 55. Ef 4,25-5,5 - exegezE. 56. Ef 5,6-20 - exegez[. 57 . Ef 5,21-6,9 - exegez5".

65. 66. 67. 68, 69.

Epistola cdii e Ei,i'ei: probienra autoi.-,riui. ,':i. Fpistoia citre Evrei: destinararii;imprejuririie pi scopui, locul gi data Cuprinsul Epistolei cdrre Evrei: a) proiogul;temele i 5i Ii (1.1--i,i0). Cuprinsul Epistolei c6tre Evrei: b) teina a III-a (5.11-10,i8). Cuprinsul Epistolei cdtre Evrei: c) tema a IV-a (credinta statornicd); incheiere (10,1913.21). .,. i 70. Inohinarea in Duh Si in adevdr (V. I{ihoc, Preciici exegetice la Duntinicile de peste an, Teoiania- Sibiu 2001, p. 31-36).

a.-

Pr. prof. Vasile Mruoc

37

aci:}os. Episiolele erall A..t,rrt" i".t "Ary1in" a fost relinut in m;inuscise pAni qltiztrisi:r-rnciea-q11:A!u{ Acest L-,::rr:riiia]ia ''::=...@
\t/ - ^.,..)!LllL -+ -1 -i

j, suni un
,.1

liotd: Prof. Nicoliie I. Nicolaescll a publicat o lucrare intitrilatS": -lctualir4ree Epi,tt,tlei l rai, Cot"inteni. in,.studii feololice", ru. 1-2l1951, p. 67-.gg qi,,Studii T:clogice" , nr. 3-417951 p. i 67 -:i3.
Episiola a {{-a cdtx'e Coe"inteni
{Epista,ld ttpglogeticii sct"isd t{in fufacedonis in aruul 57 d..Ifr. la puyitt timp dugtcT priruza)

frate ivrtroductive

t)

fwnprejwrdrile Ei data scrierii Epistolei

tnriia Episrola cdrre Corinteni a ar,rrt efecteie sconiate de SfAnrul Pavel. iudaizcntii insi, care l-au umirit pe apostol peste iot. incearcd din nou si-i rtineze autoritatea in faia
credinciogilor, reusind s6-i facd pe mu11i sd se indoiasc6 de harul, autoritatea, statornicia 5i <lezinteiesul acestuia in predicarea Evan*eheliei iui Hristos. SfAntul Apostol Pavel face corintenilor o viziti scrirt6 ;i penibiia care i-a iSsat in inimdun gust amar gi i--api_gdys multd suferin!6-(cf. II Cor 1,23; Ii Car2,7; II Cor 12,74;iI Cor 13,1-?). S-aintors iiEfes, promilind c[vareveni la ei curdgaz (II Cor 1,15-16). Dar Ei ie aceastd datl, plecarea apostolului din comunitatea din Coint a fost exploatatd de aciversarii sdi. Are 1oc in Corint un incicient in care autoritatea Sfiirtuiui Favel a fost crunt loviti in persoana trirnisului siu ("cel nedreptdlit" I1 Cor 2.5; II Cor 7.72). Acest lucru i-a cieterrrrinit pe Sfantul Apostol Pavel s6 scrie o epi.stola aspri (cf. I1 Cor 2,3-4; II a ai,rrt un efect saiutar dupi cum rezultd din II Cor 7,8-13. Aceasta este "fr;stola scrisd tu 7,8), car twulte lacri,nd"" Epistoia aceasta le-a produs corinteniior muitd supirare (II Cor -Effi9)-cut" aceasti intristare a avut un caracter benefic, fiind o ?ntristare spre pocSin!5 (o intristare spre incbeprare: ll Cor 7.9). Sfdn;ui Apostol Pavei a pSr6sit Efbsui irneciiat dupd ce a incetat tuiburarea produsi de ar*eintarul Dimitrie, mergAnd spre Macedonia (Fapte 2A,7), degi dorea sd serbeze Cincizecimea 1a Efes (I Cor 16-8). in Macedonia 1a intdlnit pe Tit care i-a adus veqti din Coint ciespre rezultateie pe care 1e-a ar,-r-rt Epistoia intermed.iarl sau "Epistoia scis5 cu mulre lacrimi" (ii Cor 7,5-16; I1 Cor 2,12-73). : Tit este tnmis din nou de Sfbntul Pavel la Corint peniru a argz:ntza coiecta pentru sfinlii din Ierusaiim (II Cor 8.16-i8), operatie pe care o r.a iace impreund cu un ait "friie al nostill" (cel mai probabil Luca sau Aristarh; "frate a c5rui laucid inhu Evangirelie este in toate Bisericile"). De acolo, din lVfacedonia, spre sfir;itul verii anului 57 d.IIr. a scris Epistola a douacitre Corinieni (care era de fapt a patra epistold adresatd corintenilor): a) Epistola precanonic[ (cf. i Cor 5,9); b) Epistola a-I-a c[tre Corinteni; c) Epistola scrisl cu multe lacrirni; d) Epistola a II-a cdtre Corinteni" Epistola a doua citre Corinteni nu face aluzie 1a problemele dezbdtute in i:rima , fpistoU (se pare c5 aceasta din rirm[ gi-a atins scopril). in momentul cdnd scrie Ep'rstoia a doua cdtre Corinteni, Sfintui Pavel se pregdtea s[ meargd la Corint (Ii Cor 72,14; II Cor i3,1). Iama anuiui 57158 stat 1a Corint (cf. Fapte 2A3). \rizita de care pomene$te tn II Cor

33

1-1.1 fLisesi: scuni. sl peniciia atst penrru connteni ciri si penini Siintr-il Pavei. in Epistota scnsd cu i:iulte lacnmr 1iI Cor ;--r; i-rsese vorba despre un ofensator ;i un ofensat (il Cor l,i2). Cfensat';1 este Sianari Apostol Pavel; dar cine este ofensatorul ? Unii spun c[ in II Corinteni 2 qL 7 este vorba despre acelaqi incestuos pe care acum Sfbntril Pavel i1 iart[ (insi ipoteza aceasta nu este adevlrati). Circumstan]ele sunt altele. E vorba <ie un crestin din Corint care refuzase sd recunoascd auioritatea unui trimis al SfAntului Pa',zei. Iudaizanlii (II Cor il,22), cei pe care epistola ii va numi ironic "super-apostoli" in II Cor i1,5 sau "pseudo-apostoli" in II Cor 11,13; ciutau s[ mineze personalitatea SfAntuiui Apostol Pavel. Vinovatul trebuie si fie unul dintre aceEti tudaizagi dar nu incestuosul. Acestea sunt imprejur5"rile in care Sffinrul Apostol Pave1, inainte de a pleca e1 insuqi la Cormt rntr-o vtzttd mai demultanunlatd pi apoi amAnatd (Ii Cor 12,L4 si II Cor 13,1), 1e scrie corintenilor aceast[ a doua Epistola, in timp ce se afla in Macedonia (ce1 mai probabil la Fiiipi) in anul 57 1a putind vrerne dupd ce scris prima Epistold.

2) Planul Epistolei Adresa Ei salutare 1,1-2 Rugdciune de mulgumire i,3-1

T

z)_
.

Apologie personald u Sfdntului Pavel 1,12-7,16 1) AmAnarea cdlitoriei la Corint 1.12-1.17

3); i)

ll

Colecta pentru Biserica din |enrsulim B-9 71i Apologie polemicd iAJ-I3,10

2) Sfdntul Pavel $i a}rostolii rnincino;i;

Z)

Apostolatulpeuiin_L Ll 1 2-L3l, *en*y_u!!a .]4 lorint i_2,*1 9- 1 3, 1 0

@
3S

Cuprinsul Epistotei

O_We_AfteSe, SSIEl_Ap*o_1!o_1_!e:*e1*q,4_Uppq;te_-1ui Dumnezeu ca l_-g*ajgp,L in

i"""'"ar*"-

vorba de pericolul prin care a tfqgt tq 9&!_m tl11-1l{ gqqq-4_e,1_Cfq4tarpipf ,D*fruifrr-e SfAntul Pavel spune ci "nu mai n[ddjduiam si mai sclpim cu via15" (vers.8). LJnii teologi vorbesc despre o captivitate a SfAntului Pavel la Efes (Nicolae I. Nicolaescu).

ljgjdiqrJul. -

;;;ril

dln

Asi;;;;;3j.

I Apologie persoruald a SfLtetului Pavel - II Cor 1,12-7,15 Aceastd pericopi incepe astfel: "Cici lauda noastr[ aceasta este: mdrturia con;tiin{ei

a;'it$i ' qL Lqry!-effs-au-ieBllqiql9p9rqs9*pelryrieg-lg4,. 1qt'"8ry1-IqiPgrry.q{* Sfbnful Apostol Pavei vrea sd 9lp_]jg_g _.q,onduita sa 4l_qrioard fald de corinteni qi sa--1e;4SlUq$ 1a intrebarea "de ce-!i;? F-qbiqliA-pie"ui-"de:e-AaataG C 6stffizafft6ilicitate, cd este "1 n-a r.enit la Corint ioc*ai pentru affi;fC;re splr#;-'4i!il'nu" i" u."iugi timp. Sfdntui Pavei i menaja pe corinteni, ca si nu f,e nevoit sd vin[ la ei din nou cu intristare (cap. 2 vers.1). A
t9q!F_e_94-qg-e!rp-ut-qirir

lsg9.;is1e1gi.e-ffie,,a

ct*iii-.*.lin

Gsi}

39

o epistoiS severd (.:+=._2 .= Aceasti epistoll=e*ruluj1-i_lEpistola _i=c4sA*-cgg3&_,l:qgi_1!lri . Ial acum. fiindc5. cel "?L!..i*,4). vinovat ;i-a iuat pedeapsa e timpul sd fie iertat. Totuqi lUgigryfgg,_F_&rypiui-P-q"q1 qoglinue. Ei a vedt lS Jr9g,1L"g-de-ndd4idlda-s5-1 iq!.{1e,pc_ep9- Ti-t, aaiir"l_q}rjQfni_!_[qap,2 ti",]"1), De 1a Troa mglggl1.-M_eq.{,"g.u pq!ry a-1int6ini pe Tit (care venea cu veEti de 1a Corint). SfAntulApostol Pavei s:a,mAngAiat atunci

icpi {gqtqi o_,,f.ifi!,a pgqibila qi de ac.?a a pqe-ieiat s3 ie adreseze

ct1]d--a-?pz-!-ys;iiie-aOua. de -Tit Ei de

aieeiii

aai ce

m"iffiG

lui Dunirie;il(iap.2 vers.13-

3 fstggp_q J,l _6,1O-:fqrbgttq dgrpJ.. mSrelia $i exigenleie misiunii apostolice; Sfaltul Afo=*gi -P_avel qe d.elimiieqz1..de cei cal9 fac pg iql,a!5torli 9_on!ra plqJd, qe cei care "nesustoresc cuvAntul iui Dumnezeu" (.rp,2_y._.S1]). Slp4ut Apq{o!Fgv.q_1 4u avea ngvoie .

liri"Mell9-(cap.3 vers. 7). Apggtalli lru au nimic de la ei, tg!4 Ag pl_r1g{_ili

iudq----------------ii

d*l

iaq {,qs!9_i:ti,cg*1or gsla-.;ig.Ja

u:au inJ.l,"S._ 4-\'echiui Testament a ajuns 1a plinirea Iru-t-qgen!. Apqq_to1-C ara1-d -,c1q4 iniln iisus FIristos. Pdnd astdzi iudeii-au- 15iu!'pg,fata iipe inima l;.-ACtrtiilse va ridica daia ie vor inioarce-ii-D*oilnut*1c;ejy$UJ5.'aUATt i clegtlCi-e,i1-. nu mai avem r-alul pe frya iI vedem pe Doml . q In capitolul patni IjsurlfuiUos, de a aduce pe oameni la cunoasterea ._lui *=-adevdrat-i sunt "r'ase de lut" (vers.7). Ei n-au valoare orin ei insisi. dar tocmai acest lucru dovedeste cd prin ei lucreazd Dumnezeu. Apostolui este epuizat de multele incercEri, dar l# totu.gi pfm, 91 viala -Iqi Iisru.p.g impan_aqe-s-Je tutur-or se1,9r care ascultd cpvA4!u1_sau. apqql{.t are certitudinea invierii sale si a credinciosilor sli: "stiind c5 Cel,Ce L-a Lrviat . Ilsus ne va invia Si-pq,Aqi qU lr*sp,s Toqte dargnle adreS lejfigs lunt pentr-u credincio$i (vers.ljl). Chiar daci vg!q_d1ga:ia1a! din trup) trece, viala duhovniceasca se innoieste din zi in zi (vers.16). AceastS" peicopd atinge punctul cuiminant in pericopa de Ia II Cor 5:11-6,10. ln prima parte a capitolului 5 SEntrfl reieri la eshatoioeia individuali. Noi ii qtim c6loquj asc4 (trupu trFce. sflr a desface:4 ciar # n:ai stim cd avem zidire de la Dumnezeu. ca .E vorba in acest text desore 1 ecclesial esha iar locuin este trupUl pnev@s. $-El!-L}l 4pq-sjoJ&ye I!;1-cg.u=4g,.I {gsp.-re-,yr4a-de dinso-lo. Suspin[m de dorul de
.-4

4"1,9.iryb15.c4--ct1"-Y99qet!u-l991n9p.(.,W)n91t,-uCac9ea_ce-,eStemxdtgr

re ; "Iar Cel Ce ne-a ficut spre .aCeagta este Dumnezeu, Care ne-a dat nattd ayvwna Dwkttlui". Atdta weme cdt peh'ecem in h'up::sleotem incd deparle de Domnul (vers. 6).
'. . .,:,":-,1
: i,rl ' ..,r!.1;: : . .t

jrr.,

'a+ostolulr,reacato.tj.corinteniisiaib[incredereiepliniinel,.dragostealuiliristcs in Hlistos' Cel mort ;i in'iiat' vesteascl*ai*t"a sl obliga ii care-l stdpdne;ie tolipentru t1'tti ce viaz6 s5 nu pt"* *i*"d rAr.,t*p"a'u', ,"-o este duhovnicesc. liristos u-i""ioi i'"rs'15)' chiar daci l-am p.rl#"l';;;;iqi cur. astfel (vers'16)' "Prirt mai vieze loruqi, ci Aceluia iocolo nu-L *oi ""ou;iem ,"r* trup,-d. dupl tatd cd toate au s..moscnt pe Histos noud: cele vechi au trecut'
Lllanare, dac[ este

;;;i g# j
mintuirii

# T;1 : J;,[ ;" tj,X":3":}ifI:3,'fi " : lt:" este o" uit n,me dat i,,fa"u,"a E$iil#) ',H#T:, :i;if;:,,7"','iiliT,Tl'Hil
": Acestuia, ca si cum Dumnezeu plcat pe Cel Ce n-a cunoscut are pararell i, Dumnezeu,,. Ac"st1"xt asemlnlror cu Fir_r1 Sdu intr-un tnrp suntem 1ui. |ristos Noi aposiolii Ei in genep] slujitorii d"+ prio rroi
aduse de Hristos'

Jr;;; ird imrto., .J.-Ep'*a f ';: ll'rF y.: p:i^m'::

- 3*f;;;

na""*i,'p* ':* ":aD: rpitoiu n*^t' #ir;;;ilYi{;;1*

ai fEcut Ei noi dreptate a 1ui' Ei sA devenim 1:t*'L-a pe .tu catre Rornaii cap'S vers'3: ""'trimilandu-L in t-'..u.otu'utt pacatul

pr:rtltori de cuvint

I"*

tl,p:.,_Tt,,J":t::,,f

J";Iij:;Xtnklt[:t*;',",.m""::'tfiifi1'."[:1m:
r

in pnmeie

@icopaa.ffi@ r...,.io-ri"rdur.

0.. in'i"t " 'r=eP yi 9+oiruEess' ;-;;;;;, :=----=---<-71 ^ -' r-, -f rI. a ata duhg]g!,
^^

-^ ^,

^)1

G"u
qi

in llrislos g!*sirt

ce irm:stec in aparen$ contracilctorlll

p,rere). -1pg$!-lril-gs1g:ryts.ffieu

O9Ei4
intenilor:-

inciostt 51 de a ,1.-u *o se ut'ii cu necteeiinc'";' ci.este o mte_IPorantr ru4r4 \**r* se pare ci.estl n*-rta pencopa e*i"op[ s.e Aceastd "

ayee Eq,?,id?, tr.]:l? *";eii'i::k:t,ffi Zla ;;i,i" ";,,i,;ffi@eG,pg"lp1'lf *; ^1?;;"

*t

*riq

*Hl.1il-HH- L.!?:*"#:]"JJr"1'#:r'ffili-'ffi;"i
sinoniro
a1

]lrisros3iffi'.':,:;::'"$ft:::1 ar"ptate-f6rldelege: iv^liar" es''e f* acest text

lui "satan"' Aceastairrterpolaremelgepan6incapitoirrlTrlersetull.Versetul2.alcapitoluluiT 6,i4-i,i o p**tez[ a Sflntuiui Apostol ;; ffi.opa un text merge perfect * ""*rl-r?.ri;;^;,ii. z' o interpot"'-t :"'::5 !; "Este wideraul""#;';;;i;t pavel ?" poate l;"g*,. t"' cu si$[an![' pavel i;;pour" !, dar nu p,tem ahrma nimic de 1a i?ar*i"i Epistori dintr,o a1t6 veilr.tiojilt' ecesta aduce veqti bune roru"stJJespie Apostolul 6 Iqygse!,

corint.

apostotut:li:.:,L?:tln::l*i::,mmll.h,u

@"

Sffintulur PAIsl-d-gEl* l48rJE

"#iffi ry; i* f i celedourcapitolesuntroarte.u':T*rPT-I",',T:Y#iftSi#*dr[te-tJi3ffifr

"pi*@

qegg-macgdgEs!]

"ffi-

:--^^a O-upA

ontan la
i1, !,-este

pulgle

Iia;;"'J';a";d' fii"'.*qgsJ

se vorlesQ

t ffiiterca 1,4 l1i!g-Co:i{ Pentrt

-ry

4',t

-p "qgglqi 2 4p a.ito*l r!1,4ei'ragu1VoStrupentntCavo1prtnsaraciaLuis5viimboei!iti''.E 'oun? voie a-lui Iisus pri" i1i*;p#;",i sfa i \.,osirulileasu1 de acum sd impiineascl lipsa acelora, pentru d
q-'*

pllta, i.llg
ca Ei prisosul

qnp

il1

e-

t4$s-gg{e,

"b@

ig

"";miffi

voastri..." (vers.14). ir:rp_1eq44-c-U Ti.!- a- &qt lrim3S q4 a-1t ftate a cirui lau-dd i4tru Eirangheiie eqlg .in !oa,te--Bisericile (vers.1S). E y-erb.a, prs-bab_iI, {9 de Lu-ca fie dg Arist.q.$. Ei e-st"g 4!gl 4q,P-ilqtigj, aeqi-esG agipgat__al-F,iS_egg-Up-elt[t-._c-o1ect6. Aceasta s-a fEcut Ei pentru a nu c5d-ga cipgl'g inin aceastd skA4geie d9_aj_uloarebinuiald -**- Dnpi * iupitot irrtr.g a vorbit despre colect6 (capitolul 8), in capltolE!:l. "e apostoiul incepe ca ;i cum nu ar fi scris njmic desple, aqa ceva. Aceq! gapit-ol tr4teazd acela$i siibieat. Aipuiea fi un-biiet sepaiat adresat Bisericii din Ahaia, altora dec6t celor din Corint (In verset,.ll 2 e vorba de Ahaia). Ar putea fi vorba despre o secliune dintr-o a1t[ epistolE pusd aici de cei ce au a1c[tuit "corpus-paulinum". i. D @!ugg,-nqq,r ! s{-.rg-de qu sau di.n siia. Mic sau mare darui trebu!9__.1@cut cu bunivoin{d, iar Dumnezeu Ya-Ayga gl-lji-qa iciei Sale. Cel care di se bucuri decei ce a ddruit sE nu aibi de su lor
sd implineascd lipsa

.{-

i.,,

ryg

9-qg]Ulcare Primeqte'

i. gf

Apotogie polewicd 10,1-13JA

'.-.-

"'.

Aceastd pericopd e o apologie personai[ imbricati intr-un ton polemic. Se pare ci Tit irin:is de apostolul Pavei pentru a orgarrtza colecta, a aflat ci adrrersarii apostolului 1-au atacat din nou.. Sfdntul Pavel a dictat in grabS aceste capitole. Opozanlii sii i1 acuzau de siSbiciune, cd e tare qi cu greutate doar in scrisoi dar cAnd e de fald e slab (vers.9-i0). Apostolul Pavel ii asigur6 pe corinteni ci e gata sd acfioneze cu fermitate in toate imprejurdrile, cd nu este ca cei ce fac caz de titluri Ei recomanddri. Nimeni nu-i poate contesta autorilatea gi chemarea sa de apostol, deoarece Domnui insusi i-a chemat la aceastd slujire gi dacd e aga, ar fi o nebunie sd incepad el sa-Ei facd elogiul: "O spun din nou: Sf, nu md creadd cineva cd sunt nebun, - iar de nr-r, luafi-md aga, ca pe un nebun, ca sE mi laud pi eu putin" (vers.16). AgaCar, apostclui ii roagd sd-i accepte pulind nebunie, daci l-au tratat ca pe rrn nebun. SfAntul Apostol Pavel simte nevoia sd se scuze pentru faptui cd va trebui sd se apere dovedind astfel pulina nebunie. Dar dacd ei inqigi 1-au katat ca pe un nebun trebr-rie acceptat ca atare. In versetele 5 Ei 16 ii nr:meqte pe adversarii s6i "super-apostoli" (hyperlian apostoloi) cea mai iiteraii dupi original. E folosit[ aici expresia "supet-aDostoli" in sens ironic cdtre cei ce se socoteau mai grozavi dec6t Sfbntul Pavel. Ace;tia se prezentau ?n Corint ca reprezentanli ai Bisericii mame din Ierusalim. Pentru a ardta ceea ce-l deosebeqte de unii ca ace;tia Sfdntul Pavel aratd deztnteresarea sa in predicarea Evangheiiei. El nu este un om fa1s, nu urmiregte avantaje sau inrterese proprii. tn versetele 13 Ei 15 adversarii sunt nuinili "aposioli mincinoEi" sau "lucrdtori vicleni" sau "slujitorii 1ui satan". Versetele 23-30 constituie un pomelnic de suferinle gi prigoane irduiate Ce e1 pentr-u Hristos "Palmaresul SfAntului Apostoi Pavel". "Daci mi voi i[uCa, md voi i[ucla cu si6'oiciunile mele" (vers.30). in finalui capitclului 11 (vers.32-33) Sflntul Pa.rei adaugS urm6rirea sa in Damasc de citre dregdtorul regelui Areta al Nabateenilor (aici Sfhntul Pavei a iiesfEqurat weme de trei ani o intensi activitate misionari).

Capitoiul 12 cuprinde alte probe aie autenticitalii apostolatului sdu. Apostoiul

pomeneqte experienla pe care a avut-o in unnd cu paisprezece ani (adicd pe 1a anul 43144). El a fost idicat pAnd 1a al treilea cer, dar nu poate sd dea detalii despre aceastd experienld pentru

12

ci

nr,r

ai avea cu.rinle sd o explice. Acolo a

aLl.ztt

cu.linte oe irespus. pe care nu-i este ingiduit

in versetul 7 apostolui vorbeqte despre "ghimpele in tnip" pe care Dumnezeu i l-a dat ca sd nu se trufeasci "lJn inger a1 satanei pris sd mi bati peste obraz ca sd nu md tn:fesc" (Albefi Schrn'aizer "Mistica hii Favel",spune cd "viala in l{istos nu poate fi lipsitS de incercare, de ispird, de sufering6"). Sfinful Isaac Sirul zice: "Ce1 ce are daruri de ia Dumnezeu sd se roage ca Dumnezeu sd-i dea incerciri, iar dac1. n-are incerciri si se roage lui Dumnezeu s6-i ia daml". Darul autentic este insoiit de incercare. E vorba aici de boala lui cronic6, boa15 care-i ruqina in fala celor din jur (probabil malarie/febrd malaric[), aceasti boald {Ecea din indrizne}ui Pavel rin om redus cu totul la neputin!5 qi la ajutorul celor din jur. Foarte mul1i oameni cer daruri de ia Dumnezeu dar nu se gAndesc la suferinld. Dumnezeu anticipeazd si e precaut, tocmai pentru ca alesul S5.u si nu cadi in trufie. in versetul 8 apostolul spune ciL-a rugat pe Domnui de trei ori ca s5-l indepSrteze de 1a e1 (vezi Rugiciunea 1ui lisus din Gridina Ghetsimani). El Stia ci Domrrul i1 poate ajuta. Domnul i-a auzt{ rug[ciunea gi i-a rdspuns: "iii este de-ajuns harul Meu, cdci puterea Mea se des6vdr;egte in sidbiciune" (vers.10). Apostolul se bucurd in siSbiciuni, in defEimdri, in nevoi, in prigoni.ri, in strAmtoriri pentru Hristos; c[ci, cdnd e sIab, atunci e tare (vers.10). Obsen[m din nou aici paradoxul slujirii apostoiice. C6nd sunt redus la neputinii, atunci se manifestd ?n mine puterea 1ui Dumnezeu. De multe ori noi opunem rezistent[ Duhului trufia noastri (qtiinga noastrd), toate ale mele pot fi piedici a1e Duhr:iui. lncepind cu versetul 11 Sfhntui Apostol Pavel reia apologia po1emic6, continudnd-o pAnI 1a versetul 18. Se teme cd va avea de iuat misuri severe impotriva celor ce se manifestau cum nu trebuie. in capitoiul 13 apostolul dd corintenilor indemnurile finale. tn versetul I spune cde pregitii s5 meargi a tre'ra oari ia ei. E ingr-ijorat de feiui cum ii va g5.si pe cei de la Corint. Ii avefiizeazd incf, o dat[ pe cei ce au greqit, cd daci va veni va fi necrulitor cu ei. ii indeamn[ sd se cercetezepe ei in;isi daci sunt in credinfi, iar dac5 au credrnlS sd Ei-o pund la incercare. "Picina pentru care vE scriu acestea nefiind de fala este ca atunci cdnd voi fi de fa!5 sd nu h-tcrez cu asprirne dupd puterea pe care mi-a dat-o Domnul spre zidire si nu spre ddrArnare" (Ii Corinteni 13,10).
hrcheierea 13,1 i-13 Saiutdri finale, ape11a bucurie qi Ia pace. tn fina1ul epistolei avem ',b@a!@g=_.Qpq@iqa,, (o fop-4ula trinitai? dg foarte ryAl9_]13i-o_e-fe daslEgalq, formuid qare a fost pleluatE in cult!1_BisStr.gi-L: sr "Elurul Domnului nostru trisus Hristos si fu agostea lui Dumnezeu Tatdl irnpdrtd.Eirea Sffintului Duh sd fie cu voi cu to{i ! Amin.
a.

ornLrlui sd lc rosr.ssci 1i-:rs.4).

Enistola :rc'*':4 L4t-! ! n\!*rq!'i6!.!Er. cEtre Romani

(Epistold sotet iologicd scrisd la Corint spre s,fLrgitul cdldtoriei a III-a misionare; iai'na 57i58)
-u

Este cgagtgtryqte lil, qorpws pq,. avand o @. Este o epistold prin excelenli doctinar[ (qgiedologicA). Epistola cdtre Romani nu este un tiatat, ea trebuie s[ rS"min6 ceea ce este: o episto15, o epistold intre celelaite. Protestantismul a f6cut
din ea un tratat

;i a pus-o deasupra celorlalte epistole. Lucrurile

insd nu stau asa.

43

1) te.ginz despre Biseric* dite R.otna i'

b{u qtim in ce imprejurari gi cAnd anume a luat fiin}a. Existi o lucrare despre aceastd

probiem5aP@intitu1atf,,'origineaierusa1imitean[aBisericiicreqtine
din R-oma". in prefala qi in cursul acestui studiu autorul susline c5 Biserica din Roma i$i are au 1a Roma: "...si oisinea in prezenta ia lerusaiim 1a Crncrzect (cfl botezali au constituit un mic Acegti converiili trecere..." romalei anati in Ei nilcleu din care s-a dezvoltat ulterior Biserica din Roma. Biseica Romano-Catolicd a suslinut multd vreme, incepAnd din E.,.ul Mediu, cd SJhntul Apostol Petru a intemeiat aceast[ Biserici ,"i cd a fost timp de 25 de ani episcop 1a Roma. Numai cI SfEnhrl Fetru n-a fost episcop ci apostol. Aceast[ poztlie se intemeiazdpe o infonnalie vagd a SfAntului lrineu. Te olo gii romano- c atolici pretin4_ggJ-f6nlul -f[4vrfiI-G ar fi organizat 5i condus personal Biserica crestind de muit inairitea S atEe de sarcina de dintrt-ii: :tiii sfm$f noi ;tim cd Sfhntul Petm, obligat ril d-trEAaltin acolo. tratd.ce spune unul la Roma ca s5 venit e1 tnsu;i a Bisericii, centrul s[ fie trebuia in locui care deplasa a se pe cea din Antiohia, si cu multd argarizeze aceastd creqtinitate n5scAndS, cum a organizat-o vreme inainte de distrugerea lerusalimului qi-a stabilit sediui in capitala lumii. Dac[ data nu este absolut sigur6, faptul insuEi a1 stabiiirii sale (in Roma) este incontestabil: dovezile wc5 pdnd 1a Apostoli" (Brassac, Manuel Biblique, IY, p.327). Ceva analog, strdin de context, a scris iezuiful F. Prat in lucrarea "Saint Paul", Paris p.200: 1932, "...aureola Sfbntului Pavel trebuia umbritd (eclipsata) mai deweme sau mai tdruiu de strSlucirea Sfhntului Petru. $i aceasta pe bun5 dr-eptate (pe drept cuv0nt), cdci Pavel, rnaie curfl e, nu a fost indispensabil Bisericii 1ui Dumnezeu; Biserica nu era Bisericd iard Petru, piatra cea din capul unghiului pe care Hristos a construit-o". ioritatea cerc Astazl vlnlu@1u_lg.Bgrna. T a anul 61 SfEntul Apostol Petru nu era acolo. In acest an Sfhntul Pavel intre anii ii 61-63. CAnd a aiuns in lanturi 1a Roma si a stat aici in pn Sfbntul Pavel a scris Epistola cdtre Romani, SfAntul Petru nu era la Roma. Oscar CulLm4gn in lucrarea "S{hnful Petru, ucenic, apostol, martir" ?finnd cd SfAntul cap[t disensiunilor care a chemat de Sfh avel Anostoi Peh-u a vem Istoricul Eusebiu de Cezareea spune ci cei dci au murit tegia; c;-"ri;a ain cet* noi suslin ca dxd a martiriului celor doi apostoli anui mai d.Hr. Teologii rirartiri iir anul 67

i
despre Avraam

(R9!qqq-2.1 ;

Rgrna!s-32-i:lL
dinta lara

aceste texte e vorba de

ul nostru
ncipald- a Episto Antuirea se dob6

Tema

evidente cd prinke : "Fratilor. nu vreau imd dorinla de aI?4u BiEg."e din gieggg Sfrntu1 Pavei sd nu stiti ori mi-am pu-in gind sd-vin 1a voi..." (Romani 1,13). SEg[t1 ApqE19.1 P-ayg1_;trb_lmlazd calitatea sa de apostol al neamurilor prin expresiA: "Pentru ca inh-u numele i 1.5) sau "...toate ascultare 1a toate neamurile" Sdu sd fie credinta adusi voud, neamurilor: in mlsura in v-o spun voi c i'-ff'CEi sunteii neamuriie intre care ;i care eu sunt intr-adevdr apostol alneamurilor" (Romani 11,13). E vorba d".i d.tpt. lag3gisry, "r"Stiri ". o mi c[ cdmffi-tatelrOai. a. 2) Int

fantele Lesii. in Iisus Hristos. Avem ?nsd d

c[tre Romairi este aceea a mlnfuirii ur sau nrin Le nu prin tdierea

rin credi

uriirile

++

rg-mu1i4-t':iue-9&l!rt.lpospi&_.ls-1--qel9a--g*ylztt-.2e" &o:ua;_Dgp4.ge,-v-oi ,{i .. a"9-aja.-lts-o-i^!::-qa vad ;r Bqry3--Gi &lt.=L9*111, ,@4-q4te--ud-rep!q-!8" Apglqt-sg-Eprrg4 it, !_p..1111. In drum spre Spania dorea si treacS" prin capitala impeiului: "...cdnd_v3.8-*sq-ry-a as,git 9!eI+." n4deLdesqg$-r4 r-afuJ-q9ggig-fl*l.1F,lru-olil "* r"gi,a9i,1.o-.dg::a.fl -ca . -cse mai intii si m[ buc_q139*yqtpentru-p__yrg]q_lg!.}gry_g.Bl !;"_,?]).Ca apostol al neamuriior sEniuilaver"#; si ia contact cu tsiseri"^ di" R;*tli"piiiiilmperiului;. {s-as-ta-e-ra,d.e @L{ 3g_it4e*D-o*pnUp1, D:+pe-es*L&E1-pl4s 1e--Is*u"al1*Ao-qsu1 i-s:a-ary!a1,i! tirypul" rylglgi9?,14g::: "!viriz3qq19,- t3vs1g*l,-s4-pre-cJtl-e1 ti]sJu!.sl!-d9lpJq-Mlgq leEseliguas-q .. tfp[eji:_[_Illqle*!991il,1 1"q B_q=md_(.l.tsp:: ?,3,.1i). Num5rui persoanelor care se indreptau
spre R.oma era mare.

.*.\.'.'.|
t

E;rslgllp_:gq1_.q!q,1.!9-9p:_e1 cq_lS-9pgl11_e-a_prsgg! :v3zil1-qp-qq.lq,lulg,ln_-9,qp!tal4-. prezentAndu-;i "Evangnefa (Rornani__1"I)1. (t(o1naru ln1Derlult}1 rinneriuiui iucru prezenlanou-s1 1"15), si lace sl face acest lucru Evanghelia (indreptarea prin (moreptarea pnr * - .-l- -^;,-:* T eoii) cieciint[ Eri fantele -----:='-J' s_!qs[d.*{ry9,91 P_qv:l_a1!i_clql?-:s?4!g:ry_a*q:!,.**ls{ a1.-1nr$:_rsl-o_1"-tjg9lep roiul lqiI{ristos in oblinere,a_ualUgl1g; !_ericglUlgqq?;31j g_ags__i:ng:g*Ltlgfg--blg44. Acest lucm a fcst simiit de apostol incd din momentui convertirii sa1e. Carlea Faptele Apostoliior Ei Epistoleie pauline vorbesc despre Evanghelia Sfdntului Pavel. Sfdntul Apostol Petru gi ceila11i apostoli au acceptat aceastd Evanghelie (cf. Galatent 2,7; Gaiateni 2,9). hl acela;i capitol din Galateni (cap.Z) in versetele 15-21 avem un rezumat al acestei Evanghelii (ce1 mai scurt gi mai frumos din corpus pauiinum). in fpistola citre Romani Sfdntul Pavel reia argumenrarea <iin Gaiateni, dar de aceast5 dat5. o face pe un ton calm, lipsit de po1emic5., mai pe 1arg. mai cu
1

rd"gaz.

Ep$glu EpL"sZE: o_*J.qfre i"4glglg, ryq41te1-4_ qi aprofundati de Sfintul Pav-el. " "ogr.gisEGrtr-"r+q Jslq4- ruaci.rj;ea-'r!iadtE.--"Bgs-c-gglQgglga"

-ts!r.-G-Ait-qg-Ee*v-gl-p-9::Ilg- L,a.'-l eE.t"etquuq@l pg.gtIg q-*s-g-sr-r-4-u-&rrlgiEea-obie-qriv-L-.

tSlggi :g]ql.
l.iimeni nu
t

Mas!sil??- qtts*l--n]!e;-q-{riu1g19i11cg gl"l"tq ag-!_glq4sgell--eei{i11-!!slrgrgl s?g

c"g-,c-red se poate

lRoqa-n1-1lO. mintui fbrd har.

Aq-eSl",hp1"--e--_!9q_e_qar

j"u-{e_i19r..$r!-eegnilor .deqp9li1f'4
1a

lJici din Epistola

r\;-i *;
\*\'itLL,

cStre Romani nu lipsesc unele accente polemice dar e1e nu sunt

:- -

fel

cie

pronlintare ca in Epistoia citi-e Galateni.

Epi-s_tc1a g_Iqt1-s:-cq;ala-QUgl:el-e_q_S:St!sl_c_?.$fo{rjj*A

ll]**ujsrenale (iarna s7t58). 16,1 este mentioqata di?qqojla f,ebe e-_Bls-qucll-$4 chsnhrea (port p c_o14t)-' ERomani prob_ebr1_93_a duq_Epistola la Roma. i,l}aqryS_162i_e_r,1e_qi!paiqifrG[<tr"eAq[,ilu,1uit ?C3s:S_e:ss*wr{ianut rl l_Cofft-eni iql*teyql-dea.Lara cd-eqte pe+unctul de a pleca spre"Gilisalim (Fapte 2Q.2-_3). t"+fpjge_SA qeU=.liqqlsj Lr-Sosioatru (Romani SpUpatn1 Romani I 16.21) 6.21I d5lprq.Sq5 desnre care itiin-din ?0 4 ci ne Sfanrul Sfhnfirl Pavel ?n stirnZin Fante Fapte 10,-l cd l-au insotit insotir pe in

-1Jl,

-.=*"*-'%

3) Plunul Epistolei Adres5 Ei salutare f .i-7 Rug[ciunea de mullumire 1,8-15 Partea f-a doctrinar-teologicd 1,1 6-1 1,3 6 yaadele ei 1,16-8,39 A. lnelrepturea prin crediruid. si * Indreptarea (enureiarea teruei) 1,16-17 1 ) Universalitatea pdcatului 1, I 8-3,20 2) lndr-eptarea prin creding6 3,21-4,25 x R.oadele ?ndreptdrii (enwn{area tewei) 5,1-l I 1) Eliberarea de p5.cat, de moarle. de Lege 5.i2-7 ,25 2) Viala in Duhul - cap.8

i<

Sitiialia poporuini ales cap. 9-i 1 Fsrte$ a 11-o pat'eiaeiicti i2,1-15,13

i i\-jala cre;tini-jertiE luj Dr-rmllezeu l:"1-:

2) Buna folosire a harismeior 12,3-8 3) Dragostea 11.9-11 4) Cre;iinii ;i autor:tarea de stat 13,1-7 5) Dragostea este piinirea Legii 13,8-10 6) Credinciosul cre;tin liu al luminii 1 3, 1 1 - 1 4 7) "Cei tari" Ei "Cei s1abi" 14,1-15,13 Epilog 15,14-15,23 1) Explicalii personale 15,14-33 2) Apostolui o recomanci[ pe diaconila Febe 16.1-2 ? ) (alrrriri nominaie 15.3-15 4) Un ultim averiisment 16,17-20 5) Saiutari aie insolitorilor SfAnttilui Pavel 16.2L-2-7 D oxolo gie finald I 6, 2 4-2 7

i\

4) Cuprinsul Epistolei

Adresa Epistolei (1,1-7) este de o solemnitate deosebitd (am putea spune neobiEnuita). SfAntul Pavei i;i prezint[ "scrisorile de acreditare" in fala unei Biserici pe care nu e1 a intemeiat-o. Saiutarea citre toli "sfinfii'l (creqtinii sunt numili sftnti - vers.7). Origiirea apostolatului sdu este in Dumnezeu prin Iisus Hristos. lJrmeazd. rug[ciunea de muifumire (vers.8-i5) intAi pentru creciinla romaniior apoi pentru ca si ajun-ti ia ei (vers.i0-i i).
F {rrtea

I-a doctrinar-teologicd

1,1 5-1 1,3 5

Partea doctrinard a Epistolei incepe in versetul 16 prin expunerea temei. Evanghelia rerreleazd dreptatea iui Dumnezeu care este putere de m8ntuire penh-u cei ce o primesc in
,-1i- ^--Ai,"ta c-ra n-oAinr4 L]LulllLa.uiiiLiUutiiLqJPi!lrvurrIi4.oJq!gIlrwJl!JtrrJ.urvyl ^-=,1;-'X
DCa

^rlm ecic enric' rlrentrrl nrin nrer]intd

vq fi rrirr (rzers 17'

vezi Avacum 2,4 gi Psiimui 83,8). tn Iisus Hristos nu mai existS. diferenli rasiald sau religioasi, nu mai exi.std distinciia intre iudei gi p5g6ni. Ividnia lui Dumnezeu se descoperi atdt iudeilor cAt qi pagdnilor. Toli sunt p[citogi (vezi In]elepciunea 1ui Solomon i3,1-9). SfAntul Pavel afrrmd in continuare ci, chiar gi numai contemplarea crealiei ar fi h'ebuit s[-i dued 1a cunoaqterea 1ui Dum:rezeu. Avem aici un iraportant text care vorbe;te ciespre gi cunoaqterea naturald: "Cele nevizute ale 1ui Dumnezeu, adicd veEnica Sa putere Ei dumnezeire se vdd ldmurit in fdpturi..." (cf. Romani 1,20). Charles Baudelaire in sonetui "Flori1e rdului" descoperd 1eg[turi tainice intre naturd Ei sufletul uman: "Natura este un templu..,omu1 trece prin e1 prin p[ciuri de simboluri care-1 privesc cu priviri familiare". PngAnii in loc sd-L cunoascd pe Du.rnnez_eq ji.gg:lnc_hlnat fdpturii in locr-rl F5catorului. au adorat in m-o-fffltrb-n-nesc creatura in locui Creatorului: "Au preschitnbar slava lui DilmnEieij Cet irestii-cacios in asemdnarea chipului omului celui stricdcios gi ai pd"s[ri1or Ei al patrupedelor;i a1 t6rAtoarelor" (cf. Romani 1-23). Carezultat al acestei neburui, a,i-acestei

a.F)e ;cJeilDirnn&eil I;a,-@1"i"rati;" ulees*g? -l:- rf"-{i11l::q *$*eig!g'gp. (ug:?4) ;i au caiut-In palate*impodva firii..Oa,pgrfiC-d-q947Jt 4... te dtSlgll crgdinia--

l!Lo:$!!"4!q3-s$1e+Eggs*19ga@ de nqaleqinE_.E p_.:gfq

A'q psrczeu. i" ".r1.Js1s2522**1ru9sleni1-p4c$g-i-cedqmi"q] Dgrez*-t-eJ4se!- tuqq-g qi-au fbcut ce ;i-au fEcqt (vers.28: "Si aga cum ei n-au ircercat s6-L mintii 1or gi ei singuri

q_e;i_9-o-4yi4e,- d31 , es_1[zr_9.]qiilUi !o-!-c.e-ea

AU

.1

<

a@jgte!-edsA!9g-0s,psrunea-qapi-L-q-g"ql' i/ t ,g1gl_

fiecEruia dund fartele lui: \'iata vesnicl'-ffirom-=5-Di]nrnezeu cefoi care ria*;. savni;[gq "!!SIA E_."*:gl:g!gg^"l nu au avantajul unei legi pozitivg _4aI $i qi aq o lq*ee, g ig_s-.a-u.r@nimii. _lqg.u ,gnlgnle,, gqle po_geda p{n crealie tot omul c3IL yttrLl! lqm!: "Cdci p5.ginii, care nu au 1ege, din fire fac ceie a1e 1egii, ei fErd si aibd lege isi sunt loruqi lege; ei arald. fapta legii scrisi in inimile 1or prin mdrturia constiintei ;i prin judecdli1e 1or, care ?i invinor,Sfesc sau chiar ii apdrd" (c!4gggniz-14{5). {ceasta este legea 1- - .. ,, SQggL!3lg llqInga;ie ci iudeul are onoarea de a apanine " f,lgi (legea moral5 I fcp_om1E_etgq:Ifreqi,-dar-auryla-La-Q9-asg-apa.ddnru1a nu asigurS-pin Ea inia$i lrdntuir-ea !i ca
Se_Iigry4. -e-,Iteqo-qry gg _qf_q iq&pq+L!@{gg?!11,e-;-te,i-"Noi facqpg_am_sslq_qulsggrria Etim &.l_19{qp?q!rte-l_e,_qg, insd ci ceie cAte le spune Le-eea, ie spune ceior ce sunt sub Le-ee, aqa ca orice gur[ si fie ?nchis[ gi ca toat[ lumea sa fie vinovati in fald iui Dr-rmnezeu. Pentru cd din laptele Legii nimeni nLr se va indreptilii in fap Li-ri, de vreme ce prin Lege vine constiinta picatuiui"-(cf. n29), Legea sanclioneazd, pdcafltl ca pI,cat, dar nu ianS pdcatul. SfAntul Pavel poate sE tragl concluzia c5. in lume , in afard de Evanghelie nu existd decdt picat qi pedeapsd pentru p6cat. In finalul capitolului 3 Sfhntul Pavel trece ia dezvoltarea tezei enunlate ia incepr:t - in Romani l,l 7 - "Dreptatea I'.ii Dumnezeu se descopeiS in ea din cr-edin;5 ;i sp;e credingi . Apostolul combind trei metafore: a) metafora cu tribwnalul pentnt a vorbi despre ?ndt,eptare (6xcx,roor5vr1: dreptate); b) metafora ca robia pentnt a vorbi despre eliberare (despre emancipare); c) metafora cu ritualnl de jertfd pentra a vorbi despre ispiigirea prin s6.nge. Cele trei metafore apar concentrate.in Romani 3.24-25. Toli au pdcituit, dar indreptarea vine prin credin15. Aceste metafore vor s[ infEligeze schimbarea realizatd in viara ornuiui, schimbare realizatd" de hanil dumnezeiesc cal'e se prime;te prin creriinfa. in versetul 28 SfBntul Pavel spune: "Cici socotim cE prin credini[ se va indreptdiii omu1, fErd fapteie Legii". Omul este cu totui incapabil de a-;i remedia situalia in fala iui Dumnezeu (aEa cum un scalv nu se poate elibera singur), fEri intervenlia harului iui Dumnezeu. Iisus prin Jenfa T.ui,ne-a mijlocit haml qi in felui acesta schimbarea noastri este posibild. in finalul capitolului 3 Sf[ntul Pavel cauti sd justifice aceasti deschidere a mdntuirii cdfre pdgini prin afirmarea wnieitdiii 1ui Dumnezeu: "Care Dumnezeu este numai al iudeilor? l.,-u este E1 ryi Dumnezeul p[gAnilor ? Da, gi a1p[gAnilor !, hindc[ unul este Dumnezeu, Ce1 Ce din credinti ii va indrept[fii pe cei tdiali imprejur qi prin credin!6 pe cei netdia{i imprejur"'(cf. Romani 3.29-30). Faptu1 c6 se deschide u$a mintuirii cdtre p6gAni nu trebuie si contrarieze pe nimeni, deoarece Dumnezeu este a1 futuror.

p[streze ire D,_r-rmi.rezeu in cuoete]e__l-ql_U q?a Ei D1rryrq:+l.i-_q-_l1qat 1a mintea 1or cea , tl .--*-^'--'= jUO:iqsa&ee_qq_e,a le au:s.q.sade_'). Dui:rnezerl nu te bate. Ei iti ia minlea. lntelepcir-rnea lumii acesteia este nebunie fdri DumlezeLr, iar trufia ei este fdr5 de ruEine. t-ry.ura pory.L"ic !ryiunggqlje petiryl in verseiele 29-3], iar in versetul 33 e vortja de cei ce qgepEpS atii pegiry cgg_iqliti sutlqrygtosi. Acceptl ac_east6 "mora1i iinorali" Denrru cd ei insisi o nreferS. -_u--r.Dacd in capitolul 1 SfAntul Apostol Pavel a vorbit despre pdcatele abominabile ale pioanilor, e1 continud arsument!.rea in _ca.pitolul I 5i spune cd de fapt siiudeii sunt pacitoi AEadar, iggap-1talul 2 Sfintu1 Apps_!a,1 E?ygl sqrp&ra-lasitrujia-religaq:lqerala s,i-uq-e-r.1-or-, c"glg*n4l gg: 4!Jg qtqjgggl? _qraglgqea-Jgig +!_nU-fg-p ga!q_s11e _urq$rLde j ude c-5.tor ai peg_41t4o! dg vr-e.me=c-g ruci-_faplelg qd9!U_-qUl!-gg+lgnn.e cu Lqgea 1ui Pqmqgzeu. Nici Legea; -nici faptul dJ a pcsed.a Scipturiie nu te dispenseazd de implinirea porunciio-r hI Dumnezeu: "Pentru cd nu cei ce aud legea sunt drepli inaintea 1ui Dumnezeu, ci cei ce implinesc 1egea, aceia se vor indreptf,ti" (cf. Romani 2.13). $i iudeii ;i pignnii vor fi judecafi. Dumnezeu *i" -dE

'

U::ueazd clemonstrarea ca qi in Epistoia cdtre Galateni. tblcsind,r,r-se piidrt lt'ti At;.sn*t (cf. Rcmani .:1.1-15). in raditia iudalcl ce1 intcideer-ina ccnstant in incercare este considerat un model al indreptirii prin fapte. AEadar, Sfintul Pavel demonstreazd printr-un rationament teologic sprijinit pe SfAnta Sciptur[. Avraam s-a ildreptat prin crecii.niS nu prin fapiele Le_aii (c[ci el a crezut iui Dumnezeu inainte de a se da Legea). *:ifaa-q 9i indrept4rea Ip1 p1i1 credlnla au plgfigqrat icopqpia mdntuirii. Ar,-r135n, *apu,t". :?'.9et dintli dintre ii._I s-a socotit iiii A-!-r1am gredip!?.ca $9p_tate" (vers.9 ;i 23). fatgpt prtrejql a "r_?+11i,-"ji: (vers. t O) eg3ry p=iini_e_ !1 lsraglililor dg I a1 c9]or cale se i:rdrepteazi ,-.q!itIj1!qri-o: _1_fos1 pr",g190i"11. Argr-rmentirea ciiniinria: Xu ge poale af1nr3 cd {vr4qm s-a indreptat ?nn i"lt.1q.!,9gii-qta qerne Legea nu exista. Arlraaln prin cred!n!5 a fost sgcotit^or9qt qi pirinte pi Ar"p6lor (rr*rs.17). E1 devine modelul celor ce se indrepteazd prin credinla in Iisus Hristos. l---in finatui capitoluiui 4 Sfdntul Pavel precizeazd in ce a constat credinla 1ui Avraar:r" a crezut pe Dumneziu ci va a\/ea o seminlie rlin Sara. Attaam a creztrt ci Dumnezeu-poqtg !.qlpiinii pqggisiugqa (f6giduin! a), tqr.cie-djglallti,i s:i s<iEot-it-i4 dreptate. A;;i; piin credinfu t-" udZy_.:frt pig-tgtfppl --ce.l.sr cq.q g_r-ed-in liqys $r!!gs. / lfts .d. ---*' 6n'iieasta ajungem iiplrtea Centrald a Epistoiei (roadeie indreptlrii). 3-/i. + Ilr_capitolele 5-1t SQgrtlllpostol Pavel arald cutl 91l;i.!qul1!_dl9Pia1$lq lrq$:rya D.uluJui S fint. trn Ii sus eu irf 44 _ga[,rpq !!_qlal4_ 1 3i _]n ;aayi 5,18-20). Iubi191 lui (vezi II Corinteni vers.lg tatal Eiistos av.m pi-Jiu Dumnezeu Dumnezeu s-a manilestat fatd de noi in lisus llristos qi aceasta inc5" pe cand noi*-elam Ia vr"emer cuvenitd Hristos a muit penrru E?lcltoii:."irii,1rq ce noi eram inci neputinciosi. lqi arati iubirea fala de noi prin aceea cd Dumaezeu fei nelegiuili" (cf. Romani 5.6); "Dar liristos a murit pentru noi pe cAnd noi eram incd picdtogi" (cf. Romani 5,8). Clriqipqc,S]g;i fiind Dumlezeu ne-a iubit. Sfdntui Apostoi Pavei caurd s[ demonstreze ci ]iistos a reparat in mod prisoseinic rul-ps-q.r.Edq$. ta fiinia-ryoaitrJ pacarLrl. AryIg*.fryreu e-1pr,esia: "c,4 -qtQt tnai nzult" /.'^-. o \vcis.y: si 10), pentru a scoate in evidenl[ revirsarea haruir-ri 1ui H;:istos. in capitoiul 5 avem un important iqlt_d_espre pdcatul strimo;esc. Tertr-1l nu este {I;d ,-_,,/, *7-- Li")ry'a. V.iSSt+t-!!'."De age-4, !!;q-cunxprtn#:wn ons a iilttat <iificultl1i in orignal. Este "oiba pAc-AL, pdcalut_!1 lllryg - ;ip_riry woqrtea -, tot astfel mosrtes a trecut tn toyi oaweruii priw

qat@

m*olr, iiLLlai

f* nnro lnti ntt att aa, a .Ur&.

nieiitrtil'l

Esre <iiirciia hfeiegerea exactd a sensuirii acestui ve::set, mai ales a finalului s5u:

1iu_4.d4,!Lng_q9$_te1esc, 4g fapt, vina_ pdcalului CSci numai picatele personale implici vina.

iui Adam, ci numai efbctele cdderii

sale'

.i

'

A**.,"J1#',iril"','":-,?:?,r"fJ"r::,"1': ;n#,ffilli'ff;1"Jiil1J".:i"ii--1'?1li'1',,t r.ri"it,iutlilulr" ;i ;;;;.";te vina omului in fala lui Dumn?ieu. Sah,area omuluieste prin

Lo. gra!ia"). Jean Calvin va spune cd "reiigia este contempiarea misterului". Tot ceea r.I4i- /ttolla \ 5L ce e contnbutre sans ("pentru care" sau "deoarece"). "h4oartea a trecut la toii oamenii pin faptul c5 (deoarece) toli au p[c[tuit" - adredprin pdcaiele personaie. V_efs_eleie*},3__5! l_,4-.par sd vind in spnjinul traducerii din Vulgata. Pdg3lul 1uj /'dam_a produs o ur"*ir. a opu]p_i fala de moarte, iar unna;ii 1ui Adam au iuat-o ;i ei prin p6catele peii'onale. Siar parea cd inainte de N{oise oamenii nu puteau fi cond-a:ttna-ti qgqSist6nd Legea. Dii $_.q5rptuia dovedqqtg cE perioadl de 1a Adam pand ia Moise a fost dominatd de p[cat. Conciu|ia este ci pacitui nu e ?n mod neces ar cdlcarea unei porunci pozitive cum a fost pE"catul iui Adam. Moart-pa e-i*p_4:e!1t _ar E A-{+ry pgn4 l? Ug-ilg* !-! !-9-s-t9--9:1 g-g Lq pScitgiserd. SfAntui Apostol pavei reiunoaqte in sdnul umanitSlii o stare_general5 de pdcat si.

i ,'

ffT:,'#ilfr?Il::i: il:ffiT:;?;:iJ:::':: ::#:'T:[x'#:]1L

upG

E -y9.$.9.".11319tg1s-4ttbtl.::rp"qg-s-s--g"p-t--.j-iq-"jtr;sjigg-_9g.Lc11'3 ny_*U!p,!?lip-.1tgl4S AJe$L1i_t?4qe!S_AE4!L_P_e-,S1ir_optpqlg4gdq,p cie !!rjstc; In versel'-il \,7 .4pNe clin nou eIpJ_Sle *"air-r:ilggi_9r,4t". l{argl ]ui linstos este prisoselnic, mai rnult ciecAt neces?r pentru vlldec4lea pdcatului str6moEesc ;i a tuturor p5.cate1or. 1; prrs]s-pa$-!e_a*caplla]Csrj SfAntul 4p-qg!-ql-Eg-vSJ:aspp_nd_e-y1t-eip"p.q1b1je"p_bie*c-iu E!-L i-y.!-91p"9-,E1pue"-a-u-e--c-iiL Dqgg-l1ELr,1i$rga-qlte num{ 91gc1a1e__a_haruiui.qi dacd 4-gi nu put-eu faEe.nlmiq Beltr+- qlmUlga-reAstra iq-gcsg-4,u 9-ry41e-r!1in p-eq-p! ? (vers.1). Apare expresia [p<- y6vorto sd nu fie l] (vers.2 l] Romani 3,3i). CreFtinul nu_tJebuie sE rirlrAnd in pdcat decarece Botezul opjl.gef Al!,e j,qqr_qa4e,51of nyqqqe:-r_qai{,b.Ao_Lnqni 6,3.6 N lgx pglllll deqple_=B-glg1(textele paralele ie avem i" C:je5sgL?J1_13 ;i Efeseni 2,5-6). Sf+l$_1-4p^p*q!q"1-Barei_efiEq4 c,a TainS Btlezillui ooereazd in fiinta celui ce se boteazd o moarte si o inviere unit[ cu Moartea si trnvierea 1r-ri via![ tainicd in-F{ns!gs: "Ingropali,frin4j p Lr-UEry.t.g C.Ieclll"iqtlt1(Cg19qq!i2J2p).!e2"=g Expresia "ingrop ali fi ind" c.qgEulgtq t4lem{ JIgiE. .q*Eijqe-Qg1.r... " pentru practicarea Botezului prin afundarea ir!Eq!@L in ep+. {Ul1E ifr_qqmqle Sf,g1qilI9lg1, _ I .-_-_::-#.-fur Hristos ii posedim de 1a lncomordrii Ne ingropEm cu F{ri.stos in apa Botezrilui. Acest dar al '-.-.-' < -'-J+ ejtra qq fg:qEJ4 E f_g1sie: "Cdci voi ali murit, iar viala voastrd este impreund cu Hristos ascunsd in Dumnezeu. CAnd Hristos, viala voastr5., Se va arita; atunci Ei voi impreund cu E1 vd veli arita intru slavd" (Coloseni 3.3-4). LuIulf-_Lp=9J?-1qi9==1'a _v1A!4 noastri ascunsd cu Hristos. Botezr{_opereazd" o eliberafe'a trupului falqje pA_cA! qj g.parlicipare deplini ia --*----"-?--* \i_{_llui l{.s-q!g*q _c, e ! !ryi at,. ln Coloseni 2,17-12 se vorbe;te despre Botez la trecut. Hristos vine in fiinla noastr5. Credinciosul st5.in comuniune cu }lristos de 1a Botez pri:n harul Sfdntului Duh. Aceastd cr:muniune rdmAne ascunsi pdni 1a Parusie. Pfi! Bq_lgz ciedng-:e5gla mufl!--&!4"-d-p-p{c-a_t da_r"
c.o-ii-eqj_+j*L39e-sj.q{a,.}{?-*[:g-

pqtq

rM_@1"4J4lry{Yr'gx]}19Ip_a!4g3g4S-qvai5r.r!$caintrunestric[cii:rre:

"Cici trebuie ca fiinla aceasta stricdcioasd sd se imbrace in nestricEciune qi fiinta aceasta muritoare sf, se imbrace in nemuiire. Iar cAnd fiinla aceasta sticScioasd se va imbr5.ca in nestic[ciune ;i fiinla aceasta muriioare se va imbrdca in nemui:ire, atunci va f, cuvdnrul caie
este scris: lnghilitu-s'a moarlea intru biruinfa. Unde-fi este, moaCe, biruinla ? Moarte. unde-ti

este boldui ? Iar boldu1 morlii este p[catu1, iar puterea pScatului este Legea" g_-Qo-qrl.!ry= -; j 5,53jgLH4oarcg_&iql-gg1t__e{q .:!qretr9.tia1 (un dar pe ca:-e ciedinciosul ii -qd?! primeEie 11BqQz), d91sr-o-&sadqul? qeiq.-lre!_t+j-e_q_qty.g.ti tly pi:r_efo4 pg{s_oital. Ig_qggigigl 7-:gis.._tqle_1:Z Sfanlrr1-Agssl-q! P-ayehp_lpglti despre eliberarg.a. pln Bot z fali de jugpl Legri, ddnd exemplul femeii miritate care nu mai este supusd sofului ei dupd moanea acestuia. Lr continuare (r,ers-7,25)SfA41ul Pqygl _f o_!be;19 despre ro1ul Legii. Legea este bunl Ei _gfurla*ia_Sejq!4f_43r re_l_g_?f_e_4a:q1!. u:I t"4rSpllpg. om. Legea este o iumind care lumineazl conEtiinla dar nuZi puterea i5"untric5" nec'^sare de a rezista pdcatuiui ;i nici nu-l poate preveni. t pdcatului pentru cd_face pdcatLrl

maryvrsglt

sta41,+1 porrol q:::lAp_q_!rtgr,y9ibfr4 -i-a-:perso4na intai sinzular "eu": "Odinioard eu tr5iam in linsa Lesii: dar cind a venit Dorunca. nacatul a orins v54a*(v$tr Argumentarea ins6 este-bib1icd. Apostolul,volbe;te despre pdcatul lui Adam.

Lil gag_pqlm

vinovat_

ful'.

Versetul 19 este un text de inspiralie clasic5: "..,cdci pu fac binele pe care-lvreau, ci rdul pe cai:e nu-l \.reau, pe acela ii sivdrgesc". Un autor ciasic pigin zice: "...vdd pe cele bune ;i le aprob, dar ie fac pe cele rele". O*{:f.4-ilgios ar9 forfa.priplitd dq !a I@gteq _dpglqxrsl|a rzuiuLdgfsaialeq_d:q aface binelg A;adar, acest eur esG ofiulln cotrdilia adamicl, ornul

cdzut.S*@nuSeopreqte1aaceast6silua!ie$iv'orbs$e.d9wIeJdan-satip
ai umanitEtii. L[sat la puterile saie omul este intr-o situalie disperat[: "Om nenorocit ce sunt

49

,liri; tJ
I

-r\

c14e--gd l-a ni-nru-i-C',e--1+p-,1,!:rqq[.ae-epj:!ig- ?,,.-l-(cf. R-omani 124). IqJg]i.gILi,Zi_!_!er.iui l41qi_?dlqq -+rl1i_u111:iie]=tf D!q49_zqlj,pr"i1t IS1E- EqqLqF_,_gQIl!q:q lzoaliq {rn con.Jilra de lgt-i: "Dar s5-I ddm mullumire 1ui Dr-rmnezeu, Care ne-a ciat bii-uinta prin Domnul nostru lisiLs i{ristos l' (cL I Corinteni 15,57). .s* in capitolu$ S$pttt! Ap_os!g]_Pai,e1 se intoar:e spre omul indre,,:tat in Duhul lui D-EUlp?.,o. itl y:-elA-qqr.piui-qre-dia-CioJ-i.gea 4utrpiui vielii inl{ns=tos a inlocuit legea mo4ii Ei ap?ca!u]ui. V.qngld !n 1u4re in asemS;rarea mo4ii ;r a pdcarului, Hristos a sfErimat puterea pa9_1!,p!i qi a mo4ii pn4 {grtfapentru noi. Ar,u4uI,!ryglnu trebuie s5. mai triiascd dupi tn-r.p, qi dupE Dgir: "Agadar, daif ili inviai impreund cu Hristos, pe cele de sui cautali-Ie, u.oio unde este l{ristos sezind de-a dreapta iui Dumnezeu; 1a cele de sus cugetali, nu la ceie d.e pe pimint. " (Coloseni 3,1 -2). Dg1i$.a cS.rnii eqte spre moarte. AyQnd v!a!a in Duhul lur Hlistos, tnlpql i4glgi,va_ i4vii1.g,q*nJrit-via!.4-riqSprc4. Chq1g+4 ff;ntr-rlqi Duh !r1 noi este temeiul invieii trupesti:_"Tar dac6. Duhul Celui Ce L-a inviat pJlisus din morfi locuieste in r,loi. Cel ce L-a iniiaip""iir"t Hristos din mo4i va face vii ;i trupurile voastre cele muritoare, prin Duhui SEu care locuieste in voi" (gf, Bgry,apl 8.il) J "' t i'; o--dala-.,q.u 9 1111-e.-a- !!r1-.I{ri.; !o-q--o ryu1 cre din c i o s a pimit Duhul infierii in sufletul s[u. -::
"

,ii&

tr2qu_ a are-_stri

gA

omului, fi i4d ble stgmqta din pri cina participd) 1a inaoireq ;1 r91911,1p:[ga1ea gryuiui: "Cici fbptura a fost supusi deserticiunii - nu de voia ei, ci din pricina aceluia care a supus-o - c,r nidejdea insd cd ;i ea. fEptura ins5.;i, se va elibera din robia stric6ciunii spre libeCatea slavei fiiior 1ui Dumnezeu" ("{,_-R.-qq.ary E,2q-,2D. C-o-r1gg3gggg[B-_gieeci sustinea c5" creatia (materia) este rea in sine. Omului ii este necesari separarea de mateie, rie trup. Porrivit aces'rei concepiii qre4i+ueg_rj pr:ri:qa nlimaipe o4**Iggbgj.q411.-s-e ig afua.lAu.Iri. in conceplia creEtind omril aEteaptA rir"irmper;;; a1arun dq-l:ltga+a-nalura.In versetul 26 Sfintul Apostol Pavel scrie: "...Duhul vine in ajutor slabiciunii noastre; ci nu qtim sd ne rugdm cum trebuie, dar Duhul insqi mijlocegte pentru noi cu st-ispine de negriit". Se repetd mesajul din versetul 15 unde se spune cd omui credincios a primit odat5 cu ''renirea lui Hristos in lume "duhui infierii" prin care strig5 "-{*/va ! Pirinte !,'. R,uga${E1eq9il?I?!l_e{g_?9_a-prip gare Duhr11 qe roagd ir: inimite ,ouitr.. &uga-c_ip4.e-.q es!e: "sgstugllq-i.gr,ti-pliue dg*P-rlbpl.,.F&-nt". Creqtinii qtiu cd Dumnezeu. pentr-u cei ce-L iubesc toqp .!-e_1-ucreaza spre bir:_e-. In R.owtttti 8,28-3|-WqE unlgEl__Qlosit in protestantism pentru a se sustine teza ...-*--:.---.

peg{y$i (L+"".:*.17;.

i+'uge -EgjSleip_ i+:l.l*e* igp

!Avy4

?__drintel'.

?{1;11

Aceqsts--1ttp_e- ara!q-1r+-14-_ya p_q4iqipa_li qa (Ei

-{e;!inpl

(ci o

ct:-ina)

redesu:ra1i

- c r.tlg?gler gg - hqelarLa;- indrentrrea: -='J8

pre_3ga_dp1e

unlpre z erra re e_rapeie

3_Lgir ainte
;

-c_e

Lg

-(ql_Evirg

a).

reiativS" care vrea sd arate ci Dumnezeu este prezent in destinul oamenilor f5rd sd hotdrascd pe unii pentru viata re;nicd, iar pe alli pentru moafie. C-ep-{q-iul-8-le-t+Sb-qre-sou+-i:pq_pqq c11e__|_fe4ftr_1 Apostqt !_qyel lglda n[dejgea cr_ejli:i $1_9_:{it"4ll_ea*=4394.1i in Iiqgs glst-os: "E1il1gu1, laq suntqa1 gmorafl toatd. zi1_r,a, sqlg-t1!1aln-_&.! gA_*;!_e,_oi de in3unghiere..Dar in toate acestea noi suntem mai mult dec6.t b!ryi-loi prin Acela Care ne-a iubit" (cf. Romani 8;-q-37 ll Fsalmul 43,21; Zahar,a 11,4-5).

<

)C

Srlrlff,*

' A"te-a .,'..s*+a,E-6ffiL;;.;-r9aat.;i;*niii1oiop,.".#'i"-s.ep"lt9iii!svelspieiJliapg:1'19-i'ii ;i""' - t ituffi"t* a1q!,1-c-q1e-;irrtay,e*,ur-?1-9-iq.{ffi'l'a'%;1'ryt;"*t"'' ;ffi'-di-J; t:, liri s su ri i (i*dei) .,t" "rr Iffi , *as'riu eii r ,; ff L:".;ii il ? + {: lui *\*H1JiiTffi f o c o t e ar d tl; ; ; om"r1 nu p o ate cere
q s

1,

"*nil--o,ip1g

rsr vor?e;te oespre'sirualia i'"ii Isiael 5t 11-sianl'-tl Apqstol P1.'ei fegii qi Cgtcliiini;ie' din qi

*J

fiFl

:,i: ;;'4+t iJ';;',1';;;; fEcut aga ?" (vers'20) #;-l**!:fg a iEcut-o: De ce m-ai -D*-rr.r..r: ,,Oare ;;r"*;;* i.i-,i." ';J#i?"'{i+.:,:":":1;;;f1t6flo:",cffi+ii?}j S{bntu1^ffi versetul /) ale* ppg4lilot1q *a!,,,rc. In *?*#iie-saie,luil,viT:Hiffi ii:".rgtsi ilcoltesgrbili.a lui-DnTT:U jirlrr..r n.,,.,-,oi o iinrisird (un iest drn credinli, lsrael i1-a ;ffi; ai, p'c.r'tui lse;a' '*' :f:::*r;;;; oi,', rrprj.l.si cl 1nc u 3 ii.*""i.-g qbildqlq-{qpy te ;,1!;l'S#';'f*.*ff ',* ajuqs-g-dr.epra*qeoarcqerry",::f I##X#n:lyf spunz anu' su s'
sa

#kkl

ffi **:,,
s

i1iffi

?:H3lq,ii'

roan cele ce ;i'r"itii-J"t in,ie $i s'racilor rr'r""iTrr"r.-*ir", *, ;;;;; d* ilaim-uf r r i'zi h4atei tt ,4-6).11-r,g:-t-et:r13i-aw*rEupt.i"-i9+ii -Teslamenr. ap,ic. sion,,. No-ul ""?{ de dollpdire a er' rilntuirii ir-r 1oc sa ire milloace

li p e"'* :'"*;'' ?;;.t;'e jT.i;ii,'"rrii r,iid ut ;;;;;i;*tie, alrzltl

rd
1

aud' morlt: ieproqii se curl1f,. si surzii intru Mine" (cf' acela care nu se va poticni po{snlre- din J"'pre'"!i4tra

^i+;];;;.

fe ry"t o piedi-c-,- lrl

c-11ea

ne-credrnlei

'Capitoluil0ii'rcepe""T'1;;;;;l""itiuqiprofundemihniriaapt dreptatea do'L l''""'2)' "Ei se incred in p# i"c"i;i i'-'i iq'uJi ;il+;gfji'qr';

:stoluiui in fala

,crsinuff

cu cltf,ie Djui|Js rj! L'Lrv':-rri este o O.=pre anicurlaliile ei' ci Ur-meezd o noui arsllmeniare ra1t1o1 seama cia ill poate Cin creCinla. o crJdin!6-c1e Drrnrnezeu' lace "cd pnmire a^ceea ce spune Si ."ng{a a solerioioqtiE'.!]F}1j-'ror1"u Bom-ani: m-4rt*irir* in vsristL{g-ar:er4 -o: id li,i.i-;;iii.bai,n,,t, cu dgcd {u*,o,*;,a;,A;;,;;;ii in-r--9r-sqtu1 11- a'lem un t tn';iai tiirc marti, te-vlei milntui"' in Ei nrl Y4 fi r'er;inat" '

:,g[*tf

:lt*::mf*U;l#.r]p,;]ffi.#:ii"#;f

fr:t'f ;'f#;

F;iiu;{;*:x::,:;Ti,:,?'t';;

". "r.C" tn-fa-ta1uiDum19z:qqggexistideosebireintrerr-rdeiqipaiui,A.sadar,qioina!.i!B',' 1 li: I pq! ! d+ S l= il i [Jill i fi iii]nu-L : H I H::, :: T IiJj l-$l ilffiT : 13 rsculii
q
1

iu1131ry1el-l:a-'-"' , Xti o.i-, dati cend Israel cti c-a-iui lsrael are 6nr5cedente. " Isaia: "Aflri am fost de ;aitgrt*lJ3le3 iiJ iaum cin cer-tee pr";.;;l,;i "t^a;nii;..-iar .irare citre Israel zice: Tcarl pe Dum.nezeu. vCietete?.Q-2-1-qti4 ce nu intrebat
nu NIA clutau qi;iat"-tt'{-J"'
in-temp15 1a inlebarel: "c-c'-se ziuamiinileMit.-u*intins"at,.,"p"po,,-,.,,...1titorqiimpotir,5.-grlitor',. cautatu el "s& op"=ilf'p'r 'itnt'"'a ir-, .upiroiui 1 1 Sfintui p"p"*r ?"' Apare din nou expresis lepadat p**';*;-gi-a ri lui' Poqorul Israel igi are cu Lsraei actlm'?;i. Nt Cumva

i:l*

9""t

"'1or

;A;t';.

Pepg!4-I$g9l--nu se.ic'entificd t-rqz']i #t-;"ttf' continuitatea in iei ca al i.,I# ]

t't ""t'5iii"tio;ii U-IUqtEqt' i" ut'1@1gm"t*1

u'
1

Pavel
e1c 1ri
1

I[iiTI i1y_:.-:* #,?l],*,H; U+li:i:lq:il?-ery#*tf'.1 .1'r. TX djl+}I q lqr_+,{o-q-t-.,j;i;itci* Pavel insu91' maq ,,g.tori;;iioi intr-adevrr ir.u"i .u E&llul a stanri =*rrt jlff:ru#!3,'l;;.';;;rr""u*''l i*irf riliii#j*i:ffiei"ffir*H;li;;*" i:flliT"i]ffii;;;tt din (cr Eomard i lrli-13)
fi **iiffi
""
='l

ffi ii 1,u : :

a rnn

51

.,,*aurii.ui'ffi

Siantul Apostcl Pavei df, exempie

cred ?n iir-istos. Dar cei altoiti astfel sf, nu se tmfeascd. In ce pr-ive;te pe israeii,ti cu atit tiiai u;o, .. r or mAntui ei clecit cei ce nu erau rnisliui ciup5 fire f r eis.l-i). in verseiui 25 ;i urrn. ni se dezviluie o tain[: C[ irnpietnrea lui Israel s-a flcut cu sccp".ll iiltlarii neamuilor in {E-slduinli. in frnal intregui Israel se va mintui. Poporul Israel in ansarnblul sdu va primi pe iisus Hristos. Dumnezeu i-a inchis pe evrei in neascultare, pentru ca pe ioli si-i miluiascS. (vers.32). Sfdntul Apostol Pavel incheie aceast[ sectiune plintr-un imn adus 1ui Dumnezeu, Ce1 Ce in negriita Sa inlelepciune vrea pe toli s[-i mlntuiascd. Imnu] cuprinde texte vechi testamentare. Cu aceasta se incheie partea docirinard a Epistolei.

.;ru;*ii;l;-:*;;c-;i;;;;;;;-#,;#,;';,';J;_;#;.:

ci

Israel n-a fcst

leriiat

de

Dum---arr /5v--.-.1.-l

Partea a II-a pareneticii

- 72,1-15,13

R_e_ny.n-ia-re3

+Veiseteie 3-8 vorlesq _{gspre_ hqr1g.mp. Trup,ul *(Biseica) ;i Fl4glqfele (credigcio;ii). ..In_ .--...-..'"_..vqiEqful-6_*b siq{q-1:,j}_ye-s}_q!qi4 {e h_a.rismg Verq-e1gl,e 9 ;i unlr.p&5 la-1,ei;.eru1-2-1 cupqnd, inderlurui 1a virtute ;i mai ales 1a draooste. Partea a doua insist5 asuora datonei de a-_i-i_ubi pe -:-:--- . -a--- --- '- -- '-' yr{.pagr. In versetul 20 a.v3p !6r-+-r*c-4 qfjgqal'.de a_rlqrb_i d,eWry iubirea qijmaEilgr: "Dacd dilffinul f5.l; flandird, dd-i sd mdn6nce; dacS-i e sete, de-i si bea; CaCi fE;ana aceasta, cErbuni de foc vei grdmddi pe capul lui" (se refer5 probabil 1a mustrarea de corytiinld). Nu!e_ ta:p_btprl dg fag.gr*fgf1l gfi,bigelsilbm:i"eqte (vers.21). Ruglciunea este fonna cea mai inaiiS

Pfi1nq p-qllqopA a pirlii a doua prezintd vrala cregtini ca o jertfE adus[ 1ui Dumnezeu. la poftg]e trupului gi nepotrivirea 1a acest veac sunt ceea ce jertfeste creqtinul in acest tr-up. Acest text Si multe alteie din Noul Testament, surpd bazele oricSrui maniheism.

ln capitolui 13 priileie 7 v.qls_ete r.orbesc despre cinstirea autoritS.tilor de stat (-,,ezi I Timotei cap.2 vers.l ;i urrn.). S&n1ql_Aposto] !1vel .da g4e;1ini1or indemnul de-a se ruga p?ttry_ypjm?li [L!gg!_ry.;L,u!qdtaLe4 d9 !t?t In4iferent*c_ilg e,ste conducitorul trebuie si te rggi qgn$_gl,_pgg!1lod q1 de_D_r:mnezeu este pgs. Motivalia in acest caz este teologic5: -pEniru Dumnezeu 1!i ngSunce-q! 'sd ie rogi conducitori. Stdp0nirea este slr{.itgqre_ a lui Dirrlrrrezetinentm Nu trebuie uitdr:r cd si in mornentul in care Sfantul Pavel sc::ia aceste -'r":..1-' b,ipe. ''.'-:-:' cuy.1.{l?: !n;pn1{ iydaismriiui miscarea zelat\. se intelea (srintem in anul 57158 in preajrna prir.rei revolte iudaice). Dar cAnd statui nu mai e siat ci mamona ? intreabd Steinhardt. ln Cartea Faptele Apostolilor 4.I9 si 5,29 avem limitele ascultS.rii fala de autont[li]e de stat: "Iar Petru qi loan, rS"spunzAnd, le-au zis: Judecati voi riaci inaintea iui Dumnezeu este drept si ascultdm de voi rtai mr-rit decAt de Dumnezeu"; "Iar Petru qi Apostoiii, rf,spunzAnd, au zis: Noi rebuie sd-Iascultdrn pe Dumnezeu mai mult decdt pe oameni" fexisti astdzi in lume excese; se vorbe;te despre teoiogia poiiticS, teoiogia neagrd, teologia anti-rasial5: toate cautd sd justifice teologic revoiulia armatd impotiva stSpiniri. Toate acestea sunt excese care nu pot fi suslinute
teoiog:rc].

f-^^.,-::*^-:1^- Li.^^],,1 d ulllurul rJs tal tr-l1-^,,r^* c. v.r6Jllr!.llt!.rr .^^-*l UUi\.11 l. puLsrr.l t4L -*, -,,.. _,^4.-

pe-ggl!,11_119

C;:SfnUlJrebllle5;r .sq.s,uound autoritdiiior de stat bazat pe porunca 1ui Dumlezeu gi ;i nq dln oportu:rism sau din fric5.. Feicitul Augustin scie: "Ce1 Ce a dat stdpinirea crestinului Constantin, Acelagi a dat-o qi apostatuiui Iulian". Am v[zut in Cartea Faptele Apostolilor care sunt limitele supunerii fulA de autorit6.1ile d,e stat. Iisus insugi a siabilit ci nu poli sluji 1a doi domni (qi 1ui Dumnezeu Ei 1ui mamona). Atunci cAnd autoriratea de stat ?qi depiqeqte roiul, cdnd statul nu mai e stat ci instr-r,rment ai iui mamona, atunci cieqtinul trebuie sd se opuni siipdnirii. {.irmeazi _pg!!gpg_lqi-ej@fi1 .qrl { Qryrnii,, ! fantul Ap c sioL P avel fac e ?ndern:rul ae-a E:*a fr.@il;ixile intuniricuiui Ei de a n. i-braca in armura

53

?-,,...+r,.1 18 este vorba despre elerici: "Unii ca acssiia nr-r-I si'4jesc Domnuiui si curintlri piicr-rte inse:]i nosilu [iffii#=,*, .; O*..;ri-i"*'ti pnn vcrbe at;-Suatoare
i::iir.ile celcr
sirnPLii ".

Salgtg{}e- fina1e i-i-pomerlesc pe Timofei ,

!uf$s,

Iason

qi-

SogPauu

Er.

p=g'Tg4ilts

(tu:,g1ry1--S$slillCPavel)*peGaius-(gazdaapostoiului)' air-it are qglb1. ngguvaalalea frnC-L;"ri*iizi, iptului Dutosttexett, prin lisus Efristos' f;is;{ava tn ieiti veci{or. Amin !:.'*--- -. -

Epistolele
d.I{r.)

aPtivit6{ii

rimg 9!Pfu!1qle-tpy's!! ilttte -qA! Jl-6s-

fntroduccre gencrald

Din cuprinsui 1or afldm cd au fost g-qp-s9-Js--Sqtr,l Pavel,ipjEqhjlqqre ) ;i (sl:g1qla-gEg^ 6+ I Cotosewi, riurnon ii Wylri - i" ptl-q q riffiotei - in cea de:e doqqcaptivitate lomsna ob-o / o.fiI.}_ ffias{taT;i " foit inchis de mai.m.ulte d'I{r' inprima captivitate ori: inire anii 58-60 d.I{r. lacezNeea Palesiinei: inhe anii 61-63 captivitate roman6, in urma cdreia roman6; iar apoi intre anii 66-67 d.Hr. in cea de-a doua
din ordinul impdratului Nero' SiAntul Favel a fost martrizatia Roma in anul 67 d'lFrr'

(FliAgy

pretinde cd a acoperit toate Cartea "Faptele Apostolilor" - cum am vdzut - nu mai recent5, fgu4S=gutli evenimentele qi cd ne-a rapofiat toate detaiiile. intr-o epoc6 ia Efes si si au socotit cg-Sf4ntq1presutlun cd Sfantui Apostol par"l ar fi sufeit o intemnilare r-:ne !{jPeg1 ir*-f * n =.lt am r.;r., scrise in aceea;i vreme (adici fost a fi par Ce1e1a1te (Coloseni, ,Urhmon fEfe@r) iiili roulu-e ln C-glgEA' Ei Ei!1}1eq avem tntre anii .Or-O: O.' pTi.f-El*.nt si ff.t.* sunt @.="'l aceeasi irstd de i,rrotrr6.i ui S6rutui i',lcr inti--o epcci aprcpiati ccnvine focne bine, daci !1nem ior 4ar ;t Piin srli

Seaffiinperioad.auiterioarf,mari1orEpistoiepauiine. cu4nd la Colos", p?",u La prima vedere promtsiunea din Fiiimon ?2 cd se va dugq p. *r. si-l fett-'s" inainte, ca de la n ir, .pr-,truauli. .,-, proiq@qi""t
proiect. Se pare c5, Arestarea iui la Ierusalim a derin; at realizarea in detalii a acestui dirt bazinul localitili devenit necesard o vrzrta a Sfantului Pavel in trecind ;;;;;i-" in Spania' rSsditean al Marii ]v{editerane. Probabil ci Siintul Pavel a ajuns mai precis 61-63 d'Hr'' perioadei FilirlgP +i-4'feseni Asadar- Coloseni Coloqeg5 FilimBn A;adar, U-$tttg ,4pafiin P:',.T.: K:i,"T, ::LT.I N ,':,trtr,*:i15,f;T"{. Pavel cindva intre anii 55-57 intr-o "captivi.tate efeseand"

3[f"ffi iffi |ffiX3.Tlf,ffi

ji"";,T#r*.trff

tpistcXa c6tre FiliPeni

(ipistoict hristalogicd scrisd' to 8!ggtn anul =#

0S&Eil

fattroducere: Ce gtirn despre Biserica din Fiiipi?

: ', ils-li :11"+;' i,, ii ;' Llrtr in in'l'ine.c lJllili:"':t**1,;Ti,ir:::i.i,iil?li=:i.1,:0,1 .'J.i. *ii..l'l*,lilJi ii--":;,::::il-ire:ur*1 1",,i::':;;a de idoror'l.l; li"T,[:'jJ$l; * pe u*"' ' - -,-t. .r]:'i,l:,'i,;; ffi ,i','^i,:; , " {* ','i*,,..,',r,-ol'] arlii ii snrrnter ;,t;t:XH.i[i:* .u'grna.il lL]:r"T. "c.i-rrrpi': ='r .!:l::;*" l::m;T,[?;;:.,'n*Xrni

r.,,r

c irin d

xce

, ^,

Er^isror.', ll^li t'; :i:tii:i

'-i'fiU'::;:;*.:J;';ii ; fi " o'"=' " =''*

"

:=;' ':

:,HEtrH# *"ii#i=trffihj':}tffi$'ri'i+ * #{*ll :'j:t,

o::H:."I;f"' o-' n".'e'e= ', :'*:;::;;'f, ,J j:':-.*f.:,::1f;';il'a' .' dreptrte "
o

i';-*

nu, u

ll.r=;;.,,

ii;:r15;#-Hffi t{}rrffi
?;E:1;':.Tf
".1.u,-,,*u'"^ creldni'

:: ".,, e>te in'nat,".r,lT,;ll::.:fjij'*

*iq*"r*+riiriix*:

il;::lJ':.',1; :?T'1,.;.ti':*,i}x,:?i: !1;;y::ij.,l, per er Se prez*.* ?^: illli l"im,..ur tno=l,i,",i,.,,1n."Ii:::; ' ",r...", ., i: n.itj"X::,f*";1'.1-

::,iTry::.*.'Hl.':U*fi**f$titqii;,f

,r0.,=

jtiL="''J:r,Tl,*I*$J'^::;. 'j:H#it+r:*;:::1=i,h,',itt"iT#rTuiii' ;^re eroo'l'r'

ri
renlilcl;:.1'.:"H.r* "' U;:X,T\':i';.*i"Lrne3 sF.:iu"-Src

"

tli;;":'c.e ia lcl]'ri:.;i ?2,-:^'*lit:'#ifi,'':,',1*ff d) ,r**ltiilrl**.,li:ti't.'.ii' ot ttn',",.,u:. si bincrestel=',^. :idcrsci in crnrnr lp,.--l^.,,,.,, tiij hri list's Toi;;=" r".r-ir H;.,;;-i.r. "l:t,t"'- -. i,. sn:lr1ra- ]*i ""r..,,"i. al 4uto.'-'-' H11""i j;i,";;:.lf .iTlllixi:.,.:,rsl;,1=*:r:t{:*::ifi';;.;1.#ne,s;iir priniri ie t! J;; roaci ,l:-.0 il iL ::':illl,il ;t, il p11rr r..w,'r1x li';'"=;il.i*i ,o
ireaci ",-^,-'rer-usrlim' " "iai.E"'q JLffiii,ii ii"a'i"'l'

""?tii;'ul"p*

Ii"ti";"*t:],:,l*..r.

-''^-'\re1'
"a
o

e*iozf fS';1ill'Jn*"

r3r"1'|t:$:li:lll;'ili:.1'T;":

dl:^.^::'1T.1j;;l:, ]('ll?on' :"::,;"''"raducerc Fl9-::i}'ffiU::.::11;. a"olo ' r,.r iin : ^. rlircont.irqbi rusicrut apcs'rorur' '

;1 ffi::tiltriliixffi
\lx;:;:,#l*:: i\i*:lr}'l'"
"onra)

,,Ei
,,

rffi 1

F-**

i.;,;"u*

ue

q'r1lil^|rie.i;-ttg*"1q1:]:::';i'rJu,"iu'l' zerri c' ";' :! f, :

cire'-':!l:::;.ut.I^."L:::,r-i"* cil.,*'r.=i=tli;;";i,r.

=*diuc11

;3):

* .T:f*t

Ace$ta

spune

:1^ e

nllnliii

;"-*

?Fj:Tffi;

i"',H;'li;

?ffi

u
x':tl",'ilit;r
erecuiei

54

Orasul U{pi fusese cogsrrlf de regele FiiiuglM?ced,g]riei pe locul unei 1oca1it51i n4, iar rnai veclri numitd Krenides (Izvoare). in anul 12 i.l1r. itlipi a."i+q colad impiratul Octavian Augustus ii d6 numele d{-;eolonn lufia Aigusta Philippensis". de]5ta!9grycf. Fapte 1_6_,21),lsp4epejqglLorganizate aupa moa_q1}rlromaq, intre locuitori. erau Ei iudei, dar acegtiinu erau nurnerogi, deoarece nu aveau sinagogi. (in anui Sfa,utg! ABo-stol?-ave1 a,vizitat ora;u 50 d.Hr.), iqryEleq_fl1ndu-i Si1a, Timotei Ei&gu Prima conrunitate-cre$tini a lual-fiinld iu cssL-Iidigi (originard d*Il3t1raj.Asg"_l4!El .!. Fep91,6,-1tl! r:{tqg'a 9 lgryqflgq de purpur6. Cei mai m-rT1i-a-eTeieni-ri oraEului erau insi pdgAni. Dupi plecarea SfAntului Pavel, remdne aici pq4rm a se ocupa di comuniq4e. tn anu1 57 d.Hr. Sfaltul-P4Yel revinela- . fu=a tu -' cdiltoriei a treia qrisioparq, ie1-_1l_aqf4j!- d.Hr. i,iile pentry a treia oar[*laj in timpul Fiiipi +-^ e4tpuuqrq4"@,'. q Apostolul Pavel lnea ia Biserica din FilSi de aceea se va abate de la conduita general5, icceptdnd ajutoare de la credincio;ii acestei Biserici. Expresii ca "bucurie"; "bucurati-r,d"., apar cel mai des in Epistola cltre Filipeni. Sfintul Apostol Pavel mereu gi-a mirlurisit ata;amentul necondilionat fali de ei.

lrndeo

l.

Locul si data scrierii Epistolei

,A.postol pffi

Din Fiiipeni 1,14 si 17 rezuita

vorba despre 13 e pomenit "pretoriul", iar in capitolul 4 versetul 22 e pomenitd" "casa cezarului". ir4poriva "ipotezei Roma" sau adus obieciiuni. Prof. Nicolae I. Nicolaescu are lucrarea i'Introducere in Epistola cltre Efeseni. Captivitatea Sfintului Apostol Pavel in Efes" - Tezd. de doctorat, Bucuregti 1942, 144 p. Suslindtorii "ipotezei Efes" prectzeazd cd nici menliunea pretoriului qi nici "casa cezarului" nu sunt hot[ritoare pentru a susline cE Epistoia *eneralului intr-g_"i,ab,ira g{1!4r5, loJgluudg-rqzldaa f,ost scrisi ia Rorla. Pretoriul era corrul %-Y-_--oflEelugp_ntiqlpq sau un suvernato_r. Prylqggnu exista numai ia Roma ci Ei la.IeruEaiirn ;Ua*Efes. In ce priveEte "casa cezalqiJri" n, s rgap4@ torba de cea de 14 Roma. Ce:gl+1pqlqa. avgg s propriet?te s-i in alt6 parte a impenuiui, !u neapdrat 1a Roma. Inlq4plUlg_Adliq*dp_yeEa

lola a fost scrisd din inchisoare (Sfhntul rana-in-;;6fii-XTX-toffiu -cont-i&rat ci e "@e;. prima captivitate romand a Sfbntului Pavel (61-63 d.Hr.). in capitolul 1 versetul

qA

clelrslap-tngrn@a a:

Aqadar, de la inceputul secolului XX, mul1i consideri cE Epistola a fost scrisd de Sfhntul Pavel dintr-o captivitate peh'ecutd1a Efes. Mai nou, a interventt o altd problemd. pe b+za gfializel_

Eiq!

a)Episp1a1-4.10-20; b) Eoistola 2 - 1.1-3.1 + 4.2-9'. c) Ep_r.stglg_L:_1, ? -4-L Aqadar, problema datdrii Ei scrierii ei se complicd dacd" au existat trei epistole adresate filipenilor. Argumentele sunt interesante: Cd Sfbntul Pavel a fost intemnitat 1a Rorna nu se indoieEte nimeni (avem referire clard in acest sens inCartea Fapteie Apostolilor cap.28, vers. 16-30). Dar, dupd Epistola a doua cdh'e Corinteni 6,5 ;i 11,23, Sfhnnri Apostol Pavel a fost intemnilat de mai multe ori decdt 6tirn noi, iar din Epistola intiia c6tre Corinteni cap.15, ver.32 af15m ci activitatea Sffintuiui Pavei la Efes s-a lovit de prigoane despre care Cartea Faptele Apostoiilor nu ne vorbegte (deoarece Sfbntul Luca nu era de fald; v,it'-srilcke reapa:re 1a intoarcerea din a treia cdlEtorie misionar[; Fapte 20,6).

)f

templul. Epistola aratd cd, Sfdntul Pavel intenliona s5-1 trimitd pe Timotei la Filipi (cf. Fiiipeni Z,l9), iar din Filipeni 2,21reniltd cd el insu;i urma sd vind la Filipi. AEadar, Sfand Pavel, fiind la Efes, gi-a fEcut planriri sd meargd ia Filipi. i Efes". Efes" "ipofezer impotliva Existd argumente L & __. _ a s[ se inleleagI cX Sffintul Pavei-il peni*tisa 1as iEtrp-Filipeni Erristola --c,[ : Ep-is{gJ4 Exemnlificare: Exemplificare 2,77 1123). Dacd eraTa ;um cf. Filipeni 1 sa se sAndeste la

Dupi Filipeni 1,13 rezultl c[ Sfdntul Pavel era intemnilat pentru Hristos, on acuzalia care i s-a adus la Cezareea Palestinei gi apoi la Roma a fost aceea cd a profanert

toatd,pin6 in secolul XX nu s-a gAndit sd i-a in calcril "i p1qp191191e lgrij a fost icrisd die Efes- nqim fl as"19p19!-9a se reflec :=--:---_------:-ir@ ci alte nlle cr,'rrr argumente: contactele fi'ecvente irltre aduc si " se qr{rrn Filipi foffiiri"*"1t"rii lEfes;. Sunt menlionate cel pulin patru c516torii recente intre Efes
Ei

;i Filipi:

cinet a a anqntqt ia Filipi cd Sf4 tq1 - nlipeltii il trimit p fi1i anun stol - Epafrodit a afla
1

ciE

t s-a imbolndvit grav;

intr-o iun[. Intre-Ef,a$: textele y Filipeni 4.20 si Filipeni 4,18 Lq4!sr9 din :--:: I " rnanualele gr"Ult. ipoteze au valoarea 1or gi se sprijinl pe argumente pertinente' In c51ry,[tIUPUL ci-Epistola Epistola cdtre te cd F4-ipeni rornineqti e menlionat[ si "ipoteza Efes", deEi poZilia lzitia generalS este ui Pavel (61-63). Pentru cursul de la,t[
care

se fdcea i 3 lpoleZet xttrtta

notam ca datd. a scrierii Epistolei

2. Planul Epistolei

glrl=-qigJ{

Adres6 gi saiutare 1,1-2 Rugiciunea de mullumile 1,3-11 carpil Epi.stol ei 1, 1 2 --t.2 o 1. Situalia Sfintului Pavel 1,12-26 2. indemnuri 1,27-2,L8 3. Tiniotei qi Epafrodit 2,19-30 4. inallimea cunoagterii iui iisus lkistos Fizirea de eretici 3,7-4,7 5. indemn 1a pace in Bisericd 4,2-9 6. Multurnirea pentru darurile primite 4,10-20 Salutdri * binecuvAntarea finaid 4,21-23

3. Cuprinxil Epistolei pe scurt

*''(vers.1).1nu""'tte,ttermenu1''epiScop,'esteechiva1ent din acest verset tragem concJuzia c6la acea vreme exista in Eise.risLo a" "*lri 'pr"otffil
lgra+i" tuqaql*trta
apor increderea

Adrelg_gste foarte llmp1a

in ea e ry:qle!4J'rtrq1gl (din politele pentru e1), Sunt

i;i., lrr-iqa,t'ffi Pe iare ei-a-aYut--^ incd dq laP iggepgt (de cAnd Sfa"i!rlPar{.1 icalpe Hristos p."t*-pti"* auta iu ei). iEi exPrind
qq!1ry:gf3Jgg.1u tl3,-tilJfgryf":llryput1d9
ei- Iubirea pentru ?ceetia

56

al3ln_pgg_temei: un har qgry!_n (hanri pdtimirii pentru Evanghelia iui Hristos). Filrpruf_gg_ patiryit pentru apdralga Evaqgheiiei. Apottol"l yr"u .u i*bi sd crgascd $i jgjlbe ad evdrata intelepciune crestina, adqvilata cuno$linlF $i pric-epele* g.g@
drepLetii.

Corpul Epistolei Sffintul Apostol Favel i;i preziqtE situafia in faia Jilipenilor si ii asigurd ci aceasti intemnilare nu a pdgubit propovid"iGa Ev'arrgheliei. Mai mult, Evelrgbelia este propovidlila. qu mai mult spor. astfel ci, tot orasul 11 cunoa$te pe Hristos. Din indrdzneala Apostoluiui qi alli ftali s-au imbdrbltat sI propoviduiasc5 cuvAntul iui Dumnezeu, degi nu toli au aceleagi irnbolduri, totu;i Hristos este binevestit. SfAplul Peygt*rn_Ale__A1!-gA!( dgqd_acglg:gqjlrySlgs sd se. pteaurdi-easc5_Lrlt-1trlltql prin via![ - dacd. va fi eliberat -, fie plin moafie). Ei.p]Sll1lg ggJgg gitbejut-4ar qq 1u:-(fie
continuare

r (cf. duirovnic Filineni 1^29-30). ie, {ie@g In continuare Ap,ostolui le face i (cf. Pavel citeqza_}g_Utu}_gglgJ$9 Apostol 2.J). SfAntul Filipeni pe_qftUl-{eqal_pp_sine insu$i so!'ol[ iglerl gr, ungle ary-tq _gu!q-&!!of ;=a-preeqhyLp;iu_;lrfferlie. p sjs--q91@]1eghl*S1ggg" (unu1 dintre cele mai fmmoase texte pauiine care vo&9[g__dqqp]-gl9ryA.l]1.
'-;*4

filipenii sunt indemnati sI slqa _iq-duh si intru-un -dub,_Sa*fl-e

1 l4

Cum am vlzut, exegelii recunosc aici un imn anterior Sfintului Pavel. Imnul este ie: pa1lgq UPr!!-1eILeJ9i9--6:8-Q-eare l{risf,osssrc-rlLiecrtfipffea:a. aE4lu$4ry 40 do-}l? i,eryglq1g 9 12 in ca(e Hristos S!.lLqqmpiqryeilt. In originalui grecesc acest imn este cr,rprin in douf, il'aze mari. Extensiunea aproape ega15 a ceior doud pirli se datoreazd unor adaosuri, deoarece aveln trei strofe (partea int0ia doui strofe, iar parltea a doua o strofE). P{mele doud strofe vorbesc deppfe_1gg-hqg_lg1_tr11g!q!*i4llU9f+,q!gie*dS-spf-e=_p|aya,-1u| ---.-FiJ!-ttss-in.g$ttl.ilqli!l]}g1u-epq1 $l '1919-s-$S" (ex. vers.6 "care":Hristos). Stnictura stroielor 1 ;i 2 este aceeapi. in greaci se incepe cu fv: in * un complement Ei r.ur participiu. Versul al doilea continu6 ideea din primiil vels prin folosirea unei comparafii. Versul al treilea conline verbul cheie "S-a deEeriat" [fi<6vcooer':S-a smerit]. Obiectul acestor velbe este pronumele reflexiv "pe Sine" [.fourev: pe Sine]. Versul al patrulea dezvoiti ideea exprimatd prin verbul cheie. Asemdnarea intre cele doui strofe este intdriti prin repe-tarea a cAte unui cuvint din primul vers i al doilea vers (ex. "Dumnezeu", "Om"). Repetarea unui ait cuv8nt din primul vers in al doiiea vers, dar Ei in a1 patruiea vers denotd o structur[ elaborat[ 4j-eX,t"ulur{ua-dullujlaralelism;: - p a ryl s I itt t !! !!t_!t ellc. : P_U4t ! e z_e-q:,Qlrt i - paralelistn sinonitruic - in parlea a doua a strofelor 1 gi 2 _ fq1rrelrt 1" t;xtuGctuaf .*,nC a, cqtq.5q1:-aq-ejl p4iAlelism. Ele apar la,sfir$itul ve_rsuriltx d suntqqurite'lglos-sel (uduoto.i pu"liqg "".o_1]+! pentru asr[La-idpSa de a exB-lica ideea versuriler). Agadar, S@imrr srireryr?r.sr lulfirusgristos qi a s/spei pe care El a dpb4rld:t-o pnn ea (l'{u smerit ca om qi st[pdn ca Dumnezeu, ci acelaqi subiect gi smerit qi suveran sau smerit intru suveranitate si suveran intru smerenie). Imnul are o iryglglte doctntari htrqtAlqgic5 deoseb-ltd. invildtura ace?$q,-q-

$gs-Los)

td't@

din oerioada

or enauiinS.

:7

+, In el se rlrrmd: - qr! qlelsa-ilr rl]ri spu - preexisten!41ui_liristos: "Cel Ce dintni'nceput fiind chipul

era ;i H Lslos 4qg-rqfer5 ia atributel'e divine. Hristos # prerosative. ia slava divind si renunta la Drerocativele divinitdrii. dar ca om nu tine la acesle

i, ;*.rrl
se-

r";f,

r# H."t*iin in truo are. 6 '.uJ;;.f.ra l;hristos, care ca om

lr-ri

Durnnezeu..."; i'Dnmnezelr

fiind in chip" f
ea

se nrureste ]isus. este Dumnezeu adev6rat.

pery

-_-_----

diri Fecioara lvledg. "De ce S-a desertal p,e FJgq Hg_rjqs-:" H{s!og_4 vrut sd primeasc6 de bunS \,oi_q*coq@ !qqqq4, apqi q4 q]4 q pllryi! 4e lq smereniei. a Hristos a ales calea smereniei, Tatal din I nou slava la chre a renLrntat renurtat prin-lntnrpare. niin-Inh-unare. r__._,"_.:; *_..,'".--.+ ffi s.pgggftlf4 Ebpd.lg,]l1e (vezi Isaia) Conaipa ,rmand sfEs,-ia!? Irl4-p3!g]-a fost primiia ti asumatl ispfqul. _--- de Iisus II s.DJgUeZg:r t-qd4rurt !n n4rnq, lgle elte gg--ggqe. "In numele lui Iisus tot genunchiui si se piece, a1 celor cereEti, a1 ceior pdmAnteqi qi a1 ceior dedesubt, Ei s5 mirturiseasc[ toatd limbaba Domn este Iisus Hristos, intru siava lui Dumnezeu Tatdl" (.1li]rp"l*&l}i De doui ori in Apocalipsd ;i o dat[ in Filipeni Iisus este numit: "Imp[ratu1 imparalilor qi Domnul Domniior", iui Hristos fiindu-I supnsd de cdtre Tatdl toatd creafia. Tjsus are ca "Domr1" misiunea de a aduce toat6 creatia la Dumnezeu. in final El (Iis_ushg*yqsrtr!1L!_ lri D.,*.Zqq Tutal.,Vatlqryit"a. 1ri lisus qa ' l' este bazapledinlqi cre$tile. Ii numim pe Iisus "Domn" din credinli prin Duhul Sfint. "Irr numele lui Iisus tot genunchiul s5 se plece" - toatd lZptura sd-L adore, cele cereEti qi cele pdmAntesti qi cele dedesubt (adica lumea demonic[, cea care nu vrea sd I se supun[, dar care acurn, invinsd de Histos trebuie sd I se supun[ Lui de nevoie nu de voie). E_Iplggg]Iggl+_ iimba" desemneaza tqata fiptura I4 la (limbajul fiind un atibut al frinlelor ralionale). Toffi cry3jla t,Q"ie sa:I- mg4unseasce p 'Do!Ir" "rcuprgq". Este extre_m de cial4 hrislolodadEsfiIhn. care tfel. nu e sinsunil in Noul Testam n versetul i2 SFnhrl Apostoi Pavel ie face filipenilor inderln la smerenie $i_ia__ r5fulLre fdrd cdrtire, sa se pdzeascd. de stricdciunile iurnii, cAl"e--!U-Iq !fq44-!-1_ ' cerAndu-le -l.-===-.---_ --::*--_:.:-*-..--: osteneala lui in'zadar. ei vor fi in ziua lui Hristos. lauda SfhnhrhiiParrel fvers.16). Cpdiglelgrylte deia o iertfi bineplScutd lui Durnnezrri Sfinhll Pavei este"gata s5-;i i Dufguszeli. dea viata ca ier1f6, je@J ]or (vers.17). in continuare le-5pgp_e, c[, atunci cdnd va Eti ce s pe__f!motg1 la Ltiurcg_sa*leJuqa _!:qgti dgspre-el (r,ers.19). Ap95lg!l vorbe$te despre Timotei cq foade multd c4ldua.eduqaqd,!1 i qq _ fnr.mas---q1adu (vers.20-22). SfruiluL iarel-l=a-bplczal Be Tunotei. qare.-i -qra--dggr--f,-u dUhgllliqgs!. Ep?tgdi! ela deleeatul frlipenilarr ffimis::u ajujoare la SfintuJS,a-v_ql. Acsgtqrg;l, iryboln1v.t foarte sray. fiir)d iq rlefic.gi de_mqtr:Ievrzeazd pe eretici (se pare ci se referd ia iudaizanti). El rdspunde atihidinii violente a iudaizanlilor, pe care-i numeEte "c6ini". SfAntul Pavel le spure cE dac5 era vorba s[ se laude cu trupul, e1 o putea face mai bine decit ei to!i. El nu a, fost uq $g,cdzut moral, E adevdrat c[ a fost persecutor al Bisericii dinti'-o greEeald de inlelegere si din'fdvn5.. Toate avantajele presupuse spirituale pe care i le conferea Legea Ei condilia sa de irtdeq, Sfhnhll Pavel ie numeste acum "gunoaie" (vers.8), chiar "pagub6" pentru cd pot consti.{iri tpledic[ in calea primirii lui FIristos. lndreptarea vine de Ia Dumnezeu, iar nidejdea inrrieri-i vlne de 1a FIristos. in versetul 9 Sfdntul Apostol Pavei pune fala in fa!5 "dreptatea itii" (pe care o ilicra pe fa!i) ;i "dreptatea cea de la Dumnezeu" (pe temeiul credinlei). Nu pe dreptatea mea mI

ft ra*ar" Dr-'nr,."z

glg1[1P_y1rql

s,1_qlr-1porygresc

In capitolul 3 versetul 2 qi urm. Sfhntul Pavel ii

JQ

bazez ci pe iubirea ;i pe dreptatea 1ui Dumnezeu. Sfinlenia este un d,ar c1e la Dumnezeu. Existd o distinclie clard intre doctrina meritului si doctrina hanrlui. Frotestantii au ajus si fie opozanlt ai teoriei meritelor la catolici, unde se neglija harul. Nimeni nu se poate mlntui prln meritul 1ui. Ividntuirea este un dar a1 lui Dumnezeu. Sfh.ntul Apostol Pavel lupta contra teoriei merrtelor pe care o propovS.durau iudaizanlu, care accentuau faptele Legir. Revine apoi la eretici, cu care se poartd ca Ei cu niqte dugmani ai crucii lui Hristos (r,ers.18). AceEtia sunt creqtinii care-;i trddeazd vocalia Ei mai mult, ii tulbur[ qi pe ceilaili; sfbrqitul lor este pieirea (vres.19); dumnezeui acestora este p6ntecele, iar cugetele 1or sunt indreptate numai spre cele pim1nteEti. Pentru cre;tinul adevlrat nldejdea este in cer de la inceput, "...de unde-L Ei aEteptlm ca MAntuitor pe Don'inul lisus Hristos" (vers.2O). Ucenicii lui Hristos sunt cetf,leni ai cerului, uirde se afli deja Hristos. CAnd El va veni 1a Parusie va preface trupul nostru dupS siava Sa.

tn capitolul 4 Sfintul Apostol Pavel incepe cu indemnul adresat fiiipenilor de a se statomicii in Dtulnezeu (vers.1). in continuare se refer[ la o situa]ie din Biserica din Filipi: erau aici doui cr"edincioase care-Ei disputau locul de cinste in comunitate. Apostolul tntetpeTeazl pe credinciosul Sizig si le ajute pe cele doud, pentru c6, in Biseric5 existd loc pentnt toatd lumea (vers.3). Unneaz1. un indemn 1a bucurie in Domnul, indemn la ingdduinfE, indemn 1a incredere in pacea lui DumnezeLl, care covArseqte toatd mintea (vers.7), iar in velsetele 8-9 avem incununarea tuturor indemnurilor: "...Cele ce ali invdlat Ei ali primit qi ali auzit ;i ali vdzut ia rnine, pe acestea sd ie faceli, qi Dumnezeul p5.cii va fi cu voi". in versetele 10-20 Sfintul Apostol Pavel i;i exprimd mulfumirea pentm dar-uriie trirnise de ei. Acest fapt i-a determinat pe mulli si spund cd Epistola este alcS.tuitd defapt din mai rnulte epistole. Unii zic ci acest pasaj ar fi un "biiet" scris inainte gi ataEat uitedor Epistolei (dar aceasta este numai o ipotezd). Aceasti pericopi se poate explica in mai multe feluri: expunerea este deiicatd, dar este evidenti stinjenirea Sfbntului Pavel, care nu era obignuit si accepte ajutoare materiaie de la credincio;ii sai. Numai c5, Sfdntul Pavel era foarte ataEat de fllipeni. Peste tot el ;i-a umrat principiul de a-qi c6Etiga pdinea cu munca sa, ca s[ nu dea cuiva prilej de a judeca Evangheiia lui llristos (vezi Epistola a II-a citre Corinteni). Sffintul Apostol Favel i;i exprirrd rnullumirea qi recunoEtinla sa (a ;ti sE prime;ti un dar presupune o noblele sufleteascd Ei
stnerenie).

Salutarea finali este adresatd tutruor sfinlilor (credincioqilor din Filipi) din partea sfintilor (adicd a celor care se aflau 16ngi Sfhntul Pavel, mai ales din partea celor din casa cezamiui).

Epistola edtre Efeseni

Introducere
Efesul era unul din cele mai populate si mai infloritoare oraEe ale lumii antice. Era capitala provinciei proconsulare Asia. Prosperitatea economici se conjuga cu cea cultural5. Efesul a constituit centrul de activitate al SfAntuiui Pavel, ei fiind un apostol citadin. Sfbntul Duh 1-a impins spre Europa (cf. Fapte 16,6-10), deqi avea destul de lucru pentru o vizila in Asia, numai ci in acest caz, ar fi rdmas probabil un apostol asiatic.

OU

adresa Epistolei s-a l5sat intenlionat un loc liber unde urma sd fie trecut nurneie unei Biserici. Cdnd s-a redactat "corpus paulinum" s.a retinut numele "cdtLe Efeseni". datorit[ iegdtur-i1or d.intre Bisericile menlionate $i cea din Efes.

in

Cele doud ipoteze nu se exclud una pe cealaltd. Putem crede cd Epistola a fost o circular5 qi deci a fost adresatd mai multor Biserici intre care Ei cea din Laodiceea. Probabil c5 "corpus paulinum" a fost redactat (constituit) 1a Efes gi de aceea cei care l-au alcdtuit au preferat titlu1: "cdtre Efeseni".
.

2. Data

;i

lacut suierii Epistolei

Ne este greu sd determindm din cuprinsul Epistolei data Ei locu1 scrierii ei. O putem face. cu numai in comparalie cu Epistoia c6tre Coloseni. AcelaEi Tihic o duce 1a 3p1+oxiy3tie destinatie. invdldtura qi stilul sunt aceleaEi. AEadar, vom lua ca datd a scrierii Epistoiei anul 63 d.H., iar caloc, capitala imperiului, Roma. in ambele Epistole ni se spune cd Sfbntul Pavel e ste in lang"rri. Sfintul Apostol Pavel a fost infonlat despre eroarea din Colose Ei aceasta il determind sd scrie in _rrabd Epistola cdtre Coloseni pentru a rezolva problemele. Apoi, a mai scris o EpistoiS (o scrisoare) c[te Efeseni, in care dezvolt6 ideile care i le-a sugerat controversa din Colose. Face acest iucru pe larg, cu rdgaz;i fdr[ ton poiemic. lSitualia este asemf,ndtoare cu cea a Epistoleior cltre Galateni ;i citre Romani]. Epistola citre Efeseni are o valoare doctrinar[ foarle mare. Este o Epistol[ ecclesiologic5. Daci in Coloseni Hristos e prezentat a fi intAiul in ordinea crealiei qi a nrantnirii, in Efeseni l{r'istos este prezentat a fi, "Cap al Bisericii", iar Biserica ca "Trup a1 lui LIristos". Biserica ale chemarea de a ingioba in ea intrea-ta flpturd a lui Dun-rnezeu, intreg cosmosul innoit. G6ndind ia acest atribut al Bisericii de "Trup a1 lui Ffu-istos", Sfrntul Pavel pune qi problema "unirii" iudeilor cu pdgAnii in Hristos tratatd in Epistola cdtre Romani.
3. Plottul Epistolei Adresd ;i salutare 1.1-2 Fartea a {-a doctrinard; Tain.s mdntuirii;i a Biseticii 1,3 - 3,21 1. Planul dumnezeiesc al mAntuirii; a) contemplat in el insu;i 1.,3-14 b) contemplat in realizarea sa 1,15-2,10 2. Unirea intr-un trup a iudeilor gi a pag6niTot 2,17-22 3. Descoperirea Tainei 3,1-i3 4. Ru-edcirine qi doxologre 3,14-21 Farteu a trI-u pareneticd 4,1 - 6,20 1. Principii generale 4,7-24 2. Aplicalii particulare a) morald individuald 4,25-5,5

:llil1i"ffff
'

i,f ,T,

u,,

d) lupta duhovniceasc[ 6,10-20 irrcireiere 6.21-24

4. Cuprinsul Epistolei

Adresa Epistoiei nu prezintd nimic special afafi. de acel "/v 'Eg6ol". Unneazl rugiciunea de mu1lumire care este de fapt un imn (un conglomerat de fiaze). in acest imn este

59

Sfhntul Apostol Pavel vine 1a Efes ia sfArpitui anulni -52 d.Hr., a trec,lt prin Efes in gpaba Ei a promis ci va reveni cu rigaz (cf. Fapte 18,19-21). Revine 1a Efes in a treia c[l[torje misionarEla sfhrqitul anului 53 qi inceputul anulur 54 (cf. Fapte 19 Ei 20). Nici o comunitate ru era a$a de cunoscutd pentru el cum era cea din Efes. Nic[jeri na stat atdt de mult ca la Efes.

l. Prinrii clastittntzri

ai Epistolei cdtre Efeseni

Este pulin probabil ca titlul "c[tre Efeseiri" sd fie autentic. Este pulin probabil ci Epistola c[tre Efeseni a fost adresatd credincioEilor din acest oraq. Efesul a fost doar "centru de difuzare" ai Epistolei c5.tre alte orage din provincie. Agadar, Epistola nu a fost adresatd numai credincioqilor din Ffes. Tonul Epistolei este impersonal. Din doud pericope (Efeseni 1,15 qi Efeseni 3,2-4) rezultd c[ Sfintul Pa.,,e1 n-a c'unoscut personal pe cei cdrora 1e scrie. "Chiar nu qtiau ei nirnic despre predica Sfdntului Pavel ?, Trebuia si pund un "dac6" inainte ? Primii destinatari ai Epistolei sunt pSgAno-cre;tini; ori din Fapte afldm cd ?n Biserica din Eles erau Ei iudeo-cre;tini. Spre deosebire de Epistoia cdtre Coloseni Ei Filimon scrise cam in aceea;i epocd, Epistoia c[tre Efeseni nu cuprinde nici o salutare din partea insolitorilor Sfintuiui Apostol Pavel, deEi ce1 pu{in doi dintre ei erau cunoscu}i personal de efeseni (Timotei din cdiEtoria a doua ;i a treia misionari, iar Aristarh din a treia cd1[torie misionard. Agadar, titlul nu este canonic, el s-a data mai tarziu. Titlul tradiliorial al Epistolei are pulin5 g::eutate pentru cE el nu este nici original Ei nici canonic. in primul verset al primului capitol atr)are cuvdntul [.fv 'E<p6oI] care face parte deci din textul Epistolei gi nu din titiul ei. Aceastd expresie nu apare in toate manuscrisele. E adevirat cd apare in cele mai mrilte dintre e1e, darlipseEte dinunele foarte imporlante:f7.46,la Origen, la SfAntui Vasile ce1 Mare, ia Marcion 9i Terlulian. Se pare ci textul original nu menliona cu numole nici o Biseric6. tn original apare expresia: "Sfinlilor ;i credincioqiior in llristos Iisus" sau simplu "Sfinlilor in Hristos Iisus". S-a pus intrebarea: "A fost 15sat in original un loc liber ?", "A fost Epistola o circularl ?". In incerc[rile de a solutiona aceast[ problem6 s-ali constituit doud ipoteze: a) ipoteza c5 actuala Epistol[ citre Efeseni ar fi cie fapt Epistola cltre Laodiceeni menlionatS in Coioseni 4,16. tn sprijinul acestei ipoteze e cttat Marcion (acesta cunostea Epistola c[tre Laodiceeni). Ipoteza a fost suslinuti Ei de Adoif von F{arnack care spune: "Sfhntul Pavel a scris laodiceenilor o Epistold (aceasta rczultd din tonul impersonal al Epistolei). in acea vreme era o cinste s5 posezi o EpistolS a Sffintului Pavel. Dar ce s-a intAmplat cu Biserica din Laodiceea ? Din Apocalipsi cap.3 rezulta ca aceasti Biserici a -tn dec6zut cu timpul. aceastd carte Biserica din T aodiceea primeste numai mustriri qi dintre cele mai aspre. AEadar, Biserica din Laodiceea decdzttse (ne spune Cartea Apocalipsei qi Harnack). Ea nu mai este demn[ sd fie mentionat[ in Epistolele Sfintului Pave1. Atunci i s-a aplicat "damnatio memoriae" : condamnarea memoriei. Era foarle bine cunoscut acest procedeu in epoc5.. Condarnnarea memoriei implica Ei raderea numelui ceiui condamnat din inscriptiile publice "eratio nominis" : raderea numelui. AEadar, Bisericii din Laodiceea i s-a aplicat aceastd metodS. I s-a pus alt nume adic[, numele celei mai importante Biserici din Asia (Efes). Tertulian respinge existenla acestei Epistole. b) A doua ipotezi este aceea cI Epistola de care ne ocupdm a fost o enciclicS (o circulari). Ea a fost trimisi unui grup de Biseljci invecinate pe care SfAntul Pavel nu 1e-a cunoscut personai. Ea a fost scrisd cam in aceiasi tinrp cu Epistola cStre Coloserri qi dus[ la destinalie de Tihic (cf. Efeseni 6,21-22). Putem crede c[ aceste Biserici nu erau departe de Colose (intre aceste Biserici se numdrau si Biserica din Laodiceea $i cea din ierapoiis).

adresa Epistolei s-a lisat intenfionat un loc iiber unde urma si fie trecut nurneie unei Biserici. CAnd s-a redactat "corpus pau.linum" s.a relinut numele "cf,tre Efeseni", datoriti iegituriior dintre Bisericile'menlionate ;i cea din Efes.

in

circulari qi deci a fost adresat[ mai multor Biserici intre care si cea din Laodiceea. Probabil cd "corpus paulinum" a fost rcdactat (consti.tuit) 1a Efes ;i de aceea cei care l-au alcdtuit au
preferat

titlui: "cdtre Efeseni".

7. Dtfia

;i loctrt scrierii Epistolei

Ne este gSeu s[ detenriindm din cuprinsul Epistolei dxa;i 1ocu1 scrierii ei. O putem face cu apr:oximafie numai in comparalie cu Epistola c6tre Coloseni. Acelasi Tihic o duce ia destirrafie. InvSldtura Ei stiiul sunt aceleaEi. Agadar, vom 1ua ca datd a scrierii Epistoiei anui 63 d.H., iar caloc, capitala imperiului, Roma. in ambele Epistole ni se spune c5" Sfhntul Pavel este in lanEuri. Sfinful Apostol Pavel a fost infonnat despre eroalea din Colose gi aceasta il deternrini sd scrie in grabi Epistola citle Coloseni pentru a rezolva problemele. Apoi, a mai scris o Epistol5 (o scrisoare) c6tre Efeseni, in care dezvoitd ideile care i le-a sugerat controversa din Colose. Face acest lucr-u pe 1arg, cu rdgaz;i f6rd ton poiemic. [Situalia este aseminitoare cu cea a Epistolelor cih'e Galateni ;i c6tre Romani]. Epistola cdtre E,feseni are o valoare doctrinari foarte mare. Este o Epistol5 ecclesiologicS. Daci in Coloseni Hristos e prezentat a fl int6iul in ordinea creafiei ,si a rndntnirii, in Efeseni }L'istos este prezentat a ft "Cap a1 Bisericii", iar Biserica ca "Trup al 1ui Hristos". Biserica are chemarea de a ingloba in ea intreaga f6pturl a lui Dumnezeu, intreg cosrnosul innoit. GAndind la acest atribut al Bisericii de "Trup al lui Hristos", Sflntul Pavei pune Ei problema "unirii" iudeilor cu pigdnii in Hristos tratatd in Epistola citre Romani.
3" Plcutttl

Epistolei

Adresi Ei salutare 1,1-2 Partea $ I-a doctrinard; Taina mfrntuirii pi a Biset"icii 1,3 - 3,21 1. P1anul dumnezeiesc ai rnAntuirii; a) contemplat in el insusi 7,3-14 b) contemplat in realizarea sa 1,15-2,10 2. Unirea intr-un trup a iudeilor gi a pngdniTot 2,17-22 3. Descoperirea Tainei 3,1-13 4. Ru-edcitine qi doxologte 3,14-21, llurteu a lf-a pareneticd 4,1 - 6,20 i. Principii generale 4,1-24 2. Apiicaiii parliculare af moralf individual[ 4,25 -5,5 b) relalii sociale 5"6-20 c) moralS farnilialS 5,27-6,9 d) lupta duhovniceascd 6,10-20 inclreiere 6,21-24

'

4. Cuprinsul Epistolei

Adresa Epistolei nu prezint[ ni.mic special afar5. de acel "fv 'Erp6o[". \)rmeazd rug[ciunea de mullumire care este de fapt un imn (un conglomerat de fraze). in acest imn este

61

prezentat pianul de mdntuire al lui Dumnezeu, contemplat in e1 insuEi. Sunt prezentate qase
u

rquu.

-alegerea - vers.4 "ne-a a1es"; - infierea - vers.S "sI ne infieze"; - rdscumpdrarea - vers.7; - descoperirea Tainei - vers.9 "El ne-a fEcut cunoscutd Taina voii Sale"' - m6ntuirea iudeilor - vers.12; - mAntuirea p5ganilor - vers.I 3.

Dupd cea mai ingenioasd dezlegare a problemelor pe care le ridic5 acest imn, un studiu recent al savantului catolic Pierre Grelot intitulat: "La str-ucture d'Eph6sien 1,3-14" publicat in "Itevue biblique", 96 (1989) m.2,pa9.193-209, gdse;te c[ acest imn este compus Cin ;ase strofe cu cdte cinci versuri qi ,.:n refr-en. Fierre Gr.elot face o anabzd literard a textului, elimind tot ceea ce este interpolalie ;i adaos Ei iata care este marea lui gdselnili: versetul 3a adic6: "Binecuvdntat este Dumnezeu ;i Tat5.l Domnului nostru Iisus Hristos" este un refi'en care se repetS. dupd fiecare strofS. in versetul 15 qi urm. SfAntuI Pavel vorbeEte despre reahzarea acestui plan. Apostolul spune c[ se roag5 pentru corespondentii sii Ei ii pomeneste in rug6ciunile sale penku ca ei sd prirneasci mai imbelEugat Duhu1, ca sd inleleagE" pe cAt se poate Taina lucr5rii 1ui Dumnezen in Hristos care, prin tnvierea din morli Ei aEezarea de-a Dreapta Tat5lui a fost ficut Domn a toate gi "pap a1 Bisericii, care este Trupul Sdu" (vers.2A-T). In capitolul 2 SfAntul Apostol Pavel scrie corespondenlilor sai (pagAno-creqtini) care odinioard erau subjugali celui riu "in care ali umblat cdndva dupi dumnezeui acestei lumi..." (vers.2), care a.u fost chemali ia viala cea noud impreuni cu llristos (moarlea ;i invierea saoramentalE cu Hristos). MAntuirea lor este un har a lui Dumnezeu: "Cici in har srinteli mAntuifi prin credintd; iar aceasta nu-i de Ia voi: e darul 1ui Dumnezeu; nu din fapte, pentru ca nimeni s[ nu se laude" (r,ers.8-9). AEadar, mdntuirea este un dar al iubirii lui Duronezeu. Oricit de mult am face noi, tot slugi netrebnice suntem. N-am fE.cut nimic ca s[ meritdm raiu1. Cdt de aberantd pare din aceasti perspectivd teoria meritelor prisositoare din Biserica romano-catolicd. Cine mai profeseaz6, astdzi teoria meritelor se intoarce de fapt la iudaism. Agadar, in har suntem m6ntuili, mintuirea este danii lui Dumnezeu, dar gi hlpiinirea poruncilor iui Dumnezeu de citre noi. Nu te indreptezi pentru cd faci fapte bune, ci faci fapte bune pentru c5. eqti indreptat deja, faci fapte bune pentru cd ai primit harul lui Dumnezeu. In versetul 12 Sfhntul Favel aratd cum erari pdganii inainte: fird Hristos, in afara figiduinielor, lipsili de nadejde;i fEra de Dumnezeu in lume, intr-un cuvAnt erau "tleparte". "Acum insd" (cu sens adversativ), in }lristos lisus, voi care altddatd erati cleparte, ali devenit " aproapet' prin s0ngele lui Hristos (vers. 1 3). In versetul 14 Sfhntul Pavel face aluzie - se pare - la zjdul care desp5rlea cufiea pagdmlor de curtea iudeilor. Iisus Hristos este pacea noastr6; El a fE.cut din cele doui iumi (cea pdgtnd Ei cea iudaicd) una, adic5. a surpat peretele cel din mijloc ai desparlirii - ura -, desfiinlAnd Legea poruncilor in opreligtile ei..." (vers.15). In versetul 19 sfin1ii sunt numili "casnicii lui Dumnezeu", membrii ai familiei lui Dumnezeu, iar in versetul 20 e scoasl in eviderild apostolicitatea Bisericii: "...zidifi pe temeiia apostolilor ;i a profefilor, piatra cea din capul unghiului fiind insuEi Iisus Hristos" (piatra cea din capul ringhiuiui era piatra care unea zidul de jos, punctul cel mai important al unei clAdii). Folosirea acestei expresii este preluatd de Sfhntul Pavel din Vechiul Testament (vezi Isaia 28,1 6; Zahaia 9,16 gi I Petru 2,4). Pericopa 3,1-13 este intitulat[: "Taini Ei descoperirea Tainei,' Sffintul Apostol Pavei este iconom al acestei Tainei. El a primit-o de ia Dumnezeu prin descoperire (vers.3). "Care este aceastd Taind ?; Care este continutul ei ?" Sf6ntul Pavel

62

in versetr,il 6: "clur cd plgAnii sunt impreund-moqtenitori qi m5dulale ale aceluiagi trup Ei irnpleuna-pirtaqi ai fdgdduintei intr-ur Hristos lisus, prin Evanghelie, cdreia eu slujitor m-am fEcut potrivit cu daru1 haruiui 1ui Durnnezeu ce mi-a fost dat prin lucrarea putelii Sale". A;adar, neamurile sunt impreun[ moEtenitoare cu iudeii; in Hristos se rndntuiesc nu nulnai iudeii, ci qi p[gdnii. Sfhntul Pavel este prin excelentd. siujitor ai acestei Taine; el e numit "Apostol al Nearnurilor". Versetele 74-2I cuprind o rugiciune pentru ca destinatarii sdi si creascd in iubire, iar versetele 2A-21 cripr-ind o doxologie in care din nou este pomenit nutrele Bisericii. Biserica deline r:o1ul fundamental in desfEEurarea Tainei m6rttuirii. Biserica este o instittilie mintuitoare, iar slava iui Hristos se dezviluie in Sfhnta BisericS. ln capitolui 4 lncepe partea parenetici a Epistolei. Sfintul Apostol Pavel face destinatarilor s[i indemnul de a sta qi de a pistra unitatea duirului,intru le,u[tura pacii (vers.3). Se continuf astfel ideea din capitclul antedcr. Sunt prezentate qapte terneiuri ale uait[1ii tsisericii: "este un Trup, un Duh, o singurd Nidejde, este un Donut, o Credin!6, un Botez, un Dumnezeu qi Tat6l tuturoL" (vei's.4-6). Iati c6te lucruri prezintd "unitatea" pe care creqtinii
rdsprurde 1a aceastd intrebare sunt chemali qi trebuie sE o promoveze intre ei. in velsetul 11 se di o list[ de harisme: "qi El i-a dat pe unii si fie apostoli, pe a1!ii pe profefi, ailii binevestitori, pe al1ii pdstori qi inv5fitoi...". Biserica trebuie sE ajungd la mlsura vArstei deplinalnlii iui Hristos. Nu poate exista unitate fEri adevir (vers.i5), fErd adevir nu poate exista iubire. FAnE in versetul 24 se vorbeste despre acest principiu al innoirii in viala in Hristos . in versetul 2-< Ei unn. Sfbntul Pavel d[ citeva sfaturi pafiicuiare: "minia!i-r,d, dar nu pdcltuifi; sI nu apund soarele peste mAnia voastr[, ca s[ nu dali diavolului prilej" (vers.2627). in versetul 30 se vorbeste despre Ziua Riscumpdrdrii: "Si nu intristali Duirui cei Sfint al 1ui Dumnezeu, intru Care ati fost pecetiuili in ziua rdscump6ririi" (in traducerile rornAneqti apare gte;it in loc de "in" "pentru" sau "prin". E vorba aici de ziua in care creqtinul a primit Botezul ;i Ungerea cu Mir, IncepAnd cu secolul VI in Apus a inceput sd se separe Botezul de Mirun-eere. $tim din ce motiv s-a petrecut acest 1ucru: era atunci epoca migraliei popoalelor (existau mul1i refugiali despre care nu se qtia dacd sunt botezali). Episcopul Romei dldea atunci hotlrArea conflurldrii. Deci, se f6cea o confinlare a Botezului, despre care nu se gtia dacd a fost primit de refugiafi, sau daci a fost s[vAr;it valid (existd scrisori a1e episcopului Romei Leon iu aceast[ privinla). Partea parenetici continu[ in capitolul 5. SfAntul Apostol Pavel face indemn la iubire curat[ pi 1a fuga de des{i-6nare. in versetul 5 "lacomu1 de avere" e numit "inchindtor ia idoli"..in versetul I crestinii sunt numiti "lumin6 intru Donurul" (obsewirn aici o aseminare cu scrieriie eseniene I opozilia 1umin6-intuneric). Versetul 14 rid.icd o problerni: "De aceea ce zice: Desteapta-te tu, cel ce dormi, scoald-te din morli Ei-asupra ta va lumina Hristos". Problema este: "cine zice 7". Nu exist[ in Sfhnta ScripturS un astfel de text. Exegelii spun ci avem aici un fragment de irnn baptisinai creqtin. De aici. rczultl, valoarea extraordinard pe care o dd Sfintul Pavel Botezului. (Toate sectele devalorizeazdBotezuT). Botezul opercazd" in cel ce se boteazd in mod real o moarte qi o inviere, o luminare. Tot ceea ce vei putea fi tu ca creqtin, ai deja virlual pril Botez. ln efortul tdu de toatS viala nu vei putea sd dob6ndeqti ceea ce ai 1a Botez. Aceasta este de fapt qi inv[![tura patristic[. Sf0ntul Marcu Ascetul in cuvdntul sdu "Despre Botez" spune c5 Hristos este ascuns in noi la Botez. Nicolae Cabasiia in lucrarea "Despre viala in Hristos" vorbeqte pe larg despre Botez, Mirungere, Euharistie, Pocdinfd si despre shnlirea Eisericii. Secliunea se incheie cu un indemn la tr'6ire in fapte bune. Pericopa din Efeseni 5,22-33 constituie "apostolul la slujba Cununiei". Bdrbatul este cap femeii precum qi }L'istos este "cap al Bisericii". Ideile pe care SfAntul Pavel 1e adreseazS

63

solilor sunt inspirate ciin teologia Biselicii (vezi Vechiul Testament i Iahve-Israel). SfAniul Apostoi Pavel folosegte ?nvifdtura teoiogici a 1eg[turii dintre Dumnezeu si Biserica Sa pentrr-r a firndarnenta relalii1e de iubire intre so!i. in versetui 32 Sfantul Pavel vorbeqte despre o tainl: "Taina aceasta mare este; iar eu zic, in Flristos qi in Bisericd". "Despre ce Taind vorbepte Sfhntul Pavel ?" Despre Taina unirii intre Hristos gi Biseric[ ? Nu l, ci despre Taina unirii intre bdrbat ;i femeie. in textul ori-qinal avem prep ozilta,,in Hristos si in Biseric6". Unirea dintre soli este o Sfhntd Taind in BisericS.. Prin Cununie cei doi primesc haml de a implinii ceea ce spune Sfhntui Pavei aici: bdrbatul prime;te un irar de a fi cap a1 soliei sa1e, iar femeia primeqte un har sd se supund b[r'batului ei. $i in capitoiul 6 se continud parteaparenetic[. Mai intii Sfhntul Pavel 1e dd copiilor sfatu1 de a-qi asculta pdrinlii, spunAnd cd aceasta este gi o poruncd a Domnrilui (Ponrnca a cincea din Decalog). Se spune ci binecuvAntarea p[rinlilor intire;te temelia casei copiilor. Urrmeazd indem-nul pentru pdrinfi, pentru stlp6ni Si pentru slugi; indeim 1a hpti duhovniceasc[ ilustrat[ pe larg printr-o panopiie de anne duhovnice;ti de apdrare qi de atac. Cregtinu.l este comparat cri un soldat Ei i se descrie arrnura, pornind de la annura unui soldat roman. Imaginea aceasta este deosebit de sugestiv[. Cregtinul are de purtat o lupt6 deosebit5. Lupta lui nu e impotriva c6rnii ;i a sAngelui, ci iilpotriva stdpinitorilor acestei lumi, impotriva duhurilor rdutalii (vers. i 2). "imbrdca{i-vd cu toate armele lui Dumn ezel)..." (vers.13). Din versetul 12 afldm c[ qi diavolii au o ierarhie. Ei sunt ingeri cdzutr (de mai multe ranguri). trliesc in vdzduhuri, acolo fiind. sSlagui demonului. Aceasta inseamnl qi ziua ispitirii, dar Ei ziua ieEirii sufletului din trups, zi pe care cre;tinii o aEteaptd cu fricd qi cri cukemur, deoarece in acea zi demonii iqi cer

putt*u'ilr'rr.,"
creqtinuiui sunt: "platoqa dreptilii" (cuvdntul dreptate are sensul aici de "toate virtufiie"). A fi drept in sens biblic inseamn5 a implinii poruncile lui Dumnezeu. "cingdtoarea adev5rului" (cingdtoarea este semnul tdriei). Picioarele simboiizeazd. rdvna, pavdza credinlei, "coiful m6ntuirii";i "sabiaDuhulni" care este cuvintul lui Dun-rnezeu (vezi Evrei 4,12).ln original in versetul 17 avem nu "sabia Duhului" ci "sabia cluhormiceascd". il versetele 18 gi 19 Sfdntul Pavel face indemn 1a rugdciture Ei le scrie si se roage pentru el ca s6 poat5" propovddui cu indriznire Taina Evangheliei: "a1 cdrei so1 sunt eu in 1a4uri -, pentru ca despre ea sI vorbesc deschis, aga cum kebuie s5 vorbesc" (vers.20). Tihic, fratele iubit si ,;cenicul SfEntului Parrel le va duce ve;ti despre el. El va fi "curierul " Sffintului Pavel.

Ora;ul Colose era situat in valea rAului Lycos (Lupul), 1a 160 i<m de Efes in apropierea cet6lilor Laodiceea gi lerapohs. Acolo (la lerapolis) sunt ape termale bogate in siruri care formeaz[ niEte depuneri, ddnd din depirtare orasuiui aspectul unei pete albe. Lstdzi 1a Ierapolis, Laodiceea qi Coiose sunt nurnai mine. Contactele dintre cele trei oraEe erau skinse cumrezultS din Coloseni4,75-16. Este sigur faptul cd Sfbntul Pavel n-avizitat aceste loca1ita1i. Aceasta rezultd din Coloseni 2,1 (deci SfAntul Pavel nu i-a cunoscut personal). Aceste comunit[1i,erau cunoscute de Sfintul Pavel numai din auzite, cum rezult6 din Colosem l,4 Ei 9. Un ucenic a1 Sfhntului Pavel "Epafras" originar din Colose (cL Coloseni 4,L2), evanghelizase oraqul sdu natal (cf. Coloseni 1,7). Tot el evanghelizeazd st
Laodiceea, cum rezultd din Coloseni 4,12.

611

ameninlare peutru bunul mers al comunit[lii. Sfhntui Apostol Pavel il trimite pe Tihic (ucenicui siu) cu Epistola ia Colose, iar acest lucru va fi benefic deoarece problernele vor
inceta.

ln Frigia erau nurneroEi evrei care ciutau s5" pund stavil[ plogresului Crestinismului. Propaganda iuciaici creease o cnzd in Colose, crizd din care a rezultat o erezie periculoasS, o

l. Autenticit&tea Epistolei cdtre Coloseni Epistola cdtre Coloseni este atribuitd Sfintului Pavel de intreaga Tradifie; ln secolul XIX critica a contestat autenticitatea ei. in vremea mai noud stiinta neo-testamentar6 isi revine ,si reafirmd autenticitatea Epistolei. impotriva autenticiialii' .i s-au adus obieclii numeroase: iimba, stiiul Ei trrristologia SfAntului Pavel - spull criticii - nu suut aqa de evidente in Epistola cdtre Coloseni. La aceast[ obieclie rispundem cd: un numSr de "apax legomena" (cuvinte care apar o singur5 dati in liilbajul paulir,), sunt lolosite acurit pentru ci Sfhntul Pavel face fa!6 unor noi probleme, dezvoltd idei noi, iar la problemele noi este firesc sd apari cuvinte noi. $i Epistola cf,tre Filipeni are multe "apax legomena", cam in aceeasi proporlie cu Epistola de care ne ocupdut. Stilu1 Epistolei cltre Coloseni diferd muit de stilul celorlalte Epistole. Sf6ntul Pavel este aici mai pulin spontan, mai pulin simplu, impune o sobrietate, un caracter rnai solemn, intr-un cuvdnt un stil mai clutat. Aceasta se explicd prin faptui c[ Epistola a fost scris[ de un secretaL a Sffintului Pavel. Probabil ci i s-a permis secretarului o mai mare libertate in redactarea scrisorii. Problema "secretarului" o vom intdlni qi la alte Epistole. Se afirmi apoi c5 hristologia Epistolei citre Coloseni difeld de hristoiogia Sfhntului Apostol Pavel. intre 56-62 sunt qase ani in timpul cdrora au apdrut probiemele si erezia din Colose. Epistola cupiinde idei noi care le presupun pe cele din Epistolele atrterioare. Sfhntul Apostol Pavel este obligat sf, regdndeascE hristologia pentru a rispunde opozanliior din
Colose. 2. Planul Epistotei cdtre Caloseni Adresd ;i salutare 1 .1-2

Psrtea a I-a doctrinar-teologicd 1.13-23 1. Introducere sau tlanzilie 1,i3-14 2. intiietatea lui Hristos 1,15-20 3. fmplcarea prin Hristos 1,77-23 Purtca a l.{-o palctnica 1,24-3,J 1. Sfintul Apostol ?avei gi colosenii 7^24-2,5 2. Elor-i doctriuare in Colose 2,6-3,4 Psrtes a XIf-a purerueticd (ffitwri pi tnetrenuturi) 3,5-'1,6 1. Sfaturi generale 3,5-17 2. Sfaturi pafiicuiare 3,18-4,6 Mesaje personale ale Apostoiului citre coloseni 4,7 -17
Salutare fina15 4,18

3. Cuprinsul Epistolei pe scurt. in adres[ Sfhnful Apostol Pavel se prezintd ca Apostol al 1ui Iisus Hristos, asociindui pe Timotei (vers.1). Mullume;te apoi 1ui Dulnezeu pentt'u credinla, nidejdea s,i iubirea colosenilor (vers.4-5). Sfintul Apostol Pavel spurle cd a auzit de credinla 1or (deci ii cunoa;te nurrai din auzite). Din versetul 7 afldm ci Epafi'as i-a evanghehzat. Apostolul il roagd pe Dumnezeu sd-i faci pe coloseni sf, creascf, Ei mai mult in inlelepciune duhovniceasci qi si sporeasc1 in statomicie, in rf,l:dare;i in celelalte viduti, pentru a avea parle de moEtenirea

of

sfinlilor in lurninl (.'rers.i2). Un irrofesor de 1a IeriLsalim Pierre r':r-F'r,.'r:;i'r<)i< are un contentanu la Epistola ciire Coloseni dupd Biblia de la Ierusalim, in care se intreabi riacl nu cumva Epistola a fost scrisi de un secretar care a fost la origine esenian, sau de cineva care a cunoscut scrierile qumranite. Este de presupus acest lucru dacd citim versetul 13 al primrLlui capitol in care se face referire 1a Dumnezeu care ne-a scos de sub srspAnirea intLrnericului qi ne-a strSmutat in impSralia Fiului iubirii Sa1e. ln acest text cuvintul "sfinli" trebuie inleles "ingeri". $i in alte locuri din SfAnta Scripturi.ingeriisuntnumilisfinli(cf.iov5,1;Daniel 4,1A).ingerilor-inVechiulTestament - le sunt asociali oamenii sfinti. Lumina de care vorbegte apostolul atci reprezintl siava eshatologicd. Aceastd interpretare - cum am vdzut - e sprijinitd de scrierile de ia Qumran, scrieri cu care Epistola citre Coloseni are afinitali literare.

Pnrteu o I-a doctt'inar-teologicn 1,13-23 (lristolo gia Epi stolei) Dumnezeu ne-a scos din impdr5lia intunericului (vers.i3). Avem in acest text un "concentrat" c1e hristologie. Hristos - spune Sfintul Pavel - posedd intAietatea absolutd atAt in ' ordinea crealiei c6t gi in ordinea mintuirii. E1 i1 exprimi pe Dumenzeu, El este chipul nevdzutului Dumnezeu (vres.15), in El Dumnezeu a sdlSEuit toatd puterea qi piinirea. Este de remarcat asem5narea cu prologui Evangheliei a l\r-a. cele nevdzute Ei ceie t izute s-au ficut prin El (vers.15). Apostoiui insistd la cele nevi"znte, deoarece erezia din Coiose tindea sd ridice ieraririile cere;ti la rln rang sriperior, care insernna un atentat la aceastd intiietate a 1ui Hristos. El este mai inainte decAt toate, Ei este principittl qr linta crealiei. Crealia vine de la El Ei tinde spre El. Hristos este creatorul qi modelui de realizat pentru flphrrile create, Ei este chipul rcaTizat al lui Dumnezeu. I'ioi creqtinii trebuie si ajuirgem la asem[nalea cu Hristos, El are intd.ietatea absoluti in ordinea crealiei ;i in ordinea minhlirii. Hristos este "Capul trupului" (al Bisericii - vers.18). Aqa cum E1 std la inceputul zidirii celei dint0i, tot a;a st5 1a inceputul zidirii ceiei noi. ln versetui 20 se vorbegte despre impicarea prin Hristos, idee pe care o dezvoltd in versetele 21-?3. Colosenii care erau odinioarl vr5jmaqi ai lui Dumnezeu, au fost impdca,ti cu Dumnezeu prin Iisus l{ristos, de aceea ei trebuie si r6mdni acum iirtemeiali in credinfd Ei in nidejdea Evangheliei. Acelaqi verset (20) afrrmd aspectul "cosmic" al impicdrii cu Dumnezeu: "qi prin EI toate pentru E1 sE le impace, fie cele de pe p[m6nt, fie cele din ceruri, pace ficdnd prin El, prin singele crucii Sale". Este textul neo-testamentar cel mai clar in ceea ce priveEte aspectul cosmic al mdntuirii. MAntuirea adusd de Hristos este in prirnul rdnd pentru oameni dar nu in mod exclusir,, ea adresinciu-se intregii fEpturi (vezi Rornani cap.B vers.19-22). Parteo a II-a polemicd. 1,24-3,4 De Ia incepui afldm c[ SfAntul Favel este in temni16, deoarece vorbeqte despre "suferinlele mele pentru voi" (vers.24), e1 suferi pentru credincioEii s5"i. Patimirile apostolului se adaugi pdtimirilor lui Hristos pentru Biseric[. Sfintul Apostoi Pavel este shLjitor al acestei taine a neamurilor care se descoperd acum: "al cdrei slujitor am devenit in virhrtea iconomiei lui Dumnezeu ce mi-a fost dat[ pentru voi, aceea de a plini cuv6.nfu1 1ui Dumnezeu, taina cea din veci ascuns[..." (vers.25-26). "Taina cea din veac ascunsi qi de ingeri negtiuti prin tine Nlscitoare de Drimenzeu, celor de pe p[mAnt s-a ardtaT" ($i acum... al N[scitoarei glas 4). $i p[g6nii sunt chemali la slava cereasc[ in Hristos (versetul 2]b). Gr\a apostoiului se ?ntinde Ei asupra comunitdlilor din Frigia. Se roagd lui Dumnezeu sd ie de-a unitate ;i increriele pentru a pitrunde Ei cunoagte taina Lui, astfel iic6t si nu se mai lase antrenafi in afara drumului mAntuirii (cap.2 vers.1-5). Odatd ce L-au primit pe Hristos, colosenii trebuie

66

sd triiasci in Ei Ei s5 nu se lase furati cle falsa intelepciune orlleneascd: "V5 spun aceasta pentru ca nimeni sd nu v[ inqele prin vorbe amisitoare". in versetrLl 8 sunt pomenite "stihiile lumii" [t oroLyg,[ca ro-: ](oopou] (vezi Galateni 4,9 unde se vorbeste despre stihiile cele slabe gi slrace). ln Hristos locuieEte toatd plindtatea dumnezeir-ii. in Hristos-Omul se exprirnl Dunnezeu in toatd plin6tatea Lui. Hristos este cipetenia absolufl a oamenilor gi a ingerllor Ei in El S-a revelat Dumnezeu., El este revelalia absolutd (deplina), mai mult decdt care, nu se poate alta. Unit cu Hristos in }vfoarle ;i inviere prin Botez (vers,12) creqtinul este in Hr-istos mai presus decdt puterile cereEti. Prin Botez ne ingropim Ei inviem sacrarnental prin Hristos (vezi Romani 6,3-6). Din versetul 11 observdm analogia care se face intre Taina sfAntului Botez gi tdierea imprejur. Botezul este o tiiere irnprejur duirovniceascf,. AceiaSi text constituie un argulxent indirect al botezului copiilor. il versetul 13 Sfintul Pavel repetd ideea conform cdreia Botezul ii face pe cleqtini
trii vlt ir. oi palrr tlr Pt ^ri}f ,'i"r^c aarlJrvJ. nocf IA\l9or rl-rr.icll LGPLJ vql! ^nto aro Lrq I o.oq LlSvo ltri ,gt \,T^ica rrrvrJ! o fnct q rvJl ,,o.lo.rot"o. vrrJ4t urr qul ol vlllutul, oa ^r-rtlrti

deoarece ea califica pdcatul ca pdcat.

Se face apropierea in continuare intre Legea 1ui Moise Ei puterile cereEti. Hristos a desfiinlat zapisul si a dezbrdcat de putere lncepdtoriile Ei Stapdniile. Dumnezeu a dat Legea prin ingeri qi i-a ins[rcinat pe ingeri cu respectarea ei. ingerii cu puterea care o aveau asupra oameniior prin Lege, erau ei inqi;i instrumente ale puterii, ca administratori ai Legii. Hristos le-a luat acest[ putere. ingerii sunt acum la locul ior; Hristos a biruit pe cruce gi a fEcut captive puterile, ducAnd legate in margul Sdu triumfai aceste puteri care iqi depSsiseri oarecum "mandatul". Se pare c[ in versetul 16 SfAntul Apostol Pavei se referdla unele practici iudaice (la unele sdrbitori iudaice), numindu-1e "umbr5 a celor rriitoare". Practicile iudaice d6deau prea multi imporlanld lumii materiale, al cirei control il aveau puterile angelice. Ei (destinatarii) sunt acum liberi deplin in raport cu prescdpfiile iudaice. Practicarea acestora reprezinti acorclarea unui primat exagerat puterilor lumii in defavoarea lui Hristos. in versetul 18 Sfhntul Pavei spLme cI aceste practici sunt un fei de "tnchinare 1a ingeri". Versetui 21: "nu lua I". "nu gusta 1", "ll.u atinge l" nu este un text impotriva postului. $i postul creqtin poate fi redus 1a aceste plescripfii. Se poate ca crestinii de astdzt, neinlelegind scopul adevirat ai postuini, sd ajungi (dac[ il] cumva au ajuns deja) in situalia colosenilor, supu;i inteiesurilor lumii. in capitolul 3 velsetul 1 Sffintul Apostol Pavel revine 1a capitolul 2 versetul 12. Prin Botez creqtinii sunt inviafi Ei ca atare, ei trebuie sd se confomleze acum noilor condilii: "F{Listos este viala noastrS !". CreEtinul trebuie sA omoare patimile trupeqti, cdci invierea cu Hristos prin Botez nu este o vorb[ goa16. Crestinui piimeqte real prtnBotez o via]d nou5. Este necesard contribulia omului (sinergismul). S{bntul Marcu Ascetui spune: "Hristos !i-a dat harul, tu pune lucrarea". Harul se face "os0nd[" daci tu nu pui lucrarea. Acestea nu pot una lara cealalta.

Furtea a XII-a pareneticd; sfutwri ;i lttclenmwri 3,5-4,6 Aceasti parte e numitd parenetici sau moral5 Ei cuprinde indemnuri qi sfafuri a1e apostolului pentru coloseni. Ei trebuie sd fugd de viciile pSgAnismului: "AEadar, dacd a\t inviat inrpreund cu Hristos, pe cele de sus c5.uta!i-1e, acolo unde este Flristos ;ezAnd de-a dreapta 1ui Dumnezeu; la cele de sus cugetali, nu 1a cele de pe pdmAnt; cdci voi ali murit, iar viala voastrd este impreund cu F{ristos ascunsd in Dr-rmnezeu. CAnd Hristos, viala voastrS, Se va artrta, atunci ;i voi impreuni cu El vd veii aldta intru siavd" (cf. Coioseni 3,1-4). Observdm opazi[ra intr-e omul neindreptat de dinainte de Botez qi omul indreptat de dupd Botez, omul care traie;te in hanrl lui Hristos. Creqtinii, ca unii ce sunt oameni noi (vers.10), trebuie si fie intr-o continud innoire. Credinciosul adevSrat nu poate s[ trdiasc[ nici un moment fir6 s5-L preamSreascd pe liristos:

67

"Eu dorm dar inima mea vegheazd" (soune C6ntarea Cdntiriior'). Inirna i1 laudd pe Durnnezen cn suspine negrdite. Apostolul ii ?ndeamnd pe coloseni in versetul 16 s5-I cAnte iui Dumnezeu in inimile lor, sd-I mullumeascd in pgalmi, in laude Ei in cAntiri duhovnice;ti. Totul sd fie o exprimare a prisosului inirnii: "$i orice ali face, cu cuvantul sau cu lucrul, pe toate si Ie faceli in numeie Domnului iisug, prin El mullumindu-I lui Dumnezeu-Tatdl" (cf. Coloseni 3,17). SfAntul Pavel se referd 1a raporlr-rrile dintre bdrbat ;i ferneie, . in versetele urm5toare.ISfdiitr-rl parinii gi copii, stapAni ;i robi. -{postol Pai'e] insisiu urup.u aritudinii lemejlor. care erau nesLlpuse^atunci ca si acum, cI dac[ ar fi foet supuse.Sfintul Favel nu simlea nevoia sd ia atitudine] . In versetul 23 Sldntul Apostol Pavel reia ideea exprimatd in versetul 17: "Orice a1i face, lucrali din toat[ inima, ca pentru Domnul si nu ca pentru oameni, qtiind cd de la Domarul veli primi rdsplata.moEtenirii; sluj iti-I Domnului Hristos ". Unleaz[ indemnul la rugdciune ;i ia purtarea inleleaptd fal6 de pdgAni ("^p.4 vers.?3). Cu aceasta se incheie partea pareneiticS, unndnd mesajele personale ale apostol,-riui citre coloseni (4,7-17). ti anun15 ca Tihic Ei Onisim vor fi trimi;i la Colose (Tihic in traducere ?nsearrnd "norocosnl"; Tihi in lin-rba greacd inseamnd "noroc", iar Tihicos inseamni "norocos" / Onisimos inseamnd "folositor". Acestea erau nume care se d[deau de reguld sclavilor). in versetul 11 e pomenit Isus (iustus), unul din cei doi propuEi pentru apostolie dupS in[11area Domnului ]a cer. E pomenit Marcu, vdmi lui Barnaba (autorulEvangheiiei a doui). Sunt pomenite Bisericile din Laodiceea gi Ierapolis pentru care are rivnd Epafras. Apostolul transmite salutiri 1ui Nimfas Ei Bisericii din casa lui lNimfa este un nume feminin; Nimfas este masculin / unele manuscrise au plstrat: "casa lui", alteie - cele mai bune - au pdstrat "casa ei"; alte manuscise au pdskat "casa lor" (desi aceastd din urmi ipotezdcade). Existd iir critica textua15. a;a numitui procedeu "lectio difficilior" adic[ "varianta cea mai dificii5", adicd varianta cea mai pulin arrnontzatd in context]. Sfdntul Pavel in graba penei luj a folosit aici "iectio difficilior", apoi n-a mai corectat texrul. iltre salutSri il pomeneEte Ei pe SfAntul Luca, doctorul cel iubit (automl Evangheliei a III-a qi al Faptelor Apostoliior). SfAntul Apostol Pavel le spune colosenilbr sd trimiti Epistoia qi celor din Laodiceea, iar pe cea din Laodiceea sd o citeascd Ei ei (vers.16), deci sd se facd nn sclimb de epistole. Din acest text rezultd, cd a existat o Epistola cltre Laodiceeni care nu ni s-a plstrat. E mentionat fiul 1ui Fiiimon: Arhip (r.rn diacon tdndr 1a acea vrente). Acestuia, Sf6ntul Pavel, ii spune sd ia seama la slujba pe ca e a primit-o intru Domnul (prin hi.rotonie) si s-o implineascf, (r,'ers. i 7). in final, Sfdntui Apostoi Pavel autentificE scrisoarea cu un epilog autograf: "sulutares, cu neLna nlea, $ lui Pavel. . Aduceyi-ttd aminte de lanlw"ile nzele. Harulfie cu voi ! Atnin.t,

'

Epistoia cEtre Fiiimon

o

(aJezatd trt cunon dupd grupul Epistolelar pustorale, de1i nu este, propriu-zis, ep. pastarald; sct"isit la Romu spre sffrr),itul primei captittititti roiltane, anul 6-l rI.IXr.)

Cine era Filimon? Filimon ei:a un credincios din Colose, care a fost convertit de Sfhntul Apostol Pavel (vers.19). Sclavul sdu, Onisim, fugise de la el si luase cu el o zumd oarecare de bani (r'ers.iB). Nu qtim in ce imprejuriri ftigarul a ajuns in contact cu Sfdntul Pavel care, in laniuri fiind. 1-a botezafl O vreme Onisim a stat ai5hri de Apostolul Pavel, iai mai apoi i1 retrirnite ia stdpAnul s5u (desi ar fi fost bucuros sd-1 pdsh'eze in serviciul sdu), insofindu-l pe Tihic (purtatorul Epistolei cStre Coloseni), d6.ndu-i qi un biiet de recomandare cltre Filimon.
I

1. Plrutttl Etrtistolei

Adresi qi saiutare 1-3 Rugiciunea de mullumie 4-7

Corpul Epistolei 8-21 incheiere 22-25. 2. Cuprinsul Epistolei

ln adresi Sfdntul Apostol Pavel i1 asociazi pe Timotei. Epistola este adresatd lui (preotul Bisericii din Coiose sau unul dintre preofii acestei Biserici, deoarece Sfdntul Filimon Pavei ii numeqte "iubitul nosti-u irnpreun[-lucr5tor" - vers.l). E pomenitS^Apfia Ei Arhip (sntia si fi;l lui Filimon). in casa lui Fitimon se reunea Biseriea din Coiose. in mg[eiunea de rnulqumire Sfintui Pavel laud6 credinla qi ospitalitatea 1ui Filimon (vers.7).
Versetele 8-21 constituie corpui Epistolei; SfAntui Apostol Pavel se numeqte pe sine "bdtrAnui Pavel" (vers.9) qi face apel la iubirea 1ui Filimon pentru sclar,.ul sdu Onisirn. Nu fErd umor SfAntul Pavel face un joc de cuvinte. Onisim in traducere inseamn6 "folositor". Apostolul il trimite pe Onisim inapoi cu regret, deoarece ii era utii. Se pare cd Sfdntul Apostol Pavei ii spune 1ui Filimon indirect o Aoiin6. anume ca Onisim sa-i fle trimis inapoi (vers.16). ii spune lui Filimon c5 a pierdut un "trob" Ei acum regdseqte un "frale" in Onisim, sugerflndu-i chiar s5-1 elibereze. Apostolul se angaleazd cd dacd Onisim l-a plgubit cu ceva pe Filimon. s6-i pliteascd el insuqi. Sfdntul Pavel sorie acest bilet cu propria-i mdn6. De aici rezultd. prietenia strdnsf, intre Pavel qi Filimon. i1 anun16 pe Filimon cd va veni ia Colose cur6n<i qi s5-i pregiteascd 1oc de gdzduire (vers.22). Epistola cdtre Filimon a fEcut intotdeauna parte din "corpus paulinum" deEi in antichitate i s-au adus obieclii: ca e loarte scurtd gi cd are caracter personal. In secolul XX sau gisit cA{iva critici ralionaliEti care au spus cI Epistola a lost scrisi de cineva in secolul II, eare vroia si prezinte o opinie a Sfantului Pavel in ce pdveqte sciavia. $tiin{a nou-testamentari afinl[ azi unanim autenticitatea Epistolei c[tre Filimon. Fanlecul Epistoiei, cSldura care o degaja ne dezviiuie ceva din inima Sffintuiui Pavel. Epistoia ne aratd care a lost atitudinea Bisericii primare fala de sclavie. Biserica n-a intreprins acliuni politice impotriva sclaviei. Ea a mdrturisit mereu adeviml ci in Hristos tofi oarnenii sunt egali. Deqi sclavagismul contravenea invdl5turii creqtine, Biserica n-a indemnat niciodatl pe credincioqii ei la revolta armatS. CreEtinismul a iniliat o revoltS: acliunea de refonnare qi de scirirnbare a conqtiinle1or oamenilor. La Biseiic[ qi stap0nul Ei sclavul erau egali in fala potirului. Epistola cdtre Filimon ne arutl. mai clar qi rnai limurit, mai rnult dec6t o fac celelalte Epistole, c[ Biserica a produs o revoiulie pe planu1 conEtiinfei umane.

Not[: Amintim douS lucriri care au dezbSrut Epistola c[tre Filimon: Pr. Prof. Dr. Nicolae Colan "Cregtirtisrnltl ;i scldvia. Epistolu SJfrntului Apostol Favel cdtre Filinton", StbtLr, 1925.
Fr. Prof. Dr. Grigorie Marcu "Actualitatea Epistolei Sfdrttwlui Apostol Pavel
cdtre Filitnort".

Epistolele Pastorale (dourY odresate lui Tinrctei la Efes si una lwi Tit irt nnsula Creta)

69

Genet,alitt'iyi

Exista in "corpus paulinum" un grup de trei epistole asemS"ndtoale intre e1e dupi confinut, cate au caracteristic faptui c[ sunt adresate unor p[stori bisericeEti (dou[ cdtre Timotei Ei una cltre Tit - ambii ucenici ai SfAntuiui Pavel). Timotei Ei Tit fuseserd ldsali de Sfhntul Apostoi Pavel in doud importante Biserici cu rohil de conduc6tod ai acestora qi cu puterea - primitd prin hirotonie - de episcopi. Din Epistola I-a cdtre Timotei rezult6 rolul acestuia de a alege Ei a hirotonii preoli Ei diaconi. Cei doi (Timotei Ei Tit) sunt "episcopi" chiar dacd nu statornici (in sensul de ast[zi al cuvAntului). Puterea haricd pe care o aveau era aceea de "episcopi". Potrivit Tradiliei cei doi gi-au incheiatvr4a p[mAnteascd in acele locuri
unde au fost 15sa!i episcopi. Timotei era originar din Listra. Tatdl siu era elin, iar mama evreicd gi se numea Eunice (Evniki). Ea este cea care 1-a clescut pe Timotei in credinla cregtinl. in a doua cdidtorie misionard SfAntul Apostol Pavel l-a luat cu sine pe Timotei, l-a botezat, dar l-a qi circumscris. Timotei este menlionat in adresa mai multor Epistoie (I qi Ii Tesalonicerii, II Corinteni, Filipeni, Coloseni gi Filimon). in I Tesaloniceni 3,2-6 se vorbeqte despre veqtile aduse de Tirnotei de 1a Tesalonic; in I Corinteni 16,10 Sfdntul Pavel scrie corintenilor cd-lva trimite la ei pe Timotei, iar in Fapte 19)2 se spune cd Timotei a fost tr-imis de Pavei din Eies in Macedonia. in Epistola a doua citre Tirnotei capitolul 1 r,erseful 2 Sffintul Pavel i1 numegte pe acesta "flu preaiubit". Timotei a fost aldturi de Sfintul Pavel in prima captivitate romand (6163 d.FIr.). ln inima Sfbntului Pavel Timotei a ocupat un loc priviiegiat. intre ei exista o relalie

fiiial5.

Din Epistoleie Pastoraie afl5m cd Tirnotei a fost lasat in Efes cu misiunea de a conduce Biserica 9i de a irirotonii preoli. Titnu este menlionat in Cartea Fapteie Apostoliior. Ei era de origine pagana Ei nu era circumscris. Tit a fost insoiitorul SfAntuiui Pavel alaturi de Barnaba 1a Sinodul Apostolic de la Ierusalim (cf. Galateni 2,1-3). SfAntul Pavel 1-a iuat cu el pe Tit ca pe o "mostri" de pi_eAno-creEtin indr-eptat in Hristos. Tit a fost insolitoml SfEntului Pavel in a doua qi in a treia c516torie misionar[. Spre sfhrqitul celei din urm[, SfAntul Pavel l-a kimis pe Tit din Efes Ia Corint cu misiunea de a restabilii pacea Ei ordinea in acea Biseric[ (cf. II Corinteni 2,13 Ei II Corinteni 7,6), a fost o misiune dificili de care Tit s-a aciritat foarle bine (cf. II Corinteni 7,613). Tit a fbst trimis iariqi ia Corint pentru a str6n-qe ajutoare (cf. II Corinteni 8,6-17). Din Epistola cdtre Tit afl[m cd SfAntul Pavel i1 ]isase pe Tit in Insula Creta cu putere de episcop pentru a organtzaBiserica. in Tit 3,12 Sfintul Apostol Pavel ii cere sd vind s5-1 intAineascs la itTicopole (in I11,ria), cici acolo s-a hot6r6t sE iemeze. Aici se incheie informaliile noastre privind biografia acestui colaborator al Sfdntului Pave1.
L. Cru'crcteristici cotttrttte celor trei Eltistole Pctstora[e

ln primul rind. cele trei epistole sunt adresate citre doi ucenici apropiali Sfhntului Pavel. Ele au ca obiect inden-utul pe care apostoiul Pavel il face celor doi de a organiza Bisericile in care erau condncStori. Interesul apostolului Pavel era acela ca cei doi sd consolideze acolo unde au fosi puqi sd conducd ceea ce a inceput e1, Ele nu expun inv5lituri
noi ca ?n Epistoiele anterioare, ci se pleocupf, mai mult de olganizarea Biserjcilor. Ceslas Spiccl, cunoscut exeget catolic spune ci Epistolele Pastorale ilustreaz6 o perioadd pe care o putem numi cu un titiu generic care acoperi teologic Si istoric conlinutul ior: "De ia Apostoii ia urmaqii ior; De ia kerigma ia <iidascalie (Didahie)". Deci, eie vorbesc despre o faz[ nor,r[ in activitatea apostolilor. Cele trei Epistole Pastorale se apr"opie Ei prin stil gi prin vocabular. in ele gisim mai pulin varietatea Ei lipsa de coeren![ din celelalte Epistole anteioare. In ele Sfhntul Pavel se exprimi intr-un stil coerent, lini;tit ;i f6ra secliuni btuste. SfAntul Apostoi Pavel ii indearnn[ pe cei doi s[ puni in cetdli preoli Ei diaconi (sau episcopi Ei diaconi). Una riin riatoriiie ior de cf,petenie este aceea de a inr,6!a pe a1!ii iirv[fitura cea adevdratl (atdt din punct de vedere doctrinar cAt ;i din punct de vedere moral). SfAntui Apostoi Pavel le dd indetnuri practice la ru*eiciune qi 1a sivir$irea de fapte bune. i:rv[titura crestin5 soljdd gi sf,nltoasi este de la Domnul qi ]vlAntuitor-u1 Iisus Hristos ;i transmisd de Apostolii Sai. Ei au primit-o qi trebuie sd o p6streze ca pe o comoar[. Aceasta este cslea Trsditiei: fistts [iristos - SfAntul Puvel - ucenicii sdr" Aceqtia la rAndul ior trebuie si o transmit[ celor care vor primii de la ei siujirile bisericeqti. Aceqtia trebuie sd fie fideli acestei inv[15turi. Adev[rata invdlaturi se recunoaEte din originea ei aposto1ic5.. SfAntul Apostol Pavel cere ucericilor sii s[ evite disculiile sterile qi inutile cu privire la Lege, cAt gi speculaliile unor "teologi de ocazie". Harismele trec aici pe planul a1 doilea, la fel ;i profefii, deoarece se consoltdeazd acurn ierarhia sacramentald. Asteptarea Par-usiei atdt de evidenti (chiar in scrieriie Sfdntului Pavel), nu mai este acum atdt de pronunlatI (aproape a dispalut djn aceste Epistole). in Epistola a I-a citre Timotei Sfbntul Pavel indeamnd 1a rugdciune pentru dregdtori, in acest timp Biserica a atins depiina ei maturitate (iat-o instalatd in istorie l). Exist[ un pericol care amenin{i Biserica din interior (faiseLe ?nv6!6turi - ereziile). Epistolele Pastorale se referd la pseudo-didascali, adicd, ia cei carc igi atribuiau o misiune pe care nimeni nu le-a dat-o, prezentindu-se in fala tuturor ca foarte eviavioqi. Acegti pseudodidascaii pStrund in mediile mai pulin lumiuate gi ii atrag pe unii oameni in rdtdcirea 1or. Foade increzuli, aceEti eretici ridici mereu fblse probleme (t:asrne Ei rnituri), n-au nici o

t1

discipiini intei:c::a;5. silni s'-r:::i::ai-. pr:ccr-lirati {ie disculii fird rost, elaborind basme, fac totul din inreres. lac cli-iai ;e i:r-. ",i:cni conra platd, vazAnd astfel in viala r"eiigioasd o snrsd de profit: sunr neasc'rnilcn si c::ri;i ioml. Despre ace;tia, SfAntul Pavel spune ci: "gi-au prerdut credinta" sau " au ciz-,it cin ;;;--::;" : .. I Tilnotei 1 .1 9). Necazul cu ei e cd nu vor sd recunoasc[ faptul cd ar-L cf,zut din credinla. Nu recunosc pentrll cd nu-;i dau seama cle acest
trucnr.

Cele trei Epistole Pastorale vorbesc despre existenJa unei ierarhii locale in fiecare localitate imp ortanta (epi s c opi, prezbiteri Ei diaconi). AlSturi de aceste tr5sdturi reg[sim in e]e qi principalele teme ale inr,dl5turii pauline: mintuirea ca har al lui Hristos, fdrd faptele Legri. Punctele de contact cu Epistoleie anterioare sunt nllmeroase in ceea ce priveqte "biografia Sf6ntului Pavel" (chemarea sa 1a apostolie, sr:ferinlele sale). Sfinhil Favel are conqtiinla ei se apropie de moarte Ei de aeeea vrea sd consolideze Bisenca - ceea ce a flcut cu ajutorul ir-ri Dumnezeu. A incercat s[ p6streze credinla adevdratd qi si consoiideze orgznizarca Bisericii. Dacd n-ar fi luat aceste mSsuri, totul s-ar fi destrlmat dupd disparilia lui itzicit. il vedem in e1e ne Sfhntul Aoostol Pavel care nu vrea sd moar5 inainte de a rredea consolidat ceea ce a ficut.
2. Autenticitstea Epistolelor Pastorsle Dacd liirem seama de critica exiernd a textrilui, puline scrieri ale Noului Testament sunt atAt de bine atestate ca Epistolele Pastorale. Eusebiu de Cezareea(xl,t de bine infomat)
1e acceptS fird nici o rezenr6: "Cit despre Pavel, cele 14 epistole sunt sigure Ei provin de buni seami de la el. Daci, cu toate acestea, unii resping "Epistola cdtre Evrei" spundnd c[ nu-i recnnoscutd de Biserica Romei ca fiind pauiinf,, ar fi nedrept sd nu spunem..." (cf. Istoria bisericeascd, Catl,ea a III-a, 3,5, pag. 100). Sfantul Irineu pe la anul 185 face referire la I Timotei 1,4 Ei pune sub numele 1ui Pavel textul din II Timotei 4,7A-11. Clement Alexandrinul le citeazd de mai inult de 40 de ori Ei 1e atribuie Sf6ntuiui Pavel. Talian recunoaqte autoritatea acestor epistoie. Cele trei Epistole Pastorale figureazd si in catalogul nurnit "Canonui Muratori". Sfintul Policarp gi Clement Romanril recrmosteau aceste epistole. C6nd s-a format "cotrpus paulinum" ele erau cnprinse in acesta; la acea dati fiind in via!5 contemporani si

ucenici ai Sfhntului Pavel. Cu toate acestea, autenticitatea Epistolelor Pastorale a fost atacatd la inceputul secolului a1 XIX-lea de critica protestant5. Astizi, mul1i critici spun cd aceste epistole nu sunt a1e SfAntului Pavel. in aceste epistole este vorba de ?thirotonie't si de t'ierarhis bisericesscrin'lucruri pe care protestanlii 1e resping. Ca atare, s-a dat acestei probleme o tendinp confesionalistd. in sprijinril opiniei 1or, aceEtia promoveazS. ideea cf, organizarea ierarhicd aqa cum apare ?n Epistolele Pastorale ar indica o perioadl mai tdrzie (aciica secoiul II d.Hr.). Apoi, mai spun ei, limba;i stilul acestor epistoie ar fi diferite de cele aie Sf.lntului Pavel.

I. Erorile cotnbdtrde tn Epistol.ele Pustoyale

Aceqti critici ne asigurl cE erorile din pastorale ar fi cara.cteristice gnosticismuhii clin secolul trI, numai cd dovezile pe care 1e aduc sunt incomplete. La aceastd obieclie rlspundern c6: Epistolele Pastoraie ne lasd impresia ci pericolul nu vine din afar[ ci din interiorul grupdrilor cre;tine. Sursa erorilor se datoreaz[ formaliunilor iudaice (celor tdiafi-imprejur). ir II Tirnotei 3,8 pare a fi o aluzie discretd la practicile magice. Din I Timotei 4,3 rezultd cd acegti adversari ai credinlei adevlrate respingeau c[s[toria. Se practica deci un sincretism reiigios asemEnitor cu cel combdtrit in Epistola c[tre Coloseni, un iudaisrn heterodox care, poate, a pregdtit guosticismul din secolul IL in pastorale ins6 nu avem idei gnostice. Apare

12

deci acest argument. care nu numai cd nu cere o datf, aga de tirzie ca secolul iI (cum spun protestanfii), ci ne obligd s[ plasim "pastoraiele" intr-o epoci foarle apropiatd Epistoiei cd"tre Coloseni (anul 63 d.H.).

Criticii spun c[ orgunizarea bisericeascd ar fi posterioar5 secolului I. Dar in Carlea Faptele Apostolilor aceasti organizare este evidentd Ei se compune din: episcopi, preofi,
diaconi (cf. Fapte 20,28; Fapte 20,17; Fapte cap. 6). Epistola citre Filipeni (57 / 58 d.Hr.) vorbeEte Ei ea despre "episcopi" si "diaconi". Bisericile iocale aveau o ierarhie structurat5 cu episcopi Ei diaconi. Apostolii erau intAi. apoi deiegatii lor cu ro1 de episcopi. Despre aceasti evolulie (in terminoiogie) ne vorbeqte Noul Testament dar gi Sfbntul Ignatie Teoforul (al Antiollei) la inceputul secolului II. Atunci, in vrernea sa, se aflau- in frrr:ltea fiecf,rei Biseiici: episcopi, preoli ;r diaconi. Temenul de "preot" sau "prezbiter" este foiosit in secolul I, dar se confundd adesea cu cei de "episcop". ln Fapte 2A,17 Sflntul Pavel ii convoaci la Milet pe "preo]ii Bisericii din
Ef^-rr ;^tr lE:b , iiJl i,..,^-.-r,,,I iii VEiJtrLLil 1a li i;,.,.,-^.+a ZO -iiijiiiu5ttr 116,1;-^^ra;rt igpi-UUpj . rir fil;^o.i jriPrrlt r iI1r I fcrqonrrl LLrrll!11ur .-lc uv lr6h;.^^r-:l! uyrJuuPI
i.; l1

1\. Org a n izare a h iseri c ea s c d

folosesc unul peniru altul) gi scrierile Sfdntului iguatie. Dar, atenlie ! o evolulie ?n tenlinologie, realitatea fiild aceeaEi. in scrierile SfAntului IEratie termenii nu se rnai confrrnrii. iatd ce zice SfAntui ignatie: "Sufletui imi pr"rn pentru cei ce se supun episcopuiui", iar in alt loc zice: "in Bisericd episcopul st[ in locu1 iui Hristos, preohrl in locul Apostolilor iar diaconii in locul celor ;aptezeel". TiI. Stilul si vocabwlarwl Epistolelor Pastorale
vocabuianri Epistoieior Pastoraie, obiec{iunea are mai nrultb greutate. Exist[ in Epistolele Pastorale a$a numiteie "apax legomena" (cuvinte care apar o singur6 dati in iirnbajul paulin). Aceste cuvinte sunt specifice pastoraielor. Argumentul trebuie adus cu multi grija. Studiul aitor Epistole ne-a aritat Ei dovedit cit de mobil era Sfdntul Pavel pr-ivind modul de a scrie. in momentul in care scria pastoralele situalia s-a scirimbat. in p1us, totalui acesta de "apax legomena" (306) in Epistolele Pastorale, poate fi serios redus dacd scoatem cuvintele folosite in limbajul curent, sau cuvintele cerute de subiectul tratat.'Cele care rdmAn, sunt compensate de muit mai multele cuvinte care sunt vadit pauline. Nu e volba - spun criticii - numai de sti1u1 qi vocabularul acestor epistole, ci ;i de modul de exprimare (de ar-gumentare) care nu seamf,n[ deloc cu cel al Sffintului Pavel. La aceast[ obieclie tdspundem ci: este acelaqi Pavel, dar mai abil in ceea ce priveEte rndnuirea limbii gleceqti, Ei aceasta s-a datorat scirimb[rii de situalie care s-a petrecut. Modul de prezentare este rabinic. PinI aici SfAntul Apostol Pavel a dat teologiei sale o formulare net iuclaicd, folosind teologia Veciriului Testarnent; acur1, el vede cf, cregtinismul a devenit o religie universald qi ci e prins ?ntr-un nou cadr-u. in aceste irrprejurlri Sfhntul Pavel a simlit cd trebuie s[ loloseasci o exprimare noud ;i acest 1ucru se vede in Epistoiele Pastorale. Nu este exclus[ folosirea de cdtre Sf0ntul Pavel a unui tahigraf mai abil in limba greacS. Nimic insf, nu ne obligd s5 negdm autenticitatea Epistoielor Pastorale.
ceea ce privegte

desemleazd pe cei din tleapta a dorta bisericeascd. (vezi qi i Tiilotei 3,1). La fel stl probiema qi in Epistoiele Pastorale. In Tit 1,5 qi 7 termenii "episcop" gi "prezbiter" se folosesc unul pentru aitul. iir I Tirnotei cap.3 este vorba despre episcopi Ei diaconi. in I Tirnotei 5,77 Ei urm. se vorbeEte despre prezbiteri in general. La Sf[ntui Ignatie Teoforul termenii sunt folosili in sensul de astdzi (episcopi. preoii qi diaconi). E adevlrat cd a existat o "evolulie" intre Epistoiele Pastorale (unde termenii se

ln

stiiul

;i

t3

Eibliografie: Pr. Prof. Sabjn Yerzant, "Epistola I Timotei Ei Epistola cltre Tit" Pr. Gheorghe S6rbu, "Epistola a II-a cdtre Timotei".

imodei-:ru*l
r0lrxtt

frRm
dar nu

fr@W4W.ffdi,

p r i nt

np t iv it at e

A fost scrisi in anul 65 d.Hr.,

1.

;tim exact din ce loc anume.

Flanul Epistolei

Adres[ si salutare 1,1-2 L. Lupta cea bund 1,3-20 f . invildtura mincinoasd 1,3-7 2. rolul Legii i,8-1 i 3. clremarea SfAntuhii Apostol Pavel la apostolat 1,72-17 4. indemn la t'lupta ces burtd" 1,78-20 II. Instruc{iuni pentru pilstorires Bisericii 2,1-3,16 1. cultui public 2,7-I5 2. episcopi qi diaconi 3,i-13 3. taina dreptei credinle 3,74-16 IIt. int'dldtorii ndncinosi gi rolul lui Timotei cap.4 lY. Indernnuri itt ceea ie prive;te contporttrmenttil lui Tirnotei 5,1-6,2a f . in general5,T-2 2. v6duvele 5,3-i6 3. preolii (clericii) 5,77-25 4. fa\d de sciavi 6,1-2a incheiet e 6,2b-21 1. pseudo-didascaiii Ei iubirea de arginli 6,2b-10 2. indemn stdnritor lui Timotei 6,II-76 3. cei bogali; adevdratabogdlie 6,17-19
4..

recomandare final5. si binecuvAntare 6,2A-21.

2. Cuprinsul Epistolei

,l
i

in salutarea iniliai5 Sf6ntul Apostol Pavel se prezintd ca "apostol al iui Iisus Hristos dupd porunca iui Dumnezeu, Mdntuitorul nostru..." (vers.1). Titltul acesta penh-u Dumnezeu apare numai in Pastorale de Ease ori. Nic5ieri nu-l glsim in alti parte ?n Epistolele Pauline. Apostolul il salutd pe Timotei pe caro i1 numeste: "adevdrat fiu in credinld" (vers.2), ii cere si rdinAnd la Efes penhu a combate falseie invifltriri care tind sd se infiltreze in Bisericd (vers.3). Acestea sunt produse ale iudaismului epocii. (Literatura apocrifd legatd de Noul Testament a izvor6t din iudaism sau din cercurile marginale ale acestuia). Timotei trebuie sd-i ?ndemne pe credincio;i la cur6!ie, la iubire, la credinld sincerd (r,ers.5). Legea iuciaicl este bun[ (vers.B), dar valoarea ei este iimitatX. tn vers'etele 9-i0 avem o 1ist5. de p[cate. in acelaEi verset (10) avem expresia "intd{dturu sdndtoasd" (hiienousa didaskalia) expresie pe care o vom mai intAlni in 1I Timotei 4,3; Tit 1,9; Tit 1,13. Iat[ deci alti expresie specific[ Epistolelor Fastorale. lnv6fdtura ereticd este ca o "cangrend" care erodeazd viala cregtin5, ii transfonl[ pe creEtini din oameni credincioEi in oameni care se pierd.

t4

in versetul 1 1 Sfintul Pavei mul{umeqte 1ui Dumnezeu pentru chernarea sa 1a slr-rjirea 1ui FIi-istos (1a apostolie) si spune ci in ei se verificd cuvintul ci Iisr-rs a murit pentru cei picdtoqi: "Vrednic de crezarc Ei de toatd primirea este cuvdntul c[ Iisus ]lristos a venit in iume sd-i mintuiascd pe cei p[c5.to;i, dintr:e care cel dintdi sunt eu; dar pentru aceasta am fost eu miluit, ca mai intii in mine s6-$i arate Iisus Hristos toatl indelunga Sa r6bdare, ca o pilda pentr-u cei ce vor crede in El spre viala vegnicd" (cf. i Timotei 1,15-16). Versetul 15 este un citat dintr-o fonluii de qez baptismal. Iviuilumirea apostolului se incheie cu o doxologie (in versetul 17). Lui Timotei Sfbntul Pavel ii porunce;te sE lupte "iupta cea bun5" (vers.18), pohivit cu proorociile fEcute asupra 1ui. in Biserici existau atunci (Ei exista qi ast[zi) prooroci creEtini. Expresia "lupta cea bun[" reapare de mai multe ori in Epistolele Pastorale qi constituie una din particularitaliie de vocabular din aceste epistole. in versetul 20 sunt pomenili lmeneu ;i Alexandru pe care Sfdntul Pavel i-a utatematizat "i-ant dat satanei". ln capitoiul 2 e vorba despre pdstorirea Bisericii, despre cultul public (il indeamn[ pe Timotei sd se roage pentm toli oamenii, "pentr-u impiraii si dregdtori". Sfdntul Pavei nu face acest 1ucru din oportunism ci raotivat teologic, Sunt cel pulin dou[ motive: Dumnezeu vrea acest lucrrr; apoi, Dumnezeu este al tuturor: "...ci acesta este lucru bun gi primit inaintea 1ui Dumenzeu, Mintuitorul nostru, Ce1 Ce voie;te ca toli oamenii s5 se minfuiascd ;i 1a curo;tinla adevS.rului s[ vinf,". Iisus Hristos S-a dat pe Sine "pre! de rdscurnp5rare pentru tofi" (vers.6). Iati dubiu rnotivati teologic rugf,ciunea pentru autoritiliie publice, chiar daci impdrat 1a acea \rrenle era Nero (suntem in anul 65 d.i{r., iar perseculiile impotrirra creEtinilor incepuserd cu un an inainte). Fericitul Augustin scr-ie: "Cel ce a dat dregltoria impiratului Constantin, Acela a riai-o ryi apostatuiui luliau". in cor:.tinuare apostolul Pavel se refer[ 1a cultu1 pubiic si rearninteEte credincioEiior datoria de a se ruga in comunitate pentru conducdtori. in versetul 8 Ei urm. apostolul se refer[ la atitudinea cre;tinilor in cadrul slujbelor (Sfintul Pavel insisti mai mult asupra atitudinii femeilor). in capitolul 3 Sfintul Pavel se referd la slujitorii bisericeEti qi la insugirile pe care ace;tia trouie sE ie aib6. Apostoiui expune ceea ce am putea numi: "condifiile <1e intrare in cler". CuvAntul "episcopie" are sensul de "prer:tie". in versetul 8 sunt amintili diaconii, ial termenul : "plezbiter" are sensul de cleric hirotonit in general. E necesar ca viitonrl cleric sf, nu aiba vicii Ei e vital si aibd anumite virtuti. in versetul 9 avem o expresie deosebit de firrmoasd. Diaconii sunt indemnali sa "pdskeze taina credinlei in cuget curat". Aceasta este deopotrivd datoria preolilor ;i a credincio;i1or. in versetul 12-Apostolul spune cd diaconui trebuie sd fie bdrbat al unei singure flemei (acesta coirstituie terneiul pentru canonul care nu permite reclsdtorirea preofilor). in versetele 14-16 Apostolul trece ia alt subiect, r,orbind despre "taina dreptei credan{e". Textul confine o afirmalie ecclesiologicd foarte importantd. Trebuie s5 gtii curn sd petreci in casa 1ui Dumnezeu (vers.i5). Aceasta este "Biserica Dumnezeului cdlui viu, stAlp qi ternelie a ad.evdlu1ui". Biserica nu este o simpl[ alcituire untand, ea este casa lui Dumnezeu. Aqadar, Biseica este numitl "st6[p pi temelte s $devdntlui". Biserica posedi adevir-ul credinlei; ea garanteaz1. adevdrui. Pentru comparalie sunt folosite expresiile "stAlp" ;i "temelie" - e]ementele sine-qva-non ale unei constr-uciii. Iisus Hristos a intemeiat Biserica ca pe o institulie miniuitoare. Ceea ce urmeazf, in versetul 15 este un fraginent de imn hristologic: "Cu adevdrat, mare este taina credinlei celei bune: Dumnezeu S-a aritat in trup, indrept[lit in Duh, S-a vdzut de ingeri, S-a propovbduit intre neamuri, S-a crezut in lume, S-a indllat intru slav5" (cf. I Timotei 3,15). Expresia ",9-* tftfu ep;1asg ?n Dultttl't inseamni ci l-lristos a mdntuit ceea ce a asumat (trupul uman primit din

'i5

1:
I

1r 'r

Fecioara Mar:ia); t'S-s u'dtst ?n trup " - 1a ldasterea din FecioarS; "S-s vitzut de ttzgeri't - no pulem spune la care molnente ingeii au contemplat ceea ce se intampla cu llristos (ei au fost martori la ceea ce se int6mpla cu El - de 1a Na;tere ;i pand 1a inillare). Pentru ingeii inqiqi, Dumlezeu isi dezvdiuie tainele Sale in Hristos. In capitolul 4 este vorba despre invSlatorii mincinosi care opreau de la c[sitorie ;i de la unele bucate (vers.3). in versetul 5 Apostolul spune cE. tot ceea ce a ficut Dumnezeu se sfinleqte prin CuvAntui Sdu qi prin mgiciune (vezi ritualul liturgic al Tainelor). Aceste lncruri trebuie spuse de Timotei credincio;ilor sdi: "PunAndu-ie pe acestea inajntea fra{i1or, vei fi bun slujitor al 1ui Hristos lisus, hrdnit cu cuvintele credinlei gi ale bunei invalitLrri cdreia t-ai urmat" (cf. I Timotet 4,6). Truda slujitorilor iui Hristos nu e in zadar,cdci ei Ei-au pus n5dejdea in Dumnezerl cel viu, Care este MAntuitor al futuror oamenilor, mai ales al credincioEilor (vers.i0). in versetul 14 SfAntul Pavel spune: "Nu nesocoti harul care este intru tine, care !i s-a prin profelie dat cu punerea mAinilor preotimii". Prof. Justin Moisescu, Ierarhia Bisericeascd tn Epoca Apostolicd, Craiova, 1955, traduce cu: "ceata mai marilor preolilor". in limba laiin[ apare "prezbiterium" in sensul de "ur1 cerc condricdtor a1 Bisericii" sau "organul colectiv de conducere al unei Biserici locale. "Ptuiereo mdinilor preotiei't ar putea fi, insd redat, pur ni simpiu, prin "punerea mdinilor hirotoniei", adicd a1e Tainei hirotoniei, spre deosebire de aite puneri a1e mAinilor. Timotei a primit un har special printr-o sfbntl tain5. (pe care nu o primea oricine). in II Timotei 1,6 este vorba de aceeagi Taind a hirotoniei. in acea vrenle se piactica "punerea mAiniior" pentru mai mrilte misiuni sau acte: punerea mdinilor mimngerii, punelea rnAinilor pentru consacrarea la misiune. in textul nostra este vcrba, desigur, de "punersa mitinilor Tsinei Preotieitt. Sensui cel mai evident este cel aderr5rat. ln versetul 16, Sf0ntul Apostol Pavel ii recomanda iui Timotei sd !in[ aprins harul pe care l-a primit. Flaml primit de slujitoml lui Hristos la hirotonie nu trebuie tratat cu indiferentd, cu nep[sare. Misiunea iui Timotei este aceea de a-i inv5"!a pe oameni; "Ia aminte ia tine insrili qi 1a invSldtura ta; stdruie in ele, cSci ficAncl aceasta te vei mdntui - !i pe tine. ;i pe cei ce te ascultd" (cf. I Tirnotei 4, i 6). in capitolu.l 5 Sfintul Apostol Pavel se referi la clatoriile fala de allii. Jvlai intAi se referi ia bdtrAni (vers.1-2), apoi, in versetele 3-16 se referd la vidurre. Sr-rnt trei cateeotii de v6ciuve: - "cele cu aclevlrat vdduve" aclicd vrduvele care nu au pe nimeni. a..at"u*"na in grija comunitafii. in cor".p1ia Sfantului Pavel r'Sduvia inseamni dedicarea pentn: intreaga via!6 cr,rr5"!iei ;i postuiui; - "vddril,ele care ali pe cineva in familie" - acestea trebuie intretinute de familia 1or; - "v5duvele consacrate slujirii Bisericii" - acestea sunt viduve cu un statut special in Biseric5. Acestea trebuie sd aibd cel putin 60-de ani gi sd fi fost solia unui singnr bdrbat. Sunt aminttte si "v5duvele tinere". Am putea spune cd aceasta este a patra categorie de v5.dr-rve. Fa!5 de acestea, Timotei trebtiie s5-;i manifeste rezerve Ei sd se fereascd de ele. Si nu le accepte cu un statut special in Biseric5. in versetele 11-20 Sfintul Apostol Pavei se refer[ la preoti [npeopr5rspot]. ln acest text termenul ii desemaeazd,pe clericii hirotonili in general. fn versetele Ig-20 SlBntui Pavel se referi. Ia preofii care greEesc, iar in versetul 22 il indearrnd pe Timotei sd nu-;i puni miinile in grab5. peste nimeni: "Nu-ti pune degrabd mdinile peste ninreni, nici nu te face pdrlaq la pdcatele altora. Pastreaz5-te curat". Din vemetul 23 ne d5m searna c[ Timotei exagera cu asceza gi - se pare - suferea de stomac. Sf6.ntul Pavel ii face indemnul de a folosi putin vin (PlLrtar'h spltne despre vin ci "este bdutura cea mai obignuitd'gi cel mai pl5cut dintre medicamente"; Piaton in "Legi1e" men{ioneazl ci vinul era folosit adesea ca meclicament; in Talinud in tratatul Nedarirn cap.9 paragrafirl 8 se spune: "vinul este bun pentru pintece"). Prin aceast[ recomandare fEcutd 1r-ri

16

Timotei Sfaltul Pavel se aratd moqtenitonii tradiliei sapienfiale ebraice, dar, aten{ie, el nu
recomandd bdutr-tra gi belia. in r.,ersetele 24-25 se referd la un alt subiect (se pare cd este vorba de unii oameni cate av cdlcat 1egile morale). tn capitolul 6 versetrii 1 S{?rntu1 Pavel se referd la sclavi, indernnAndu-i s5-i socoteascS pe stapinii ior vrednici de toati cinstea. Timotei este indemnat si promoveze

rrirluliile. in versetul 10 Sfhntul Pavel se referd la "iubirea de arginfi") care este r5.d5.cina tuturor re1elor, iar in verseful 11 da o listd de virluti: dreptatea, evlavia, credinla, iubirea,
rdbdarea, blAndelea.

Apare din nou in versetul i2 expresia: t'luptu. cea bund a credintei", iar in versetui 15 Iisus e numit "impdratul impiralilor qi Domnul domnilor" ca Ei in Apocalipsl de doud ori (Apocalipsd" 17,74 Ei Apocalipsi 19,16). Unleazd un indemn pentru cei bogaJi iu. r,eacui de
Gvrla ^^rrr-

SfAntul Apostol Pavel dd un inrperios indemn ia ferirea de scurti binecuvnntare: cu o erezie. Epistola se incheie

/..ot'" \ruri.r

I7\r/r.

ie final (vers.20-21a)

"E{arul.fie cu iine ! Andn.'l

Epistola cStre Tit

(Epistol[ pastoral[ scrisi la Ronta in anul 65 d.H.)
Se aseamini foarle mult cu Epistoia a I-a cdtre Timotei. Ele au lost scrise aproape anului 65 d.Hr.).
'1,.

in

aceeaqi vreme (toamna

Ptanul Epistolei
Adlesa si salLrtare 1.1-4

l. itttlutoririle tui Tit cct pcistor I ,5-16

1. alegerea Ei hirotonia preolilor i,5-9

2. opozirirr
tl t{,ttttri

lali tJc'inrititorii rrrincino;i f .i0-16

1 l-? I I

ti in,lrntrtrtri

1. conduita crestitiii in

Bisericl

2.1,-10

(tcnreiul do,qrnatic a1 acesteia) 2,11-15 2. conduita cresiinilor in lume 3.1-2

(terrreir-rl dogmzrtic a1 acesteia) 3,3-7 3. sfaturi personale cdtre Tit 3,8-1 1

fncheierc 3.12-15

2.

C r.rp

rilrs ul Ep isto

lci

Adresa qi salutarea sr-urt de o solenmitate deosebit[. Misiunea SfAntului Pavel este de a conduce pe cei aleqi, prin propoviduirea si], pe calea credinlei pind ce vor ajunge la viala vegnici.. in versetul 3 Dumnezeu e nurmit "Mdntuitonil nostru" (vezi I Tirnotei 2,3).In continuare Slintul Pavel ii amintegte Iui Titpentru ce 1-a I[sat in Creta (r,ers.5). Sunt cel pu]in doud r.notive: ' - acela de a organiza Biserica; - indatorirea de a predica Evanghelia lui Flristos: in versetul 7 qi urm. sunt clate *tifii;tr (criteriile) pentru seleclionarea in cler. in versetul 9 SfAntul Apostol Pavel spune c[ Tit trebuie si he strins legat "de cuvdntul cel vrednic de crezare a1 ilvdtdturii...". De ce aceast[ exigenli, o sptu]e in versetul 10: "Pentru c5. sunt mul1i nesupuEi, griitori in deqert qi ingelitori, rnai ales cei din tlierea-iinprejur". Apostolul citeazi in continuare un poet cletan: "Cretanii sr.rnt pirrure a rnincinoqi. fiare rd1e, p6ntece lenese" (este vorba de Fpimenicles - secolul Vi i.H.). Creianii au fost mari iubitori de libertate; turcii au avut clificultili in e-i stdpini. in acest text apaie celebrul paradox al mincinosului: "Un mincinos care spune cd minte, minte Ei cind spune cd minte sau flu

l7

minte?" Epimenicles e ilincinos? X4inte cinrl spune eristat aproximativ i711 8 probleme insolubile.
Se pare cd SfAntul Apostol Pavei

cI "cretanii sllnt pururea nrincinogi"? in Ewil lv{erliu

au

dI credibilitate acestei miarrii, spunind cir: "Mdrh;ria

aceasta este

adevirati" 1v.l3i. 'urmeaz[ sfaturi ;i indernnurj pentru bdtrini si arati crLm kebuie sE fie aceqtia: "sinltosi in credin]d" ;i "cumpitali" (vers.l). Bitranele sa aibi "in infir;igare sfin1itl cuviinli" (v. 3) fbitrAnii trebuie sd depdgeascd prostiile tineretii]. "Cele bdtrine sE infe1ep{easc5 pe cele tinere" (vers.4). In versetul 6 Sffintul Pavel se referl la tineri si aratd cum trebuie si fie ace;tia: "cumpdta1i", iar in versetul 7 ii spune lLri Tit sd se ofere el irsuqi "piidd de fapte bune". In versete.le 1l-13 avemtemejul dogmatic pentru conduita cre;tinilorin Biserici, iarversetul 14 cuprinde un fragment dintr-o mdrturisire de credinli: "Cel Ce pe Sine S-a dat pentru noi ci si ne rdscumpere din toata iirldelegea ;i sa-$i Sieqi popor ales, rAvnitor de lapte bune". :To1.1._.4 in capitolul 3 Slintul Pavel se referd Ia conduita creqtinilor in h-rme (in primele doud versete) Ei d[ fundamentr-rl closmat,: al acestei atitudini (exemplul 1ui Hristos - vers.4-5). in versetr-rl 5 este vorba despre
Bctez, pe care Sfiutul Pavel i1 numeste; "baia naqterii din nou". Jn versetele 8-l I se cuprind sfaturi personale adresate iui Tit. Sfiniul Pavel airage din nou atentia asupra pistririi credinlei curate (este pomenit "omul.eretic"). Aceasid expresie apare numai aici cu referire clar[ la cei ce profeseaz' alte invitdturi decat cele ade'rrate-

I .,
I

i / i

rrri"),

,.
)

Zenas. Acesta din urml era avocat (de ce avea SfAntul Pavel nevoie de Zenas ? Se aqtepta la o noud arestare ? Se dgtepta oare ia b noud confruntare cu Legea ?). Harul fie cu voi ut toii ! Anin."

"6.YT;,T",r;'i'"",','i;i

-+,,.r ^--^.r,,i 3'iilli?.f';,Hl;l ':,"3['i::;:' IJI;*',T:,*' ]';n-],f'r-T-:#Ti:ltt';

er

D.,.-r

ii

Epistola a trtr-a cltre Timotei

(Epistold pnstorald scristi la Roma in anul 66 d.I{r.)

Epistola a lost scris[ 1a Roma in toamna anuilri 66 d.Hr. (este ultima epistold scrisi de Sfintul Apostol Pavel)
L. Flanul Epistolei Adr-es[ qi sa-tutare
1,1 -2

Rugiciunea de mu1lumire 1,3-5 F.. indenm la riilsdarea suferinlei pentru Hristos 7,6-2,13 1. despre mirturisirea fErd fricf, a credinlei 1,6-14 2. prietenii adevdrali qi prietenii falEi 1,15-18 3. acceptarea suferintei pentru Hristos 2,7-13 iI. f nvtirrirorii ruincitto1i 2.t-l-4,5 f . inclemnuri gi sfaturi adresate episcopuiui Timotei 2,14-19 2. sfaturi personale 2,?0-26 3. "zilele din urm6" 3,1-ll 4. indemn solemn adresat lui Timotei 4,1-5 fncheiere 4,6-22 i. "Testameniul SfDntuh-ri Apostol Pavel" 4,6-8 2. instmcfiuni personale 4,9-18 3. salutdri nominale 4.19-?2

2. Cwprinsul

Epistolei

'

1B

II Corinteni Ei Coloseni. Epistola e (vers.2) vezi I Timotei i,2. in rugdciunea care urttteazra adresat6 ltri Timotei: "iubitulr-ri {iu" Sf6ntui Pavei mu1lumeqte lui Dunuezeu pentru ucenicul sdu Timotei. Din aceste doui Epistole gi nu numai, afl[m c[ Timotei ii era foarle drag Sfd.ntului Pavei. ii aminteste iui Timotei de creqterea pe care a primit-o de 1a burica sa Loida si de la mafila sa Eunichi. ln versetul 6 ii cere si reinsufleleascf, haml care este in e1. Orice har primit trebuie linut aprins, deoaLece harul lui Dumnezeu nu lucreazi in mod automat qi independent fald de voin{a celui care ii posedd. Poli fi preot hirotouit qi harul s[ nu lucreze prin tine. Preotul are intr-adevir har dar trebuie s5-1 faci lucrltor (trebuie s5-1 lin6 aprins). La fel stau lucrurile qi cu haru1 pe care credinciosul il prirneste la Botez. Hristos nu ia inapoi ceea ce a dat odatd, Har-Lrl r5mAne latent in hinfa celui botezat sau hirotonit. in versetui 6 incepe partea aI-a a Epistolei: "indeml la r[bdarea suferintei pentru Iliistos". Apare diii nou exitresia "prin purerea mdinilor tnele" penhu a desemna Taina Ilirotoniei. Prima secliune a acestei pifii trateazd o problemd prezentd peste tot in pastorale, anume "mirturia credinlei", cirial cu liscul pdtirnirii pentru Hristos. Apostolul este intemnitat Ei il indeamnd pe ucenicul sdu si pdtimeascl - dacl e cazul - pentru Hristos. In versetele 15-18 este vorba desple "prietenii arlevirali si prietenii falEi". Fighel qi Ennoghen s-au lepddat de Sfhntui Pavei. Onisifor in schirnb este i6udat. Din text ar putea leieEi ci Onisifor murise in preajma apostohilui: "Dornnul si aibd mi15 de casa lui Onisifor, c5.ci de multe ori m-a insuflelit Ei de ianlurile mele nu s-a ruqinat: dimpotriv[, de 'ndat[ ce-a venit in Rorua, cu multd osirdie rn-a cdutat qi m-a gisit. Sa-i de-a Domnul ca in ziua aceea sd afle mii6 de ia Dornnul...". Avem in acest text un temei a1 mglciunii pentru cei adormili. Onisifor era originar din Efes. Apostolul Pavel ii incredinleaza lui Timotei casa lui Onisifor. ln capitolui 2 versetele 6-14 Sfintui Pavei volbeste despre acceptarea suferinlei : penfi:u l-Iristos. In versetui 2 avem un temei ciogmatic pentm Sfanta Traciilie: ";i cele ce-ai aur.it de la nfine tn fi$a multor ntnrtori, pe acestea trtcretiirfieaT,ii-le unot' oametd cradinciogi care vor fi destoirtici sc1-i tnvele gi pe al1ii". Cel care suferf, pentru Hristos este cornparat pe r0nd cu osta;ul, atletul qi plugarul. Ca temei al sulerinlei pentru Hristos apostolui spune cd Iisus Insuqi a sulerit qi suferd qi acum. ln versetele 11-12 avern din nou un fragment de imn baptismal: "Vrednic de crezare este cuvEntui: Dacd impreuni cu Ei am murit, impreund cu Ei vom qi via; <iacd rdbciSrn, impreuird cu Ei vom qi impnr5li; dac[-L tiglduim, qi El ne va tdgidui" (cL Marcu 8,38). Botezul opereazd in fiinla celui ce-i prirleEte o moarle Ei o inr.,iere rea15 cu lisus Hristos. inversetul 13 SfAntul Favel se leler5la cei care nu sunt credincio$i lui Hristos, apoi se refer[la eretici (pericolui cel mai mare penttu Biseric5 in epoca respectivd). AceEtia spuneau cd "invierea" s-a ;i petrecut (ei se refereau 1a invierea de obgte). Apostolul spune despre ei cf, sunt ca: "vasele de necinste dintr-o cas[". in capitolr-rl 3 Slintul Pavel ?i atenlione azd pe Tirnotei ci vor r.eni wemuri greie (vers.1), iar in versetele 2-5 dEL o list6 de pdcate care vor caractertza pe oamenii vremii din urm[. Sfintul Pavel insist5 din nou pe pdstrarea credintei adevirate Ei vorbegte despre eretici: "cei ce mereu invald Ei iiiciodati nu pot ajunge 1a cunoaqterea adevdruiui" (vers.7). Ereticii sunt cei care stricd unitatea comunitard. Sunt pomenili: Iannes qi Iambres, cei care, potrivit Tr-adi1iei, sunt vrdjitorii egipteni care s-au opus lui Moise in fala lui Faraon (vezi Targumul ienrsalimitean la lesire 7,11). Prigoana line de condilia fireasc[ a ucenicului 1ui Hristos, in schimb pr-igonitorii iEi vor afla pedeapsa. tn versetul 15 avem un text clasic care se referd la inspiralia Sfintei Scripturi: "Toatd Scdptura este insuflat[ de Dumnezeu qi de folos spre dare de invS[[tur[, spre mustrare, spre indreptare, spre deprinderea cea intru dr-eptate".
A<iresa Epistolei seamlni foarle mult cu cea din

7()

capitoiul 4 furimele 5 versete) SfAntul Pavel di lui Tirnotei un inclernn stlruitor ia inv[ldturii pi ia plstrarea ei cu fermitate. Vei cia socoteali de modul ?n care propovdduie;ti gi aperi credinla. in versetul 3 apare din nou expresia: "invf,![tura sdnitoas[". Apostolul subliniazl din nou datoria lui Tirnotei de a pistra curat[ invSlirtura. Biserica nu poate "cocheta" cu erezia. Sfin}ii Ciprian Ei Tertuiian spun: "Nici singele rnarlirilor nu spa15 pdcatul ereticilor".
?n

propovddr-rirea

Pericopa Aposlol Porel"

II

Tirnotei 4,6-B constituie ceea ce

numim: "Testamentttl Sfiinttthti

Futem suprima ghi1imelele, deoarece pericopa conline realmente un testament. Apostolul Pavel se afla in preajma trecerii din lumea aceasta. E convins cd s-a luptat "lupta cea trun6" (vers.7), cI qi-a "implinit cdiStoria" si cd "a p6zit credinta". E convins cd Dreptul Judecdtcr ii va da cununa drept[lii Ei nu numai iui, ci qi tuturor celor care au iubit arf,tarea Lui (vers.8). E vorba de ardtarea h-ri Hristos in 1ume. SfAntul Apostol Pavel nu mai spera si scape cu viali din inchisoarea in care se afla (cum spera sd scape din prima captirzitate). E convins cI aceasti intemnilare va sfArqii in
moafie, dar are conEtiinla cd a fEcut ceea ce trebuia. in versetul 9 il roag5 pe Timotei sd vin5la el c6t mai curAnd, iar in versetul 11 spune cE singuml s1u insotitor este "T-Lrca" (Marcu era qi e1 - ca Ei Timotei - departe). li cere lui Tirnotei s5-i aduc[ mantia (vers.13)fte v <pcn]"6vr1v]. Dup[ datele pe care le avem se pare ci SfAnhrl Pavel era inchis 1a Roma in temnila Mamentina. in versetul 14 este pomenit un oarecare Alexandm arirnarul, care i-a fEcut apostoluiui rnult rdu (se pare ci el este cei care l-a denunlat pe SfbntLrl Pavel). Dacd a sclpat o<iati ciin inchisoare a fost voia Domnului cu e1, qi s-a petrecut aceasta pentru ca s5-si poati desivirsii opera. Acum insd nu mai spera si scape cri via{6. Sfdntul Pavel s-a^ implcat cu gAndul mortii. Transmite sairLtiri Priscilei gi so{ului ei Ei casei lui Onisifor. Ii cere lui Timotei sd vinf, la el inainte de inceputul iernii. Czind a lost rnartirizat Sfintul Apostol Pavel ? Sunt dor-r[ ipoteze; L]na susline iarna anulul 66167 , iar alta 63164. Dupd Eusebiu de Cezareea, Istctria Bisericeascd, Cartea a doua, paratrraftil 25, SlAntul Apostol Pavei a murit in anul 67 d.i1. in tirlpui perseculiei iui hTero: "Se istorise;te cE pe vremea dornniei lui (Ner:o), insuEi Pavel a fost decapitat qi cd probabil ;i Peh-u a fost ristignit ;i cd aceastd Etire a fost int[ritd de numele 1ui Petnr gi al lui Pavel care pdnf, azi e legat de cimitiml roman care poartd numele 1or". "CI amdndoi au sulerit in acela;i timp martirajui ne-o spune si Dionisie, episcopul Corintr"rlui, in epistola sa cdtre romani, unde afirm[: De aceea Ei voi \,-a!i unit inh'eo1a1ta prin aceeaEi inr,5litrir[ cu care au fost intdrite de cltre Petru qi Pavel Bisericile din Roma qi cea din Corint. C[ci amAndoi au s[dit aceast[ invS,tdtura qi in Corintul nostr-Lr, propov6duindu-ne in acelaEi fe1 in Italia Si suferind totodat[ aceeaqi moarte de martir" (cf. Eusebiu de Cezareea, Istoria Bisericeascd,Cutea a doua paragraftil 25). Fericitul Ieronim in "De viris illustribus" paragrafltl 12 face precizarca cd Sfintul Apostol Pavel a suferit rnartiriul la doi ani dupd moartea lui Seneca. in "A:raleie" lui Tacitus se spune cd Seneca a murit in anul 65 d.H. Sfintul Clement Romanul in I Corintem 5,T spune ci: "Pavel a primit premiul ribdirii, purtind de qapte ori lanpri, fiind izgonit qi lovit cu pietre; fiind propoviduitor atAt in rS.sirit cit qi in apus, a primit slava strdlucit6 a credinlei 1ui; invS!6nd dreptatea in toatd lumea qi ajungind pind la marginile Apusului, a suferit mucenicia sub eggmeni. $i aga, s-a despSrlit de lumea aceasta si s-a dus in locul ce1 sfhnt, fiind cea mai mare pildd de r[bdare" (cf. Scieritre Firinlilor Apostolici). Clement Rornanul spune ca Apostolul Pavel a murit ca martir

80

sub egumeni; Nero fiind in Ahaia intr-un tumeu cu scop arlistic a llsat conducerea imperiului ,lnui tiiumvirat. Turrreul 1ui Nero a fost in anui 67 d.H. AEadar', luim ca datd a morlii SfAntuiui Pavel anul 67 d.H. Epistola se incheie cu o binecuvdntare scurt6: "Hcu'wl fie cu duhltl tdu ! Edurul Jie cu rtoi ! Atnitt.tt

Epistola c[tre Evrei

(Epistotti hristologicd, scrisd ls Ronru sau de untleva tlin ltalia, tn anul 63 d.II.) rttro(luccre cuprinsul Epistolei gisim irrdicii privind ?mprejr"iririie in care a fost scris6. Epistola a fost adresatd unor iudei care au abandonat riturile si prescripliile Le-eii mozaice ;i cale il indfturjsesc pe Iisus Hristos ca l'Iesia;i fr'ffrrtttritorul (cf. Evlei i3,8). Aceastl schimbare de religie nu s-a lisat fdr[ unndri, deoar-ece nu e u$or sd renunfi ia o mentali.tate care a intrat acut in fiinla ta qi nici sd dai ia o parte tradilii1e poporului tdu. Pe de altd parte, ulii se gindeau serios la ceea ce au pierdut, primind reiigia creqtind. Ei au renunlat 1a splendoarea cultului mozaic, primind Creqtinismul, a c[mi cult incipient era infirtit mai sobru qi mai lipsit de splendodle cultului mozaic. Nu in ultirnul rind, foqtii lor cona{ionali qi coreligionari ii tratati ca pe niqte renegaii Si ii ostracizau in toate felurile. Excornunicarea din sinagogd nu era un lucru pulin gi neinsemnat. Aflim din cuprinsul Epistoiei cd unii au fost chiar deposedali de averi si chiar intemnilali (cf. Ewei 10,34). Aceqtia vedeau in nenorocirea lor semirul peiepsei lui Dumnezeu, deoarece erau destul de "iene;i in a afla adevdrul" (cf. Evrei 6,12 qi 5.1 l). in fata martiriului unii s-au descr.u'ajat. in Epistold apar mereu indeurnuri. Autorul ii indeamnd pe cititori sE |ind cu tdrie cuvintele 1ui Hristos, sE nu se lase birriili nici de eroare, nici cie ic:r-Le sau picat, ci si priveasci lintd la mAntuirea care le este pusd inainte, rdmAnind tari in n6dejdea creqtinS.. Nldejdea 1or sf, fie in toati vremea cledinla, cal-e inseailni: acceptarea cuv0ntului levelat, incredere in plovidenli, fidelitate ;i persevereutd in irnplinirea poruncilor iui Dumnezeu. Dacd Epistola citle R.omani este un "docutttent ai m6ntuirii", Epistola citle Galate:ri un "document al liber1[!ii", iar Epistola I citle Corinteni un "documeut al iubirii fi[!esti"; Epistola citre Evrei este un "document al credinfei". Au existat disculii privind fonna Epistolei. Evrei are rnai pu{in fonnd de epistoli. Toate celelalte Epistole a1e Sffintuiui Pavel au adresl ;i salutare, insl a$a ceva lipsegte din Epistola c[tre Evrei. E adev[rat cI Epistola in cauzd are o salutare finald. ln Epistola cdtre Evrei pericopele parenetice se amesteci cu pericopeie doctlinare. N4u1!i autori cred astdzl cd aceasti Epistold a fost mai degrab[ o omilie, c[r'eia i s-a dat ulterior caracterrrl unei Epistoie. in Evrei 73,22 auton-ii insuqi caracteizeaz'a scrterea sa ca un 'tcttviurt de indemnare".
I

in

l. Autorul Epistolei critre Evrei

inca din antichitate au existat indoieli in ceea ce priveEte autenticitatea paulini a Epistolei citre Evrei. Panten (180) a fost primul care a atribuit-o Sfhntului Pavel. Origen ins[, bazindu-se pe argumente de ordin f,rlologic spune cd Epistola, in ceea ce priveEte redactarea, nu este a Sffintului Pavel (ideile - intr-adevlr - sunt ale Sfintuiui Pavel, dar aEterrrerea in scris apa4ine altui aulor). Sf,ntul Clement Romanul o cunoa;te Ei o line in rnare cinste, dar nu menlioneazd rrnmele Sfdntuiui Pavel cu ptivire la ea.

C, ol

F6nd la mijiocLrl s=ccl,-r:ui i-r- ru s-a nai ,iiscutat despre patemitatea Epistolei cirre Evrei. Fericitul Ieronim ne mdrtlrriseqte cA, in vremea sa. Epistola nu mai era priviid ca autenticS., desi ei vorbeste despre ea ca despre o EpistoiS a SfAntului Pavel. Din secolul V Epistola cdtre Evrei a fost acceptatd ca epistold parilin[. Eusebiu de Cezareea scrie: "CAt despre Pavel, cele 74 epistole sunt sigure gi provin de bun[ seaml de ia el. Dacd, cu toate acestea, unii resping "Epistola citre Evrei" spunAnd cd nu-i recunoscutd de Biserica Rornei ca fiind parilind, ar fi nedrept sd nu splmem". (cf. Istoria Bisericeasc6", Cartea a III-a, paragraful 3,5).
O b iecliu

ni p r ote stant e

1. Dacd toate celelalte epistole au o adres[ c6tre Evrei nu are asa ceva;

in care apare nume]e lui Pavel, Epistola

2. Li;rfra Ei stiiul Epistolei cltre Evrei diferl de limba qi stiiul celorialte epistole. Avem in ea 168 de l'hapax legomena" in raport cu ansamblul Noului Testament.si 164 de currinte care nll se intAlnesc niciodatd la SfEntul Pavel. Epistola cdtre Evrei ocup5. iocul intAi ca puritate a limbii greceqti in raport cu celelalte cirli ale lrtrouiui Testament; 3. CAnd Sfbntul Pavei ctteazd" Scriptura, foloseqte de reguld expr:esiile: "cum este scris" sau "ScriptLwazice...". in Epistola cdtre Evrei apar expresiile: "Duhul Sftnt zice..." sau
"precum se zice undeva..."; 4. Materialui este expus in mod diferit. in Epistola cdtre Evlei morala qi dogmatica se arnestec6 de 1a un capdt 1a altul; 5. Automl Epistolei cdtre E',nei se plaseazd printre cei ce au prirnit invdt[nrra de ia cei care L-au ascultat pe Hristos (adicd de 1a apostoli). De aici rezultd cd autorul Epistolei cSire Evrei este un ucenic a1 apostoiiior. C6"t despre Pavel - toar[ lumea Etie - el insu;i o spllne in Galateni 1,1 cd a primit revelalia prin descoperire direct de sus de la iisus. 6. Tema centraiS a Epistolei cltre Evrei este "Preotia lui Hristos", ori aceasti temi nu apare in celelalte epistole pauline; 7. in Epistola citre Evrei nu se spune nici un cuvdnt despre "indreptarea prin credinld fErd faptele Legii", de;i epistoia a fost adresatd unor iudeo-crestini. Autorii de astdzi sunt de acord cd Epistola cdtre Evrei rru a fost scrisi de Sf?ntul Favel. Ea a fost scrisi de un alt autor. E ader.Srat c[ multe idei sunt foarle apropiate cie invi!5tura Sfhntuiui Pavel. Cel care a scris epistola a fost, din punct de vedere intelechral, un ucenic a1 Sffintului Pavel, dar a rlmas profund oriqjnal in redactarea ei. E sigur cE dacd Sfhntul Pavel a cunoscut Epistola citre Evrei a fost de acord clt ea, dar nu a fost scrisd sub controlul sf,u, sau de un secretarpus de e1. Dacd nu e Sfdntul Pavel, atunci cine poate fl autorul ? S-au propus mai multe ntrre (toti ucenici ai Sfhntului Pavel): Bamaba, Marcu sau Luca. De la Marcu avem o scriere (Evanghelia a doua), iar de la Luca avem dou6 (Evanghelia a treia qi Faptele Apostolilor). Mai tdtziu s-a g0ndit cineva la Apolio (Lutirer il menlioneazd), iar cercetdtorii de astdzi acceptl aceastd teorie. Din Fapte 18,24-28 rezultd cd Apollo era un iudeu alexandrin, om "tare in Scripturi", un foarte bun orator (cf. I Corinteni "cei ai iui Apo11o"). Apollo era un suflet fervent, foarte preocupat de hristologie. DinFapte 18,28 afldm cd el "dovedea din Scripturi cE lisu.s este Mesia"; Ori: 1. E destul sI citesti Epistola cdtre Ewei ;i si-!i dai seama cd autorul ei este un iudeu;
cunoagtere precisi a scrierilor 1ui Filon (iucleu din Alexandria);

2. Epistola reflectd limba si cultura Alexandriei, in plus ea mSfiurise;te Ei o

8:

3. Apollo era un iudeu erudit ;i un foarte bun orator; La fel pare sd fie qi autorul Epistolei citre Evrei; 4. Se vede ci Apo1lo avea o cunoaEtere remarcabilS a Scripturii, dacd Sfhntul Lrica (ei'insugi tare in Scripturi) a socotit necesar sd semnaleze in Fapte aceastS menliune despre Epistola cdtre Evrei este opera unui "maestru in Scriptur6"; Apo1lo. t Apollo era un apologet Ei apara invd!5tura despre mesianitatea iui lisus Hristos; ori EBistola cdtre Evrei este o "capodoperd de apologie scripturisticd";

ii

6. Orice orator are o temd preferatl (sau chiar teme preferate). Despre Apollo se spune cI invd1a cu exactitate cele privitoare 1a iisus (cf. Fapte), inr,61a cu acrivie (cf. Fapte 18,25). Era deci preocupat de hristologie. Epistola cdtle Evrei are ca teinl plincipalS prosl[virea iui Hristos sub intreita Sa demnitate: Prooroc, Arhiereu qi irnpirat. Eminenta personaiitate care se degajd dm Eutstola citre Evrei corespunde ;i cu ceea ce ne las5 si intelegem Epistola I-a c[tre Corinteni desple Apolio. in stima corintenilor, Apollo este pus pe picior de egalitate cu Sfin1ii Apostoli Petru si Pavel (cf. I Cor I,l2;I Cor 3,4-5 si I Cor 4,6). Apolio era un om sensibil (a fost afectat de dezbinarea din Corint), atAt de afectat cd deqi Sfinful Pavel L-a rugat stSmitor s[ revind in acea BisericS., el arefizat sI o facd (cf. I Cor 16,I2). Aceeaqi sensibilitate caracterrzeaz[ qi pe automl Epistolei cltre Evrei; 7 . Din Fapte 18,26 aflim cd Apolio nu cnnostea decit numai botezul lui Ioan. Numai la Efes i s-a desdvAr;it iirvilEtura (i s-a completat). Din I Cor 16,22 afldm c7, e7 a r6mas un timp 1a Efes. Crestinii din Efes dovedesc interes fap de cele privitoare la cult qi la preolie. Era poate locul cel mai potrirrit (oraEui Efes) in care s[ se nraflrrizeze invSfdtula despre Iisus Hristos (hristoiogia). 8. C6nd Apollo a venit Ia Efes (anul 53 d.Hr.) el nu stia nimic despre Duhul SfAnt Ei despre lucrarea Sa (cf. Fapte 18,25 si Fapte 19,2-3). Epistola citre Evrei este extrem de sf,r'ach in ceea ce priveqte inv[fdtura despre Duhui SfAnt (pnevmatologia). Pri:r aceasta se deoseberyte net de celelalte epistole a1e Sfhntului Pavel- Se pare ci Apollo nu a aprofundat aceastS invdtdfiirE. Iatd o serie de coincidenle care ne fac si credem cI Apollo ar fi scris Epistola cdtre Evrei. Dar se adnce o obieclie serioasd "ipotezei Apollo" si anume aceea cd, in Biserica primard nu s-a vorbit despre ea. Ipoteza Apo11o, cum a1r vdztrt, este de datd. tdrzie (abia Luther vorbeqte de ea), iar celelalte propuneri sunt doar tpoteze. Prof. Haralambie Rovenla "Cine a scris Epistola c5.tre Evrei ?". Aceasta nu este o ltrcrare extinsd, in care autorul reia cercetarea 1ui Origen si ajunge la concluzia iui Crigen ) aceea c6, ideile epistolei sunt ale hii Pavel, insd redactarea nu-i aira4ine acestuia, clar nici ei nu spune cine este autorul(vezi qi Ceslas Spicq "Epistola citre Evrei", Paris 1952 r,o1. i qi 19-s3 voi. II). Probabil c[ Epistola a. fost adresatd unei comrinitali de iudei din fara SfAnti (Cezareea Palestinei sau Antiohia Siriei). Sunt qi plreri confonn cdrora Epistola a fost adresati unor
pdeano-crestini. 2. Locul gi data

s*ierii Epistolei

Titlul Epistoiei "c[tre Evrei" nu este elocvent, deoarece a fost pus de autori mai tirziu.
Epistola c5tre Evrei a fost scrisi ia Roma sau de undeva din afara Romei, dar sigur din Italia (cf. Evrei 13,24 - unde se vorbeqte despre "cei din Itaiia") [o: ne rTg (ircr],io"g]. Aceqtia pot insemna "cei venili din ltalia" (adicd italienii) fie cE se gisesc sau nu in Italia. Unii chiar au incercat sd dernonstreze cd Epistola a fost adresatd unor creEtini din ltalia. "Cdnd a fost scrisl Epistoia ?" Epistoia citre Ewei este citatd de Clernent Romanul pe la anul 95 cl.Hr. (cf. Epistola c5.tre Corinteni (I), paragraful 6t,3;36,2;36,1 Ei i7.1). De aici rezultd cE Epistoia a fost scrisd inainte de aceastd dat[, aEadar, inainte de moartea SfAnftilui Pavel. Prof. Vasile Glieorghiu noteazd anul 63 d.Hr. Multi autori mai noi pTaseazilredactarea Epistolei mult mai tlrziu (85) sau (e0).

(r/

L\+

Avem insi un alsument care ne obligd sd dat[m Epistoia inainte de anul 70 d.iI. Autonrl descrie cultul tnozaic Ei nu face nici o aluzie la faptul cd Templul din lerusalim ar li
Acestui argument i se r[spunde c6., descriirid cultul mozaic autorul nu se refer[ la reaiitatea conternporand ci se intemeiazdpe expunerea biblic6 (care nu are in vedere atd.t Tempiul cit Cortul Sfant din pustie). E adev[rat cd autorul se intemeiaza pe Biblie in argumentarea sa, dar pundnd accentul pe Jertfa 1ui Hlistos pusd fald in fa16 cu cuhul iudaic Ei cu jertfeie sale, dacd Templul n-ar mai fi existat, autorul trebnia si spunl acest lucnt Si s5-1 foloseascd drept argument 1a faptul cI templul si cultul iudaic "qi-au trdit traiul", perioada lor a trecut, odatf, cu venirea lui Iisus Hristos in lume. in capitoiul 8 dupa ce autoru1 citeazd. un text din cartea profetuiui ieremia cap.3i despre Noul Testament, spune in versetul i3: "$i zici,nd unui nou, Doranul a invech.it pe cei vechi. Iar ceea ce se fu:.r,echeqte si imbdtlAneqte, aproape este de pieire" - dar', atentie ! nu spune cd a pierit deja. in Evrei 9,2-5 e amintit "sfe;nicui de aur curat cu sapte brale" (cel care a fost dus de Titus 1a Roma in procesiunea triumfald organtzatd. cu ocazia serbdrii victoriei). Apare in text o gres,eali. Autorul Epistolei cltre Evrei - un bun iudeu - plaseazl in SfAnta Sfintelor "a1taru1 t[m6ierii" al[turi de Chivotul sau Sicriul Legii, insd altarul t5mdierii se afla in Sfdnta nicidecum in SfAnta S finteior. Vorbind atit de mult despre cultul iudaic, automl nu ne spune nimic despre distrugerea Ternplului din Ier-Lrsaliln, semr c[ acest eveniment inc6 nu se petrecuse. Daci aqa stau lucrurile, atunci cAnd a fost scrisl Epistola cdtre Evrei ?. Dacd. aceasti Epistol5 are iegf,turl cu SfAnttrl Apostol Pavei (qi sigur are), atunci ea trebuie plasatd cindva inaintea morlii Sfhnlului Pavel, adici inainte de anul 67 d.Tk. LuIm ca datd. probabil5 anui 63 d"Hr.
3. Planul Epistolei ciitre Evrei dispdrut.

Prolog: Hristos, impdrat, Pteot, trirnis ai lui Dumnezeu, R[scump[r[tor 1.1-4 Tc*t{t I Fiu! !u! D;utltc;cu lntruptl, Itnpdra! G tcslo !,5-2-18
Tema

ii iisus, Ariiereui crcdincios ;i compief.intitor 3,i'S,i0 Tefis III "Preoficr lwi I{ristos" 5,ll-10,18
1

- introducere 5,7 I -6,20 - superioritatea Aririereului Hristos fa!6 de preolii levitici - cap.7 2 - superioritatea cultu1ui, a sanctuamlui ;i a Jertfei iui Hristos - cap.8-9 3 - recapitulare - Jertfa lui Hristos este superioari jertfelor levitice 10,1-18 Tenta IV Credintil perseverenta 10,19-12,29 Apendice 13,l-21. inclreiele 13,22-25 (Not6: Acest plan apar'fine lui Ceslas Spicc).

a liierar[ a Epistolei citre Evrei", Paris 1963, A.V aniroye in lucrarea "Strucfuta
argamenteazd. printr-o critici iiterari atentd a textuiui Epistoiei, ca a fost compusd dupd un plan stici" sau "chiasmic5". Aceasta inseamnl ordonarea extrem de riguros, ordonat intr-o fonnd "chiast I ,Amateriaiuiui intr-un paraieiism sinteric: A, B,C -tP'.b
1

I tt I{
\rr
\

,B

\\ \\ \ \nr

C'cuprinde ideea ceniral

\,tt

8-5

B'

Exemplificare: "Cereli gi vi se va da; cduthli ;i veli afla; bateli Ei vi se va deschide; cd oricine cere, primeqte; cel ce cautd, afl5; gi ceiui ce bate i se va deschide" (cf. Matei 7,7-8). +-,Epistoia cdtre Evrei, dupd Vanhoye, am avea o chiasmd mai mare compus6 din alte In chiasme mai mici. lnsn;i p5ftile parenetice (morale), ar fi seclionate astfel. Stnrctura Epistolei c5tre Evrei ar fi destinatl sI pund in relief ideile ei ceie rnai imporlante. Epistola cltre Evrei are cinci pirli, iar in partea a treia conline ideea sau secliunea central[. Secliunea B cuprins5 intre 8,1-9,28 are doul pericope care constituie "centrul centrului" (9,1-10 Ei 9,11-14), iar primul cuvAnt din cap.9 vers.ll constituie "centrul centrului centrului", in care primul cuvAnt este tr{ristos. Epistola cdtre Evrei este ltistocentricd, in sensnl cel rnai literar al cuvdtului: L eshatologie; 2. ecclesiologie; 3. Jerrfc; 4. ecclesiologie; 5. eshutologie. Sectiunea centrali (a III-a), are si ea o distributie concentric[ a temelor. Acelaqi A. Vanhoye a scris o carte "Planul Epistolei cdtre Evrei", Paris 1940. AEadar, structura Epistolei a atras atenlia cercetdtorilor. Epistola se impune printr-o ordonare a materialului, care ne poate ajuta in limurilea cuprinsului ei. 4, Cuprisu! Epistolei cdtre Evrei
cap.13 vers.22 autorul precizeazd c[ acest cuvAnt (Epistola) "...vi l-am scris pe scurt". Epistola incepe cu un prolog asemSndtor celui din E-ranghelia CupE Ican, in care se contureazd deja cdteva idei din cuprinsul ei. Iisus Firistos este prezenrat aici ca mostenitor a toate, ca Cel prin Care toate s-au fdcut, ca Cel Care ne-a manfuit prin Jertfa Sa, prin inillarea Ei qederea de-a Dreapta Tatdlui. Prin aceast[ indllare Hristos a clobAndit un nume mai presus decdt ingerii. Numele de "Damn" (.vezi Epistola cltre Filipeni cap.2 vers.11). in versetui 1 se spune cd aceast[ revelatie supremd a iui Dumnezeu in Flri.stos vine dupd ce El odinioar6, a vorbit p5"rinlilor prin prooroci. Fiul este strllucirea slavei Tatdiui Ei chipr-ii fiinlei Lui (vers.3). Iisus Hristos il exprirni in rnod adecvat pe Dumnezeu Tatii. Adev6rata cunoastere a lui Dumnezeu o avem prin Hristos (vezi Coloseni). in Hristos sSllqluieqte cleplinitatea dumnezeirii (aceastd idee apa4ine Sf6ntului Pavel). Numele pe care L-a-primit Hristos este cel de "Donur", dat, dacd linern seama de context, poate fi cel de "Fiul lui Dwmileieu".
Terua

in

I: Fiut ltti Dunmezeu intrttpat, intpdrat

a toate 1,5-2,18

Hristos este implrat a toate in mod necesar, ca Unul Care e infrnit superior creafurrilor celor mai inalte (ingerii). Aceastd superioritate e prezentat[ cu citate din Vechiul Testament (in

86

versetul 5 este citat Psahnr:l 2 Ei Psalmul BB) iri schiilb, ingerii sunt slujitori curr reztsltd. Ei din alte texte vechi-testamentare. DacI ingerii lui Durmezeu au ar,'ut un ro1 in promulga::ea Legii iui Moise, dacd,Legea a fost dat[ prin ingeri, insuEi acest fapt demonstr-eazi inferioritatea'l-egli fa\d, de Evanghelie (adusa de Fiul 1ui Dumlezeu). Iisus Hristos este "incepdtorul" , Ce1 Care desciride calea spre siava iui Dumnezeu, Ela pitimit deoalece S-a ficut intru toate asemenea oameniior, afar[ de picat. Iisus Hlistcrs ca o1n deplin ne-a dobAndit rdscurnpdrarea;i slava ve;nic[, prin Jertfa Sa El ne-a sfin1it (rrezi Ioan 17,17). Pericopa bibiicd din Evlei cap.? vslsstele 11-18 corxtituie "apostoiul la sfinlirea apei". Textul splrne cI "...i-a sfrnlit pe fiafii Sdi". Credinciogii sunt numili "fi'a!i ai lui Hristos": "Cd qi Cei Ce sflnfegte,qi cei ce se sfinlesc, dintr-Unul sunt to!i; ciin care pricinf, nu se mgineazd sd-r numeasc[ pe ei fia1i" (vels.11). Iisus Hristos S-a fEcut om cu adevlrat pentru ca, asemdnAndu-se intru toate fralilor Sdi, oamenii, si poati fi Aliriereu, curdfind p5catele 1or. Cdci condilia alhiereiior este sd fie iuat dintre oameni Ei pus per:tru oameni (cf. Evrei 5,i). AEadar, intntparea Fiului lui Dumlezeu era absolut necesar'd. iri Epistola cdtre Evrei intmparea imbracf, un aspect sacerdotal. Dac[ Fiul nu Sar fi ficut cm, n-ar fi putut fi Ar'hiereu sau Preot.
Tema

fn: Iisus, Aririereul credincios

Ei conrpiitint.itor 3,1-5,10

Autonrl Epistoiei alat5 mai intii ci Iisus este rnai mare decAt lvloise: "Penhrr c6 El S-a invreclnicit de mai inultd slavi decAt Moise..." (r,ers.3). ln versetul 1 Iisus e numit "Apostoiul" sau "Trimisui iui Dumnezeu". Aceasta este o idee care pare sd aibd ecou in Evangheiia clup6 Ioan. Iisus este deci "trimisul iui Duilnezeu". "De ce a fost trimis ?" Pentru a aduce oarneniior chemarea 1a credinla qi 1a rnintuire qi pentru a se fbce Mijlocitor intre Dumnezeu qi oameni. Prirnele dou5 versete il comparS. pe Iisus cu Moise (ca mijlocitor), ins6: a) ziditoml este mai mare decAt casa pe care a zidit-o (vers.3). De aici rezultl. superioritatea iui Hiistos asupra lui Moise. Iisus este ziditorul, Cel Care a zidrt poporul 1ui Duninezeu. I'4oise a losi ciediiicios iir casa Domnului ca o slugd (vers.5), Hristos este insd constructorttl, Cei Care a zidit aceasti casi. b) Fiul este mai mar:e decit sluga. Moise, cum am vdzut, a fost credincios in casa Domluiui ca o "slug[". Iisus Hristos a fost insi credincios "ca Fiul peste casa Sa" (vers.5). Unleazd un "N,Iidraq" (un comentariu rabrnic) incep6nd cu vers.7, care dernonstteazi, cum, in timpul 1ui Moise, israelilii necredincioEi n-au primit odihna fEgnduitd in Canaan, cu atAt mai mult cregtinii care iEi leap5dd credinla nu vor moEtenii odihna fdgaduita in imp[rafia cerurilor. Autorul lasd s[ se inteleagd cI iEi coustruieqte imaginea pe care o prezintS, vrzdnd schimbarea zilei de odihla (sabatul / duminica). Vorbind despre intrarea in cele doLrd odihne (una prornisd in Veciriul Testament, rar alta in Noul Testament) autorul foloseqte cabazd zilele de odihlS di-n iudaisrn si din cr,estinism. Lr capitolul 4 vei'setul 1 autorul spune c5 aceastd fEglduinla fEcut1 in Vechiul Testament igi glseqte implinirea in Noul Testament. Cledilla este conditia rnAntuirii (r,ers.3). Cre;tinii sunt prin excelen!5 oameni ai credinlei. in versetul 4 este citat textul din Facere 2,2, tar ?n versetul 5 este citat Psalmul94,11. Dumnezeu S-a odihlit El insugi gi a prornis c5-i va odihni .^-._ pe ai Sai. Trebuie si se implileascd cuv6ntul 1ui Dumnezeu si unii s[ intre in odihnd. In versetul 7 autorul spune ci Durnnezeu a rAnduit o noui zi, un "astdzl", zi in care oamenii ii pot rS.spunde

Q1 ol

dragostei lui Dumnezeu: "Astdzi, dacdveti auzi glasul Siu, nu vd invirto;a1i inimile" (vezi Evi'ei
3

,'l -11) .

tn versetul 9 autorul vorbegte clar despre schimbarea zilei de odilurS: "Aqadar, poporului lui Dunrnezeu (creEtinilor) i s-a iSsat o altd sirbitoare de odihnl". Urtneazd o pericopd pareneticd despre ziua odih:rei in cre;tinism,zi care este Ei ziua int6ia dar gi ziua a opta, ziua imparaliei lui Dumnezen, impiritie iir care existi un perrnanent "astizi". ln verietui 11 automl face destinatarilor un indemn de a intra in aceastd odilm5 si sd nu cad5 ru;1'lji:fi,,Jxl[litiiTJ"fl:?:t1'.L", text despre ,,cnvantuuui Dumnezeu,, si despre puterea ini de a schimba inimile. CuvAntul lui Dumnezev creazd, cttvAntul 1tii. Dumnezeu Itcreazd, in inimile oarrenilor. E1 nu transmite doar o infonnalie cum se intdmpl[ ctt cuvintele sinrpie omeneqti. El arde, El transform[ inimile, E1 regenereaz1. E scoasl in videnti printr-o comparalie finetea acestui cuvAnt, puterea hri de penetrare, spunindu-se cd e "mai asculit decit o sabje cu doui tdiEr-rri" ;i cd "e capabil sE pah-Lrndd pan5 la despdrlitura sufletLrlui ;i a duiului, a incheiehrrilor qi a miduvei", Ei "este judecEtor a1 simlirilor qi al cugeteior inimii". lntre suflet qi dnh existd o distinclie finl (insesizabtld). Pentru noi este destul de vag6 relalia dintre aceste cornponente ale om.uiui. in nvsi;pLcr omului "se odihnegte" haml lui Dnmnezeu. Acest text insi nu susline invdlatura despre trihotomisrn. DacI o acceptfun falsificim antropologia Sfdntului Pavel. in versetul 13 autorul spune cd toate vor fi juclecate de Dumnezeu, in fata Lui nici o frptur6 nu-i ascuns[. Toate sunt descoperite in ochii Celui Cdn-ria noi vom da socotealS. Pericopa urmltoare Evrei 4,14-16 este de tranzilie, fdcAnd tLecerea de la pericopa pareneticd ia o pericopd cu caracter doctrinar. Iisus F1ristos, "Arhiereul Mare" a "strdbltut cerurile" (vers.14). El este cornpdtimitor cu noi oamenii (vers.15). Iisus a fost ispitit intru toate asemenea noui dar "afar5 de p5cat" (r,ers.15). Acest "f5r5 c1e picat" il distinge pe Hristos de -a ceilaiti oaineni. Intr-uparea Sa in istorie a abolit distanla dintre Dumnezeu qi oameni. Ciriar daci apoi ifristos S-a inallat la cer, El r5mAne Arhiereu 5i compltimitor cu noi oamenii. Iisus a satisficut Ei a realizat in mod desSvirqit exigen{ele unui adevirat arhiereu. in capitolul 5 (priraele 4 versete) sunt prezentate caiitalile pe care trebuie s[ le aibd arhiereul, iar in versetele -5-10 autonil preztntd modrii in care Iisr"rs Hristos a satisf6cut aceste
calit51i.

Versetele 1-4: in primul rAnd arhiereul trebuie sd fie luat dintre oameni (deci trebuie s5 fie om), sd f,re pus in slujba 1ui Dumnezeu pentru a aduce daruri gi jertfe pentru pdcatele oamenilor. Fiind e1 insuqi slab qi cu sl[biciuni el trebuie sd fie ingddnitor cu cei slabi. Apoi, el nu se face arhiereu cu de 1a sine pntere. Versetele 5-10: arat5 cum Hristos a al.ut aceste calit5ti. Sunt citali Psalmii qi 1A9,4. ",6 Texte din care rezulti ci Hristos a posedat aceste calititi. (Psalmii 2 qi 109 sunt cei mai mult citati in Noul Testament). Primul text (Psalmnl 2,6) splrne c5: "Fiul Meu e;ti Tu, Eu ast5;zi Te-am ndscut", iar Psalmul 109,4 spune: "Tu egti preot in veac dupd rAnduiala lui Melcirisedec". in versetul 7 autor-Lrl spune cd lisus, in zilele tmpului Siu, cu striglt qi cn lacrimi a adus cereri Ei nrgdciuni cdtre Cel Care putea sd-L mAntuiasci din moarte; qi ascultat a fost, de dragul evlaviei Sale. Nu se gtie ce sens are aici cuvAntril "evlavie". Oscar Cullmann in "llristoiogia Nouhii Testament" propune o rezolrrare interesanti acestei probleme- Pentru el "evlavie" inseamn[ "teamd" gi numai in sens derivat inseamnd "tearnf, de Dumnezeu". Ca atare, textul poate fi scris astfel: "...a fost auzit; a fost ascultat de teama Sa".

B8

Acest text se referf, la Iisus }lristos ca o1n. De;i a fost Fiul lui Dumnezeu, Iisus au'x1\at ascultarea din cele ce a p6tiinit (r'ers.B). Marele preot este deci oficial un orl pus ca mijiocitor intre Dumnezeu qi oameni. El apdri catza oamenilor in fafa lui Dumlezeu. Pentru a-Ei putea implini aceastd lucrare de

mijlocire, arhiereul fi'ebuie sd fie inglduitor cu pdc[toEii. Condiliile pe care treiruie sd le indepiineascd un arhiereu prezentate de autor in verseteie 1-5, sunt reluate in versetele 5-10 fu1 ordine invers[: Iisus Hristos nu gi-a arosat o caiitate pe care n-ar fi awt-o de la DlunnezeuEL a f,ost cheinat de Dumnezeu sd fie mare preot, apoi, El are compasiune - ca nimeni altcineva - fafa
de cei pacitoqi.
versetr-ri 9 autorul spune c5 Iisus Hristos "S-a desiv6rqit" (evident ca om). Am putea vor'bi desple o experienld psihologicl a lui Iisus - omui. O experien\d pe care Iisus a dobAndit-o

in

ca o1r prin suferinfi. A;adar, Iisus este Arhiereu. Ce fei de ,/\rhiereu ? Dupd rAnduiala 1ui Melchisedec. De ce a;a ? Pentm cd aqa a vrut Dumnezeu. Psalmul 109 se cf;.nta 1a iutronizarea regeiui Ei ia anive..ui"o intronizirii lui. Psalmul se reieri la regele David. in acea zi levilii cdntau: "Tu rege, ai gi tu o pi'eo!ie". Ca unna; pe tronul lui Melchisedec, posezi o preolie dupd rAnduiala acestui lege. Dar, ceea ce este adev6rat peutm regele David, este mai cu adevdrat urrnagului prin excelen!5 al acestui rege: Iisus Hristos. Sunt in acest text doul inlelesuri care nu se exclud unui pe celiialt. Psalmul are inleles primar qi se refeli evident la regele David dar qi la urmaqul prin excelenld a1 acestuia: hXdtttuitorul lisr.ts Efristos.
Tema trII: Preotia tttilisus

I{ristos (5,11-10,18)

Aceastd teml constituie parlea centrall a Epistoiei. Pericopa 5,11-6,20 cuprinde un preambLrl. Autorul vede necesar s[ stimuleze atenlia cititorilor s[i, datoritd dificult[1ii subiectului, dar gi datoriti incetinelii 1or in a infelege: "Despre aceasta avern mrrlte de spus ;i greu este de tilcuit, peutru ci voi v-a{i fbcut gleoi ia auz" (Evrei 5,11). El ie volbeste ca unor elevi intArziali (vers.12), reprogindu-ie leuea in a aprofunda inv[![tura creqtinf,. in versetul 12 este vor-ba desple elementele incipiente ale catehezei cre$tine. in capitolul 6 velsetul ? avem intemeiat[ valoarea Tradifiei: "...a invSfbturii riespre botezuri, despre pulterea mAinilor, despre invierea mor-li1or pi viafa vesnic5". Toate aceste invS![turi tineau de catehismui elementar de care trebuiau si lin5 seam6 cei care se preglteau pentru primirea botezului. Cititoiii trebuie sd faci un efort de inlelegere. in velsetele 4-6 autorul Epistolei se referd ia pericoiui apostaziei (cdderea din credinfd, din darui cel ceresc). Acest p[cat e tot una cu r[sti-rnirea a <loua oar[ a Fiului lui Dumnezeu (vers.6), Domnul Dumlezeu a figddr.rit cu jurdm6trt printr'-o hotirAre nestrlmutatd c6-t va r[spiaii cu binecuvintarea Sa pe cei credincio$i (Evrei 6,13-18). in versetul 19 virtutea nndejdii e numitd "ancori a sufletului sig'Lrr'5 Ei tare". Creqtinul are pe druniu1 mAntuirii nidejdea. Ancora cleqtinului este in cer. CleEtinul este ancorat in cer, in Hristos Cale a intrat dincolo de catapeteasmS. Nddejdea creEtinului este in cer ("Ajutorul rneu este de la Dotmul, Ce1 Ce a fbcut cerul gi p[mdntul"). Pericopa 7,1-18 "Jertfa lui Hristos este super-ioard jertfelor levitice" constituie o recapitulare a ceea ce autorul a splrs anterior. Iisus Hristos este superior preoliei levitice. Autorul incepe prin a arita superioritatea tipului "Melchisedec" de;i cu atenfia gi cu accenhrl indreptat spi'e antetip "I{ristos". Degi Melchisedec apare in Sfinta Scriptru[ ca un "meteor" in doar doud locuri (in Genez5 14,18 qi in Psalmul 109,4)e foiosit de autor pentru a vorbi despre Arhiereul

89

Hristos. Etjmolocia numelui "Melchisedec" inseanmi "regele drept6fii". El este qi rege al Salemului, adicd regele pdcii. iisus Hristos a imbinat in Sine in chip desivArEit dreptatea qi pacea. Avraam ii aduce lui Melchisedec zeciuiali. Cel trai mic dI zeciuiald pentru.cil rnai mare. Rezulti cA Melchisedec este mai mare decdt Awaam qi deci, gi decdt urmagii lui. Sfdnta ScriptLrri nu vorbeste despre o descendenld preoleasci a lui Melcirisedec. Se stie despre el doar at?tt cd, era "fhrd tatd., ffud mam5". Nici iisus Hristos nu a ar,.ut descendenli preo{eascd. Neavdnd aceast[ spi!5 de neam preoteascd, El rirn6ne preot in veac. Preolia 1ui Hristos n-are nici origine Ei nici succesiune omeneascf, la fei ca si Melchisedec. Iisus rdmAne
preot pururea.

Evreii se inqelau aturrci cAnd refereau cele spuse in Psalmul 709,4 la regeie Ezechta. Acest rege n-a fost niciodati preot (nicidecum "preot il1\,eac, dupd r6nduiala lui Melchisedec"). "Dar cd Ezecltta nu este preot in veac, dupd rAnduiala lui Melcirisedec, cine nu o Etie ? Si ci nu el este acela, care r[scttmp[r5 len-rsalimul, cine nu o cunoaste? $i, cI nu el a trimis toiagul pr-rterii in Terusalim ;i n-a stdpAnit in mijlocul vr5"jmaqilor lui, ci Dumnezeu a fost acela care a intors pe dusmani de la Iemsalimul care plAngea si se viieta, cine nu qtie ? Iisus al nostn-r, insi, mai ?nairite de a veni cu slav[, a trimis totuEi in Ierusalim toiaErl puterii, cuvintul chemirii qi al pociinlei, citre toate neamurile..." (cf. Iustin Marlirul Ei Filozoful, Dialogrrl cri iudeul Triion, pafiea a II-a, paragraful LXXXID. SfAntul iustin spune c[ aceste cuvinte s-au spus despre Domnul Iisus: "$i c[ acestea s-au spus despre Hristosul nostl-Lr, insesi cuvintele o arat5. Ur:echile voastre, insi, s-au ashlpat Ei inimile voastre s-au inv6.rtoqat. Cdci prin curzintele: "Juratu-S-a Doinnul si nu Se va cii,,; ,'Tu e;ii preot in veac, dupl rinduiala 1ui Melcirisedec", Durnnezen L-a arhtat cu jurlmdirt ar-hiereu cirryi rdnduiala lui Melchisedec, din caLrza necredinlei_voastre; cu aite cuvinte - dupi cum s-a scris de Mise ch Melchisedec a fost preot al Celui Prea inalt gi acesta era preot al celor ce se glseau in necircumcizittne, Ei a binecuvintat pe Avraam, ce1 clin circumcizir:ne, care i-a oferit lui zecigiali - tot asemenea Dttmnezer a arilat cd preotul Lui cel vesnic, care a fost numit gi Domn de citre Dulrul Sfint, este al celor din necircumciziune" (cf. Dialogul cu iucleui Trifon, parlea a I-a, paragraftil XXXID. Dup[ ce a stabiiit excelenla tipului, automl trece la antetip (F1ristos). A inostenit preolia leviticd pr-ivilegiile preotiei lui Melchisedec ? Iuclaismul ,u pr".,ed.a clep5;irea preoliei levitice. Automl subliniazd. a;adar imperfectiunea preoliei levitice. Arhieria 1ii Hristos este vesnicd. Astfel, porunca datE. intAi se desfiinteazd, Legea este perimati (vers.12). Iisus Hristos a fost institLrit Ar-hiereu dupl un jurS.mAnt dumnezeiesc: "Jnrafu-S'a Domnul ;i nu-I va p6rea rdu: Tu eqti preot in veac dupl rAnduiala lui N4elchiseclec" (vers.21). Instituitd prin jurimint, preofia lui Hristos este Ei prin acest fapt superioard preoliei levitice: "Hristos rf,mAne in veac are o preolie Ei netrecdtoare" ( vers.34). lJnneazd un rezutnat al ideilor anterioare, in care glsim o excelentl definilie clata sacerdoliului lui Hristos. Deoarece preolia Sa este vesnic6, E1 poate s[ minhriasc[ des5r,;6rgit pe ai Sii (vers.25), iar versetel e 26-28 constituie un adevlrat imn dedicat marelui preot Hristos: "LTn Arhiereu ca Acesta ne qi trebuia nor:[: sfbnt, lipsit de rlutate, fEr6 patd, osebiicie cei plcdto;i Ei devenit mai inalt decAt ceruriie, Care nu are nevoie, precum arhieieii, ca in fiecare zi sd. ad,cd jertfe, int6.i pentnr propriile lui picate qi apoi pentru ale poponr,lui, c5ci El a fIcut aceasta o singuri datd aducAndu-Se jertfi pe Sine tnsuqi". Versetul 28 are un accent triumfal. in capitolele S ;i 9 autorul cautd sd demonstreze superioritatea cultuiui, a Sfintei Sfintelor in care a intrat Iisus Hristos gi a .Tertfei Sale. in primul rind autoru1 subliniaz[ superioritatea sanctuarului in care oficiazd Hristos. Legea inslqi, in Iegire 25,40 spune cI acest

1,.

90

corl pimd.ntesc (Cortul Sffint) nu era decit o copie ("o umbri") a sanctuarului ceresc. Di1 Evrei 8.5 rezultS clar aceastd idee: "...cei ce slujesc pecetea qi ulnbra celor ceresti, asa clr111 clumlezeieqte i s-a poruncit lui Moise cind avea sd ridice cortul: Ia seama - i se spune - sE faci totul dup5 izvodul ce !i-a fost arltat in mnnte". Corlul Sffint Ei apoi Ternplul din Ierusalim fEcute in unna unor revelafii dumnezeie;ti, h:ebuiau si reprezinte pe cit era posibil fmmusetile sanchrarului ceresc. Oli Hristos, n-a intr-at in cor1ul pdmAutesc ci in Sfhnta Sfintelor cea din ceruri. in acest loc "altarul cel rnai presus de cerurirr este Hristos Arhieleu qi victimd in aceia;i timpVer:setul 6 este un text de tlanzilie in care se spune cI Flristos este Mijlocitor a1 unui testament mai bun, care a si fost intemeiat pe rnai bune fhglduinle. "Cici dacd acel prim testarnent ar fi fost flri cusur, nu s-ar fi ciutat loc pentn-i ur a1 doiiea" (vers.7). Autonil, cale cite;te cu foafie rnare atentie Scriptura., descoperi singurul text din Veclriui Testameut care vorbeste despre Noul Testament (cf. Ieremia 31,31-34). in capitolLrl 9 automl Epistoiei se referi indeaproape ia Jertfa iui i{ristos. Pentru a-i dovedi suprelna importantf,, automl face o comparalie cu Sir-bdl,oarea Ispiqirii (cf. Ieqire 25 Ei 26;Levitic 16).in Sfhnta Sfintelor se intra numai o singurd datd.pe an qi numai arhiereui. Jertfele levitice nu aveau putere s[ desivirseasci cugetul inchinltc,rului. Arhiereul intra in SfAnta Sfintelor o datl pe an gi nu fErI singe. iisus Hristos Arhiereul Cel ve;nic a intlat qi El, clar nu cu singe striin, ci cu propriul SIu Singe: "Iisus }lristos a intrat o singur[ datd (o dat[ pentru totdeauna) in Sfiirta Sfinte1or, nu cu sAnge de lapi si de vi1ei, ci cu insuEi sAngele SIu, afldndu-ne noul r5.scumpirare veqnici" (vers. 12). Cu sAngele \/ifeilor si al lapilor Mojse a stropit adunai'ea poporuiui Ei a zis: "Acesta este singele testatnentului pe care Dumnezeul-a poruncit pentr-u voi !" (cf. IeEire 21,8)- Tot aga Ei Nor-rl Testament este pecetluit prin stropirea cu S6.neeie lui Flristos. De remarcat apropierea literali intre cuvintele din Iegire 24,8 si cuvintele lui Iisus rostite la Cina cea de Taind. SAngele Sdu pecetiuieqte un Nou Testament. Purific5rile qi jertfele Vechiului Testament nu erau dec0t umbre ale celor viitoare. Acum insi. stropirea cu Singele lui Hristos, a flcut ca cerul in care Hristos a intrat prin .Terlfa Sa s6 f,re o "sfhntd a S1intelor". in versetele 26 ;i 28 reapare "efapax" (expresii care apar o singurd d,atd in Noul Testament). Dupi aceastd r.urici JertfE adus[ de Hlistos nu mai unneazS decAt jridecata: "...tot astfel 51 Hristos, dupd ce o singur[ datd" a fost adus jertfi ca sd ridice picateie rrultora, a doua oara fEri de pdcat Se va arita celor ce-L asteapt5. spre mAntuirea 1or" (vers.2S). CAnd Hristos va veni a doua oarl va veni spre judecata ("qi iaraEi va sd vie sa judece vii Ei moriii"). Pdcatul a fost invins odat5 cu prirna Sa venire, iar a doua Sa venire nu va mai aved de-a face cu picatul. Fericopa 10,1-18 constituie o recapituiare a ceea ce autorul a spus pAnd acum. Se vorbeqte despre Lege ca "umbr5" a Noului Testament. Legea a fost incapabiid si-i desdvirseascf, pe inchinitorii ei. Jertfele pentru picate n-au incetat, iar constiinlele celor care le aduceau au ritlas in contiluare impovirate. VirsAndu-gi SAngeie pentru iertarea picatelor gi intrAnd in ceturi, Iisus este automl unei sfintili reale qi autorul unei mAntuiri vegnice. Jertfa Sa desdvdrqit[ contrasteazd cu jertfele legii Vechi. Jertfa iui Iisus este o jertfE umani. El se aduce pe Sine + Insusi ca JertfE Tat5.lui. In versetele 7-9 este citat Psalmul 39 (40). Dumlezeu a pri:lit Jertfa lui Iisus si ca dovad[ cd a primit-o, L-a aqezatpe lisus de-a Dleapta Sa pentru vecii veciior, urmdnd ca toli vldjmaEii si fie pugi aqtemut picioarelor Sale (vers.13); (vezi I Cori-nteni cap.15). Jerlfa iui Iisus a dob6ndit o eficientd deplin[ qi a adus o cur[lie deplina. in cap. 1 0 versetui 1 6 este citat diu

91

nou textul din Ierernia 3l,31-34.Autoru1 inclieie cu o gios5. exegetic[, spunand este iertarea pdcateior, nu mai este nevoie de jertfe pentru prcate (ver-s. i B).Tetna

ci

acolo ulde

IV:

Credinltr persevererttii e 0,

g-12.2g)

Iisus Hristos a intrat in Sfanta Sfintelor Ei prin aceasta si noi suntern chemafi s[ intrdm (vers.19). in versetul 20 se sjlune "calea ror5 si vie" care a fost cleschisi pentru noi de ""u Hristos. Creqtinii trebuie si aibd nidejde in incercdriie inerente yielii plm6nteqti. Credinciosii trebuie s[ aibd incredere in Hristos, cici El este credincios in ."i. .. a fEglduit cd" va da credincioqilor Sdi (vers.23). Credinciogilor ii se atrage din non atenlia asupra pdcatulli apostaziei: "Sd nu ne pirisim propria noastrl adunare, aga crun le este uroi, obiceigl, ci cg atAt rnai mult sE ne indemnlm cu c6t vecieti cd, Ziua aceez se apropie" (.Ziua cl.ndDomnul va veni sI judece)' Daci inc[lcarea Legii lui Moise aducea o gravE p.a.upri (fiindc5 acela care o incdlca erafdtd' miiS ucis pe cuvd"nful a doi sau tei rnartoril. .r.at mai-rnulivom fi pedepsili noi cei ce incdicdm Jertfa lui Hristos: "Cu cit mai aspr5 credeli voi cd va fi pedeapsa rneritatd de cel ce L-a cdlcat in picioare pe Fiul iui Dumnezeu 5i I-a nesocotit sAngele testamentLrlui i:rin care S-a sfin1it gi a batjocorit Duhul har-ului ?" (vers.29). Capitolul 1i incepe cu o foarte frumoas[ ciefinilie a cledintei: "Credinta este fiinlarea celor ndddjduite, dovada lucrurilor celor nevdznte" 1vers.t). Credirila ne asiglrrf, cI n6dejdea noastrl nu ne minte, ea ne iucredrnteazd, de cele nidijcluite, ea pdtnrncle in iumJa celor nevdznte. intemeiat5 pe Cuv6nhrl lui Durnnezeu, credinta ne convinge de reaiitatea celor pe care incd nu le vedem. Uwneazd un str'Sittcit eiogiu adus credintei. Automi di o seaml de exemple de crediltd. Exempiele vor culmitra cu cei uil,.ri U.irtos insuEi. Acest "panegiric,, poate fi implrlit in trei perioade: 1. perioada patriarhilor (11 ,l-22); 2. perioada mozaicd (I1"23-31): 3. perioada de la judecdtori pdnd la Macabei (11,32_3g). In aceasti pericopd apare de douSzeci gi unu de ori expresia ,,Drin cre1intitt,.intext e:te vo-rbl despre ceea ce au fEcut unii altii si clespre ceea ce se poate face prin credintl (cu ;i ajutorul ei). FIrI credinJd insi, nn e posibil si fim pldcu{i lui Dumnezeu. creamla a orieniat vieliie inailtaqilor noqtri spre virtor. Ei au murit ftre sd vadr fEgdduinleie, dar si-au trdit viala inbindu-le ctl dot, desi viata lor pe p[mAnt a fost ca cea a unor striini. Acest ]ucru i1 face credinta, ea orienteazd viata spre viitor. Situalia celor clin \rechiul Testament se rapofieazi la creqtinii de acum. Ei au sperat doar ceea ce noi am primit acum: "$i toli acestia, degi primiserf buni mdrturie pe temeiul creciinlei lor, n-au primii roacleie fbglduinlei; pentru cd Dumrezeu pregitise pentru noi ceva mai bun, aqa ca ei sd nu ajungi fhri noila O"riva.gi.." (vers.39-40). In capitolul 12 primele patru versete, dup5 suita de exemple din capitolul 11, este evocat exemplul lui Hristos, Cel spre Care trebuie sa fie atintili ocm noqtri (r,ers.2). Iisus este "tncepdtorul giplirtitorul uetlin{ei",El st5;i la inceputul qila sfAr;itsl'ei:'trebuie sI stdm cu ochii lint5 la Cel Ce incepe credinla qi o des6virEeqtl, la Iisus, Cel Ce in locul bucuriei care-I stdtea inainte a ilrdurat crucea, in dispreful rugini, qezut a de-a dreapta tronului lui Dumnezeu,, ;i (vers.2). Sufertnla face parte din viala creqtind. Ea este un element al pedagogiei divine. CredincioEii sunt indemnali in continuare sd caute sd trliascl in pace cu toli oalrenii qi in

/l

:_

sfurtelie. fur velsetele 18-29 avena o per-icopd in car-e se amestecd pd4i parenetice ==i pa:Ji doctrinare. Avem aici adew5lata incheiere a Epistolei. Autorul folosegte simbolismul cu Sinaiul qi Sionul (care reprezintd., prrmul - Les:a veche, iar cel de-al doilea - Legea cea Noui). Creqtinii nu apa4in iegdmintului de pe Sinai. care avea 1a bazd frica, ci apar,tin Noului Legdm6.nt intemeiat pe incredere Ei dragoste. Acest legdmAnt este des6v6r$it, definitiv 5i vesnic. Credinciosii sunt indemnati sd nu mai priveascS spre Sinai care, e ader,Srat, qi-a avut slava sa, ci s5 priveascl sple Sion, spre ierusaiimul cel ceresc cu ciimatul s[u de securitate qi speran!5. De altfel, nu e vorba numai despre spelanll, deoalece crestinii posed[ deja bunuriie iconomiei celei noi, ei sunt deja cetdleni ai Ienrsalimului cel ceresc) ai irnpirnfiei celei neciintite. Lor ie volbegte insriqi Dumnezeu din cer. De aceea ei trebuie sd aduci rnullumile lui Dumnezeu nn cult bine pl5cut cu evlavie Ei cu sfiaii (vers.28). (Aceas'ti pericopi are paraield per-icopa din Galateni 4.21-31 in care este vorba despre alegoria desple Sara gi Agar). Ideile acestei pericope sunt pauline, dar exprimarea nu apar-fine Sfantului Pavel. "De ce Sionul este opus Sinaiului ?" Pentru ci pe Sion S-a pogorAt SfAntul Duh. Sinaiul a fost o prefigurare a Sionului, aga cum Moise a fost tip al lui Hr-istos, iar Vechiul Legimdnt tip alNoului Leg[mint. Avem aici adevirata incireiere a Epistolei. Autorul trage concluziiie. Ceea ce urrneazd este un apendice (13,1-21). Aici pericopa este preponderent moraid, deEi intre verseteie 7-16 conline o impoftant[ pericopS doctrinarl. Autorul incepe prin a indemna la dragoste fraleascd (rrers.1), la ospitalitate (vers.2). U;:meazi un sfat de aqi aduce aminte de cei inchiqi (vers.3), apoi un sfat cri privire ia cf,sitorie (r,ers.4). Trebuie pdziti ficlelitatea in cdsdtorie. in versetul 6 sunt citali Psalmul117,7 qi Psalmui 55,4, cu privire la purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru cei credincioEi: "Nu te voi iisa, nici nu te voi pirdsi"; "Domnul este ajutorul rreu, ni-t mI rroi teme I Ce poate omul s5-mi facd ?". in versetele 7-16 a\rem o pericopl doctrinard, care are ca temd ata;amenful pe care credlncioEii trebuie s5-1 manifeste fa!5 de Hristos Shnlitonrl. in versetul 8 Iisus e numit: "lisus Flristos este acelaqi, ieri qi azi gi in veci". Atasamentul fap de Hristos se manifestd si prtn ascuitarea fa![ cle El (aceasta in primul rind). fati de Brserica Sa, ascultarea invi!5tulilor Sale si uilrarea exemplelor inaintaqilor noqtli. E adevdlat cd aceqtia din unna dispar prin moarle, ciar iisus Flristos in veci este AcelaEi. in versetui 9b este vorba de invdtdlurile iudaizante, fEcAndu-se aluzie 1a mAncdr-uri1e puse in opozilie cu harul divin. Se face aluzie la aitami Ternplului.I.Joi creqtinirttavefit un Altor de la care cei ce slujesc Cortultti n-au tlreptul si mdnlnce" (vers.1O). [Ouotuonlprov] (un termen specific iudeo-creqtin). ln acest text este vorba despre a1taml creqtin pus in opozi{ie cu altarul iudaic. Sfintr-rl I-snatie Teoforul in "Epistola cltre Efeseri" 5.2 spune: "Nimeni sd nu se ingele ! Dac[ cineva nu-i iniunfiu, unde este jertfelnicul, este lipsit de pAinea lui Dumnezeu". AEadar, altarul este pus in legiturl cu Euharistra.La SfAntul Ignatie Teoforrii ttetltarul't inseamnE Biserica uniti cu Flristos. Din aceast text rezulti clar ci Euhar:istia era socotitd incd de la inceput
Jertfd. Caracterul de Jerlfb al Euharistiei este negat de protestanli. Creqtinii aveau altarul 1or. Textul vorbeEte despre aitarul vechi (despre jertfa irnpdcSrii),
care se aducea in afara

porlii cet5{ii. IiSus insuEi a pdtirnit in afara poitilor cet6!ii. Unneazl un indemn de a adera la Hri.stos, deoarece aici pe p6ilAnt flu avem cetate st[tdtoare, ci o c[utdrn pe cea care va si f,re. in versetul 17 auton-rl 1e face lndemnul de a asculta de rnai marii 1or qi de a se supulle ior, cici ei sunt puqi s5 vegheze penhu sufletele 1or, ca unii ce au si dea seamd de e1e. Le cere apoi si se roage pentru el (modul de a vorbi aici estp al Sfbntului

93

Pavel). llrmeazd o urare de pace din parlea Dumnezeului picii, "Cel Ce L,a inviat din mo4i pe Domnul nostru Iisus , hztrarele P5stor a1 oilor prin sAngele unui testament vesnic" (Evrei fi,2A). Versetele 20-2I cuprind o doxologie specific pau1in5. ;i un fel de "post-scriphrm', dup[ 'rAniflr' in verseteie 22-25. Automl se scuzd pentru indr[zneala de a 1e fiscris acest indem, (vets.22)- Este pomenit "fratele Timotei" (vers.23) care a fost pus in libertate. ln finalul Epistolei suntem in specificul SfAntului Favel. Destinatarii sunt indemnali s5-i salute pe mai marii ior (vers.24).

Amin.tt

in Epistola gdsim rn[rftrrii ;i dovezi cale ne fac sI credem cd Sfhnftil Apostol pavel a scris Epistola. Dar asrdzi e clarpentru toatd iumea cd nu Sfhntul Pavel a dictat fpistota. A fost scrisl probabil de un secretar al Sfbntului Pavel cate a a\ut o foarte mare libertate in redactarea 9i Ary se explici (poate) gi absen{a saiutlrilor de la inceputul ;i de Ia sfdrqitul Epistolei. Lirnba Epistolei nu este a SfAntuiui Pavel, dar ideile, foarte multJ dintre ele, sunt ale Sfd,Llui pavel. ' Epistoia citre Evrei se incheie cu o scurt5 binecuvAntare: ,,I{arul fie cu yoi toti !

Sffintul Apostol Pavel

SI ,

scrierile sale

Introducere
Cartea Faptele Apostoiilor constituie - curn am vizut - cea de-a doua parte a unei opere unice, alituri de care ? putut gi poate fi inleleasE. Eva^nghelia vorbeqte despre Persoana gi Opera lui Iisus Hristos: intruparea, Patimile, N,Ioarlea, invierea Ei iniilarea 1a cer. De;i respins de iudei, activitatea lu,i lisus nu s-a incheiat cu un eqec, E1 a adus mintuirea Noului Israel, iar de acum pocdinla ;i iertarea pdcatelor vor fi propovlduite in toatl lumea incepdnd de 1a Ierusalim: "$i le-a zis c[ aga este scris Ei ci aqa trebuia sI pdtimeascd Hristos ;i a treia zi sd invie din morli si intm numele SIu sd se propovdduiascd pocdinla Ei iertarea pdcatelor 1a toate neamurile, incepAnd de'la lerusalim" (Lc 24,47). A1 doilea volum lucanic se dezvoltd urmind linii paralele cri Evanghelia, partea I-a a c64ii fiind cenkati pe lerusaiim, iar rolui principal apar-line Sfdntului Petm Ei parlea a II-a in care personajul piincipal este SfAntul Pavei, care intreprinde o oper6 misionar5 proprie, in afara granilelor firii Sfinte, culinir-rdnd cu venirea sa la Roma, capitala imperiului. Scopul Sfbntului Luca in Fapte este de a prezenta "marEul triumfal" a1 Evangheliei lui Iisus de la Ierusalim pin6 la Roma. Propovdduirea trece de Ia iudei la p5gini (tlecere justificatd cu texte vechi testamentare -vezi Fapte 28,26-27 ll Isaia 6,9-10), apoi se extinde in jurul pdgAnismuiui. La originea acestui proces autontl \,ede "hrcrarea Sf6ntului Duh", proces care incepe gi se desfl;oara prin puterea Sf6ntului Duh. C[16r-rzilea SfAntului Duh e prezentd peste tot pe parcursul propoviduirii Evangheljei in himea roman6: autonil este ales de Sfanhil Duh: "$i pe cind slujeau Domnului Ei posteau, Duhul SfAnt a zis: Osebili-Mi pe Bamaba Ei pe Sanl, pentru lucr-area la care l-am chemat" (Fapte 1,3.2); este condus de Sfintul Duir: "$i ei ar.r strib6tut Fngia Ei linutul Galatiei, fiind oprili de Duirul SfAnt sd. griiascd in Asia cur,6ntu1" (Fapte 16,6), "Iar acum iatd cd,,legat fiind cu Duhnl, merg ia Ien-rsalim fIrI s[ qtiu cele ce mi se vor inidmpla acolo, in afard doar ci Duhul SfAnt imi mlrturiseEte prin cetSli spun6ndu-mi c[ lanluri qi necazuri md aEteaptS" (Fapte 20,22-23). Prima activitate misionari in afara iudeii se na;te din prigoan[ (Fapte 8,1: "...qi in ziua aceea prigoand mare s-a fEcut asupra Bisericii din ierusalim. $i tofi, in afari de apostoli, s-au imprlqtiat pdn linuturi1e Iudeii ;i aie Sarnadei"). Dup[ moarlea Sfintului $tefan eleniEtii fug in Samaria gi predici acolo Evanghelia: "$i intr-adevlr, haml lui Dumnezeu incepuse sd se rdsp2ndeasc6 qi peste celelalte popoare, mai intAi in Cezareea Palestinei, unde Corrreliu, cel dintdi, a primit credinla in Hristos, e1 qi casa iui, printr-o desccperire dumnezeiasca ;i in unna str[daniilor apostolului Petru. Dupi aceea au venit la credin!5 un mare numir de plgini din Antiohi4, cdrara le-au propol.dduit cei imprdEtiali de prigoana pornit[ impotriva 1ui $teflan, aEa incflt Biserica din Antiohia a ajuns sf, fie cur0nd infloritoare gi popu1at6, dovadd c[ deja de atunci se aflau in ea mullime de prooroci refrigiali din lemsalim, intre ei Bamaba ;i Pavel, precum gi o mullime de alli frafi, cdci tot acolo a Ei apdrut afunci, ca dintr-un iz.ror bogat qi puternic, numele de "creEtixr" (Eusebiu de Cezareea, Xstoria Bisericesscd, cartea a II-a, IJI,3).

Saul este interpelat de Iisus Ce1 i,irviat Ei persecr:torul de p5"n5. atunci devine malele apostotr ai neamurilor. Sub conduceLea sa misiunea creqtind ctprinde Asia Micd qi Feninsuia

Balcanic[. Prigoana qi furtuna nu pot irnpiedica sau ziddrnicii implinirea planuiui lui Dumnezeu, cici misiunea s-a implinit, Sfflntul Pavel ajungAnd la Roma confonn pianului trasat de F{ristos (Fapte 1,8). Aici se adreseazl mai intAi iudeilor (care resping cuvAntui), dar p[gAnii il primesc. Cu iudeii s-au implinit cuvintele proletului Isaia 6,9-10. SfAntul Luca a inle1es foaile bine ci Crestinisrnul este o religie universaiS. E1 nu a exagerat grandoarea erouiui siu. Dupd ce a scris "faptele 1ui Iisus" el a scris despre aparilia Ei dezvoltalea Noului Israel (relatind copilaria Bisericii gi dezvoltarea ei) sau "faptele 1ui Pave1". A;adar, parlea a doua Ca4ii Faptele Apostolilor relateazd. activitatea misionard a S{bntuiui Pavel 1a neamuri. O laturd semnificativd a activitilii sale o constituie epistolele pe care le-a scris comunitililor intemeiate de el in timpul c615torii1or rnisionare pe care le-a desfdqurat. Ca apostoi, Sfdnhll Pavel vroia s[-qi ajute credincioEii. Cdnd n-a putut face acest lucru "fa!5 citle fa!5", prea departe fiind din punct de vedere geografic, ;i wdnd sd se "achite" de obiigaliile misionare care-l lineau pe loc altunderra, agternea in scris ceea ce ie-ar fi cornunicat prin viu grai. Epi.stoleie sunt asadar, scried ocazionale, alcituite sub presiunea unor necesitili misionare urgente, in irnprejurlri speciale qi pentru clarificarea unor nedumeriri de ordin
doctlinar sau mora1, ori de ordin indiviclual. S-a pus intrebarea: Ce sunt scrieriie lui Pavel, epistole sau scrisori? Se cunoaEte deosebirea dintre o epistol5 ;i o scrisoare. Aceasta din ur-mi este o cot'esponderrld cu caracter privat, adresindu-se rurei persoane anuffle qi privind o situalie specia16, bine detenninatl. Epistoia este mai solemn[, este un "act public" destinat pubiicit5lii, neavAnd caracter parlicular sau privat. Scrierile Sfbntului Par.,e1 sunt numite "Epistoie" intrucAt sunt adlesate unui cerc mai larg de cititori ;i, prin Llrrrare, dezbat pr:obleme de interes generai. Ele pot fi numite qi "Scrisor-i" dar scrisor-i de interes general, ca aLare, nu 1e lipsesc idtnuririle neaesare pentru inlelegerea depline a problernelor itt care se pronutilS. Schirnbul de scrisori pe care Sfhntul Pavel ?1 prop'Lure cre$tinilor din Colose Ei I-aodiceea ("$i dupa ce scrisoarea aceasta se va citi la voi. faceli in aga fel ca ea si fie citita si in Biserica Laociiceeniior; iarpe cea din Laodiceea s5 o citili gi voi" - Co14,i6), dovedeqte c[ apostolul insugi atribuia rolul de epistoli circulari corespo,ndentei sale cu credincio;ii. Agadar, scrierile Sfintului Pavel pot fi numite "Epistole" dar qi "Scrisori".

I. Numdrttl Epistolelor paulitre

Num[url 1or cleplgeqte pe cel pastrat in canonul ]ioului Testament. "Cite epistole avem ?" Treisprezece plus Epistola citre Evrei. Aceasta din urm[ este i'edactati de altcineva. Se Etie sigur ci, corespondenla dintre SfAntul Pavel qi creEtinii din Corint a constat nu din doui epistole (cite ni s-ari pistrat) ci din mai multe. in Epistola I-a cdtre Codnteni, capitolul 5 versetul 9 Sfintul Pavel scde: "V-am scris in epistoii si nu vi amestecati cu rlesfrffnafii". Epistola la care Sf0ntul Pavel se refer[ aici nu ni s-a pdstrat. Cronologic, a fost anterioar[
celor douS epistole pistrate in canonul Noului Testament, lucm care rezalld din exprirnareala timpul trecut. Aceasti epistold pierdut[ e numitd de speciaiiqti: "epistola precanonicd". A exiitat apoi o "epistol[ inlermediard" intre Epistolele t ;itt Corinteni numit[: "Epistola scrisd cu multe lacrimi". Nu este exclus apoi ca, creqtinilor din Filipi sE 1e mai lt scris o epistold. Acest lucm ar putea fi inleles din exprimarea apostolului Pavel din Filipeni 3,1b: "...ca s[ vi scriu aceleaqi lgcruri, mie nu-mi este greu, iar vor-rd vi este intdrire" gi de 1a o menliune a SfAntuiui Policarp a1 Sminiei: "Cd nici eu, nici a1tul asenienea mie, nu poate s[ calce pe urmele in]elepciunii

r
qi sigur, pe oamenii de atr-mci fericitulrr.i qi siii.zitului pave1, care, hincl1a voi, a invdlat, precis scris epistole, pe care fald cdtre ia!6 cuvdntul adev[mlui; care, dup[ ce a plecat de la voi v-a dald voui" (Poiicarp, Episcopul ciacd ie citili cu atenlie veli putea sa v[ zidili in iredinla trad'-Pt' Dr' Dumitru Smirnei, Cittre Fitipeni, ili 2 in ,,Scrieriie Pdrinliior Apostolici", Bucure;ti, 1995)' RomAne, Fecioru, Ed. I,stitutului Biblic gi de Misiune al Bisericii Ortodoxe o copie a Epistoiei Epistola din Laodiceea amintita in Co1 4,76 e posibil s[ fi fost canonice cStre Efeseni. 3, 5 spune: "Cit despre Eusebiu de Cezareea in Istoria bisericeascd, cartea a III-a, seamd de 1a e1' DacL' cu toate Pavel, cele paispr ezece epistole sunt sigure ;i provin de bund ;;*", orril ,.rpi,g Epistola cdtre EvrEi, spun6nd cd nu-i recunoscutd de Biserica Romei ca fiind paulin5, ar fi nedrept si nu spunem"' pavei amintim cuvintele lui Jotur vor.bincl d;6r; or,marui epistolelor Sf6ntului mai rnult decdt a scris gi nu tot tsligh: ,,sfantnl Pavel a gnndit mai mult decdt a vorbit, a vorbit
ceea ce a scris

ni

s-a Pdstrat".

2. intp drtit'eo Epistol el or p'a ulin e

mai multe irnParliri: a) Epistolele mari: Romani, I qi II Coriiiteni, G-alateni; u) Epistot"le captivitS{ii: Efeseni, Fiiipeni, coloseni, Filirnon; .j Epiutot*le paitorale: I Ei II Timotei, Tit; fn aceasta impa4ire, i Ei II Tesalonice,i ;i E'rei rd,r6n neincadrate'
Se Pot face

tmp[rlirea epistolelor dr-rpE cuprinsul doctrinar: a) Epistole soterioiogice: Romani si Galateni; Uj E-pistote liristoiogice: Filipeni, Coloseni qi Evrei; c) Epistole ecclesiologice: Efeseni; a; rpistole eshatologice: I qr II Tesaloniceni + i corinteni 15; e) Epistole eiiscipilnare: I Corinteni; fl Epistole apologetice: II Corinteni; Tit (+ Fiiimon); gi rr I Il Timotei, r Jr ^\ E-;.+^re t-Plstutc pastorale: IJdJrt'l qrL' I B,/
1or): impdrlirea cronologic[ a epistolelor (noi le vom stridia in ordinea scderii a) i,pistote scrise in a doua cildtorie misionari: I Ei II Tesaloniceni Romani si b) Epistole scrise in a treia cil[torie misionar[: Gaiateni, I ;i II Corinteni, poate Fiiipeni (= 57 d.Hr.) ' qi poate t Epistole scrise in prima captivitate roman5: Efeseni, Coloseni, Fiiimon

-(
I

Filineni: ---r 'd)

Epistole scrise imediat dup[ prima captivitate r_glana (in,,Italia"): Evrei fp;rtot. scrise d*pd prima captivitate roman[: I Timotei Ei Tit "j g Epirtot. scrise in a doua captirzitate roman[: II Timotei.

1 in canonul Noului Testament, ordinea epistolelor pauline este utmltoarea: Romani, II Tesaloniceni, I Corinteni, Ii Corinteni, Galateni, Efeseni, Filipeni, Coloseni; I Tesaloniceni,

Timotei, 1l Tirnotei, Tit, Filimon, Errei. h;;il;;it"'r'*Ur, epistolele pauline clelin locul al treilea iltry .ca.*lte,Noului locul al doilea de aceea Testament, in fi:unte ,ituaoa,r-S. ii*Uu Epistotei c[tre Ewei, ulmati in a scrierilor lucanice (Evangheiia a III-a 9i Faptele Apostolilor).
3. Fowna Epistolelor Pauline
I

Epistoiele antice erau elaborate dup5. un tipic bine stabilit: adresat'e A citre ts y"utperv: salutare! Erau scurle ;i la obiect, tar l.a sfirgit se punea salutarea tinal5 "Fili sdndtoqil". Sfbntul Favel s-a inspirat Ei din epistolografia religioas6 iudaic6. Ei iirsf, in loc de salutarea iniliali pune o binecuvintare ini1iald: "Har voui qi pace de ia Dunnezeu Tat5,1 Ei de la Dornnul nostru lisus Hristos" (I Cor 1,3), iar' 1a sfirqit din nou pune o binecuv6ntare: "Harul Donrnului Iisus Hristos si fie cu voi l" (I Cor 16,23). Sfintul Apostol Pavel i;i seclioneazi, scrterrle 9i 1e sistematizeazd in doui sau trei pArli (o parte doctrinar-dognratici si una pareneticl, cuprinzAnd sfaturi si indennuri). inaintea acestor pir-!i, de obicei, SfAntul Pavel include Ei o secliuire apologetici in care iqi apdrd apostolatul. La sfirqit epistolele conlin un "epilog-autograf' scris de insiEi mAna apostolului. in antichitate epistolele erau clictate. Era folosit in acest scop u11 tahigraf (sau un secretar). Tahigaful avea un scris format (fiumos) care putea fi citit ugor. Tertius este tajrigrafu1 Stdntr-riui Pavei (cf. Roml 6.2?). Fonna epistolelor pauiine este, cum spuneam, in concordantd cu epistolografia rrreurii. Cartea Fapteie Apostolilor oferd un exemplu in sprijinul acestei afirmalii. Este volba despre scrisoarea pe care tribunul Claudius L1,sias, comandantui gamizoanei romane din Ierusalim, a trimis-o procuratorului Antonius Felix, la Cezareea Palestinei, in problema conflictului Sfantului Apostol Pavel cu iudeii. Persoanele pafticulare iqi transmiteau scrisorile prin curieri (coiaboratori ai SfAntului Pavel). De pilda. Epistola citre Romani a fost dusl la destinalie de diaconila Febe (cf. Rom 76,1-2), Epistola a II-a cdtre Corinteni de Tit (cf. II Cor 8,16-i8). Epistola c5tre Filipeni de Epafrodit (cf. Fii 2,25-30), Epistola cdtre Coloseni de Tihic (cf. Co| 4,7');la fel, Epistoia citre Efeseni de acelaEi Tihic (cf. Ef 6"21). Iinpresia pe care o fEceau epistoleie era deosebiti pentru cititorii 1or (destinatarii), dar qi pentru opozanlii Sf6ntului Pavei, care il actlzaLt cd e "tare" in scris, e cu greutate qi plin de putere in scrisori (cind nu e de fa!d) dar, clnd este de fafii. i se diminueazf, Ei ciriar ?;i pierde aceste calititi: "CE scrisoriie iui - spun ei - sunt cu greutate gi pline de putere, dar infbligarea tmpului sdu e siabd si cnvintul siu e vrednic de dispi'et" (lI Cor i0.10). intrucAt se pare cd circulau unele epistole faise (II Tes 2.2). prin cale unii incercau sd
f^l^.^^^^; -o i,! IUJUJLqJLO J^ ..,,.-.--1^ UL IlLtlIlUlL .x,, ^,.^.+^1,,1 DALI. 4PUJturUl -^,.;^ ^,, ,-4,.^ llldllo )ll lL Lu r'^,,r^--l',ltr .^ J4 4LlrUElOlUI ^^*o LqlI ^r.n U ^ dLrLllltflllolL ^r,r^r.+.i{I^^..^ !rd q ^

scrisorii. Autografui exprima ipoi o anumitd intimitate cu destinatarii: "saiutarea, cu mina mea - a lui Pavel. Acesta este semnul meu in orice scrisoare: asa scriu" (iI Tes 3,17). Deqi se num[rd printre epistolele Sfdntului Pavei, ca flrcind parle din canonui Noului Testament, Epistola citre Evlei nu a fost scrisd de Sf6ntul Pavel. Epistotra nu are adresd ;i saiutare, iar ideile pe care 1e contine, desi sunt ideile Sfintului Pavel, fomra Epistolei nu-i aparfine. Sunt amestecate in ea pericope doctrinare Ei parenetice. Toate aceste consideratii califisd Epistola citre Evrei drept "unicat" in Corpus paulinum.